Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Babes-Lucrare de Doctorat PDF
Babes-Lucrare de Doctorat PDF
ŞCOALA DOCTORALĂ
FACULTATEA DE AGRICULTURĂ
Conducător ştiinţific:
Prof. univ. dr. VIOREL BUDIU
CLUJ-NAPOCA
2011
UNIVERSITATEA DE ŞTIINŢE AGRICOLE ŞI
MEDICINĂ VETERINARĂ CLUJ-NAPOCA
ŞCOALA DOCTORALĂ
FACULTATEA DE AGRICULTURĂ
Conducător ştiinţific:
Prof. univ. dr. VIOREL BUDIU
CLUJ-NAPOCA
2011
Ing. Anca Cristina BABEŞ Teză de doctorat
CUPRINS
INTRODUCERE................................................................................................................. 5
CAPITOLUL I
SITUAŢIA ACTUALĂ A VITICULTURII....................................................................... 7
1.1. SITUAŢIA VITICULTURII PE GLOB............................................................................. 7
1.2. SITUAŢIA VITICULTURII ÎN ROMÂNIA...................................................................... 9
CAPITOLUL II
STADIUL ACTUAL AL CERCETĂRILOR PRIVIND CONSUMUL DE APĂ LA VIŢA
DE VIE..................................................................................................................................... 10
2.1. STADIUL ACTUAL AL CERCETĂRILOR PRIVIND CONSUMUL DE APĂ LA VIŢA DE VIE,
PE PLAN MONDIAL......................................................................................................... 11
2.2. STADIUL ACTUAL AL CERCETĂRILOR PRIVIND CONSUMUL DE APĂ LA VIŢA DE VIE,
ÎN ROMÂNIA................................................................................................................. 14
CAPITOLUL III
SCOPUL ŞI OBIECTIVELE CERCETĂRILOR AFERENTE TEZEI DE DOCTORAT 17
CAPITOLUL IV
MATERIALUL BIOLOGIC STUDIAT ŞI METODELE DE EXPERI-
MENTARE............................................................................................................................... 19
4.1. MATERIALUL BIOLOGIC STUDIAT............................................................................ 19
4.2. METODELE DE EXPERIMENTARE FOLOSITE............................................................. 19
CAPITOLUL V
CADRUL NATURAL DE DESFĂŞURARE A EXPERIENŢELOR................................ 21
5.1. AŞEZAREA GEOGRAFICĂ, RELIEFUL, HIDROGRAFIA............................................... 21
5.2. STUDIUL CONDIŢIILOR ECOPEDOLOGICE................................................................. 22
5.3. STUDIUL CONDIŢIILOR CLIMATICE.......................................................................... 22
5.4. INDICI ECOLOGICI BINARI ŞI TERNARI CU CARACTER SINTETIC................................ 26
CAPITOLUL VI
REZULTATE ŞI DISCUŢII............................................................................................... 29
6.1. REZULTATELE CERCETĂRILOR PRIVIND CONSUMUL DE APĂ LA VIŢA DE
29
VIE.................................................................................................................................
6.1.1. Determinarea consumului de apă prin metoda bilanţului apei din sol... 29
6.1.1.1. Rezultatele cercetărilor privind determinarea consumului de
apă prin metoda bilanţului apei din sol în anul 2006........................... 30
6.1.1.2. Rezultatele cercetărilor privind determinarea consumului de
apă prin metoda bilanţului apei din sol în anul 2007........................... 30
6.1.1.3. Rezultatele cercetărilor privind determinarea consumului de
apă prin metoda bilanţului apei din sol în anul 2008............................ 31
6.1.1.4. Rezultate comparative privind consumul lunar de apă
1
Ing. Anca Cristina BABEŞ Teză de doctorat
2
Ing. Anca Cristina BABEŞ Teză de doctorat
TABLE OF CONTENTS
INTRODUCTION.............................................................................................................. 5
CHAPTER I
CURRENT SITUATION OF VITICULTURE................................................................... 7
1.1. GLOBAL SITUATION OF VITICULTURE...................................................................... 7
1.2. ROMANIAN SITUATION OF VITICULTURE................................................................. 9
CHAPTER II
CURRENT STAGE OF RESEARCHES REGARDING THE WATER CONSUM-
PTION OF VINE...................................................................................................................... 10
2.1. CURRENT STAGE OF RESEARCHES REGARDING THE WATER CON-SUMPTION OF
