ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE DIN BUCURESTI

MODELARE ECONOMICA
-
PROIECT DE DISCIPLINĂ

Studenta

Digulescu Ionela-Andreea

Seria A, grupa 154

Coef. 285

2017
 1. Prezentare generală

Este prezentată situaţia tehnico-economică şi de producţie la S.C. "PROMODEC" S.A., obiectivele

manageriale şi modul de rezolvare în sistem conversaţional.
Proiectul conţine următoarele module :
M1. Estimarea vânzărilor produsului Cozonac cu ciocolata
M2. Estimarea cererii produsului Cozonac cu vanilie în condiţii de concurenţă
M3. Decizia managerială privind stabilirea strategiei de vânzare în condiţii de
incertitudine şi risc
M4. Calculul profitului maxim probabil (speranţa matematică a profitului) în cazul în care
se va lansa pe piaţă produsul Cozonac cu caramel.
M5. Programarea activităţilor proiectului pentru introducerea în fabricaţie a produsului
Cozonac cu caramel în cazul duratelor deterministe şi analiza cost – durată.

2. Situaţia tehnico-economică şi de producţie a firmei "PROMODEC"

(individualizată pe student)

Firma PROMODEC operează pe piaţa unui bun de consum de folosință curentă şi realizează, de 2
ani, două tipuri de produse Cozonac cu vanilie şi Cozonac cu ciocolata cu următoarele
caracteristici:

 Volumul vânzărilor variază întâmplător de la o lună la alta, cu toate că aceste produse au

câştigat poziţii importante pe piaţă;
 Pregătirea producţiei pentru cele două produse Cozonac cu vanilie, şi Cozonac cu
ciocolata în lunile următoare (octombrie, noiembrie, decembrie), necesită cunoaşterea în
avans de către S.C. PROMODEC S.A. a cererii viitoare pentru cele două produse ale sale;
 Produsul Cozonac cu vanilie este în concurenţă cu alte trei produse similare Cozonac cu
vanilie Boromir, C2, C3 realizate de firme concurente, astfel că variaţia cererii pentru
produsul A este cauzată de evoluţia ponderii pe piaţă a produselor concurenţiale Cozonac
cu vanilie Boromir, C2, C3.
 Produsul Cozonac cu ciocolata nu are concurenţă semnificativă pe piaţă, dar cererea
pentru acest produs variază în funcţie de conjunctura economică: rata inflaţiei, creşterea
preţurilor unor produse de consum curent, etc.
 În evidenţa contabilă şi statistică a S.C. PROMODEC S.A. există informaţii privind
costul și profitul unitar (Tabelul 1), şi despre vânzările din produsul B (Tabelul 2).
Tabelul 1.
Produsul Costul unitar de Profitul unitar
producţie

Cozonac cu 20 u.m./u.f. 5 u.m./u.f.

vanilie
 Cozonac cu 10 u.m./u.f. 3 u.m./u.f.
ciocolata

Tabelul 2.
Coeficient de individualizare=285

Nr.crt. Luna Vânzări din produsul Cozonac cu

ciocolata (unităţi fizice)

1 Octombrie (anul precedent) 1400 +285=1685

2 Noiembrie (anul precedent) 1500 +285=1785

3 Decembrie (anul precedent) 1200 +285=1485

4 Ianuarie (anul curent) 1300 +285=1585

5 Februarie (anul curent) 1100 +285=1385

6 Martie (anul curent) 1350 +285=1635

7 Aprilie (anul curent) 1450 +285=1735

8 Mai (anul curent) 1150 +285=1435

9 Iunie (anul curent) 1200 +285=1485

10 Iulie (anul curent) 1100 +285=1385

11 August (anul curent) 1310 +285=1595

12 Septembrie (anul curent) 1250 +285=1535

3.Obiectivele echipei manageriale pentru trimestrul IV a.c.

o Estimarea vânzării produselor Cozonac cu vanilie si Cozonac cu ciocolata în

funcţie de evoluţia lor pe piaţă şi situaţia produselor concurenţiale;
o Stabilirea strategiei de vânzare în condiţii de incertitudine şi risc:.
o Calculul profitului maxim probabil (speranţa matematică a profitului) în cazul în
care se va lansa pe piaţă produsul Cozonac cu caramel.
o Programarea activităţilor proiectului pentru introducerea în fabricaţie a produsului
Cozonac cu caramel în cazul duratelor deterministe şi analiza cost – durată.
Decizia managerială asistată de calculator
MODULUL I: Estimarea vânzărilor produsului

Societatea Comercială PROMODEC S.A. are contracte ferme pentru produsul Cozonac
cu ciocolata, numai în lunile noiembrie şi decembrie a.c. Pentru estimarea volumului vânzărilor
produsului Cozonac cu ciocolata în luna octombrie a.c., conducerea firmei a hotărât să utilizeze
datele din lunile anterioare (Tabelul 2), care în reprezentare grafică sunt redate în Figura 1.

1800
1750
1700
1650
1600
1550
1500
1450 Date reale
1400
1350 Media
1300
1250
1200

Figura 1

Din grafic se observă că nu există trend şi variaţii sezoniere.

Modelul economico-matematic

Pentru estimarea vânzărilor în luna următoare se poate utiliza un model bazat pe medie şi
anume modelul Brown de nivelare exponenţială.

