Licenta Psihologie iulie 2010

MULTIPLE CHOICE

1. Psihicul uman este un sistem:

a) static

b) probabilist

c) dinamic

d) dinamic-evolutiv

1. a+b

2. c+d

3. b+d

4. a+b+d

ANS: 3

2. In conceptia lui S. Freud, inconstientul este:

1. integral innascut

2. dobandit in copilarie

3. o componenta a lui este innascuta, o alta dobandita

ANS: 3

3. In definirea psihologica a constiintei esentiala este:

a) dimensiunea teleonomica

b) dimensiunea motivationala

c) dimensiunea etica

d) dimensiunea cognitiva

1. a+b+d

2. a+c+d

3. c+d

4. a+d

ANS: 4

4. Alegeti cele doua forme genetice (bazale) in care se structureaza

constiinta:

a) constiinta morala

b) constiinta stiintifica

c) constiinta de sine

d) constiinta juridica

e) constiinta lumii externe

1. a+b+c+e

2. b+d+e

3. a+c+d+e

4. b+d

5. c+e

ANS: 5
5. Constiinta este:

1. suma functiilor si proceselor psihice particulare

2. suma proceselor cognitive

3. un nivel calitativ superior al organizarii psihice, caracterizat printr-o emergenta

integrativa ireductibila

ANS: 3

6. Constiinta de sine este o functie:

1. proiectiva

2. autoreflexiva

3. reflexiva

ANS: 2

7. Constiinta de sine:

1. genereaza identitatea Eului

2. deriva din identitatea Eului

3. nu are nicio legatura cu identitatea Eului

ANS: 1

8. Sinteza interioara este un stadiu in formarea:

1. constiintei lumii externe

2. subconstientului

3. constiintei de sine

ANS: 3

9. Functia reglatoare a constiintei consta in:

a) sistematizarea informatiilor

b) planificarea activitatii

c) generarea unor proiecte noi

d) evaluarea rezultatelor actiunilor intreprinse

1. b+c

2. a+b+d

3. a+c+d

4. b+d

ANS: 4

10. Perceptia este:

1. o senzatie complexa

2. o structura cognitiva distincta

3. o suma de senzatii
ANS: 2

11. Perceptia reflecta:

1. proprietati esentiale si generale ale obiectelor

2. proprietati esentiale amalgamate cu proprietati neesentiale, accidentale

3. proprietati situational-accidentale

ANS: 2

12. Determinantii perceptiei includ:

1. exclusiv factorii obiectivi externi

2. factorii obiectivi externi si factorii subiectivi interni luati separat

3. exclusiv factori subiectivi interni

4. factorii obiectivi externi si factorii subiectivi interni in interrelatiune

ANS: 4

13. Perceptia monomodala consta in:

1. perceperea unui obiect o singura data

2. perceperea aceluiasi obiect de mai multe ori

3. perceperea oricarui obiect pe calea unui singur analizator

ANS: 3
14. Interpretarea, ca faza a procesului perceptiei, inseamna:

1. stabilirea semnificatiei si utilitatii obiectului pentru activitatea subiectului

2. incadrarea obiectului intr-o clasa

3. relationarea obiectului cu experienta anterioara

ANS: 1

15. Invariantii de structura (buna forma) in perceptie rezulta din:

1. numarul elementelor componente

2. relatiile dimensional-metrice dintre elementele componente

3. marimea elementelor componente

ANS: 2

16. Iluziile sunt rezultatul:

1. halucinatiilor

2. excedentului de informatie

3. efectelor de camp

ANS: 3

17. Rolul setului in perceptie este:

1. intotdeauna pozitiv

2. atat pozitiv, cat si negativ

3. intotdeauna negativ

ANS: 2

18. Legea structuralitatii-integralitatii perceptiei se poate demonstra:

1. cu ajutorul figurilor lacunare (incomplete)

2. cu ajutorul figurilor duble

3. cu ajutorul figurilor suprapuse

ANS: 1

19. Caracterul mijlocit al gandirii consta in aceea ca:

1. se fixeaza direct pe scop

2. foloseste procedee logico-formale

3. opereaza cu informatii furnizate de alte procese psihice

ANS: 3

20. Care dintre scolile psihologice explica rezolvarea problemelor prin

fenomenul „insight”

1. introspectionista

2. gestaltista
3. asociationista

4. behaviorista

ANS: 2

21. Care a fost obiectivul principal al scolii de la Wűrzburg

1. sa demonstreze caracterul evolutiv al gandirii

2. sa ilustreze trecerea de la concret la abstract

3. sa demonstreze ca gandirea se trage din reprezentare

4. sa demonstreze caracterul pur al gandirii, desfasurarea ei fara nici un

acompaniament imagistic

ANS: 4

22. Notiunea este:

1. un model informational imagistic

2. un model informational izomorfic

3. un model informational homomorfic esentializat

ANS: 3

23. Piramida notiunilor se structureaza dupa criteriul:

1. polaritatii
2. generalitatii

3. sinonimiei

4. contrastului

ANS: 2

24. Continutul notiunilor se dezvaluie in:

1. succesiunea reprezentarilor

2. judecata

3. interactiunea dintre cuvant si imagine

ANS: 2

25. Care este proprietatea dupa care J.Piaget a stabilit trecerea de la

stadiul preoperator la cel operator in dezvoltarea ontogenetica a gandirii

1. finalitatea

2. structuralitatea

3. continuitatea

4. reversibilitatea

ANS: 4

26. Procesarea de tip inductiv asigura:

a) descoperirea a ceea ce este comun mai multor cazuri individuale

b) identificarea obiectelor in contextul lor natural

c) trecerea de la individual la general

1. b+c

2. a+c

3. a+b

4. a+b+c

ANS: 2

27. Procesarea de tip deductiv asigura:

1. trecerea de la general la particular

2. trecerea de la concret la abstract

3. trecerea de la real la virtual

ANS: 1

28. Deosebirea intre operatiile concrete si cele formale ale gandirii consta
in:

1. planul de desfasurare

2. continutul asupra caruia se aplica

3. rezultatul la care ne conduc

ANS: 2
29. Operatia generalizarii consta in:

1. colectarea la un loc a mai multor genuri de informatii

2. evidentierea asemanarilor intre obiecte si fenomene

3. extinderea unor insusiri si relatii stabilite anterior pe un numar limitat de cazuri

individuale asupra tuturor cazurilor individuale de acelasi fel

ANS: 3

30. Abstractizarea consta in:

1. asamblarea insusirilor esentiale

2. detasarea unei insusiri din contextul celorlalte

3. extragerea si retinerea unor insusiri si eliminarea altora

ANS: 3

31. Algoritmul este aplicabil:

1. oricarei probleme bine definite

2. oricarui gen de probleme

3. doar problemelor de matematica

ANS: 1

32. Euristica se subordoneaza:

1. principiului tot sau nimic

2. principiului incercarilor si erorilor

3. principiului conexiunii inverse

ANS: 2

33. Gandirea euristica este solicitata:

1. in orice situatie slab definita

2. doar in creatia artistica

3. doar in jocul de sah

ANS: 1

34. Reteaua semantica se realizeaza:

1. pe baza relatiei de sinonimie

2. pe baza relatiei de subordonare - incluziune

3. pe baza apropierii spatiale a notiunilor

ANS: 2

35. Ca activitate decizionala, gandirea:

1. ierarhizeaza notiunile in ordinea generalitatii

2. reduce incertitudinea in situatii alternative

3. realizeaza planificarea actiunilor

ANS: 2

36. Comunicarea desemneaza:

1. schimburi de energie

2. orice fel de schimburi in societate

3. schimburi de informatie

ANS: 3

37. Latura semantica a comunicarii consta in:

1. legatura unidirectionala intre emitent si receptor

2. legatura selectiv – determinata intre ceea ce se emite si ceea ce se receptioneaza

3. raportarea adecvata de catre receptor a mesajului la realitate

ANS: 3

38. Latura pragmatica a comunicarii rezida in:

1. modul de folosire a alfabetelor si codurilor

2. valoarea mesajelor pentru receptor

3. coerenta succesiunii mesajelor

ANS: 2

39. Corectitudinea comunicarii se reflecta in:

1. promptitudine

2. utilitate

3. fidelitate

ANS: 3

40. Codarea, recodarea, decodarea – presupun:

a) trecerea de la un mesaj la altul

b) transferul informatiei de pe un tip de semnale pe altul

c) intelegerea mesajului receptionat

1. a+b+c

2. b+c

3. a+b

ANS: 2

41. Care din proprietatile de mai jos definesc algoritmul

a) concretitudinea

b) generalitatea

c) fidelitatea
d) finalitatea

e) determinarea

1. a+b+c+d+e

2. a+c+d+e

3. b+c+d

4. a+c+e

5. b+d+e

ANS: 5

42. Criteriul principal dupa care gandirea stabileste optimalitatea deciziei

este:

1. rapiditatea aplicarii ei

2. presiunea timpului

3. functia de utilitate

ANS: 3

43. Strategia minimax se aplica in:

1. formarea notiunilor

2. adoptarea deciziilor

3. rezolvarea problemelor slab definite

ANS: 2

44. Potrivit legii lui Zipf, lungimea cuvintelor dintr-o limba este invers
proportionala cu:

1. dificultatea articularii

2. locul ocupat in propozitie

3. frecventa folosirii in comunicare

ANS: 3

45. Latura semantica exprima:

1. o legatura de similitudine

2. o legatura designativa

3. o legatura spatiala

ANS: 2

46. Legatura cuvantului cu obiectul:

1. este predeterminata

2. este directa

3. este mediata prin imagine

4. este impusa din afara

ANS: 3

47. Intelegerea structurilor verbale este determinata de:

a) lungimea lor

b) ordinea sintactica a cuvintelor

c) compatibilitatea semantica dintre cuvinte

1. a+b

2. a+b+c

3. a+c

4. b+c

ANS: 4

48. Modelul gramaticii generative presupune:

1. prevalenta regulilor sintactice asupra celor morfologice

2. corelarea laturii semantice cu cea pragmatica

3. interactiunea intre mai multe niveluri integrative ierarhice ale realitatii lingvistice

ANS: 3

49. Factorul esential de care depinde alegerea cuvintelor in procesul

comunicarii este:

1. contextul

2. dispozitia interlocutorilor
3. obiectul comunicarii

ANS: 3

50. Diferentialul lui J. Osgood vizeaza:

1. stabilirea raporturilor sintactice

2. stabilirea raporturilor semantice

3. stabilirea raportului particular – general

ANS: 2

51. Veriga eferenta a limbajului include:

a) componenta vizuala

b) componenta motorie manuala

c) componenta auditiva

d) componenta fono - articulatorie

1. b+d

2. a+c

3. a+c+d

4. b+c+d

ANS: 1
52. Functia reglatorie a limbajului consta in:

1. reflectarea legaturii dintre cuvant si obiect

2. influenta asupra atitudinii si comportamentului celor din jur

3. alternarea rolurilor intre emitent si receptor

ANS: 2

53. Limbajul intern este:

1. vocabularul latent al unui subiect

2. premisa dezvoltarii limbajului extern

3. limbajul extern selectiv comprimat

ANS: 3

54. Modelul tridimensional al gandirii apartine lui:

1. J. Piaget

2. P.J. Guilford

3. O. Selz

4. W. Kőhler

ANS: 2

55. Care din componentele de mai jos se includ in veriga eferenta a

limbajului:
a) auzul fonematic

b) fono – articulatorie

c) vizuala

d) motricitatea manuala

1. b+c+d

2. a+b+d

3. a+c

4. b+d

5. a+b+c+d

ANS: 4

56. Care din urmatoarele notiuni contine mai multe insusiri comune:

1. om

2. animal

3. mamifer

ANS: 2

57. Afectivitatea reflecta:

1. proprietatile fizice ale stimulilor

2. variatiile mediului intern al organismului

3. raportul dintre evenimentele din plan intern si evenimentele din plan extern
ANS: 3

58. Emotia poate fi provocata de:

1. actiunea oricarui stimul

2. actiunea stimulilor nocivi

3. actiunea stimulilor semnificativi

ANS: 3

59. Declansarea emotiei se produce:

1. in urma deliberarii subiectului

2. in mod involuntar, neintentionat

3. cand subiectul nu este atent

ANS: 2

60. In prim – planul constiintei subiectului se impune:

1. semnul trairii emotionale

2. durata trairii emotionale

3. intensitatea trairii emotionale

ANS: 1
61. Caracterul polar al emotiilor deriva din:

1. intensitatea stimulilor

2. starea de motivatie a subiectului

3. semnul raportului dintre evenimentele externe si cele interne

ANS: 3

62. „Optimumul emotional” este determinat de:

1. intensitatea trairii

2. semnul trairii

3. imaginea obiectului

ANS: 1

63. Proprietatea convertibilitatii se refera la:

1. schimbarea intensitatii emotiei

2. schimbarea semnului emotiei

3. schimbarea referentialului emotiei

ANS: 2

64. Trairea emotionala:

1. urmeaza producerii reactiilor periferice

2. are loc concomitent cu reactiile periferice

3. precede reactiile periferice

ANS: 3

65. Care din asertiunile de mai jos apartine teoriei James – Lange

1. „Fug pentru ca mi-e frica”

