ELABORARE METODICA NR.

TEMA: Metode de conservare partiala a pulpei dentare (amputatia vitala). Metode de

insensibilizare.

1. Metoda conservarii partiale a pulpei dentare. Esenta.

Esenţa metodei - înlăturarea pulpei coronare inflamate cu păstrarea pulpei radiculare
în stare vitală.

2. Indicatii si contraindicatii pentru metoda conservativa.

Indicaţii.

Pulpita acută focară şi pulpita traumatică (denudarea accidentală a pulpei), dacă n -a

fost obţinut efectul cuvenit după aplicarea metodei biologice cu păstrarea totală a
pulpei.

3. Remedii medicamentoase utilizate.

Ø pulberea de arsenic- se aplica cu o buleta de vata umectata cu dentocalmin;

Ø pasta arsenicala – contine anestezic de contact, trioxid de arsen, timol, un pigment,

iar ca vehicul lanolina sau carboximetilceluloza.
- se ia o cantitate variabila de pasta (marimea intre un bob de mei si un bob de orez)
din flacon cu ajutorul unei spatule;
- se aplica pe punctul de deschidere al camerei pulpare;
- restul pastei se intinde intr-un start subtire pe peretele parapulpar;
- se acopera pansamentul cu o buleta sterila de vata (care nu trebuie sa depaseasca 1/3
din volumul cavitatii) peste care se aplica o obturatie provizorie etansa.
Pentru monoradiculari pansamentul este mentinut 24 ore, in timp ce pentru dintii
pluriradiculari timpul de mentinere al pansamentului arsenical este de 48 ore.
Este posibil ca pasta arsenicala din flacon sa se intareasca; in acest caz ea poate fi
replastifiata prin amestecarea pe o placuta de sticla a pastei cu o picatura de solutie
Bonain sau tricrezol-formalina.

Ø fibrele de arsenic – sunt constituite din fibre de celuloza imbibate cu anhidrida

arsenioasa, clorhidrat de cocaina, pigment si un liant.
- cu penseta se ia un fragment de fibra de marimea unui bob de orez si se aplica pe
orificiul de deschidere al camerei pulpare;
- se aplica deasupra o buleta de vata sterila;
- se obtureaza provizoriu cat mai etans posibil.
Se mentine 24 ore pentru dintii monoradiculari si 48 ore pentru cei pluriradiculari.

Ø granulele arsenicale – contin anhidrida arsenioasa dozata. Este cel mai avantajos
preparat, deoarece are riscul cel mai redus de difuzare a arsenicului inafara cavitatii,
este usor de aplicat si de indepartat. In compozitia granulelor intra inafara substantei
active un anestezic de contact (cocaina, dicaina), pigment si ceara care se plastifiaza
la temperatura cavitatii bucale. Unele granule contin 1mg troxid de arsen, altele o,5
mg trioxid de arsen si altele caustizin 2mg.
- cu o pensa se aplica o granula pe orificiul de deschidere al camerei pulpare;
- cu un fuloar de ciment se intinde substanta si pe peretele parapulpar;
- se acopera cu o buleta de vata sterila;
- se obtureaza provizoriu cat mai etans posibil.
§ granulele de 0,5 mg se mentin 48 ore la monoradiculari si 72 ore la pluriradiculari;
§ granulele de 1 mg se mentin 24 ore la monoradiculari si 48 ore la pluriradiculari;
§ caustizinul rosu , sub forma coloidala, se mentine 24 ore la monoradiculari si 48 ore
la pluriradiculari;
§ caustizinul albastru, sub forma de cristale, se mentine 48 ore la monoradiculari si 72
ore la pluriradiculari.
§ caustizin negru (biarseniura de stibiu) se mentine 7-8 ore la pluriradiculari).

4. Tehnica utilizarii metodei de amputatie vitala a pulpei dentare.

Tehnica metodei

Ø anestezie prin infiltratie sau tronculara periferica;

Ø izolarea dintelui si badijonarea acestuia si a dintilor vecini cu alcool iodat;
Ø exereza cu o freza sferica sau cu linguri Black a dentinei alterate din cavitatea
carioasa;
Ø largirea cu o freza sferica a orificiului de deschidere al camerei pulpare, sau crearea
unui acces cand acesta nu exista;
Ø largirea camerei pulpare, actionand cu o freza cilindrica de-a lungul peretilor sau cu
o freza sferica prin miscari de scoatere activa;
Ø indepartarea pulpei coronare cu linguri Black bine ascutite, evitandu-se smulgerea
pulpei radiculare;
Ø hemostaza prin tamponament cu bulete sterile;
Ø reperarea cu sonda a orificiilor canalelor radiculare;
Ø realizarea unui lacas de 1-1,5mm adancime in portiunea initiala a canalului
radicular cu ajutorul unei freze sferice cu diametrul mai mare decat orificiul canalului
radicular ( in acest fel se evita smulgerea filetului radicular, care altfel s-ar antrena pe
freza);
Ø hemostaza prin tamponament;
Ø curatarea si degresarea peretilor camerei pulpare si cavitatii cu bulete imbibate cu
neofalina;
Ø uscarea cu aer cald;
Ø aplicarea pastei de hidroxid de calciu in lacasurile create anterior si intinderea ei
intr-un strat de 1mm grosime pe podeaua camerei pulpare;
Ø introducerea fara presiune a eugenatului de zinc in restul cavitatii pana la umplerea
completa sau doar partial si restul se completeaza cu ciment fosfat de zinc;
Ø monitorizarea pacientului 15-20 zile.
Daca in aceasta perioada nu se constata semne clinice ale unei complicatii
inflamatorie pulpara, se trece la obturarea definitiva, lasand ca baza eugenatul de zinc.
Pacientul este dispensarizat timp de 2 ani si urmarit radiologic si clinic din 6 in 6 luni
pentru interceptarea unei eventuale complicatii pulpare, ce impun alte metode de
tratament.