Modelul lui Brown de nivelare exponenţială simplă este de forma:

Ft = αXt + (1-α)Ft-1 sau Ft+1 = αXt + (1-α)Ft
unde:
Xt = volumul real al vânzărilor în perioada t;
Ft = volumul estimat în perioada t-1 pentru vânzările din perioada t;
 Ft+1 = volumul estimat în perioada t pentru vânzările din perioada t+1;
α = constanta de nivelare, 0  α  1.
Pentru estimarea iniţială (F0) a vânzărilor, conducerea S.C. PROMODEC S.A. propune
volumul vânzărilor din luna octombrie anul precedent, iar pentru constanta de nivelare propune
valorile:
I. α = 0,2
II. α = 0,9
III. α optim în raport cu eroarea medie pătratică.
Rezolvare
Rezolvarea problemei se face cu QM for Windows/Forecasting/Time Series Analysis si Excel
1. Reprezentarea grafică a datelor reale, a mediei vânzărilor şi a estimaţiilor vânzărilor
pentru constantele de nivelare: α = 0,2, α = 0,9 şi, respectiv α optim în raport cu eroarea
medie pătratică.
1800

1700 Vânzări din produsul B

(unităţi fizice)
1600
Valori previzionate 0.2
1500

1400 Valori previzionate 0.9

1300
Valori previzionate 0.27
1200
August
Iunie
Ianuarie

Mai

Iulie
Octombrie

Decembrie

Octombrie
Aprilie
Martie
Februarie

Septembrie
Noiembrie

Media

2.Analiza comparativă a rezultatelor pentru cele trei valori ale constantei de nivelare:
Pentru constanta de nivelare 0.2 previziunea este 1542,736uf.
 Pentru constanta de nivelare 0.9 previziunea este 1538,998uf.

Pentru constanta de nivelare 0.27 previziunea este 1531,031uf.

3.Volumul vânzărilor recomandat să fie luat în considerare pentru producţia din luna
octombrie anul curent. Justificarea recomandării.
Volumul vanzarilor luat in considerare este cel pentru α = 0.27, respectiv 1531,031
pentru că are eroarea medie patratica (MSE) cea mai mica 19503,35, fata de
previziunea pentru α = 0.2 care are eroarea medie patratica 19826,09 sau α = 0.9 care
are eroare medie patratica 28267,18.

4.Recomandări generale pentru alegerea constantei de nivelare α.

In cazul in care α este aproape de 1, vanzarile din ultimele perioade au o influenta
mare asupra previziunii pentru perioada urmatoare.

In cazul in care α este mai aproape de 0, vanzarile din ultimele perioade au o influenta
mica asupra previziunii pentru perioada urmatoare.

MODULUL II: Estimarea cererii produsului Cozonac cu vanilie în condiţii de concurenţă

La începutul lunii septembrie a.c., S.C. PROMODEC S.A. a organizat o anchetă asupra
unui eşantion reprezentativ de (1000+285=1285) consumatori, cu scopul de a determina numărul
utilizatorilor produsului Cozonac cu vanilie, cât şi al utilizatorilor produselor concurente Cozonac
cu vanilie Boromir, C2, C3.

S-au înregistrat următoarele rezultate:

(400+285=685) cumpărători s-au declarat utilizatori ai produsului Cozonac cu vanilie;
220 cumpărători s-au declarat utilizatori ai produsului Cozonac cu vanilie Boromir;
230 cumpărători s-au declarat utilizatori ai produsului C2;
150 cumpărători s-au declarat utilizatori ai produsului C3.
În luna septembrie a.c., S.C. PROMODEC S.A. a lansat o campanie de publicitate pentru
produsul Cozonac cu vanilie. La începutul lunii octombrie s-a efectuat o nouă anchetă asupra
aceluiaşi eşantion reprezentativ de cumpărători şi s-au obţinut următoarele rezultate:
- dintre utilizatorii produsului Cozonac cu vanilie (la începutul lunii septembrie a.c.):
80% au rămas fideli produsului Cozonac cu vanilie;
10% s-au orientat către produsul Cozonac cu vanilie Boromir;
5% s-au orientat către produsul C2;
5% s-au orientat către produsul C3;
- dintre utilizatorii produsului Cozonac cu vanilie Boromir (la începutul lunii septembrie
a.c.):
60% au rămas fideli produsului Cozonac cu vanilie Boromir;
20% s-au orientat către produsul Cozonac cu vanilie;
 10% s-au orientat către produsul C2;
10% s-au orientat către produsul C3;
- dintre utilizatorii produsului C2 (la începutul lunii septembrie a.c.):
50% au rămas fideli produsului C2;
25% s-au orientat către produsul Cozonac cu vanilie;
10% s-au orientat către produsul Cozonac cu vanilie Boromir;
15% s-au orientat către produsul C3;
- dintre utilizatorii produsului C3 (la începutul lunii septembrie a.c.):
40% au rămas fideli produsului C3;
30% s-au orientat către produsul Cozonac cu vanilie;
20% s-au orientat către produsul Cozonac cu vanilie Boromir;
10% s-au orientat către produsul C2.
Se fac următoarele ipoteze:
 Alegerea unuia dintre produsele Cozonac cu vanilie, Cozonac cu vanilie Boromir, C2, C3
în luna următoare depinde numai de alegerea din luna curentă;
 Se consideră că matricea reorientărilor rămâne neschimbată pentru fiecare din
următoarele 3 luni;
 Fiecare consumator cumpără un singur tip de produs, iar cantităţile cumpărate rămân
neschimbate în următoarele trei luni.

Modelul economico-matematic

În aceste condiţii, evoluţia pe piaţă a celor patru produse concurenţiale poate fi analizată cu
ajutorul lanţurilor Markov.