2. „Mi-e frica pentru ca fug”

ANS: 2

66. In acceptiune restransa, motivatia desemneaza:

1. totalitatea mobilurilor interne care stau la baza conduitei

2. nevoia de hrana

3. semnalizarea unei stari de necesitate

ANS: 3

67. Dinamica motivationala se subordoneaza:

1. principiului „tensiune – reductie”

2. legii efectului

3. legii contrastului
ANS: 1

68. Care din urmatoarele entitati motivationale poseda stabilitatea cea mai
mare in timp:

1. interesul

2. idealul

3. aspiratia

4. trebuinta

ANS: 4

69. La baza ierarhizarii motivelor A. Maslow a pus:

a) criteriul genetic

b) criteriul prioritatii satisfacerii

c) criteriul complexitatii

d) criteriul specificitatii umane

1. a+c+d

2. b+c

3. a+c

4. b+d

ANS: 4

70. Optimumul motivational exprima:

1. intensitatea absoluta a motivului

2. caracterul homeostatic al motivului

3. raportul invers proportional intre intensitatea motivului si dificultatea

sarcinii

ANS: 3

71. 1. Rolul social exprima:

A. conceptia despre viata

B. imaginea de sine

C. standarde comportamentale

D. norme sociale

a. A+B

b. C+D

c. B+C

d. B+C+D

ANS: B

72. Conceperea Eului ca nucleu al personalitatii se refera la:

A. locul Eului in structura personalitatii

B. structura psihologica a Eului

C. rolul Eului in structura personalitatii

D. particularitatile eului
a. A+B

b. B+C

c. B+C+D

d. A+C

e. B+D

ANS: D

73. Extraversia este asociata cu tipul:

A. astenic

B. schizotim

C. ciclotim

D. atletic

a. A+C

b. C+D

c. C

d. D

ANS: C

74. Legatura dintre biotip si psihotip este:

A. o legatura genetica

B. o legatura cauzala

C. o corelatie statistica

D. o corelatie cantitativa
E. o corelatie calitativa

a. A+B

b. C+D

c. A+E

d. B+E

e. B+C

ANS: B

75. Inteligenta de tip A este:

A. inteligenta innascuta

B. inteligenta cristalizata

C. rezultatul invatarii

D. inteligenta fluida

E. deficitara in situatii structurate

F. eficienta in situatii nestructurate

a. A+B+F

b. B+C+E

c. A+D+F

d. A+B

e. C+D

ANS: C

76. Aptitudinile reprezinta:

A. valori psihosociale

B. valori morale

C. valori functionale

D. valori socioculturale

a. A

b. C

c. A+C

d. A+D

e. C+D

ANS: B

77. Persoanele inalt creative:

A. aleg situatii problematice noi

B. aleg situatii problematice ambigue

C. folosesc nivelul constient

D. folosesc nivelul inconstient

a. A+C

b. A+D

c. A+C+D

d. B+C+D

e. A+B+C

ANS: C
78. Intre inteligenta si aptitudinile speciale:

A. intodeauna exista o corelatie pozitiva

B. nu intotdeauna exista o corelatie pozitiva

C. intotdeauna exista o corelatie negativa

D. nu intotdeauna exista o corelatie negativa

a. A

b. B

c. C

d. D

ANS: B

79. In conceptia lui Henri Ey, Eul este:

A. constiinta de sine

B. constiinta de lume

C. constiinta reflexiva

D. constiinta morala

a. A

b. B

c. C

d. A+C

e. C+D

ANS: D
80. Tipul de activitate nervoasa superioara constituie baza
neurofunctionala a:

A. sistemului nervos

B. inteligentei

C. temperamentului

E. activitatii

a. A

b. C

c. A+C

d. A+C+E

e. A+B+C

ANS: C

81. Inteligenta emotioanala contine elemente:

A. cognitive

B. afective

C. motivationale

D. sociale

a. A

b. B+C

c. A+B+C

d. B+C+D

e. A+B+C+D
ANS: D

82. Modalitatea interna de raportare a unei persoane la diversele laturi ale

vietii sociale, la altii, la sine, la activitate desemneaza:

A. gandirea

B. atitudinea

C. opinia

D. inteligenta

E. creativitatea

a. A+D

b. B+C

c. D+E

d. B

e. E

ANS: D

83. Stadiul formativ si stadiul normativ al creativitatii se caracterizeaza

prin:

A. conformism

B. nonconformism

C. convergenta

D. divergenta

a. A+C

b. A+D
c. B+C

d. B+D

ANS: A

84. In reteaua de statute sociale, pozitia centrala o detine:

A. statutul economic

B. statutul profesional

C. statutul familial

a. B+C

b. A+B+C

c. A

d. B

e. C

ANS: D

85. Eul este:

A. gandire

B. simtire

C. reflexie

D. emotie

a. A+B

b. C+D

c. A+B+C
d. A+B+C+D

e. B+C+D

ANS: D

86. Frecventa trairilor psihice pe o anumita unitate de timp indica:

A. tempoul trairilor psihice

B. ritmul trairilor psihice

C. intensitatea trairilor psihice

a. A

b. A+B

c. B

d. B+C

e. A+B+C

ANS: A

87. Realizarea activitatii la un nivel calitativ superior este o conditie

specifica formarii:

A. caracterului

B. inteligentei

C. aptitudinii

D. atitudinii

E. deprinderii
a. A+D

b. B+C

c. B

d. C

e. C+D+E

ANS: B

88. Cea mai stabila componenta a personalitatii, in cadrul ontogenezei,

este:

A. inteligenta

B. vointa

C. temperamentul

D. caracterul

E. gandirea

a. A

b. C

c. A+E

d. E

e. A+C

ANS: B

89. Absolutizarea importantei mediului extern in formarea aptitudinilor

corespunde abordarii:

A. asociationiste
B. gestaltiste

C. genetiste

D. ineiste

E. behavioriste

a. A+D

b. B+C

c. C+E

d. C

e. E

ANS: C

90. In conceptia lui Jean Piaget, relatia adaptativa dintre organism si mediu
constituie:

A. inteligenta

B. asimilarea

C. acomodarea

D. echilibrul dintre asimilare si acomodare

a. A+B

b. A+C

c. A+D

d. A+B+C

e. B+C

ANS: C
91. Corelarea si integrarea componentelor caracteriale se realizeaza prin
mecanisme:

A. de apreciere

B. de selectie

C. de compatibilizare

D. de valorizare

E. de feedback

a. C+E

b. A+B

c. B+C+D

d. A+B+D

e. B+C+D+E

ANS: D

92. In conceptia lui Fr. Baron, performanta si produsul creator trebuie sa:

A. fie rar intalnite in activitatea respectiva

B. fie frecvent intalnite in activitatea respectiva

C. aiba un grad ridicat de neobisnuit

D. aiba un grad relativ ridicat de neobisnuit

E. fie adecvate realitatii

F. fie adecvate imaginatiei creatoare

a. A+C+E

b. B+D+E
c. A+D+F

d. B+C+E

e. B+C+F

ANS: A

93. Manifestarea a doua atitudini in acelasi timp:

A. este posibila prin ierarhizare

B. este posibila prin compensare

C. este posibila prin cooperare

D. nu este posibila

a. A+B

b. B+C

c. A+B+C

d. C

e. D

ANS: E

94. Asociatiile de tip creativ, in conceptia lui Mednick, sunt:

A. asemanarea

B. contrastul

C. serendipitatea

D. medierea prin simboluri

E. medierea prin imaginatie

a. A+C+D

b. A+C+E

c. B+C+D

d. B+C+E

e. A+B+C+D+E

ANS: A

95. Componentele statutului social sunt:

A. subiective

B. obiective

C. atitudinale

D. comportamentale

a. A+B

b. C+D

c. A+C+D

d. B+C+D

e. A+B+C+D

ANS: E

96. In raportul dintre eu si constiinta, Eul:

A. este o premisa fundamentala a constiintei

B. creator de constiinta

C. depasete constiinta
D. este directionat de constiinta

a. A+B

b. B+C

c. A+B+C

d. B+C+D

e. A+B+C+D

ANS: B

97. Tipul sentimental se caracterizeaza prin:

A. rezonanta afectiva primara

B. rezonanta afectiva secundara

C. activism

D. nonactivism

E. anxietate

a. A+C

b. A+D+E

c. B+D

d. B+D+E

e. B+C

ANS: C

98. Succesul unei activitati depinde de:

A. prezenta mai multor aptitudini

B. relatiile de compensare dintre aptitudini

C. prezenta tuturor elementelor componente ale aptitudinilor

D. organizarea elementelor componente ale aptitudinilor

a. A+C

b. A+C+D

c. B+C

d. A+B+C

e. A+B+D

ANS: E

99. Factorul general al inteligentei este:

A. comun tuturor activitatilor

B. specific unei activitati

C. o combinatie a factorilor de grup

a. A+C

b. B+C

c. A

d. C

e. B

ANS: C

100. Temperamentul:

A. favorizeaza dezvoltarea aptitudinilor

B. inhiba dezvoltarea aptitudinilor

C. predetermina dezvoltarea aptitudinilor

D. determina dezvoltarea aptitudinilor

a. A

b. B

c. A+B

d. A+C

e. A+B+C

ANS: C

101. Sternberg abordeaza inteligenta din pespectiva:

A. genetica

B. factoriala

C. cognitiva

D. psihometrica

E. eclectica

F. sistemica

a. E+F

b. C+E

c. A+F

d. A+B+F

e. C+E+F
ANS: E

102. Forma de manifestare a personalitatii este reprezentata prin:

A. creativitate

B. temperament

C. atitudini

D. aptitudini

E. caracter

a. B

b. A+B+E

c. C+E

d. E

e. B+C+E

ANS: A

103. Trasaturile caracteriale cardinale sunt:

A. trasaturi comune

B. trasaturi individuale

C. durabile

D. spontane

E. in numar foarte mare

F. in numar foarte mic

a. A+C+F

b. B+D+E
c. B+C+F

d. A+B+C+F

e. A+B+D+E

ANS: C

104. P. Matusseck considera ca factorii importanti in creatie sunt:

A. factorii sociali

B. factorii culturali

C. factorii psihologici

a. A+B

b. A+C

c. B+C

d. A+B+C

ANS: D

105. Intensitatea unei atitudini este cu atat mai mare cu cat:

A. ne apropiem de polul pozitiv

B. ne apropiem de polul negativ

C. ne apropiem de extremele polilor pozitiv si negativ

D. ne apropiem de jumatatea distantei dintre polii pozitiv si negativ

a. A

b. B
c. C

d. D

e. C+D

ANS: C

106. Modelul tridimensional al intelectului este constituit din:

A. operatii

B. produse

C. structuri

D. continuturi

a. A+B

b. A+C

c. A+B+C

d. A+B+D

e. A+B+C+D

ANS: D

107. Predominarea functionala a primului sistem de semnalizare

corespunde tipului:

A. ganditor

B. artistic

C. motor-general

D. echilibrat
E. excitabil

a. A

b. B

c. C+D

d. B+E

e. A+D

ANS: B

108. Opozitia dintre statutele achizitionate si cele prescrise genereaza, la

nivelul persoanei, conflicte:

A. intrastatus

B. interstatus

C. intraindividuale

D. interindividuale

a. A+C

b. B+C

c. A+C+D

d. B+C+D

e. A+B+C+D

ANS: A

109. Spre deosebire de personalitate, Eul:

A. este un fapt de constiinta sociala

B. este un fapt de constiinta individuala

C. exprima personalitatea

D. este nucleu al personalitatii

a. A+D

b. B+D

c. A+C+D

d. B+C+D

e. A+B+C+D

ANS: D

110. Adaptarea rapida la imprejurari noi de viata este un indicator al tipului:

A. echilibrat

B. puternic

C. mobil

D. vioi

E. schizotim

F. ciclotim

a. B+C

b. B+C+D

c. C+D

d. B+C+F

e. A+C+E
ANS: C

111. Cea mai inalta forma de dezvoltare a aptitudinilor generale si speciale

se realizeaza la nivelul:

A. inteligentei

B. geniului

C. creativitatii

D. talentului

a. A+C

b. B+D

c. B

d. C

e. D

ANS: C

112. Concordanta atitudinilor cu normele sociale conduce la:

A. sistemul atitudinal-valoric

B. sistemul atitudinal-social

C. sistemul atitudinal-moral

a. A

b. B+C

c. B

d. A+C

e. A+B+C
ANS: A

113. Procesul primar care asigura stimularea creativitatii prin combinarea

gandurilor nemodulate in constient, se numeste:

A. sublimare

B. identificare

C. regresie adaptativa

D. regresie multipla

a. A

b. B

c. C

d. D

ANS: C

114. Componenta conativa a atitudinii caracteriale se refera la:

A. convingeri

B. obiectul atitudinii

C. tendinta spre actiune

D. informatii

E. trebuinte

F. orientare constienta

a. A+D+F

b. B+E

c. B+C+D
d. C+F

e. C+E+F

ANS: D

115. Capacitatea de transfer a creativitatii, de la un domeniu la altul, este

evidentiata de catre:

A. Allport

B. Lowler

C. Lowenfeld

D. Guilford

E. Gardner

a. A+D

b. A+E

c. B+D

d. C+D

e. C+E

ANS: D

116. Modul in care o persoana isi reprezinta rolul social se numeste:

A. perceptia rolului

B. conceptia rolului

C. expectatia rolului
a. A

b. B

c. C

ANS: B

117. Persoanele pseudocreatoare se caracterizeaza prin:

A. absenta atitudinii creatoare

B. prezenta atitudinii creatoare

C. absenta aptitudinilor creatoare

D. prezenta aptitudinilor creatoare

a. A+C

b. A+D

c. B+C

d. B+D

ANS: C

118. Existenta unei corelatii relativ scazute intre inteligenta si creativitate a

fost demonstrata de:

A. Piaget

B. Jackson

C. Guilford

D. Vernon

E. Getzels

F. Janet
a. C+D

b. A+F

c. B+C

d. B+E

e. B+C+E

ANS: D

119. Trasaturile de personalitate care influenteaza abilitatile creative sunt:

A. autodisciplina

B. motivatia intrinseca

C. independenta

D. sociabilitatea

a. A+B

b. A+C

c. C+D

d. B+C+D

e. A+B+C+D

ANS: B

120. In conceptia lui constantin Radulescu-Motru, Eul:

A. se identifica cu starile de constiinta

B. se identifica cu constiinta globala

C. creeaza unitatea constiintei

D. nu precede constiinta
a. A+C

b. A+D

c. B+C

d. B+D

ANS: B

121. Rezistenta scazuta la frustrare este specifica tipului:

A. hipertimic

B. obsesiv

C. agresiv

D. senzitiv-introvertit

a. A+C

b. B

c. C

d. D

e. B+C

ANS: C

122. Din punct de vedere biologic, temperamentul este rezultatul:

A. genotipului

B. fenotipului

C. arhetipului
a. A

b. B

c. C

d. A+B

e. B+C

ANS: B

123. Dominanta Eului psihic implica centrarea pe:

A. motivatie intrinseca

B. cunoastere

C. creatie

D. sociabilitate

E. afectivitate

a. A+B+C

b. A+C+E

c. B+C

d. A+B+E

e. A+B

ANS: C

124. Stadiul operator marcheaza preponderenta aspectului operativ al

gandirii asupra aspectului figurativ, decentrarea gandirii copilului permitand
coordonarea reversibila a actiunii interiorizate si constituirea sistemelor
operatorii de transformari cu invariant.
ANS: T

125. In ultimele decenii se remarca aproape in toate tarile un fenomen al

amplificarii vitezei de crestere si diferentiere somatica a copiilor, paralel cu o
dezvoltare psihica precoce. Indicii cresterii somatice, ca si ai maturizarii
sexuale, cunosc un devans semnificativ in raport cu perioade situate cu
cateva decenii in urma.

ANS: T

126. Comportamentul deviant si delincvent sunt comportamente pentru

care minorul poate raspunde penal.

ANS: F

127. Un moment esential al construirii identitatii este acela in care copilul

vorbeste despre sine folosind pronumele personal “eu“.

ANS: T

128. J.Piaget descrie functionarea inteligentei prin urmatorii termeni

preluati din biologie:

a) asimilare

b) acomodare

c) adaptare

d) crestere

e) dezvoltare

1. a+b

2. a+b+c

3. a+b+c+d+e
ANS: 2

129. Piaget prezinta dezvoltarea din perspectiva stadialitatii genetice.

Stadiul in aceasta perspectiva presupune :

a) ordinea diferitelor achizitii este neschimbata;

b) exista o structura proprie a stadiului si nu doar o juxtapunere de

proprietati ;

c) aceasta structura reconverteste achizitiile anterioare care nu dispar ci se

manifesta in alta forma (in situatii regresive pot reaparea ) ;

d) fiecare stadiu contine un moment de pregatire si unul de stabilitate ;

e) fiecare stadiu contine germenii trecerii la urmatorul ;

f) atat stadialitatea genetica cat si cea dinamica sunt subdivizate in substadii

(abordarea pe varste).

1. a+b

2. a+b+c+d

3. a+b+c+d+e

ANS: 3

130. Care sunt etapele dezvoltarii atasamentului conform teoriei lui J.

Bowlby?

a) preatasamentul

b) atasamentul de actiune

c) atasamantul delimitat

d) formarea de relatii reciproce

 1. a+b

2. a+c+d

3. b+d

4. a+b+c+d

ANS: 4

131. Imitatia amanata este:

A. o prefigurare a reprezentarii fara ca aceasta sa fie prezenta in gandire;

B. proces care incepe in abseta modelului si prefigureaza reprezentarea

propriu-zisa:

1. a+b

2. b

ANS: 1

132. Conceptul folosit in teoria lui J. Piaget pentru a descrie o stare prin care
prorpiile placeri si dorinte ale copilului sunt suverane si lipsa intelegerii
faprului ca ceilalti traiesc sentimente diferite si gandesc diferit, dificultatea de
a corela punctul sau de vedere cu al altora este cel de:

a) egocentrism

b) imagine mintala

c) evocare verbala

1. a

2. a+b
3. a+b+c

ANS: 1

133. Egocentrismul gandirii copilului poate fi in perioada de pana la 6/7 ani:

a) logic

b) ontologic

c) patologic

1. a+b

2. b

3. b+c

ANS: 1

134. Egocentrismul copilului se manifesta prin:

a) artificialismul gandirii

b) sincretismul gandirii

c) realism

d) animism

1. a+c

2. a+c+d

3. a+b+c+d
4. c+d

ANS: 3

135. Operatiile logico-matematice care devin posibile in urma achizitiei

reversibilitatii sunt :

a) clasificarea

b) serierea

c) conceptualizarea numarului

1. a+b

2. b

3. a+b+c

ANS: 3

136. Pentru insusirea limbii romane metoda de invatare a scris-cititului

trebuie sa fie:

a) analitica

b) sintetica

c) fonetica

1. a

2. a+b

3. a+b+c
ANS: 3

137. Dezvoltarea gandirii copilului de la 6 la 12 ani este caracterizata

printre altele de:

a) decentrare socio-afectiva

b) decentrare intelectuala

1. a+b

2. b

ANS: 1

138. Tipurile de conduita caracteristice perioadei adolescentei descrise de

J.Rousselet sunt:

a) conduita suportului

b) coduita revoltei

c) conduita inchiderii in sine

d) conduita exaltarii

e) conduita afirmarii

1. a+b+d+e

2. b+c

3. b+c+d+e

4. d+e
5. e

ANS: 3

139. Etapele socializarii in perioada adolescentei dupa G.Lefrancois sunt:

a) etapa dependentei

b) etapa conflictului

c) etapa relativei independente

d) etapa maturizarii afectiv –emotionale

1. a

2. a+b+c

3. b+c+d

4. d

ANS: 2

140. Imaginea de sine este structurata de:

a) imaginea eului fizic

b) intarirea pozitiva a comportamentului

c) imaginea eului psihic si psihosocial

1. a+b

2. a+c
3. b+c

ANS: 2

141. Perioada adulta dominata de tinerete dupa R. W. White este

caracterizata de urmatoarele directii de dezvoltare:

a) stabilirea identitatii eului

b) independenta relatiilor personale

c) cresterea intereselor/preocuparilor

d) umanizarea valorilor

1. a

2. a+b+d

3. a+b+c+d

4. c+d

ANS: 3

142. Operatiile postformale includ urmatoarele tipuri de rationamente:

a) gandirea pozitiva

b) gandirea relativista

c) gandirea dualista

d) gandirea sistematica

1. a
2. a+b+d

3. b+c+d

4. d

ANS: 3

143. Criteriile de maturitate ale personalitatii dupa Allport sunt:

a) extensiunea simtului eului

b) raportarea calda a eului la ceilalti

c) securitatea emotionala

d) perceptia realista

e) obiectivarea eului

f) filosofia unificatoare a vietii

1. a+b+c

2. b+d+e

3. a+d+e+f

4. a+b+c+d+e+f

ANS: 4

144. Mecanismele de aparare sanatoase caracteristice adultului, propuse de

G.E. Vaillant sunt:

a) altruismul
b) sublimarea

c) umorul

d) reprimarea

e) rationalizarea

1. a

2. a+c+d

3. c+e

4. a+b+c+d

5. e

ANS: 4

145. Nevoile pentru dezvoltarea intelectuala corespunzatoare a copilului

sunt:

a) Crearea de facilitati educationale, adaptate nevoilor copilului

b) Stimularea dezvoltarii intelectuale se incepe in perioada de sugar si se

face, de regula, de catre parinti, in special de catre mama

1. a

2. a+b

3. b

ANS: 2
146. La sfarsitul primului an de viata dezvoltarea inteligentei conform
teoriei lui Piaget parcurge substadiile 5 si 6 ale dezvolttarii senzorio-motorii
iar acestea cuprind:

a) Conduita sforii

b) Conduita suportului

c) Reactiile circulare tertiare

d) Conduita bastonului

1. a+b+c+d

2. a+b+d

3. a+b+c

4. b+c+d

ANS: 1

147. Conform teoriei lui Piaget, notiunea de obiect

a) este innascuta

b) se formeaza

1. a+b

2. b

3. a

ANS: 2

148. H. Wallon arata ca perioada 1 - 3 ani este definitorie pentru

dezvoltarea personalitatii . Cele doua stadii descrise de Wallon sunt :
 a) centripeta

b) egocentrica

c) centriufuga

1. a+b+c

2. b+c

3. a+c

ANS: 3

149. In teoria piagetiana a dezvoltarii egocentrismul ontologic se manifesta

prin urmatoarele caracteristici ale gandirii:

a) animismul

b) artificialism

c) realismul

1. a+b

2. b+c

3. a+b+c

ANS: 3
150. Care este perioada cand au loc urmatoarele transformari: se face
trecerea de la emotii la sentimente ca stari afective stabile si generalizate ;se
contureaza mai clar unele sentimente morale (rusinea, multumirea, prietenia
si dragostea) iar conduita negativista intra intr-un proces de involutie si
devine evidenta adancirea si nuantarea trairilor afective.

a) prescolaritate

b) anteprescolaritate

c) scolaritate mare

1. a

2. b

3. a+b+c

ANS: 1

151. Cercetatorii subliniaza faptul ca dezvoltarea adultului se situeaza pe un

nou nivel care a primit diferite denumiri:

a) postformal

b) multiliniar

c) pragmatic

d) metacognitiv

e) stadiul dialectic

f) empatic

1. a+b+c+d+e+f

2. b+c+d+e

3. b+c+e

4. a+b+c+d+e
ANS: 4

152. Invatarea transformativa prin reflectie critica implica:

a) a fi mai reflexiv si mai critic

b) a fi mai deschis la perspectiva celorlalti

c) a fi mai putin defensiv

d) a fi mai deschis la ideile noi

1. b+c+d

2. a+b+c

3. a+b+c+d

ANS: 3

153. Invatarea are noi functii in perioada adulta, asa cum afirma

Bogdan Suchodolscki si anume:

a) necesitate sociala

b) mijloc de invingere a alienarii

c) mijloc de comunicare

1. a+b+c

2. b+c
3. a+b

ANS: 3

154. Dezvoltarea miscarilor poate fi apreciata pe cateva mari directii:

a) suplete,

b) echilibru

c) calitatea miscarilor

1. a+b

2. a+b+c

3. a+c

ANS: 2

155. Adaptarea copilului la real si traducerea realului prin perceptii si

reprezentari a fost urmarita in evolutia desenului copiilor de la 2 la 8/10 ani,
clasic pentru acest tip de studiu fiind G.H. Luquet (1927). Care sunt stadiile
pe care el le descrie:

a) stadiul mazgalelii

b) stadiul realismului fortuit,

c) stadiului realismului nereusit

d) stadiul realismului intelectual

e) stadiul realismului vizual

f) stadiul realismului izbutit

1. a+b+c+f

2. a+b+d+f

3. b+c+d+e

4. a+b+c+d+e

ANS: 4

156. De la 7/8 la 10 /11 ani gandirea copilului trece in :

a) stadiul operatiilor concrete

b) stadiul preoperator

c) stadiul operatiilor formale

1. a+b+c

2. b+c

3. a

ANS: 3

157. Formarea abilitatilor de scris- citit sunt parcurse in scoala etape:

a) preabecedara

b) abecedara

c) postabecedara
1. a+b

2. a+c

3. a+b+c

ANS: 3

158. Identitatea de sine in perioada adolescentei se poate contura in trei

maniere: pozitiva, negativa si incerta respectiv - criza de identitate, criteriul
fiind autoperceptia, felul in care se percep tinerii in raport cu:

a) societatea

b) mediul familial

c) grupul de prieteni

1. a

2. a+b+c

3. b+c

ANS: 2

159. Imaginea de sine comporta urmatoarele dimensiuni :

a) perceptia si aprecierea subiectului asupra sa la un anumit moment

b) felul in care subiectul ar dori sa fie sau sa para ca este

c) felul in care subiectul considera ca este apreciat de ceilalti

1. a+b
2. b+c

3. a+b+c

4. b

ANS: 3

160. Analiza mediului scolar arata ca principalele dificultati intampinate de

elevi in primul an de scoala pot fi clasificate astfel:

a) dificultati afective

b) dificultati cognitive

c) dificultati de organizarea motivelor pentru atingerea unei actiuni

d) dificultati de relationare cu adultii si grupul de copii de aceeasi varsta

si de varste mai mari

1. a+b+c

2. a+c

3. b+c+d

4. a+b+c+d

ANS: 4

161. Dezvoltarea personalitatii copilului dupa H. Wallon in perioada 3 - 6 ani

corespunde stadiului personalismului. In cursul acestei perioade se pot
distinge mai multe subtadii :

a) perioada de opozitie

b) perioada de tranzitie
c) perioada de gratie

d) perioada de imitatie

1. a+b+c+d

2. a+b

3. a+c+d

ANS: 3

162. Gandirea egocentrica este o gandire :

a) prelogica

b) intuitiva

c) preconceptuala

d) euristica

1. a+b

2. b+c

3. a+b+c

4. a

ANS: 3

163. Care este termenul prin care se exprima faptul ca dezvoltarea

motricitatii este legata de celelalte progrese in dezvoltarea intelectuala si
socioafectiva?

a) dezvoltare psihosociala

b) psihomotricitate
1. a+b

2. b

ANS: 2

164.

