PYGMALION ÎN CLASĂ –

CERCUL VICIOS AL EVALUĂRII

• I am not I think I am, I am not who you think I am, I am

who I think you think I am.
Robert Schuller

• Nu sunt ceea ce eu cred că sunt, nu sunt ceea ce tu

crezi ca sunt, dar sunt ceea ce cred că tu crezi că
sunt.
 Structura prezentării
1. Mitul lui Pygmalion

2. Autorealizarea profețiilor sau „predicția

creatoare”.

3. Pygmalion in clasa - cercul vicios al evaluării

4. Studiul lui Noizet, Fabre și Caverni (1978)

5. Întrebări
 De ce Pygmalion?
Legenda spune ca…
Pygmalion a fost un
sculptor din antichitate
care s-a îndrăgostit de
statuia pe care a creat-o.

Iubirea lui a însufleţit

această statuie.

Devenind femeia pe care

și-o dorea a luat-o de
soție.
 2. Autorealizarea profețiilor sau „predicția
creatoare”.

• Robert K. Merton (1948) a definit acest concept

ca fiind „la început o percepție falsă ce provoacă
la persoana în cauză un comportament nou, care
până la urmă ajunge să valideze falsa percepție
inițială”.

• Efectul apare în relația interpersonală dintre două

persoane în care una este „observator” și cealaltă
„actor”
Iniţial, Merton a avut in vedere efectele aşteptărilor examinatorului
asupra rezultatelor psihometrice ale celui examinat. Pentru acelaşi
subiect, examinatorul cu aşteptări pozitive găseşte IQ-uri superioare
celor descoperite de examinatorul cu aşteptări negative.
 Mecanisme de generare a efectului de autorealizare
a profețiilor

- Observatorul dezvoltă anumite așteptări eronate despre

actor;

- Observatorul se comportă ca și cum aceste așteptări sunt

adevărate;

- Opiniile observatorului influențează percepția de sine a

actorului și implicit comportamentul acestuia;

- Observatorul interpretează comportamentul actorului ca

o confirmare a credințelor sale inițiale, care de fapt erau
eronate.
 Autorealizarea profeţiilor

Imaginea Propriile acţiuni (îndreptate

de sine Influenţează către ceilalţi)

C I
o m
n p
s a
o Autorealizarea c
l profeţiilor t
i
d
a
r
e

Acţiunile celorlalţi Imaginea celorlalţi

(faţă de noi) Consecinţă despre noi
3. Pygmalion în clasa-cercul vicios
al evaluării

Ideea de baza: este aceea a efectului

așteptărilor profesorilor asupra
comportamentelor si performantelor
elevilor.
• Efectul a fost evidențiat prin studiile
experimentale ale autorilor americani
Rosenthal şi Jacobson (psihologi sociali)

• Publicat în 1968

• Titlul : Pygmalion în clasă

• Desfășurat la Oak School

Întrebări legate de efectul Pygmalion

• Pot expectanțele profesorilor să influențeze inteligența

elevilor?

• Cât de puternică este profeția care se auto-îndeplinește în

clasă?

• Cât de corecte sunt expectanțele profesorului?

• Sunt efectele expectanțelor negative mai puternice decât a

celor pozitive?
Ipotezele experimentului Rosenthal & Jacobson

• profesorii au anumite aşteptări referitoare la elevi;

• elevii răspund la aşteptările profesorilor;

• performanţele şcolare ale elevilor sunt influenţate de

aşteptările profesorilor.
 Descrierea experimentului lui Rosenthal și
Jacobson (1968)
• Au aplicat testul de inteligență nonverbală TOGA la toți copiii
din școala elementară a lui Jacobson (de la grădiniță până la
clasa a cincea)

• Li s-a spus profesorilor că este pt. descoperirea „late

bloomers” (copii care au un potențial intelectual mare, dar
care nu poate fi observat la vârstele mici – ex. Edison,
Einstein)

• A fost indicat profesorilor un procent de 20% din copiii ca

fiind „late bloomers”

• Au reaplicat TOGA după 1 an și după 2 ani.

 Rezultate obținute
• Expectanțele false ale profesorilor au produs
efecte.

• După un an IQ copiilor „late bloomer” a crescut.

Efectul s-a menținut chiar și după doi ani.

• Profesorii au fost mult mai puțin favorabili copiilor

din grupul de control (cei care nu au fost etichetați
ca „late boomers”)
Ecouri sociale și politice ale acestor rezultate

• (a) Profesorii pot deveni o forță în promovarea

inegalităților și injustițiilor sociale.

• (b) Expectanțele profesorilor se adeveresc.

• (c) Stereotipurile sociale sunt o sursă de

expectanțe eronate.
Concluzie finală a experimentului lui Rosenthal și
Jacobson

• Efectul Pygmalion reprezintă

autoîmplinirea profeţiilor în
relaţia profesor/elev.

• Propriile aşteptări influenţează modul în care

interacţionăm cu ceilalţi şi implicit rezultatele finale ale
eforturilor noastre.
 CONTRIBUŢIA ŞTIINŢIFICĂ A STUDIULUI
ROSENTHAL & JACOBSON

• rezultatele au fost cu succes

adaptate la diverse domenii: afaceri,
armată, psihologie.
Care credeți că sunt principalele cauze care
influențează apariția efectului Pygmalion?

• profesorii;

• elevii;

• contextul.
Rosenthal indică patru factori care
mediază confirmarea așteptărilor
profesorului:

CLIMATUL
FEED-BACK-UL
‘INPUT-UL
‘OUTPUT-UL
• Climatul - profesorii se comportă intr-o manieră caldă,
binevoitoare, apropiată faţă de elevii pe care ii apreciază, in
timp ce faţă de ceilalţi sunt, in general, mai reci, mai distanţi.

• Feedback-ul - profesorul ii laudă şi ii încurajează mai mult pe

elevii faţă de care are expectanţe înalte, le oferă feed-back-uri
mai frecvente, in timp ce faţă de ceilalţi se manifestă mai critic.

• Input-ul - profesorul explică mai mult, insistă asupra clarificării

unor chestiuni dificile atunci când este vorba de elevii faţă de
care are expectanţe înalte, in timp ce faţă de ceilalţi are
tendinţa de a fi mai expeditiv, mai superficial.

• Output-ul - profesorul solicită mai mult elevii față de care are

aşteptări înalte, le oferă mai multe ocazii de a răspunde, în timp
ce elevii faţă de care profesorul are expectanţe scăzute sunt
solicitaţi mai puţin.
4. Studiul lui Noizet, Fabre și Caverni (1975)
• Au identificat următorii factori care pot crea aşteptări înalte
sau scăzute educatorului:

cunoaşterea performanţelor anterioare ale elevilor,

informaţiile referitoare la statutul şcolar al elevilor, la situaţia lor
social-economică şi la originea etnică

• Evaluatorii au tendința de a reduce distanța dintre nota

anterioară și cea care urmează să fie pusă.

• Informaţiile de care dispune evaluatorul îi provoacă aşteptări şi

atitudini în funcţie de reprezentările pe care şi le-a format.

• Contaminarea unei evaluări de către cealaltă = „efect de

asimilare”
 Paradox

Este important ca un profesor să aibă cât mai multe

informaţii despre elevii săi, pentru a şti cum să-i
abordeze.
Pe de altă parte, aceste informaţii pot fi în defavoarea
elevului.
 5. Întrebări

• Prin ce metode ar putea fi diminuat efectul

Pygmalion?

• Care sunt aspectele pozitive ale efectului

Pygmalion?

• Care sunt aspectele negative ale efectului

Pygmalion?