Modelul economico matematic bazat pe teoria lanţurilor Markov este de forma:

S t 1  S t  Pt / t 1 ,
pentru perioadele de timp desemnate prin t = 0 pentru septembrie, t=1 pentru octombrie, t=2 pentru
noiembrie, t=3 pentru decembrie;
unde:
S t  cp tA cpCt 1 cpCt 2 cpCt 3  reprezintă vectorul cotelor de participare pe piaţă ale produselor A,
Cozonac cu vanilie Boromir, C2, C3 în luna t.
Cotele de participare pe piaţă pot fi exprimate ca ponderi: 0  cp A  1, 0  cpCi  1 pentru
4
i=1,2,3 astfel ca suma tuturor să fie 1 (  cpit  1 ), sau ca procente: 0  cpi  100 , pentru
i 1
4
i=1,...,4 şi  cp
i 1
t
i  100 pentru oricare moment de timp ( t, t=1,2,...T);

P= matricea reorientărilor = matricea probabilităţilor de tranziţie cu elementele pij, i=1,...,4,

j=1,...,4.
pij = probabilitatea de reorientare a unui consumator de la produsul „i”, fie acesta unul din
mulţimea {Cozonac cu vanilie, Cozonac cu vanilie Boromir, C2, C3} în luna t 
{septembrie, octombrie sau noiembrie} a.c., la produsul „j” din mulţimea { Cozonac cu
vanilie, Cozonac cu vanilie Boromir, C2, C3} în luna t+1  {octombrie, noiembrie sau
4
decembrie} a.c., 0  pij  1 , i=1,...,4, j=1,...,4, şi astfel încât  pij  1 ;
i 1

pii = coeficientul de fidelitate faţă de produsul i, pentru i=1,2,3,4.

Pe baza datelor furnizate de anchetele efectuate rezultă:
 400  285 220 230 150 
S0    =>
 1000  285 1000  285 1000  285 1000  285 
 685 220 230 150 
S0    => S 0  0,53;0,17;0,18;0,11 vectorul stării iniţiale sau al
 1285 1285 1285 1285 
cotelor iniţiale de piaţă şi matricea probabilitătilor de tranziţie:
 0,80 0,10 0,05 0,05 
 0,20 0,60 0,10 0,10 
P=  .
 0,25 0,10 0,50 0,15 
 0,30 0,20 0,10 0,40 
Rezolvare
Rezolvarea problemei se poate face cu produsul informatic QM for Windows/ Markov
Analysis
1. Reprezentarea grafică şi analiza evoluţiei ponderilor pe piaţă a celor 4 produse
concurenţiale. Precizarea şi comentarea stadiului pe curba "vieţii" în care se află fiecare produs la
momentul iniţial;

Cozonac
Cozonac cu
Cozonac cu vanilie
cu vanilie Vel
vanilie Boromir Pitar C3

Septembrie 0,53 0,17 0,18 0,11

Octombrie 0,536 0,195 0,1445 0,1145
 Noiembrie 0,5383 0,208 0,13 0,1138
Decembrie 0,5388 0,2144 0,1241 0,1127
Steady
States 0,5434 0,2226 0,1214 0,1127

0.6

0.5
Ponderi pe piata

0.4

0.3 A
C1
0.2
C2
0.1
C3
0

Figura 2/R
În luna septembrie a.c. produsul Cozonac cu vanilie se află la începutul perioadei de
creştere.Produsul C1 se afla in perioada de crestere, produsule C2 si C3 se afla in perioada de
declin.

2. Analiza influenţei campaniei de publicitate asupra vânzărilor produsului A.

Campania de publicitate a avut un efect maxim în luna octombrie, când produsul A a

câştigat 0,6% pe piaţă. In lunile următoare, influenţa campaniei de publicitate creste: 0,23%
în noiembrie şi 0,05% în decembrie.

3. Ponderea limită pe piaţă la care poate ajunge produsul A dacă matricea de tranziţie
rămâne neschimbată un număr mare de perioade;
Dacă matricea de tranziţie rămâne mult timp neschimbată de la o lună la alta, ponderea
limită la care poate ajunge produsul A pe piaţă este 54,34% (State Probability). De aceea se
recomandă schimbarea tipului de campanie de publicitate sau altă politică managerială pentru
consolidarea poziţiei firmei pe piaţă.

4. Evoluţia pe piaţă în raport cu luna septembrie a fidelităţii faţă de produsul A şi a

reorientărilor către produsele concurenţiale;
 Evoluţia fidelităţii faţă de A şi a reorientărilor de la A la celelalte produse în raport cu
luna septembrie a.c. este reprezentată grafic în Figura 2/R. În starea de echilibru, un client poate
reveni la produsul A la fiecare 1,8404 luni (recurrence time).

Reorientarea Reorientarea
Fidelitatea de la A la Reorientarea de la A la
faţă de A C1 de la Ala C2 C3
Octombrie 0,8 0,1 0,05 0,05
Noiembrie 0,6875 0,155 0,08 0,0775
Decembrie 0,6243 0,1853 0,0976 0,0929

0.9
0.8
0.8
0.6875
0.7 0.6243
Fidelitati/reorientare

Fidelitatea faţă de A
0.6
0.5
Reorientarea de la A la
0.4 C1
0.3 Reorientarea de la Ala
0.1853 C2
0.2 0.155
0.1 0.08
0.0775 0.0976
0.0929
0.1 0.05
0.05 Reorientarea de la A la
C3
0
Octombrie Noiembrie Decembrie
Lunile

Figura 3/R

Timpul de recurenta aflat in WinQSB :

5. Plecând de la estimările obţinute rezultă următorul volum al vânzărilor produsului A:

0,536 * 6000 = 3216 u.f. în octombrie a.c.,

0,5383 * 6000 = 3230 u.f. în noiembrie a.c.şi

0,5388 * 6000 = 3233 u.f. în decembrie a.c.