Atributul de dinamic se referă la faptul că elementele ce aparţin

inconştientului (idei, imagini) exercită continuu o presiune pentru a intra în
conştient şi se asociază între ele.

ANS: F

165.

Mecanismul producerii fenomenelor psihice, evoluţia forţelor pulsionale,

reprezintă perspectiva economică în psihanaliză.

ANS: F

166.

Principiul plăcerii stipulează că principalul scop al activităţii psihice este

evitarea neplăcerii şi obţinerea plăcerii.

ANS: T

167.

Principiul realităţii stipulează că satisfacerea nevoii trebuie amânată în

funcţie de cerinţele realităţii

ANS: T
168.

Perspectiva dinamică se referă la faptul că orice fenomen psihic posedă o

dimensiune cantitativă, conţinuturile psihice fiind investite cu o anumită
cantitate de energie psihică

ANS: F

169.

Investirea afectivă presupune detaşarea unei cantităţi de energie unui

conţinut psihic

ANS: T

170.

Dezinvestirea afectivă presupune ataşarea cantităţii de energie de

reprezentarea aferentă

ANS: F

171.

Simptomul nevrotic are un caracter represibil fiind mai puternic decât voinţa
pacientului

ANS: F

172.

Vindecarea nevrozei depinde de voinţa pacientului de a depăşi stările prin

care trece

ANS: F

173.

Simptomele nevrotice au la bază perturbări în viaţa sexuală a individului

ANS: F

174.

Imposibilitatea descărcării tensiunii sexuale pe cale normală duce la

descărcarea acestei tensiuni pe căi indirecte şi nespecifice prin atacuri de
panică, simptome somatice etc.

ANS: F

175.

În perioada adolescenţei individul renunţă la imaginile parentale idealizate şi

la iluzia atotputerniciei

ANS: T

176. Punctul de vedere economic se referă la:

a. cantitatea de energie investită într-un proces sau fenomen psihic

b. deplasarea şi condensarea energiei psihice

c. caracterul irepresibil al simptomului nevrotic

ANS: A

177. Simptomul apare ca rezultat al:

a. imposibilităţii descărcării tensiunii psihice datorită interdicţiei impuse de eu şi supraeu

b. echilibrului dinamic dintre sine, eu, supraeu şi realitatea exterioară; depinde de

capacităţile adaptative ale eului

c. energiei psihice libere care caută să se descarce sub formă de angoasă

ANS: B

178. Inconştientul este caracterizat de :

a. procesele primare, mecanismele condensării, deplasării şi simbolizării

şi de principiul economiei psihice

b. tendinţe interzise care caută continuu să devină conştiente

c. evenimente din trecut

ANS: A

179. Conflictul specific stadiului oral este legat de:

a. înţărcare

b. clivajul obiectului

c. tendinţele agresive ale copilului

ANS: A

180. Principala funcţie psihică în stadiul anal este:

a. educarea toaletei

b. dobândirea controlului asupra propriilor tendinţe

c. inhibarea agresivităţii
ANS: B

181. Mecanismul psihozelor are la bază:

a. conflictul dintre Eu şi realitate

b. proiectarea conflictului în exterior şi nu refularea lui

c. absenţa tatălui

ANS: B

182. Schizofrenia este rezultatul:

a. unei fixaţii la stadiul schizoparanoid

b. introiectării aspectelor rele ale obiectului

c. clivajului

ANS: A

183. Perspectiva dinamică se referă la:

a. explicarea mecanismului producerii fenomenelor psihice prin interacţiunea dintre

forţele ce tind către scăderea tensiunii psihice şi cele care se opun acestei descărcări

b. principiul plăcerii şi principiul realităţii

c. studiul pulsiunilor individului şi al evoluţiei lor în timp

ANS: A

184. Energia psihică aparţine:

a. sinelui ca sediu al pulsiunilor

b. pulsiunii ca reprezentant psihic al instinctului

c. fiecărei instanţe psihice, fiind repartizată între cele trei instanţa şi putând circula între
ele

ANS: C

185. Pentru a menţine tensiunea psihică la un nivel constant, aparatul

psihic:

a. transformă energia liberă în energie ataşată unei reprezentări sau idei astfel încât
descărcarea să fie întârziată şi controlată

b. tinde să descarce cât mai repede tensiunea prin satisfacţie pulsională directă

c. recurge la mecanismul refulării

ANS: A

186. Între instanţele şi nivelurile psihice există următoarele relaţii:

a. sinele este inconştient, eul şi supraeul aparţin conştientului

b. sinele este inconştient, eul este în parte inconştient în parte conştient, supraeul este
sediul unor forţe inhibitorii care acţionează inconştient

c. sinele ca sediu al pulsiunilor este inconştient, eul ca sediu al mecanismelor de apărare

 este inconştient, supraeul ca instanţă morală este conştient

ANS: B

187. Pulsiunea este constituită la nivel psihic din :

a. reprezentare pulsională şi afectul care o însoţeşte

b. scopul şi obiectul pulsiunii

c. forţă şi sursă pulsională

ANS: A

188. Prima teorie a lui Freud asupra pulsiunii ia în considerare:

a. un singur tip de pulsiune, libidoul

b. două tipuri de pulsiune: libidoul şi interesul eului

c. două tipuri de pulsiune: libido şi destrudo

ANS: B

189. Principala activitate psihică în stadiul oral este:

a. plăcerea obţinută prin stimularea zonei orale

b. asimilarea de informaţii auditive, vizuale, cutanate

c. identificarea cu obiectele din exterior

ANS: B

190. Funcţionarea psihică în plan cognitiv este caracterizată în stadiul oral

de:

a. nediferenţierea dintre fantasmă şi realitate

b. angoasa de a nu fi înghiţit sau devorat

c. satisfacerea halucinatorie a dorinţei

ANS: A

191. Caracteristica afectivă în stadiul anal este:

a. agresivitatea

b. masochismul

c. ambivalenţa

ANS: C

192. Principala achiziţie psihoafectivă în stadiul anal este:

a. identitatea sexuală

b. autonomia, capacitatea de a se impune asupra obiectelor şi persoanelor din jur

c. controlul sfincterian

ANS: B
193. Declanşarea unei nevroze are loc când:

a. există unui conflict intrapsihic, un anumit raport al forţelor implicate în acest conflict,
şi apare alegerea inconştientă a unei modalităţi de compromis prin care acest conflict
se va exprima

b. există o traumă psihică, o fixaţie şi apare senzaţia că ceva straniu i se întâmplă

subiectului

c. apare un conflict între Sine, Eu şi Supraeu

ANS: A

194. Psihoza maniaco-depresivă este explicată de Melanie Klein prin:

a. incapacitatea subiectului de a surmonta poziţia depresivă

b. fixaţia la poziţia paranoid-schizoidă

c. ruptura dintre Eu şi realitate

ANS: A

195. Refularea reprezintă:

a. o barieră energetică care se opune trecerii conţinuturilor inconştiente în conştient

b. împingerea în inconştient a unor conţinuturi conştiente

c. trecerea în conştiinţă a unor conţinuturi inconştiente

ANS: B
196. Pulsiunea reprezintă:

a. un răspuns automat la stimulările din mediu

b. reprezentantul psihic al instinctului

c. o imagine

ANS: B

197. Conflictul psihic se manifestă:

a. în nevroză

b. în nevroză şi psihoză

c. în nevroză, psihoză şi normalitate

ANS: C

198. Tulburările psihice apar când:

a. forţele ce intră în conflict sunt egale ca intensitate

b. forţele de refulare sunt mai puternice decât cele ce tind spre descărcare

c. nu există refulare

ANS: A

199. Între normal şi patologic există o deosebire:

a. cantitativă

b. calitativă

c. dinamică

ANS: A

200. Energia psihică se deplasează în aparatul psihic:

a. de la un element la altul prin intermediul lanţurilor asociative

b. de la un neuron la altul

c. între structurile psihice şi cele somatice

ANS: A

201. Procesul refulării constă în:

a. împingerea unei reprezentări în inconştient şi separarea ei de afectul ataşat ei

b. descărcarea afectului acumulat în psihism în urma unei traume

c. eliberarea afectului sub formă de angoasă

ANS: A

202. Pulsiunea este un proces aflat la graniţa dintre:

a. psihic şi somatic

b. afect şi reprezentare
c. Eu şi Sine

ANS: A

203. Complexul Oedip presupune două conflicte:

a. un conflict interior dat de regretul faţă de părintele respins şi unul exterior dat de
teama faţă de părintele respins

b. un conflict pozitiv dat de atracţia faţă de părintele de sex opus şi un conflict negativ
dat de atracţia faţă de părintele de acelaşi sex

c. un conflict moral între Eu şi Supraeu şi un conflict

ANS: A

204. Narcisismul primar se referă la investirea afectivă a:

a. subiectului şi a corpului său

b. Eului prin intermediul identificărilor

c. obiectului asemănător cu sine

ANS: A

205. În stadiul oral relaţia de obiect este caracterizată de:

a. a înghiţi sau a fi înghiţit

b. narcisismul secundar

c. ambivalenţă
ANS: A

206. Obiectul pulsiunii în stadiul anal este reprezentat de:

a. obiectul parţial ce trebuie controlat în scopul afirmării autonomiei

b. obiectul clivat în obiect bun şi obiect rău

c. obiectul parţial incorporat în scopul identificării

ANS: A

207. Nevroza fobică are drept simptome:

a. idei sau acte indezirabile pe care subiectul se simte împins să le înfăptuiască dintr-o
necesitate internă

b. teama de necontrolată faţă de anumite obiecte sau situaţii

c. elaborarea psihică a angoasei

ANS: B

208. Psihozele au ca specific:

a. nediferenţierea dintre realitatea psihică şi cea externă

b. diferenţierea dintre obiectul bun şi cel rău

c. regresia la narcisismul secundar

ANS: A

209. Care dintre urmatoarele droguri nu sunt derivate opiacee?

1. cocaina

2. amfetaminele

3. morfina

4. marihuana

a. 1+2+3 c. 1+3

b. 2+4 d. 1+2+3+4

ANS: B

210. Sevrajul la heroina se manifesta prin:

1. Crampe abdominale si diaree

2. Piele si mucoase uscate

3. Tahicardie si hipertensiune

4. Constrictie pupilarã

a. 1+2+3 c. 1+3

b. 2+4 d. 1+2+3+4

ANS: C

211. Dintre caracteristicile adictiei sexuale fac parte:

1. Pierderea controlului asupra comportamentului respectiv

2. Persistenta unor comportamente sexuale autodistructive sau de risc

3. Obsesia sexuala sau fantezia sexuala ca mecanism primar de coping

4. Lipsa dorintei de a limita sau stopa comportamentul

a. 1+2+3 c. 1+3

b. 2+4 d. 1+2+3+4

ANS: A

212.

Alcoolismul este o boala primara, cronica care se caracterizeaza prin:

1. scaderea controlului asupra bautului

2. interesul pentru alcool

3. consumul de alcool in ciuda consecintelor adverse

4. distorsiuni în gândire – negarea

a. 1+2+3 c. 1+3

b. 2+4 d. 1+2+3+4

ANS: D

213. Dintre complicatiile alcoolismului fac parte:

1. Ulcerul

2. Scaderea numarului de tentative suicidare

3. Cresterea criminalitatii globale

4. Risc crescut de cancer cerebral

a. 1+2+3 c. 1+3

b. 2+4 d. 1+2+3+4

ANS: C

214.

