Specializarea Sociologie

Scuipici Stefan-Laurentiu

Construirea si structurarea chestionarelor(curs 3)

1.Notiuni introductive

Chestionarul este un instrument ce presupune reguli stabilite pentru construirea lui.

Schimbarea unei parti sau a unei intrebari antreneaza modificarea intregii structuri. Astfel,
probitatea cercetatorului este cea care trebuie sa isi spuna cuvantul, ci nu amatorismul sau
interventia celui care comanda chestionarul.

2.Tipuri de intrebari din structura unui chestionar

In structura chestionarelor, dupa functia lor, distingem mai multe tipuri de intrebari:

2.1) Introductive, de contact sau de “spart gheata”; au rolul de a incalzi atmosfera, de a-l
familiariza pe respondent cu intrebarile si de a-i castiga increderea

2.2) Intrebari de trecere: “ au scopul de a marca in structura chestionarului aparitia unei noi
grupe de intrebari”. Aceasta trecere se poate face si prin intermediul semnelor grafice si a unei
asezari specific in pagina

2.3)Intrebari filtru: Au rolul de opri trecerea unor categorii de respondenti, nerelevanta pentru
cercetare, la intrebarile urmatoare

2.4)Intrebarile bifurcate: Ele impart respondentii in doua categorii, dar spre deosebire de
intrebarile filtru, nu opresc subiectii sa raspunda, ci solicita ambele tipuri de opinii

Ex: 12.In mod obisnuit, dv. Aplicati copilului dumneavoastra pedepse corporale?
1.Da
2.Nu
(Daca raspunsul este “Da”, urmeaza intrebarea 13; daca raspunsul este “Nu”, urmeaza
intrebarea 14)
13. De ce obisnuiti sa aplicati copilului dv. Pedepse corporale?
14. De ce refuzati sa aplicati copilului dv. Pedepse corporale?

2.5)Intrebarile “de ce?”: desi solicita explicatii suplimentare, necesare cercetarii, acest tip de
intrebari pot produce raspunsuri imprecise. Respondentii tind sa ofere informatii de ordin
afectiv si mai putin raspunsuri obiective, greu de inventariat rapid.

2.6)Intrebarile de control: ele verifica fidelitatea si consistenta opiniei exprimate

2.7) Intrebarile de identificare: solicita informatii aupra sexului, varstei, nivelului de studii etc,
respondentilor pentru a servi la analiza datelor. Este recomandat ca ele sa fie plasate la finalul
chestionarului

2.8) “Unele intrebari din chestionar vor fi relevante pentru unii respondent si irelevante pentru
altii”. Puteti intreba daca respondentii fac parte dintr-o organizatie si, daca da, cat de des se
intalnesc. Sau ii puteti intreba daca au auzit de un anumit subiect politic si le puteti cere
parerea despre el. Intrebarile ulterioare dintr-o astfel de serie se numesc intrebari dependente

Ex: 23.Ati fumat vreodata marijuana?

•Da ↘
•Nu
Daca da: Aproximativ de cate ori
Ati fumat marijuana?
- O data
- De 2-5 ori
- De 6-10 ori
- De 11-20 de ori
- De mai mult de 20 de ori

2.9) Intrebarile-matrice: ofera posibilitatea de a pune mai multe intrebari cu acelasi set de
raspunsuri:

17. Langa fiecare dintre afirmatiile de mai jos, indicati, va rog, daca “sunteti de accord in
mare masura”, “sunteti de accord”, “nu sunteti de accord”, “nu sunteti de accord in mare
masura” sau “sunteti indecis”

Sunteti de accord Sunteti Nu sunteti Nu sunteti de acord

In mare masura de accord de accord in mare masura
a) Tara are nevoie de mai multa ₀ ₀ ₀ ₀
Ordine si de aplicarea mai stricta a legii
b) Politia ar trebui sa fie dezarmata ₀ ₀ ₀ ₀
In America
c) In timpul revoltelor de strada, ₀ ₀ ₀ ₀
Jefuitorii ar trebui impuscati pe loc

3. Tehnici de structurare a chestionarelor

3.1. Tehnica palniei (funneling): privind raportul dintre intrebari presupune trecerea de
la general la particular
 3.2 Tehnica palniei rasturnate (reversed funneling): urmareste drumul invers, de la
particular catre general.

4. Efectele de distorsiune produse de construirea chestionarului

4.1).Efectul halo; “defineste contagiunea raspunsurilor, fie prin iradierea sentimentelor, fie prin
organizarea logica a lor.

4.2). “Fenomenul de orbire” : “se produce prin inmultirea datelor nesemnificative pentru
problema ce trebuie rezolvata”. “Iradierea sentimentelor, determinand contagiunea
raspunsurilor, poate fi evitata prin plasarea acelor intrebari susceptibile de a provoca efectul
halo la sfarsitul chestionarului”

4.3) Efectul de pozitie: “de-a lungul oricarui chestionar poate fi pusa in evident o curba de
tensiune. Locul pe aceasta curba de tensiune a diferitelor teme influenteaza intensitatea si
directia raspunsurilor”. La inceputul chestionarului intrebarile vor fi cat se poate de interesante
pentru respondent si mai putin importante pentru cercetator. La sfarsitul chestionarului,
dimpotriva, intrebarile interesante pentru cercetator sunt total lipsite de atractie pentru
subiect: varsta, sexul, sistemul socio-profesional etc.

4.4)Lungimea chestionarului: calea cea mai eficienta pentru un chestionar reusit este oferita de
pastrarea celor mai relevanti indicatori pentru cercetarea vizata. De asemenea, s-a convenit ca
timpul mediu necesar pentru a raspunde la un chestionar sa fie in jurul a 45 de minute.

5. Designul chestionarelor

- Chestionarul trebuie sa fie intins si ordonat

- Este preferat aspectul aerisit al unui chestionar intins pe mai multe pagini
- Chestionarele trebuie astfel aranjate incat sa il ajute pe operator in munca sa si sa contina
instructiuni si reguli suplimentare.
- Distanta intre intrebarile dintr-un chestionar este foarte importanta
- Daca respondentii sunt rugati sa bifeze casuta corespunzatoare unui raspuns dintr-o serie,
varianta grafica cea mai buna este reprezentata de casutele distantate corespunzator.
- O varianta alternative folosirii casutelor, este reprezentata de utilizarea numerelor plasate in
dreptul variantelor
- Din punct de vedere grafic, chestionarul trebuie sa fie: imprimat estetic, tipografic clar
delimitat, raspunsurile prestabilite sa fie plasate pe o singura latura a chestionarului.
- Imprimarea chestionarelor e recomandat sa fie facuta pe ambele fete ale paginii
- Codurile vor fi trecute chiar langa intrebare sau raspuns
- Incadrarea chestionarelor intr-un chenar.