 6. Vânzările lunare obținute la pct 5. împreună cu profitul unitar (5 um/uf) vor fi utilizate
de fiecare student pentru determinarea evoluţiei profitului estimat pentru produsul A pe
cele 3 luni.

Luna octombrie: 3216 * 5 = 16080 um

Luna noiembrie: 3230 * 5 = 16150 um

Luna decembrie: 3233 * 5 = 16165 um

Evolutia profitului produsul A

16180
16160 16165
16150
16140
16120
16100
Profit
16080 16080
16060
16040
16020
Octombrie Noiembrie Decembrie

7. Politica managerială pentru consolidarea produsului A pe piaţă va fi propusă de fiecare

student în funcţie de evoluţia produsului analizat.
Politica manageriala pentru consolidarea produsului A pe piata se elaboreaza in urma
analizei rezultatelor obtinute.
Astfel, se observa o evolutie crescatoare a cotei de piata, fapt datorat influentei pozitive
a campaniei de publicitate lansata la inceputul lunii octombrie anul curent.Aceasta
campanie a determinat cresterea volumului vanzarilor si totodata a profitului obtinut.Se
recomanda scaderea costurilor de productie si adoptarea unei campanii publicitare
eficiente.

MODULUL III: Decizia managerială privind stabilirea strategiei de vânzare în

condiţii de incertitudine şi risc

PROMODEC realizează în principal două produse, A şi B. Pentru produsele A şi B,

volumul vânzărilor variază întâmplător de la o lună la alta, iar conducerea firmei este interesată
în planificarea programului de producţie pe ultimul trimestru a.c. astfel ca oferta să se apropie cât
mai mult de cererea manifestată pe piaţă.
 Ajustarea nivelului producţiilor pentru produsele A şi B este estimată în funcţie de
volumul previzionat al vânzărilor corelat cu vânzările reale din produsele concurente existente pe
piaţă (produsele C1, C2 şi C3 pentru produsul A şi produsele substitut pentru produsul B a cărui
cerere fluctuează în funcţie de conjunctura economică). Sunt evidenţiate următoarele situaţii
obiective de evoluţie a vânzărilor:

- Starea naturii SN1: situaţie favorabilă societăţii PROMODEC (condiţii slabe de

concurenţă)
- cererea pentru produsul A se estimează astfel:
 cota de participare pe piaţă (calculată prin modelul Markov)* 6000 u.f. în luna
octombrie = 0,536 * 6000 = 3216 u.f.
 1,10 * cota de piaţă (din modelul Markov)* 6000 u.f. în luna noiembrie = 1,10 *
0,5383 * 6000 =1,10 * 3229,83 = 3552,78 u.f.
 1,15 * cota de piaţă (din modelul Markov)* 6000 u.f. în luna decembrie = 1,15 *
0,5388 * 6000 = 1,15 * 3232,8 u.f. = 3717,72 u.f.
Rezultă că în cazul stării naturii SN1, cererea pentru produsul A se situează la nivelul:
3216 u.f. + 3552,78 u.f. + 3717,72 u.f. = 10486,5 u.f.
- cererea pentru produsul B să fie în luna octombrie la nivelul de 1538,998 u.f. prognozat
prin modelul Brown pentru α = 0,9, apoi în luna noiembrie la nivelul de 1400 u.f. şi în decembrie
la 3500 u.f.
Rezultă că în cazul stării naturii SN1, cererea pentru produsul B se situează la nivelul:
1538,998 + 1400 + 3500 = 6438,998 u.f.
- Starea naturii SN2: condiţii medii de concurenţă pe piaţa produselor A şi B
- cererea pentru produsul A se estimează astfel:
 cota de piaţă (calculată prin modelul Markov)* 6000 u.f. în luna octombrie = 0,536 *
6000 = 3216 u.f.
 cota de piaţă (calculată prin modelul Markov)* 6000 u.f. în luna noiembrie = 0,5383
* 6000 = 3229,8 u.f.
 cota de piaţă (calculată prin modelul Markov)* 6000 u.f. în luna decembrie = 0,5388
* 6000 = 3232,8 u.f.
Rezultă că în cazul stării naturii SN2, cererea pentru produsul A se situează la nivelul:
3216+3229,8+3232,8= 9678,6 u.f.
- cererea pentru produsul B să fie în luna octombrie la nivelul de 1542,736 u.f. prognozat prin
modelul Brown pentru α =0,2, apoi în luna noiembrie la nivelul 1200 u.f. şi în decembrie la
3200 u.f.
Rezultă că în cazul stării naturii SN2, cererea pentru produsul B se situează la nivelul:
1542,736+ 1200 + 3200 = 5942,736 u.f.

- Starea naturii SN3: situaţie nefavorabilă pentru SC. PROMODEC (concurenţă agresivă a
celorlalte produse)
- cererea din produsul A se situează la nivelul:
 cota de participare pe piaţă (calculată prin modelul Markov)* 6000 u.f. în luna
octombrie = 0,536 * 6000 = 3216 u.f.
  0,95 * cota de piaţă (din modelul Markov) * 6000 u.f. în luna noiembrie = 0,95 *
0,5383 * 6000 = 0,95 * 3229,8 = 3068,31 u.f.
 0,90 * cota de piaţă (din modelul Markov) * 6000 u.f. în luna decembrie = 0,90 *
0,5388 * 6000 = 0,90 * 3232,8 u.f. = 2909,52 u.f.
Rezultă că în cazul stării naturii SN3, cererea pentru produsul A se situează la nivelul:
3216+3068,31+2909,52=9193,83 u.f.