Printre tulburarile psihice induse de alcool se afla si:

1. Sevrajul complicat cu convulsii

2. Delirium tremens

3. Tulburare psihotica indusa de alcool

4. Tulburare amnezica persistenta

a. 1+2+3 c. 1+3

b. 2+4 d. 1+2+3+4

ANS: D

215. Intre tipurile de psihoterapie folosite in alcoolism se intalnesc

urmatoarele:

1. ergoterapia

2. psihodrama

3. terapii comportamentale

4. terapii sistemice familiale

a. 1+2+3 c. 1+3

b. 2+4 d. 1+2+3+4
ANS: D

216. Intre instrumentele de evaluare ale pacientului alcoolic se afla:

1. AUDIT

2. CAGE

3. ADS

4. CIWA-r

a. 1+2+3 c. 1+3

b. 2+4 d. 1+2+3+4

ANS: D

217. Dintre drogurile din grupul substantelor psihodisleptice putem

enumera:

1. psilocibina

2. mescalina

3. LSD

4. marihuana

a. 1+2+3 c. 1+3

b. 2+4 d. 1+2+3+4

ANS: A
218. Consumul de alcool si droguri poate produce o gama variata de
tulburari psihice intre care se afla si:

1. dementa si delirium

2. tulburari de dispozitie si anxioase

3. disfunctii sexuale

4. tulburari psihotice

a. 1+2+3 c. 1+3

b. 2+4 d. 1+2+3+4

ANS: D

219. Indivizii cu tulburari de personalitate au urmatoarele trasaturi

caracteristice:

1. Empatizeaza cu dificultate cu alte persoane

2. Rezistenta la tratament

3. Independenta excesiva

4. Dependenta excesiva

a. 1+2+3 c. 1+3

b. 2+4 d. 1+2+3+4

ANS: D

220. In grupa tulburarilor de personalitate de tip bizar-excentrice sunt

incluse urmatoarele tulburari de personalitate:

1. tulburarea de personalitate paranoida

2. tulburarea de personalitate borderline

3. tulburarea de personalitate schizotipala

4. tulburarea de personalitate histrionica

a. 1+2+3 c. 1+3

b. 2+4 d. 1+2+3+4

ANS: C

221. Din grupa tulburarilor de personalitate de tip dramatic emotionale fac

parte urmatoarele tulburari de personalitate cu exceptia:

1. tulburarea de personalitate histrionica

2. tulburarea de personalitate schizotipala

3. tulburarea de personalitate antisociala

4. tulburarea de personalitate dependenta

a. 1+2+3 c. 1+3

b. 2+4 d. 1+2+3+4

ANS: B

222. Tulburarile de personalitate cu o prevalenta mai mare la barbati sunt:

1. Tulburarea de personalitate obsesiv-compulsiva

2. Tulburarea de personalitate schizotipala

3. Tulburarea de personalitate paranoida

4. Tulburarea de personalitate borderline

a. 1+2+3 c. 1+3

b. 2+4 d. 1+2+3+4

ANS: A

223. Din grupa tulburarilor de personalitate bizar-excentrice fac parte:

1. tulburarea de personalitate paranoida

2. tulburarea de personalitate histrionica

3. tulburarea de personalitate schizotipalã

4. tulburarea de personalitate obsesiv-compulsiva

a. 1+2+3 c. 1+3

b. 2+4 d. 1+2+3+4

ANS: C

224. Care dintre urmatoarele caracteristici definesc tulburarea de

personalitate narcisica?

1. Îsi subliniaza repetat si exagerat calitatile.

2. Are pretentii exagerate de tratament favorabil.

3. Este avid de titluri, demnitati, onoruri, ranguri.

4. Are nevoie de tandrete, securizare si reasigurare.

a. 1+2+3 c. 1+3

b. 2+4 d. 1+2+3+4
ANS: A

225. Tulburarea organica de personalitate poate aparea ca o consecinta a:

1. intoxicatiilor

2. relatiilor afective negative intrafamiliale

3. afectiunilor lobilor frontal si temporal

4. abandonului matern

a. 1+2+3 c. 1+3

b. 2+4 d. 1+2+3+4

ANS: C

226. Între complicatiile tulburarilor de personalitate se afla si:

1. Tulburarea somatoformã

2. Alcoolismul

3. Episoadele psihotice tranzitorii

4. Tulburarea distimicã

a. 1+2+3 c. 1+3

b. 2+4 d. 1+2+3+4

ANS: D

227. În etiologia tulburarilor de personalitate sunt incriminati urmatorii

factori:

1. factori perinatali
2. factori psihodinamici

3. factori de mediu

4. ereditatea

a. 1+2+3 c. 1+3

b. 2+4 d. 1+2+3+4

ANS: D

228. Care dintre urmatoarele caracteristici apartin tulburarii de

personalitate de tip borderline?

1. gândire magica sau credinte stranii care influenteaza comportamentul si

sunt incompatibile cu normele subculturale.

2. instabilitatea relatiilor interpersonale, imaginii de sine si afectului

3. incapacitate de a se conforma normelor sociale in legatura cu

comportamentele legale

4. impulsivitate

a. 1+2+3 c. 1+3

b. 2+4 d. 1+2+3+4

ANS: B

229. Trasaturile tulburarii de personalitate de tip pasiv agresiv cuprind:

1. Comportament frecvent lamentativ

2. Iritabilitate, invidie si resentimente fata de colegi

3. Ambivalenta in decizii alternand intre sfidare si remuscare

4. Stima de sine scazuta

a. 1+2+3 c. 1+3

b. 2+4 d. 1+2+3+4

ANS: D

230. Dintre criteriile care definesc o psihoza fac parte urmatoarele:

1. Comportamentele bizare

2. Gandirea ilogica

3. Prezenta ideatiei delirante

4. Lipsa criticii fata de propria boala

a. 1+2+3 c. 1+3

b. 2+4 d. 1+2+3+4

ANS: D

231. In prezent, urmatoarele tulburari sint clasificate ca fiind psihoze:

1. Tulburarea schizoafectiva

2. Schizofrenia

3. Tulburarea deliranta

4. Tulburarea bipolara

a. 1+2+3 c. 1+3
b. 2+4 d. 1+2+3+4

ANS: D

232.

Tulburarea deliranta include sub aceasta denumire urmatoarele psihoze

delirante cronice neschizofrenice:

1. Paranoia

2. Psihoza paranoida

3. Parafrenia

4. Delirul senzitiv de relatie

a. 1+2+3 c. 1+3

b. 2+4 d. 1+2+3+4

ANS: D

233.

Schizofrenia este o boala a carei gravitate ar putea fi pe scurt

caracterizata prin urmatoarele trasaturi:

1. Are o frecventa importanta - 5-10% din populatie

2. Are o mare probabilitate sa ramana cronica.

3. Are o rata de suicid de aproximativ 1%

4. Distruge coeziunea si unitatea constiintei si personalitatii.

a. 1+2+3 c. 1+3

b. 2+4 d. 1+2+3+4
ANS: B

234.

Simptomele caracteristice schizofreniei în viziunea principalilor

psihiatri care au aprofundat aceasta boala sunt:

1. Saracire emotionala

2. Expansivitate si euforie

3. Incapacitatea de a se raporta la lumea externa

4. Logoree cu presiunea vorbirii

a. 1+2+3 c. 1+3

b. 2+4 d. 1+2+3+4

ANS: C

235. Simptomele negative din schizofrenie sunt reprezentate de:

1. scaderea expresivitatii emotionale

2. alogie

3. diminuarea capacitatii hedonice

4. idei delirante de tip paranoid

a. 1+2+3 c. 1+3

b. 2+4 d. 1+2+3+4

ANS: A
236. Tulburãrile asociate episodului depresiv major în cadrul tulburarii
bipolare pot fi:

1. Tulburari fobice

2. Expresivitate panto-mimica caracteristica

3. Somatic: constipatie, acuze somatice multiple

4. Ideatie deliranta mai ampla - de saracie

a. 1+2+3 c. 1+3

b. 2+4 d. 1+2+3+4

ANS: D

237. In schizofrenie ideile delirante pot fi de mai multe tipuri. Dintre cele
mai intalnite le mentionam pe cele:

1. mistice

2. de persecutie

3. de grandoare

4. kinestezice

a. 1+2+3 c. 1+3

b. 2+4 d. 1+2+3+4

ANS: A

238. Despre negativismul prezent în schizofrenia catatonica putem afirma

urmatoarele:

1. Este gresit definit si prezetat ca opozitionism.

2. Nu este controlat de vointa bolnavului.

3. Ca dovada ca este în imposibilitatea de a da curs unei comenzi in plan

verbal sau motor, nici un mijloc de convingere/constrângere, nu poate
da rezultate.

4. Este un fenomen incomprehensibil

a. 1+2+3 c. 1+3

b. 2+4 d. 1+2+3+4

ANS: D

239. In tulburarea afectiva bipolara, intre simptomele fazei maniacale se

afla si:

1. Dezinhibitie sexuala

2. Fuga de idei

3. Necesitate scazuta de somn

4. Idei delirante de ruina

a. 1+2+3 c. 1+3

b. 2+4 d. 1+2+3+4

ANS: A

240. Majoritatea pacientilor aflati in episod maniacal prezinta si:

1. dispozitie expansiva

2. iritabilitate

3. labilitate emotionala
4. distractibilitate

a. 1+2+3 c. 1+3

b. 2+4 d. 1+2+3+4

ANS: D

241. Intre factorii de risc pentru depresie se inscriu:

1. consumul de alcool si de medicamente

2. perioada postpartum

3. comorbiditate medicala

4. vârsta de debut peste 40 de ani

a. 1+2+3 c. 1+3

b. 2+4 d. 1+2+3+4

ANS: A

242. Dintre simptomele care fac parte din criteriile diagnostice ale dementei
fac parte:

1. abulia

2. agnozia

3. anhedonia

4. tulburarile de memorie

a. 1+2+3 c. 1+3

b. 2+4 d. 1+2+3+4
ANS: B

243. Dintre etapele investigãrii dementei fac parte:

1. Istoricul familial

2. Istoricul psihiatric

3. Istoricul medical general

4. Istoricul toxicologic nutritional si medicamentos

a. 1+2+3 c. 1+3

b. 2+4 d. 1+2+3+4

ANS: D

244.

In realizarea unui diagnostic pozitiv de depresie sint adevarate urmatoarele

afirmatii:

1. Semnele si simptomele se pot deduce din interviu sau din informatii

obtinute de la apartinatori si prieteni.

2. Diagnosticul se pune prin excluderea altor tulburari majore.

3. Evenimente stresante de viata pot preceda instalarea unui episod major

depresiv.

4. Evenimentele stresante de viata sunt de cele mai multe ori cauza

episoadelor depresive majore.

a. 1+2+3 c. 1+3

b. 2+4 d. 1+2+3+4
ANS: C

245. Printre cele mai folosite instrumente de evaluare a depresiei se

numara si:

1. Scala Hamilton

2. Scala Zung

3. Scala Montgomery - Asberg

4. Inventarul Beck

a. 1+2+3 c. 1+3

b. 2+4 d. 1+2+3+4

ANS: D

246. Despre factorii etiopatogenici implicati in aparitia tulburarii afective

bipolare sunt adevarate urmatoarele afirmatii:

1. Relatiile familiale incordate pot agrava tulburarea afectiva bipolara

2. Factorii de mediu sunt implicati in etiopatogenia bolii

3. Daca un parinte sufera de PMD, riscul ca si copilul sa dezvolte PMD este de

aproximativ 12,5%.

4. Riscul unui copil cu ambii parinti cu PMD de a face boala este de in jur de
80-90%.

a. 1+2+3 c. 1+3

b. 2+4 d. 1+2+3+4
ANS: A

247. Între etapele de investigare a dementei se afla:

1. Examinarea medicala

2. Anamneza

3. Antecedente heredo-colaterale

4. Antecedentele patologice

a. 1+2+3 c. 1+3

b. 2+4 d. 1+2+3+4

ANS: D

248. Dintre criteriile propuse pentru a distinge o nevroza de o psihoza

amintim:

1. gravitatea tulburarii

2. critica individului asupra bolii sale

3. etiologia tulburarii

4. prezenta anxietatii

a. 1+2+3 c. 1+3

b. 2+4 d. 1+2+3+4

ANS: A

249. In cadrul clasificarii clasice a tulburarilor nevrotice dintre nevrozele

nediferentiate fac parte:
1. nevroza anxioasa

2. nevroza depresiva

3. neurastenia

4. nevroza isterica

a. 1+2+3 c. 1+3

b. 2+4 d. 1+2+3+4

ANS: A

250. Dintre tulburarile disociative fac parte:

1. tulburarea de somatizare

2. personalitatea multipla

3. dismorfofobia

4. amnezia psihogena

a. 1+2+3 c. 1+3

b. 2+4 d. 1+2+3+4

ANS: B

251.