- cererea pentru produsul B să fie în luna octombrie la nivelul de 1531,031 u.f.

prognozat prin modelul Brown pentru α optim, apoi în luna noiembrie la nivelul 1000 u.f. şi în
decembrie la 3200 u.f.
Rezultă că în cazul stării naturii SN3, cererea pentru produsul B se situează la nivelul:
1531,031+ 1000 + 3200 = 5731,031 u.f.

Sunt luate în considerare următoarele variante decizionale referitoare la oferta de

producţie pentru următoarele trei luni:
V1 – oferta pentru produsul A să fie egală cu cererea totală estimată pe baza cotelor de
piaţă din octombrie, noiembrie şi decembrie a.c. obţinute cu modelul Markov =
0,536*6000 +0,5383*6000 + 0,5388 * 6000 = 3216 + 3229,8 + 3232,8 = 9678,6
u.f., iar oferta pentru produsul B să fie egală cu [(cererea pentru luna octombrie
estimată cu modelul lui Brown pentru α = 0,2) + (cererea de 1000 u.f. pentru luna
noiembrie) + (cererea de 3200 u.f. pentru luna decembrie)] = 1542,736 + 1000
+3200 = 5742,736 u.f.
V2 – oferta pentru produsul A să fie cu 5% mai mare faţă de cererea totală estimată pe
baza cotelor de piaţă din octombrie, noiembrie şi decembrie a.c. obţinute cu
modelul Markov = 1,05*9678,6 = 10162,53 u.f., iar oferta pentru produsul B să fie
cu 5% mai mică decât [(cererea pentru luna octombrie estimată cu modelul lui
Brown pentru α = 0,2) + (cererea de 1000 u.f. pentru luna noiembrie) + (cererea de
3200 u.f. pentru luna decembrie)] = 0,95*5742,736 = 5455,599 u.f.
V3 - oferta pentru produsul A să fie cu 5% mai mică faţă de cererea totală estimată pe
baza cotelor de piaţă din octombrie, noiembrie şi decembrie a.c. obţinute cu
modelul Markov = 0,95 * 9678,6 = 9194,67 u.f., iar oferta pentru produsul B să fie
cu 5% mai mare decât [(cererea pentru luna octombrie estimată cu modelul lui
Brown pentru α = 0,2) + (cererea de 1000 u.f. pentru luna noiembrie) + (cererea de
3200 u.f. pentru luna decembrie)] = 1,05*5742,736 = 6029,872 u.f.
Compararea diferitelor posibilităţi de desfăşurare a producţiei se face prin prisma unor
consecinţe de tip profit calculat pentru fiecare variantă decizională Vi, i = 1, 2, 3 şi stare a naturii
SNj, j = 1, 2, 3.
3 3
Profit(Vi, SNj) = (profitul unitar A) * MIN{  (ofertaVi produs A)k,  (cerereaSNj
k 1 k 1
3 3
produs A)k} + (profitul unitar B) * MIN{  (ofertaVi produs B)k,  (cerereaSNj produs B)k}
k 1 k 1
 3 3
- (costul unitar producţie A) * MAX{0, [  (ofertaVi produs A)k -  (cerereaSNj produs
k 1 k 1
3 3
A)k]} - (costul unitar producţie B) * MAX{0, [  (ofertaVi produs B)k -  (cerereaSNj
k 1 k 1
produs B)k]}
unde k = 1 = octombrie, k = 2 = noiembrie, k = 3 = decembrie.
Din Tabelul 1: profitul unitar A = 5 u.m./u.f.; profitul unitar B = 3 u.m./u.f.;
costul unitar producţie A = 20 u.m./u.f.; costul unitar producţie B = 10 u.m./u.f.

Conducerea societăţii doreşte ierarhizarea variantelor decizionale în funcţie de profitul care

ar putea fi obţinut atât în condiţii de incertitudine, cât şi în situaţia în care, din experienţa
anterioară se estimează că probabilităţile pj asociate stărilor naturii sunt:
p1 = 0,4 pentru SN1, p2 = 0,4 pentru SN2 şi p3 = 0,2 pentru SN3.

Modelul economico-matematic
În condiţii de incertitudine, ierarhizarea variantelor se poate obţine prin utilizarea
criteriilor de decizie Wald, Laplace, Savage şi Hurwicz.

În condiţii de risc, ierarhizarea variantelor decizionale se va face în funcţie de speranţa

matematică a profitului (valoarea medie probabilistă a profitului) calculată pentru fiecare
variantă.

Structurarea situaţiei decizionale sub forma unui set finit de variante de acţiune, a mai
multor stări ale naturii şi posibilitatea de a calcula consecinţele economice asociate fiecărei
combinaţii variantă decizională – stare a naturii permite formularea unui model de decizie sub
formă matriceală prezentată în Tabelul 3.1.

Tabelul 3.1
Starea naturii SN1 Starea naturii SN2 Starea naturii SN3

(p1 = 0,4) (p2 = 0,4) (p3 = 0,2)

Varianta
Profit(V1, SN1) Profit(V1, SN2) Profit(V1, SN3)
decizională V1

Varianta
Profit(V2, SN1) Profit(V2, SN2) Profit(V2, SN3)
decizională V2

Varianta Profit(V3, SN1) Profit(V3, SN2) Profit(V3, SN3)

 decizională V3

Pentru individualizarea c = 285 se obţin datele din Tabelul 3.2

Tabelul 3.2

Stările naturii
SN1 (p1 = 0,4) SN2 (p2 = 0,4) SN3 (p3 = 0,2)
Cererea A = 10486,5 u.f. Cererea A = 9678,6 u.f. Cererea A = 9193,83 u.f.
Cererea B = 6438,998 Cererea B = 5942,736 Cererea B = 5731,031
u.f. u.f. u.f.
Varianta decizională V1
Oferta A = 9678,6
u.f.
65621,208 u.m. 65621,208 u.m. 53349,653 u.m.
Oferta B =
5742,736 u.f.
Varianta decizională V2
Oferta A =
10162,53 u.f.
67179,447 u.m. 55081,197 u.m. 42961,947 u.m.
Oferta B =
5455,599 u.f.
Varianta decizională V3
Oferta A =
9194,67 u.f. 64062,966 u.m. 62930,198 u.m. 60148,033 u.m.
Oferta B =
6029,872 u.f.

De exemplu, consecinţa asociată variantei V1 dacă se manifestă starea SN1 a naturii va

fi:
Profit (V1, SN1) = 5*MIN{9678,6, 10486,5} + 3*MIN{5742,736, 6438,998 } –
20*MAX{0, (9678,6 - 10486,5)} – 10*MAX{0, (5742,736 - 6438,998)} = 5*9678,6 +
3*5742,736– 0 – 0 = 48393 + 17228,208= 65621,208 u.m.

După construirea matricei consecinţelor de tip profit se vor aplica criteriile de decizie pentru
ierarhizarea variantelor decizionale.
Rezolvare
1. Recomandări de alegere a celei mai potrivite reguli de decizie din cele folosite: Wald
(minmax), maxmax, Savage (minmax regret), Laplace (equal likelihood), Hurwicz;

Cea mai potrivita regula de decizie este criteriul Hurwicz pentru ca aceasta analizeaza
atat cel mai bun cat si cel mai slab rezultat al variantei de decizie.

2. Estimarea costului maxim pentru achiziţionarea unor informaţii complete asupra stărilor
naturii;

Costul maxim pentru achizitionarea unor informatii complete asupra starilor naturii este
1982,97.
3. Recomandări de alegere a valorii coeficientului de optimism  pentru regula/ criteriul
Hurwicz şi surclasarea variantelor decizionale pentru valorile coeficientului de optimism
  [0, 1].
 a.prin utilizarea programului informatic QM for Windows si analiza rezultatelor obtinute
in tabelul Hurwicz Table: in tabel se poate observa intre ce valori ale lui  o anumita
varianta se situeaza pe locul intai, care este pe locul doi si care pe locul trei, etc.
b.se aplica formula de calcul a lui Hurwicz pentru cele 3 variante considerand 
necunoscuta; se egaleaza doua cate doua variantele si se obtin 3 valori ale lui .In acest
fel se identifica patru subintervale de valori pentru .Se alege arbitrar cate o valoare
pentru  in fiecare subinterval, se ruleaza problema in QM for Windows/Decision
Analysis pentru fiecare valoare aleasa si se analizeaza care este ordinea de preferinta a
variantelor pe fiecare interval.
Criterul lui Hurwicz implica =[0,1]:
Se alege max hi=*maxj cij+(1-)*minj cij ; cij- consecinta economica in cazul alegerii
variantei decizionale i si a manifestarii starii j a naturii.
V1 : h1= *65621,21+(1-)*53349,65=12271,56+53349,65
V2 : h2=*67179,45+(1-)*42961,95=24217,5+42961,95
V3 : h3=*64062,96+(1-)*60148,03=3914,93+60148,03
Se egaleaza relatiile:
hi=h2:12271,56+53349,65=24217,5+42961,95=>-11945,94=-10387,7=>=0,87
apartine [0,1]
h2=h3: 24217,5+42961,95=3914,93+60148,03=>20302,57=17186,08=>=0,84
h1=h3:12271,56+53349,65=3914,93+60148,03=>8356,63=6798,38=>=0.81
Se realizeaza intervalele : [0, 0,81) ; [0,82, 0,84) ; [0,85, 0,87) : [0,88, 1).
Se realizeaza surclasarea variantelor decizionale
Avand in vedere

V3/V1/V2

Pentru a evidentia mai bine respectarea ordinii in intervalul [0, 0,81) calculam pentru =0,40
V3/V1/V2
Pentru intervalul [0,82, 0,84) : =0.83

V3/V1/V2
Pentru intervalul [0,85, 0,87) : =0,86

V3/V1/V2
Pentru intervalul [0,88, 1) : =0,94
 4. Decizia în condiţii de risc.

Cea mai buna decizie in conditii de risc este 60980,68.

MODULUL IV: Calculul profitului maxim probabil (speranţa matematică a profitului) în

cazul în care se va lansa pe piaţă produsul D

Departamentul de cercetare producţie al S.C. PROMODEC S.A. a creat un nou produs D

care a fost testat pe piaţă şi care este acceptat de către utilizatori. Pentru realizarea produsului
conducerea S.C. PROMODEC S.A. are în vedere mai multe variante. Alegerea variantei
convenabile depinde în principal de evoluţia vânzărilor produsului peste 2 ani, acesta fiind
timpul de amortizare a utilajelor. După primul an se vor lua noi decizii în funcţie de situaţia
vânzărilor. Datele privind variantele şi stările naturii pentru cele 2 momente de decizie sunt
prezentate în Tabelul 4.1. Conducerea S.C.PROMODEC S.A. doreşte să cunoască acţiunea pe
care trebuie să o întreprindă în prima şi, respectiv, a doua etapă pentru a obţine maximum de
profit.
Modelul economico - matematic
Procesul decizional în două etape poate fi modelat cu ajutorul arborelui decizional.
Tabelul 4.1
Anul t Anul t+1
Variantel Stările naturii Variantele Stările naturii Profitul
e estimat
Instalarea Conjuctură Instalarea unui nou utilaj Cerere mare (probabilitatea 800+285=
unui utilaj favorabilă =0.3) 1085
nou (cost (20+285=305 u.m.)
(probabilitatea=0.7) Cerere medie (probabilitatea 600+285=
(cost =0.6) 885
(20+285=
305 u.m) Cerere mică 500+285=
(probabilitatea=0.1) 785