Printre tulburarile anxioase (conform clasificãrii DSM-IV) se înscriu:

1. atacurile de panica

2. tulburarea obsesiv-compulsiva

3. reactia acuta la stres

4. tulburarea somatoforma

a. 1+2+3 c. 1+3

b. 2+4 d. 1+2+3+4

ANS: A

252. Între etapele de investigare a dementei se afla:

1. Examinarea medicala

2. Anamneza

3. Antecedente heredo-colaterale

4. Antecedentele penale

a. 1+2+3 c. 1+3

b. 2+4 d. 1+2+3+4

ANS: A

253. Printre cele mai comune simptome in tulburarea anxioasa generalizata

se numara si:

1. palpitatii

2. derealizare si depersonalizare

3. nervozitatea

4. paroxismele anxioase cu frica de moarte

a. 1+2+3 c. 1+3

b. 2+4 d. 1+2+3+4
ANS: C

254.

Printre cele mai intalnite simptome din distimie se afla:

1. Sentimente de vinovatie, ruminatii cu privire la trecut

2. Sentimente subiective de iritabilitate si furie excesiva

3. Activitate diminuata, eficienta si productivitate scazute

4. Dificultati de gândire, reflectate prin concentrare scazuta, indecizie, slaba

capacitate de memorare

a. 1+2+3 c. 1+3

b. 2+4 d. 1+2+3+4

ANS: D

255.

Fobia sociala se caracterizeaza prin frica excesiva de a fi umilit sau jenat în

diverse situatii sociale, cum ar fi:

1. Vorbitul în public,

2. Urinatul în toaletele publice,

3. Vorbitul la telefon,

4. Prezenta intr-un loc aglomerat din care se poate iesi cu dificultate

a. 1+2+3 c. 1+3

b. 2+4 d. 1+2+3+4
ANS: A

256. Intre terapiile cognitive folosite in tratamentul fobiilor se folosesc si:

1. Terapia prin autoinstructie

2. Expunerea directa si imediata la cel mai puternic stimul declansator al

fobiei

3. Terapia rational-emotiva

4. Desensibilizarea sistematica

a. 1+2+3 c. 1+3

b. 2+4 d. 1+2+3+4

ANS: C

257.

Principalele scopuri ale psihoterapiei de grup în PTSD:

1. Stabilizarea reactiilor fiziologice si psihologice la trauma

2. Explorarea si validarea perceptilor si emotiilor

3. Intelegerea efectelor experientelor trecute asupra comportamentului,

trairilor din prezent

4. Desensibilizarea sistematica

a. 1+2+3 c. 1+3

b. 2+4 d. 1+2+3+4
ANS: A

258. Care dintre urmatoarele caracteristici definesc tulburarea de

personalitate narcisica?

1. Îsi subliniazã repetat si exagerat calitatile

2. Este hiperconstiincios, scrupulos si inflexibil in probleme de morala,

etica.

3. Este avid de titluri, demnitati, onoruri, ranguri

4. Are nevoie de tandrete, securizare si reasigurare.

a. 1+2+3 c. 1+3

b. 2+4 d. 1+2+3+4

ANS: C

259.

Continuumul motivaţional reprezintă acea intensitate a muncii care

permite obţinerea unor performanţe înalte.

ANS: F

260.

Optimul motivaţional se referă la faptul ca orice element al muncii

(salariu, condiţii de muncă, relaţii cu şeful sau superiorii etc.) are capacitatea
de a genera atât satisfacţie, cât şi insatisfacţie în munca în funcţie de
contextul organizaţional la care ne raportăm.

ANS: F

261.
 Recrutarea internă reprezintă procesul de acomodare a noilor angajaţi
cu condiţiile specifice ale activităţii instituţiei şi locului de muncă.

ANS: F

262.

Selecţia de personal este o activitate a managementului resurselor

umane care are rolul de a cauta şi de a identifica acei candidaţi care au
caracteristicile psiho-fiziologice solicitate de posturile vacante ale instituţiei,
şi de atragere a acestora în cadrul instituţiei.

ANS: F

263.

Recrutarea internă se referă la recrutarea candidaţilor din interiorul

instituţiei fie prin afişarea postului liber urmat susţinerea concursului pe
postul respectiv fie prin promovare sau transfer în cadrul instituţiei.

ANS: T

264.

Prin metodele informale de recrutare internă instituţia angajeaza foşti

salariaţi sau foşti studenţi care au lucrat în regim de colaborare în instituţia
respectivă.

ANS: F

265.

Surse de recrutare externă pot fi: agenţiile de forţa de munca (oficiile de

forţa de munca), centrele teritoriale de înregistrare a şomerilor, târgurile de
locuri de munca, asociaţiile profesionale, instituţiile de învaţamânt.

ANS: T
266.

Criteriile avute în vedere în procesul de recrutare externă sunt:

competenţa, vechimea în muncă, şi potenţialul de dezvoltare al
angajaţilor.

ANS: T

267.

Teoria ERG spre deosebire de teoria ierarhizării trebuinţelor a lui A.

Maslow arata ca: 1) în acelaşi timp asupra unui individ poate acţiona mai
mult de o necesitate; 2) nesatisfacerea unor trebuinţe de la nivelurile
superioare duce la creşterea dorinţei de a satisface trebuinţele de la un nivel
inferior

ANS: T

268.

Conform teoriei performanţelor aşteptate, atunci când angajaţii percep o

anumita inechitate, ei pot alege una din urmatoarele posibilitaţi: modificarea
efortului propriu; modificarea rezultatelor; distorsiunea percepţiei faţa de
sine; parasirea domeniului.

ANS: F

269.

Satisfacţia muncii este influenţată de:

a. facilităţile economice şi socio-profesionale
b. caracterul rutinier/ variat al muncii

c. relaţiile la locul de muncă muncii

d. cadrul organizaţional în care se desfăşoară munca

e. caracteristicile fizice ale locului de muncă

a. a+b+c+d+e
b. a+b+c

c. b+c+d+e

ANS: A

270.

Tipurile de trebuinţe din teoria ierarhizării trebuinţelor a lui A.Maslow

sunt:

a. trebuinţele de cooperare şi afiliere

b. trebuinţele de stimă şi statut

c. trebuinţele de hrană, locuinţă, îmbrăcăminte

d. trebuinţele de autorealizare

e. trebuinţele de securitate

a. a+b+c

b. a+b+c+d+e

c. d+e

ANS: B

271.

Conform ..................... factorii de igienă (supravegherea, condiţiile de

muncă, relaţiile interpersonale, securitatea muncii, etc.) şi factorii
motivaţionali (realizările personale, recunoaşterea, munca însăşi, posibilităţile
de avansare, etc) determină atât satisfacţie cât şi insatisfacţie în muncă;

Alegeţi dintre variantele de mai jos pe cea corectă:

1) Managementului ştiinţific
2) Teoriei X

3) Teoriei Y

4) Teoriei ierarhizării nevoilor

5) Teoriei bifactoriale

6)Teoriei echităţii

7) Teoriei aşteptării

8) Teoriei reîntăririi şi consolidării

a. 1+2

b. 3+4

c. 5

d. 6+7+8

ANS: C

272.

Interviul de selecţie este eficient în următoarele situaţii:

a. relevarea unor calităţi ale candidaţilor ca de exemplu: ţinută, limbaj, conduită

nonverbală, motivaţii, interese şi aspiraţii de viitor, pregătire şi calificare profesională,
experienţă

b. relevarea cunoştinţele profesionale ale candidatului

c. evidenţierea profilului psihologic al candidatului (aptitudini, abilităţi, trăsături de

temperament şi personalitate, etc.)

ANS: A

273.

Recrutarea internă prezintă o serie de avantaje care se regăsesc

printre următoarele elemente:
a. permite identificarea ºi atragerea unui numãr mai mare de candidaþi
potenþiali;

b. poate constitui un bun factor de motivare a angajaţilor în vederea viitoarei

promovari;

c. încurajează un nou mod de gândire în cadrul organizaţiilor;

d. punctele forte şi punctele slabe ale candidaţilor sunt cunoscute mult mai
bine.

Precizaţi care din combinaţiile de mai jos reflectă cel mai corect
principalele avantaje ale recrutării interne:

a. a+b+c

b. b+d

c. a+b+c+d

ANS: B

274. Care dintre elementele de mai jos reprezintă dezavantaje ale recrutării
interne:

a. costul recrutării personalului este mult mai ridicat;

b. împiedică infuzia de “suflu proaspăt” şi nu favorizează promovarea

unor

“ idei noi”;

c. la un ritm rapid de extindere a instituţiei, posibilitaţile de completare

a posturilor din personalul existent, pot fi depaşite;

d. nu este nevoie de o perioadă de acomodare cu noul loc de muncă;

e. se pot manifesta favoritisme, persoanele promovate menţinându-şi

legaturile cu foştii colegii de munca;

Precizaţi care din combinatiile de mai jos reflecta cel mai corect
principalele dezavantaje ale recrutarii interne:

a. b+c+e

b. a+b+c
c. d+e

ANS: A

275.

Conform ..................... munca este o parte importantă a vieţii oamenilor,

pot folosi autocontrolul în atingerea obiectivelor organizaţiei, acceptă
bucuroşi responsabilităţi în funcţie de recompensele asociate acestora şi pot
da dovada de inventivitate şi creativitate în muncă.
1) Managementului ştiinţific

2) Teoriei X

3) Teoriei Y

4) Teoriei ierarhizării nevoilor

5) Teoriei bifactoriale

6)Teoriei echităţii

7) Teoriei aşteptării

8) Teoriei reîntăririi şi consolidării

a. 2

b. 3

c. 6

d. 8

ANS: B

276.

…………………………se bazează pe următoarele postulate:

a. oamenii au o aversiune înnascuta fata de munca şi vor încerca să o evite;

b. managerii trebuie sa-i dirijeze, sa-i controleze şi sa-i constrânga pe

angajaţi pentru realizarea obiectivelor organizaţiei;

c. angajaţii trebuie conduşi pentru ca evita responsabilitaţile;

d. angajaţii sunt preocupaţi în general de securitatea personală.

Alegeţi dintre variantele următoare pe cea corectă:

1. teoria X

2. managementul ştiinţific
3. teoria ERG

4. teoria Y

5. teoria echităţii

6. teoria consolidării

a. 1

b. 3

c. 5

ANS: A

277. Recrutarea externă prezintă o serie de avantaje care se regăsesc

printre elementele de mai jos:

a. recrutarea personalului este mult mai rapidă şi cu costuri mai mici;

b. permite identificarea şi atragerea unui număr mai mare de candidaţi

potenţiali;

c. încurajează un nou mod de gândire în cadrul organizaţiei;

d. creşte motivarea personalului;

e. se realizează economii în costurile de pregătire pentru că se angajează

profesionişti competenţi, bine pregătiţi, din exterior
a. a+b+c

b. b+c+e
c. a+b

ANS: B

278. Care dintre elementele prezentate reprezintă dezavantaje ale recrutării

externe:

a. favorizează promovarea ideilor noi;

b. timpul necesar acomodării, adaptării şi integrării pe posturi a noilor

angajaţi este mult mai mare, ceea ce atrage costuri suplimentare;

c. identificarea, atragerea şi evaluarea candidaţilor se realizează mult mai

dificil;

d. nu implică elaborarea unor programe de pregătire profesională întrucât se

angajează profesionişti din exterior;

e. poate apărea respingerea noilor veniţi de către vechii angajaţi ceea ce

creează dificultăţi de integrare, duce la scăderea motivaţiei afectând
productivitatea muncii

a. b+c+e

b. a+b

c. b+c+d

ANS: A

279.

Care dintre următoarele metode sunt utilizate în recrutarea externă?

a. observaţia

b. anunţurile publicitare

c. analiza produselor activităţii

d. fişierul cu potenţiali angajaţi

e. instituţii specializate în recrutarea/selecţia de personal/ consultanţă în
domeniul resurselor umane

f.metoda timpilor şi a mişcărilor

g.reţeaua de cunoştinţe

h.internetul

i. studiul de caz

j.analiza postului

k. head-huntingul

a. a+b+c+d+e

b. b+d+e+g+h+k

c. e+f+g+h+i+j

ANS: B

280.

Etapele planului de recrutare sunt:

a. analiza prognozei cererii de resurse umane

b. organizarea posturilor şi a oamenilor

c. testarea psihologică

d. prognoza ofertei de resurse umane

e. organizarea interviului de selecţie

f. analiza evidenţei posturilor devenite disponibile datorita demisiilor,

concedierilor, pensionarilor, deceselor

g. acomodarea cu locul de muncă

h. studiul posturilor

i. calculul nevoilor directe de recrutare

 Alegeţi din următoarele variante pe cea care corespunde cel mai bine
enunţului de mai sus:

a. a+b+d+f+h+i

b. b+c+d+e+f

c. g+h+i

ANS: A

281.