Ore suplimentare de lucru Cerere mare 600+285=

(probabilitatea=0.3) 885
(cost (2+285=287u.m.)
Cerere medie 500+285=
(probabilitatea=0.6) 785

Cerere mica 400+285=

(probabilitatea=0.1) 685

Conjuctură Utilizarea capacităţii Cerere mare 500+285=

nefavorabilă existente (probabilitatea=0.3) 785

(probabilitatea=0.3) Cerere medie 400+285=

(probabilitatea=0.6) 685

Cerere mică 200+285=

(probabilitatea=0.1) 485

Ore Conjuctură Instalarea unui utilaj nou Cerere mare 600+285=

suplimenta favorabilă (probabilitatea=0.3) 885
re de lucru (cost (20+285=305u.m.)
(probabilitatea=0.7) Cerere medie 500+285=
(cost (probabilitatea=0.6) 785
(2+285=2
87u.m.) Cerere mică 200+285=
(probabilitatea=0.1) 485

Instalarea unui utilaj nou Cerere mare 500+285=

şi (probabilitatea=0.3) 785

ore suplimentare de lucru Cerere medie 400+285=

(probabilitatea=0.6) 685
(cost (22+2c=592 u.m.)
Cerere mică 200+285=
(probabilitatea=0.1) 485
 Conjuctură Ore suplimentare de lucru Cerere mare 400+285=
nefavorabilă (probabilitatea=0.3) 685
(cost (2+285=287 u.m.)
(probabilitatea=0.3) Cerere medie 400+285=
(probabilitatea=0.6) 685

Cerere mică 200+285=

(probabilitatea=0.1) 485

Rezolvarea cu WINQSB/ Decision Analysis/Decision Tree Analysis

 Analiza economică a rezultatelor

1. Reprezentarea arborelui decizional cu valorile asociate tuturor nodurilor:

2. Analiza rezultatelor şi indicarea variantelor optime atât în primul an, cât şi în cel de al doilea an.

In anul primul se recomanda instalarea utilajului nou, pentru ca profitul asteptat este mai mare
decat in cazul orelor suplimentare, respectiv 344,5 unitati monetare in comparatie cu 162,4 unitati
monetare.

In al doilea an daca conjunctura este favorabila se va alege instalarea unui nou utilaj deoarece
profitul asteptat este de 630 u.m., in comparatie cu situatia in care s-ar alege orele suplimentare
unde profitul asteptat este de 518 u.m., iar daca conjuctura va fi nefavorabila se recomandă
utilizarea capacitatii existente cu un profit asteptat de 695 u.m.

3.Analiza senzitivităţii soluţiei la variaţia probabilităţilor de realizare a stărilor naturii (minim 2

scenarii).

Scenariul 1 :

Anul t Anul t+1

Variante Stările naturii Variantele Stările naturii Profitul
le estimat

Instalarea Conjuctură Instalarea unui nou Cerere mare (probabilitatea 800+285

unui utilaj favorabilă utilaj =0.3) =1085
nou
(probabilitatea=0.5 (cost (20+285=305 Cerere medie (probabilitatea 600+285
(cost 5) u.m.) =0.6) =885
(20+285=
305 u.m) Cerere mică 500+285
(probabilitatea=0.1) =785

Ore suplimentare de Cerere mare 600+285

lucru (probabilitatea=0.3) =885

(cost (2+285=287u.m.) Cerere medie 500+285

(probabilitatea=0.6) =785

Cerere mica 400+285

(probabilitatea=0.1) =685

Conjuctură Utilizarea capacităţii Cerere mare 500+285

nefavorabilă existente (probabilitatea=0.3) =785

(probabilitatea=0.4 Cerere medie 400+285

5) (probabilitatea=0.6) =685
 Cerere mică 200+285
(probabilitatea=0.1) =485

Ore Conjuctură Instalarea unui utilaj Cerere mare 600+285

supliment favorabilă nou (probabilitatea=0.3) =885
are de
lucru (probabilitatea=0.5 (cost (20+285=305u.m.) Cerere medie 500+285
5) (probabilitatea=0.6) =785
(cost
(2+285=2 Cerere mică 200+285
87u.m.) (probabilitatea=0.1) =485

Instalarea unui utilaj Cerere mare 500+285

nou şi (probabilitatea=0.3) =785

ore suplimentare de Cerere medie 400+285

lucru (probabilitatea=0.6) =685

(cost (22+2c=592 u.m.) Cerere mică 200+285

(probabilitatea=0.1) =485

Conjuctură Ore suplimentare de Cerere mare 400+285

nefavorabilă lucru (probabilitatea=0.3) =685

(probabilitatea=0.4 (cost (2+285=287 u.m.) Cerere medie 400+285

5) (probabilitatea=0.6) =685

Cerere mică 200+285

(probabilitatea=0.1) =485
In anul primul se recomanda instalarea utilajului nou, pentru ca profitul asteptat este mai mare
decat in cazul orelor suplimentare, respectiv 354,25 unitati monetare in comparatie cu 147,1 unitati
monetare.

Scenariul 2

Anul t Anul t+1

Variantele Stările naturii Variantele Stările naturii Profitul
estimat

Instalarea Conjuctură Instalarea unui nou utilaj Cerere mare (probabilitatea 800+285=
unui utilaj favorabilă =0.3) 1085
nou (cost (20+285=305 u.m.)
(probabilitatea=0. Cerere medie (probabilitatea 600+285=
(cost 85) =0.6) 885
(20+285=30
5 u.m) Cerere mică 500+285=
(probabilitatea=0.1) 785

Ore suplimentare de lucru Cerere mare 600+285=

(probabilitatea=0.3) 885
 (cost (2+285=287u.m.) Cerere medie 500+285=
(probabilitatea=0.6) 785

Cerere mica 400+285=

(probabilitatea=0.1) 685

Conjuctură Utilizarea capacităţii Cerere mare 500+285=

nefavorabilă existente (probabilitatea=0.3) 785

(probabilitatea=0. Cerere medie 400+285=

15) (probabilitatea=0.6) 685

Cerere mică 200+285=

(probabilitatea=0.1) 485

Ore Conjuctură Instalarea unui utilaj nou Cerere mare 600+285=

suplimentar favorabilă (probabilitatea=0.3) 885
e de lucru (cost (20+285=305u.m.)
(probabilitatea=0. Cerere medie 500+285=
(cost 85) (probabilitatea=0.6) 785
(2+285=287
u.m.) Cerere mică 200+285=
(probabilitatea=0.1) 485

Instalarea unui utilaj nou Cerere mare 500+285=

şi (probabilitatea=0.3) 785

ore suplimentare de lucru Cerere medie 400+285=

(probabilitatea=0.6) 685
(cost (22+2c=592 u.m.)
Cerere mică 200+285=
(probabilitatea=0.1) 485

Conjuctură Ore suplimentare de lucru Cerere mare 400+285=

nefavorabilă (probabilitatea=0.3) 685
(cost (2+285=287 u.m.)
(probabilitatea=0. Cerere medie 400+285=
15) (probabilitatea=0.6) 685

Cerere mică 200+285=

(probabilitatea=0.1) 485
In anul primul se recomanda instalarea utilajului nou, pentru ca profitul asteptat este mai mare
decat in cazul orelor suplimentare, respectiv 334,75 unitati monetare in comparatie cu 177,7 unitati
monetare.

MODULUL V. Programarea activităţilor unui proiect pentru introducerea în fabricaţie a

produsului D

Realizarea studiului de fezabilitate pentru introducerea în fabricaţie a unui nou produs D

la S.C.PROMODEC S.A. implică activităţile prezentate în Tabelul 5.1. Pentru aceste activităţi s-
au estimat atât duratele normale şi costurile corespunzătoare, cât şi duratele şi costurile
activităţilor în cazul suplimentării resurselor umane şi financiare necesare urgentării acestor
activităţi.
Tabelul 5.1
Costul
Activităţi Durata Durata normal Costul duratei
Sim
Denumire activitate precedente normală urgentate
urgentată (u.m.)
bol (saptămâni) (săptămâni) (u.m)

90+285=37
A Proiectare produs - 12 7 135+285=420
5
 Elaborare program 16+285=30
B - 5 2 30+285=315
marketing 1

Pregătire documentaţie
C A 6 3 3+285=288 4+285=289
tehnică

100+285=3
D Construire prototip A 11 6 120+285=405
85

Elaborare prospect de
E A 4 3 6+285=291 7+285=292
marketing

F Estimare cost de producţie C 3 2 2+285=287 3+285=288

60+285=34
G Testare tehnică a producţiei D 6 4 70+285=355
5

20+285=30
H Studiul pieţei B,E 8 4 50+285=335
5

Estimare cerere şi preţ de

I H 3 2 2+285=287 3+285=288
vânzare

J Redactare studiu final F,G,I 3 2 2+285=287 3+285=288

Conducerea S.C.PROMODEC S.A. doreşte să ştie care este durata normală şi durata cea
mai mică de realizare a studiului de fezabilitate cât şi costurile totale corespunzătoare. De
asemenea conducerea este interesată în determinarea duratei medii de realizare a studiului, a
costului optim asociat acestei durate şi eşalonarea în timp a activităţilor pentru obţinerea
duratei medii, durata optimă în cazul unui buget total de (360 +10*285=360+2850=3210) u.m.

Modelul economico-matematic

Programarea în timp a activităţilor pentru lansarea unui produs nou cu un cost optim
corespunzător unei durate totale specificate pentru finalizarea proiectului se poate obţine
 cu ajutorul unui model ADC/Costuri.

Rezolvare

Rezolvarea problemei se poate face cu unul dintre produsele informatice:

WINQSB/PERT-CPM/Deterministic CPM; QM for Windows/ Project Management PERT –

CPM/Single Time Estimate sau în Excel

Analiza economică a rezultatelor

Raportul managerial în care se analizează rezultatele obţinute va include:

1. Graficul reţea al activităţilor proiectului;

Graficul pentru normal time

 Graficul pentru crash time

2. Reprezentarea grafică a costului proiectului în funcţie de durata totală de realizare, cu

ajutorul punctelor de coordonate:

(Durata totală normală, Costul total normal);

(Durata totală minimă, Costul total maxim);

(Durata totală minimă, Costul total optim);

(Durata totală medie, Costul total optim asociat).

 3. Durata optimă în cazul unui buget total de (360 +10*285=3210) u.m.;

4. Drumul critic pentru proiectul cu durată medie;

5. Termenele minime şi maxime de începere şi de terminare pentru fiecare activitate.

Denumire Termen minim de Termen minim de Termen maxim de Termen maxim de

activitate incepere terminare incepere terminare
A 0 12 0 12
B 0 5 13 18
C 12 18 20 26
D 12 23 12 23
E 12 16 14 18
F 18 21 26 29
G 23 29 23 29
H 16 24 18 26
I 24 27 26 29
J 29 32 29 32