Conform ..................... factorul care motivează oamenii în procesul

muncii este salariul pe care aceştia îl primesc

1. Managementului ştiinţific

2. Teoriei X

3. Teoriei Y

4. Teoriei ierarhizării nevoilor

5. Teoriei bifactoriale

6.Teoriei echităţii

7. Teoriei aşteptării

8. Teoriei reîntăririi şi consolidării

a. 1+2+3

b. 2

c. 1

ANS: C

282.
 Conform ..................... indivizii sunt preocupaţi nu numai de nivelul
recompenselor pe care le primesc în schimbul efortului propriu ci şi de relaţia
dintre recompensele pe care le primesc ei şi cele pe care le primesc ceilalţi.

1. Managementului ştiinţific

2. Teoriei X

3. Teoriei Y

4. Teoriei ierarhizării nevoilor

5. Teoriei bifactoriale

6.Teoriei echităţii

7. Teoriei aşteptării

8. Teoriei reîntăririi şi consolidării

a. 1

b. 3

c. 5

d. 6

ANS: D

283.

Etapele selecţiei de personal sunt următoarele:

a. analiza scrisorii de intenţie şi a curriculumului vitae

b. adaptarea în muncă

c. interviul de selecţie

d. identificarea cu munca

e. testarea psihologică

f. recrutarea internă
g. probele de cunoştinţe profesionale

h. probele de lucru

i. integrarea la locul de muncă

j. examinările medicale

k. asimilarea informaţiilor şi comportamentelor specifice muncii

l. verificarea referinţelor

m. decizia finală

Alegeţi din următoarele variante pe cea care corespunde cel mai bine
enunţului de mai sus:

a. a+b+c+d

b. a+c+e+g+h+j+l+m

c. h+i+j+k+l+m

ANS: B

284.

Factorii care influenţează procesul de integrare sunt:

a. scopurile instituţiei la care angajatul trebuie să adere;

b. coeziunea şi coerenţa grupului în care angajatul îşi desfăşoară

activitatea;

c. contractul dintre angajat şi instituţie şi care stabileşte un echilibru între

contribuţiile şi realizările cerute şi recompensele financiare şi nonfinanciare
din partea instituţiei;

d. normele care definesc rolurile angajatului în instituţie;

e. raporturile de putere şi de dependenţă cu colegii şi cu superiorii

ierarhici

a. a+d+e

b. a+b+c+d+e

c. b+c+d
ANS: B

285.

Consolidarile în viziunea lui B.F Skinner sunt:

a. facilităţile

b. mutările disciplinare

c. menţinerea unei echităţi efort-compensaţie

d. premieri pentru merite deosebite

e. concedierile

f. stingerile

g. consolidările negative

h. creşterile salariale

i. sancţionările

a. a+b+d+e+f+g+h+i

b. d+e+f+g+h

c. f+g+h+i

ANS: A

286. Tipurile de erori care pot apărea în timpul interviului de selecţie sunt:
a. eroarea de similaritate
b. discriminarea în funcţie de vârstă

c. eroarea de contrast

d. sublinierea elementelor negative

e. eroarea de tip halou

f. eroarea datorată primei impresii

g. discriminarea în funcţie de sex

a. a+b+c+d+e+f+g

b. b+c+d+e

c. d+e+f+g

ANS: A

287.

Stadiile procesului de integrare profesională în viziunea lui O. Hoffman

sunt:
a. adaptarea în muncă

b. vizite în instituţie, conduse de şeful ierarhic, care îi va prezenta

noului angajat activitatea acesteia, structura sa şi mai ales departamentele
cu care va colabora

c. asimilarea
d. identificarea cu instituţia şi colectivul

e. oferirea noului angajat a unei «mape de întâmpinare» care să

conţină informaţii referitoare la structura organizatorică a instituţiei,
facilităţile existente, programul de lucru, modalităţile de evaluare,
regulamentele instituţiei, date despre protecţia muncii, prevenirea
accidentelor, etc.

a. a+c+d

b. b+c+d

c. c+d+e

ANS: A

288.
 Teoria celor trei necesităţi a lui David McClelland are în vedere
următoarele necesităţi:
a. necesităţile de existenţă
b. necesităţile de securitate

c. necesităţile de putere

d. necesităţile de afiliere

e. necesităţile de realizare

f. necesităţile de stimă şi statut

a. c+d+e

b. a+b+c

c. d+e+f

ANS: A

289.

...............................constă în compararea fiecărui candidat cu

predecesorul său/ predecesorii săi, neglijând comparaţia cu standardul
prestabilit al interviului.

Alegeţi dintre variantele de mai jos pe cea corectă:

a. eroarea de similaritate

b. eroarea de contrast

c. eroarea de tip halou

d. eroarea datorată primei impresii

ANS: B

290.
 Conform ..................... oamenii fac o comparaţie între efortul pe care îl
depun (educaţie, calificare, abilitaţi, experienţa, timpul lucrat în organizaţie,
etc) şi compensaţia pe care o primesc (salariu, beneficii, recunoaşteri,
promovari).

Alegeţi dintre variantele de mai jos pe cea corectă

a. teoriei performanţelor aşteptate

b. teoriei echităţii

c. teoriei bifactoriale motivaţie igienă

d. teoriei consolidării

e. teoriei Y

ANS: B

291.

.......................are la baza nevoia de a şti, de a cunoaşte, curiozitatea şi

interesul intelectual faţa de o anumita profesiune

a. motivaţia intrinsecă

b. motivaţia cognitivă

c. motivaţia pozitivă

d. motivaţia extrinsecă

e. motivaţia afectivă

ANS: B

292.

Sursa generatoare a ..........................se afla în trebuinţele personale

ale individului şi este solidara cu activitaţile lui, individul exercitând o munca
în conformitate cu propriile aptitudini şi abilitaţi.

a. motivaţiei intrinseci
b. motivaţiei cognitive

c. motivaţiei negative

d. motivaţiei extrinseci

e. motivaţiei afective

ANS: A

293.

În viziunea lui B.F.Skinner..................este o formă de consolidare

bazată pe ideea că un anumit comportament va dispărea daca va fi
ignorat.

a. Sancţiunea

b. Consolidarea pozitivă

c. Extincţia

d. Consolidarea negativă

ANS: C

294.

.............................este determinată de interacţiunea membrilor

grupului de munca şi se refera la faptul ca munca favorizeaza realizarea
contactelor sociale precum şi satisfacerea nevoilor de cooperare, afiliere,
securitate, stima şi statut social ale acestora
a. Motivaţia economică

b. Motivaţia profesională

c. Motivaţia psihosocială

ANS: C
295.

.............................sunt acele persoane care nu trec de procesul de

selecţie dar care în realitate demonstrează că sunt muncitori buni
a. Indivizii falşi negativi

b. Indivizii falşi pozitivi

ANS: A

296.

În cadrul interviului de selecţie………………………. se produce atunci

când o anumită caracteristică a interviului impresionează foarte puternic,
punându-şi amprenta asupra evaluării generale a candidatului.

a. Eroarea de contrast

b. Eroarea de tip halou

c. Eroarea de similaritate

ANS: B

297.

………………..este alegerea conform anumitor criterii a celui mai

potrivit candidat pentru ocuparea unui post în cadrul unei instituţii prin
analiza obiectivă a concordanţei dintre caracteristicile profesionale ale unui
post şi caracetristicile fizice, psihice şi informaţionale pe care le prezintă
solicitanţii postului.
a. selecţia de personal

b. recrutarea internă

c. recrutarea externă
ANS: A

298.

.........................................explică motivarea în muncă ca pe un proces

complex în care indivizii analizează şansele pe care le au în obţinerea
anumitor rezultate şi măsura în care aceste rezultate sunt atrăgătoare
pentru ei.

a. Teoria Y
b. Teoria echităţii

c. Managementul ştiinţific

d. Teoria asteptării

e. Teoria bifactorială motivaţie-igienă

f. Teoria ERG

a. a

b. b

c. c

d. d

ANS: D

299.

În explicarea comportamentului uman .............................utilizeaza un

set redus de trebuinţe şi anume trebuinţe legate de existenţa, trebuinţe
legate de relaţiile cu semenii şi trebuinţe de creştere.
a. Teoria X
b. Teoria echităţii

c. Teoria ERG

d. Teoria asteptării

e. Teoria bifactorială motivaţie-igienă

f. Teoria celor trei necesităţi

a. f

b. e

c. c

ANS: C

300.

..........................are la bază reacţii de respingere şi aversiune ale

individului faţa de consecinţe neplacute care pot apărea la locul de muncă
(concediere, retrogradare, critica, teama de eşec sau pierdere a prestigiului,
etc.)

a. motivaţia extrinsecă pozitivă

b. motivaţia extrinsecă negativă

ANS: B

301.

Una dintre teoriile de mai jos are în vedere trei aspecte importante:
1. grupul este structura de bază în instituţie;
2. angajarea pe viaţă, polivalentă, cariera lentă, conturează
motivaţia

individuală;
3. respectul oamenilor pentru muncă şi grup este măsura
propriului lor
respect.
Alegeţi dintre variantele de mai jos pe cea corectă:

a. teorie ERG
b. teoria celor trei necesităţi

c. teoria Z

d. teoria Y

e. teoria performanţelor aşteptate

ANS: C

302.

Una dintre teoriiile motivaţionale de mai jos porneşte de la premisa că

motivaţia pentru muncă este determinată de patru tipuri de comparaţii:
1. comparaţia cu o situaţie anterioara în care s-a aflat individul în
cadrul aceleiaşi organizaţii;

2. comparaţia cu o situaţie anterioara în care s-a aflat individul în afara

organizaţiei;

3. comparaţia cu alta persoana sau grup de persoane din interiorul

organizaţiei;

4. comparaţia cu alta persoana sau grup de persoane din afara

organizaţiei.

Alegeţi dintre variantele de mai jos pe cea corectă:

a. teorie echităţii

b. teoria celor trei necesităţi

c. teoria Z

d. teoria bifactorială motivaţie-igienă

e. teoria performanţelor aşteptate

ANS: A
303. Cercetarea personalitatii se concentreaza pe diferentele individuale ce
au o mare semnificatie in relatiile cotidiene stabilite intre oameni, ceea ce va
permite studierea interactiunilor dintre factori sau trasaturi si situatiile
concrete, in care este plasat individul, precum si realizarea unor predictii
diferentiate valide.

ANS: T

304. A. Angleitner a propus o taxonomie a relatiilor posibile intre itemi si

trasatura, taxonomie ce cuprinde 7 categorii: descrieri de reactii, atribute ale
trasaturii, dorinte si trebuinte, fapte biografice, atitudini, reactii ale altora,
itemi bizari.

ANS: T

305. Teoria Lui Cattell ce a stat la baza elaborarii chestionarului “C”

prezinta anxietatea ca un factor primar care este o combinatie intre 5 factori
secundari: constiinta de sine, forta eului, propensiunea paranoida,
propensiunea spre culpabilitate, tensiunea ergica.

ANS: F

306. In cazul Chestionarului de Personalitate California validarea nu este o

etapa premergatoare obligatorie a interpretarii propriu-zise a foii de profil.

ANS: F

307. H. Gough prezinta ”modelul cuboid” asupra structurii personalitatii ca

avand 3 vectori principali: stilul interpersonal, raportarea la normele sociale,
sentimentul personal de competenta.

ANS: T

308. In viziunea lui R.B. Cattell trasatura-sursa este cea care ramane
constanta, fiind cea care trebuie cunoscuta si investigata in psihologie.
ANS: T

309. Complexitatea termenului de personalitate a fost subliniata de

numerosi autori, urmatoarea afirmatie: “personalitatea este un cadru de
referinta fundamental pentru definirea sensului si a valorii explicative a
celorlalte notiuni psihologice” apartinandu-i lui:

a. Daniel David

b. Mielu Zlate

c. Septimiu Chelcea

ANS: B

310. Ion Dafinoiu apreciaza ca acea constructie teoretica elaborata in

psihologie, in scopul intelegerii si explicarii, la nivelul teoriei stiintifice, a
modalitatii de fiintare si functionare ce caracterizeaza organismul
psihofiziologic este:

a. personalitatea

b. persoana

c. personajul

ANS: A

311. Pornind de la analiza numeroaselor definitii ale personalitatii, Perron a

identificat urmatoarele caracteristici dominante ale acesteia:

a. globalitatea si coerenta

b. coerenta, flexibilitatea, fluiditatea

c. globalitatea, coerenta, permanenta (stabilitatea) temporala

ANS: C

312. Pornind de la interactiunea dintre teorie si metode, se poate spune ca

obiectivele teoriilor stiintifice si ale metodelor de evaluare a personalitatii
sunt urmatoarele:

a. descrierea

b. explicarea

c. predictia

a. a+b+c

b. a+b

c. b+c

ANS: A

313. Cercetarea personalitatii trebuie sa se concentreze pe diferentele

individuale care au o semnificatie in:

a. relatiile cotidiene stabilite intre oameni, ceea ce ne permite: studierea

interactiunilor dintre factori sau trasaturi si situatiile concrete in care este
plasat individul;

b. realizarea unor predictii diferentiate valide

c. realizarea unor predictii diferentiate ambigui.

a. a+b+c

b. b+c

c. a+b

ANS: C
314. Orientarea ce are ca obiectiv studierea a ceea ce indivizii au in comun,
permitand identificarea trasaturilor sau tipurilor de personalitate si
contribuind, astfel, la elaborarea unei structuri ipotetice a personalitatii
umane este:

a. perspectiva interactionista

b. perspectiva nomotetica

c. perspectiva idiografica

ANS: B

315. Abordarea ai carei reprezentanti analizeaza individul in globalitatea sa,

luand in considerare toate componentele care intra in interactiune si
promovand o orientare dinamica este:

a. perspectiva asociationista

b. perspetiva nomotetica

c. perspectiva idiografica

ANS: C

316. Analiza parcursului vietii este o metoda specifica:

a. orientarii idiografice

b. orientarii nomotetice

c. orientarii cognitiviste

ANS: A

317. Allport, Eysenck si Cattell au oferit explicatii referitoare la diagnoza

comportamentala pornind de la predispozitia de a raspunde in acelasi mod in
fata unor stimuli similari, predispozitie ce este denumita:
a. functie

b. trasatura

c. stare

ANS: B

318. Orientarea ce promoveaza o teorie a invatarii sociale, conform careia

persoanele asimileaza comportamentele in contextul raspunsurilor la anumite
situatii, iar predictori comportamentului sunt legati de experienta anterioara
a persoanei in situatii similare, este:

a. orientarea nomotetica

b. orientarea idiografica

c. orientarea situationista

ANS: C

319. Modelele ce ofera explicatii pornind de la un triplu determinism,

psihologic, sociologic si biologic si care prezinta necesitatea de a lua in
consideratie interactiunea dinamica dintre caracteristicile subiectilor si
caracteristicile situatiilor sunt:

a. modelele trasaturilor

b. modelele interactioniste

c. modelele situationiste

ANS: B
320. Principiul conform caruia, in psihologie, cercetarea trebuie sa se
bazeze pe un contract neexploatativ si reciproc, un adevarat contract social
stabilit intre cercetator si subiect, prin care persoana este bine sa fie
informata, chiar de la inceput, asupra costurilor, riscurilor si beneficiilor
acestui demers se refera la:

a. inselarea subiectilor

b. intimitate

c. consimtamantul informat

ANS: C

321. In etapa de evaluare si constructie a unui test de personalitate, un

moment important este reprezentat de stabilirea tipului de proba ce va fi
elaborata, alegere care este dependenta de:

a. scopul testarii

b. timpul de aplicare

c. domeniul in care va fi folosit testul

a. a+b

b. a+c

c. b+c

ANS: B

322. Intr-un test de personalitate, caracteristicile semantice ale itemilor

care pot simplifica sau ingreuna procesele psihice implicate in raspunsurile
la itemi sunt urmatoarele:

a. etalonarea

b. comprehensibilitatea

c. gradul de referinta personala

d. ambiguitatea

e. nivelul de abstractizare

f. experimentarea

g. evaluarea

a. a+b+c+e+f

b. b+c+f

c. d+e+f+g

d. b+c+d+e+g

ANS: D

323. In procesul de elaborare a unui test de personalitate, aplicarea

experimentala a unui prim set de itemi ce au fost construiti, are ca scop
identificarea surselor de eroare, a acelor factori care pot afecta:

a. performanta individului

b. fidelitatea testului

c. timpul de aplicare

ANS: B

324. In elaborarea testelor de personalitate, evitarea surselor de eroare

poate fi realizata prin urmatoarele strategii:

a. elaborarea unor exemple introductive

b. standardizarea corecta a instructajului si a conditiilor de raspuns

c. elaborarea unor scale de validare a testului.

a. a+b+c
b. a+c

c. b+c

ANS: A

325. In procesul de elaborare a testelor de personalitate, experimentarea

presupune si validarea statistica preliminara, in care se elimina itemii care
sunt lipsiti de omogenitate, nu au semnificatie pentru trasatura vizata de
test, aceste demersuri avand ca finalitati:

a. stabilirea gradului de dificultate al itemilor

b. stabilirea grilei de raspunsuri prin care sunt repartizate corect raspunsurile

functie de diferite posibilitati

c. stabilirea capacitatii de discriminare a itemilor

a. a+b+c

b. b+c

c. a+c

ANS: A

326. Metoda de construire si selectare a itemilor, care presupune o selectie

a acestora pe baza relatiilor empirice dintre item si masura criteriu specifica,
pe baza relatiilor empirice dintre itemi si un criteriu exterior este:

a. metoda empirica (strategia criteriului exterior)

b. metoda criteriului intern

c. metoda intuitiva
ANS: A

327. Fortele motivationale sau dinamice ale personalitatii, in viziunea lui

R.B. Cattell sunt

a. inteligenta

b. sentimentele

c. ergii

a. a

b. b+c

c. a+b

ANS: B

328. Metoda analizei factoriale presupune apelul la tehnici statistice prin

care sunt identificati factorii care determina varianta semnificativa a
comportamentului si prin care sunt construite scalele pentru a fi definite
psihologic si evaluati factorii respectivi fiind centrata pe:

a. criteriul extern

b. criteriul intern

c. situatiile concrete

ANS: B

329. Printre strategiile generale de construire a itemilor, Angleitner,

Ostendorf si John au vorbit si de specificarea urmatoarelor criterii de
excludere:

a. termeni care nu se aplica la toti indivizii, nu sunt relevanti pentru

personalitate
b. termeni care se refera la originea geografica, nationalitate, identitati
profesionale

c. termeni care se refera doar la o parte din persoana

d. termeni clari, precisi

e. termeni a caror implicatie pentru personalitate este metaforica si

neprecisa

a. a+c

b. d+e

c. a+b+c+e

ANS: C

330. In construirea itemilor corespunzatori trasaturilor si continuturilor

psihologice este necesara o permanenta raportare a itemului la:

a. etalon

b. validitatea sa discriminativa

c. grila de corectie

ANS: B

331. Cele mai importante aspecte ale structurii de suprafata ale itemilor
sunt urmatoarele:

a. afirmatia

b. lungimea

c. complexitatea

d. negatia

e. formatul itemului dat de propozitie si de tipul de raspuns

a. a+c

b. b+e

c. b+c+e

ANS: C

332. Cercetarile extinse efectuate de R. B. Cattell l-au condus pe acesta

catre stabilirea, pentru Chestionarul “C”, a unor corectii a notei generale de
anxietate in functie de:

a. sex

b. profesie

c. varsta

a. a

b. a+c

c. a+b+c

ANS: B

333. In procesul de elaborare a testelor de personalitate, cercetarile ce au

vizat caracteristicile psihometrice au vizat urmatorii parametrii:

a. media

b. varianta

c. numarul

d. stabilitatea

e. corelatia item-test ca determinare a capacitatii de discriminare a fiecarui

test
a. c+d+e

b. a+b+d+e

c. a+b+c

ANS: B

334. Factorul din Chestionarul “C” descris de R.B. Cattell ca redand

dezvoltarea constiintei de sine, gradul de motivare a integrarii
comportamentului in jurul acceptarii si imaginii de sine, definita constient
prin raportare la standardele sociale acceptate este denumit de autor:

a. C

b. Q4

c. Q3

ANS: C

335. Factorii primari obtinuti de Cattell prin analiza factoriala exprima:

a. trasaturile de suprafata care coreleaza intre ele

b. trasaturile-sursa ca dimensiuni de baza ale personalitatii

c. trasaturile semantice

ANS: B

336. In teoria lui Cattell, fortele motivationale sau dinamice ale

personalitatii care dinamizeaza intreg comportamentul, fiind orientate spre
scopuri precise sunt:
a. ergii

b. emotiile

c. caracterul

ANS: A

337. In viziunea lui Cattell, fortele motivationale sau dinamice ale

personalitatii care sunt considerate atitudini invatate de individ, centrate pe
sferele importante ale vietii sunt:

a. ergii

b. emotiile

c. sentimentele

ANS: C

338. Sentimentele, descrise de R.B. Cattell drept atitudini invatate de

individ, centrate pe sferele importante ale vietii sunt trasaturi-sursa de nivel:

a. inferior

b. mediu

c. superior

ANS: B

339. Nucleul sentimentelor, ca sentiment de sine ce influenteaza toate

atitudinile subiectului, care asigura unitatea comportamentala, stabilitatea,
coerenta, organizarea trasaturilor-sursa, controland toate structurile
personalitatii este numit de Cattell:

a. sentiment secundar

b. sentiment principal
c. sentiment-master

ANS: C

340. Chestionarul PF16 cuprinde itemi ce fac parte din urmatoarele

categorii:

a. intrebari referitoare la propriul comportament al individului respectiv

b. itemi care solicita exprimarea unor opinii sau atitudini generale despre
oameni

c. itemi prin care subiectul are de ales intre ocupatii, activitati recreative,
tipuri de oameni sau alternative privind judecati de valoare

d. itemi verbali sau numerici prin care este evaluat factorul de abilitate
rezolutiva (B)

a. a+b

b. b+c

c. a+b+c+d

ANS: C

341. Cercetarile coordonate de R.B. Cattell ce au avut in vedere problema

varstei si a stabilitatii factoriale au dus la urmatoarele constatari:

a. unele trasaturi apar in adolescenta

b. altele dispar

c. altele sunt prezente de-a lungul tuturor varstelor

a. a+b+c
b. b+c

c. a+c

ANS: A

342. Chestionarul “C” Cattell, prin care se evaluaeaza anxietatea, cuprinde

itemi organizati dupa:

a. 5 factori primari

b. caracterul manifest sau voalat (interiorizat al simptomelor enxietatii)

c. 2 factori primari

a. a

b. a+b

c. c

ANS: B

343. Psihologul american H. Gough a elaborat una din cele mai celebre
probe de evaluare a personalitatii in psihologia moderna, cu larga
aplicabilitate diferite domenii de activitate (scoli, industrie, birouri de
consiliere), si anume este vorba de:

a. E.P.I.

b. F.P.I.

c. C.P.I.

ANS: C
344. Termenii care apar in interrelationarea sociala, in viata sociala curenta,
atributele care se regasesc in toate culturile si societatile si au o relatie
directa si integrala cu formele de interrelationare directa, sunt in viziunea lui
H. Gough:

a. conceptele populare

b. conceptele necunoscute

c. conceptele consacrate

ANS: A

345. In varianta din 1987 a C.P.I., H. Gough a mai adugat doua scale
standard, care se adauga celorlalte, si anume:

a. independenta

b. conformismul

c. empatia

a. a+b

b. b+c

c. a+c

ANS: C

346. Modul de construire al C.P.I. permite o interpretare multifazica si

profunda, lucru posibil mai ales prin:

a. considerarea doar a primelor 3 scale

b. evaluarea unei singure scale reprezentative

c. intercorelarea scalelor
ANS: C

347. Scalele din C.P.I. care sunt importante in prima etapa de interpretare,
cea de validare a protocolului, scale ce dau acces spre o imagine anticipata
asupra protocolului pe care il interpretam sau a felului cum poate fi
interpretat, sunt urmatoarele:

a. Wb, Cm si Gi

b. Fe, Fx

c. Py, Sc

ANS: A

348. Analiza globala din interpretarea foii de profil C.P.I., care ne permite
formularea unor ipoteze de lucru, pornind de la scorurile extreme presupune:

a. evaluarea unei singure scale

b. analiza configuratiei profilului

c. evaluarea conditiei eului

ANS: B

349. Evaluarea conditiei eului pentru C.P.I. poate presupune un prim demers
de cercetare pornind de la:

a. ipoteza legata de varsta si sexul subiectului

b. evaluarea scalei numita stabilitate-instabilitate emotionala

c. de la scalele implicate in conditia eului (Sa, Wb, Fe)

a. b

b. a+b

c. a+c
ANS: C

350. In cadrul strategiilor de interpretare corelativa a dimensiunilor ce au

relevanta din profilul C.P.I., analiza modelelor de relationare, rezultate din
formularea unor ipoteze formulate din studiul semnificatiei scalelor grupate,
poarta denumirea de:

a. analiza unei singure scale

b. analiza de pattern

c. analiza conceptelor-populare

ANS: B

351. Chestionarul de Personalitate California permite interpretarea

perceptiei sociale a comportamentului, care este valabila pentru:

a. scoruri extremizate (note T sub 35 sau peste 75)

b. scoruri medii

c. scoruri unice

ANS: A

352. Varianta noua a C.P.I. include, in afara procedurii standard de

interpretare a scalelor, o noua posibilitate de interpretare, si anume un model
al personalitatii denumit de H. Gough:

a. modelul tridimensional al intelectului

b. piramida trebuintelor

c. modelul cuboid

ANS: C