VINE FROM WORLDWIDE................................................................................................ 11
2.2. CURRENT STAGE OF RESEARCHES REGARDING THE WATER CONSUMPTION OF VINE
FROM ROMANIA............................................................................................................. 14
CHAPTER III
PURPOSE AND OBJECTIVES RELATED OF THE PhD THESIS RESEARCH……... 17
CHAPTER IV
THE BIOLOGICAL MATERIAL STUDIED AND EXPERIMENTAL METHODS USED 19
4.1. BIOLOGICAL MATERIAL………..…........................................................................ 19
4.2. EXPERIMENTAL METHODS...................................................................................... 19
CHAPTER V
NATURAL ENVIRONMENT WHERE WERE CONDUCTED THE EXPERIENCES.. 21
5.1. GEOGRAPHICAL LOCATION, RELIEF, HYDROGRAPHY............................................. 21
5.2. STUDY OF ECOPEDOLOGICAL CONDITIONS.............................................................. 22
5.3. STUDY OF CLIMATIC CONDITION............................................................................. 22
5.4. ECOLOGICAL INDICES WITH SYNTHETIC CHARACTER…………………..…............ 26
CHAPTER VI
RESULTS AND DISCUSSIONS....................................................................................... 29
6.1. THE RESEARCH RESULTS REGARDING VINES WATER CONSUMPTION…... 29
6.1.1. Water consumption determination with soil water balance method....... 29
6.1.1.1. The research results regarding determination of water
consumption by soil water balance method, in 2006……………....... 30
6.1.1.2. The research results regarding determination of water
consumption by soil water balance method, in 2007……………….... 30
6.1.1.3. The research results regarding determination of water
consumption by soil water balance method, in 2008…………............ 31
6.1.1.4. Comparative results regarding monthly water consumption
determination, by soil water balance method, in the experimental
years, 2006-2008.................................................................................. 32
3
Ing. Anca Cristina BABEŞ Teză de doctorat
4
Ing. Anca Cristina BABEŞ Teză de doctorat
INTRODUCERE
Cultura viţei de vie se bucură de atenţie în toate ţările care prezintă condiţii
climatice ce corespund cerinţelor biologice ale viţei de vie. Datorită plasticităţii sale
ecologice, viţa de vie este o plantă cultivată pe toate cele cinci continente. Prin cultura
viţei de vie pe terenurilor nisipoase sau parţial degradate, improprii altor culturi agricole
se obţin venituri substanţiale.
Strugurii, vinul şi celelalte produse derivate ale producţiei viti-vinicole, la
majoritatea popoarelor şi în toate timpurile, s-au bucurat de o mare preţuire din partea
populaţiei. Din gama largă de fructe existente, strugurii sunt căutaţi şi apreciaţi datorită
aspectului şi gustului plăcut, dar mai ales datorită valorii alimentare deosebite. Prin
conţinutul lor bogat în glucide, acizi organici, vitamine şi săruri de potasiu, sodiu, fier
sub forme uşor asimilabile în procesul de anabolism, strugurii constituie în alimentaţia
omului o importantă sursă de hrană.
Creşterea producţiei viti-vinicole trebuie să facă faţă unor cerinţe noi în ceea ce
priveşte calitatea vieţii oamenilor. În contextul actual precum şi în viitor, produsele viti-
vinicole „ecologice”, vor fi la mare căutare, ele influenţând într-o mare măsură calitatea
vieţii şi sănătatea consumatorilor.
Este cunoscut faptul că, nivelul de accesibilitate al viţei de vie faţă de apa din sol
în perioada de creştere a boabelor, poate provoca schimbări ale mărimii şi compoziţiei
acestora. Pentru producerea unui vin de înaltă calitate, studiile actuale arată că, există o
nevoie tot mai mare de a manipula dimensiunea boabelor strugurilor la maturitatea
tehnologică, astfel încât să se obţină un nivel optim în ceea ce priveşte conţinutul în
zaharuri, substanţe solubile, pH, acizi organici şi compuşi fenolici. O modalitate de
realizare a acestui lucru o reprezintă gestionarea, cu deosebită atenţie, a deficitului sau
excesului de apă pe parcursul fenofazelor.
La cultura neirigată a viţei de vie, care reprezintă suprafeţele cele mai mari din
ţară, aspectele legate de regimul hidric al solurilor nu sunt forte bine cunoscute, acesta
fiind şi motivul alegerii temei tezei de doctorat privind cunoaşterea fenomenului
5
Ing. Anca Cristina BABEŞ Teză de doctorat
6
Ing. Anca Cristina BABEŞ Teză de doctorat
CAPITOLUL I
Viţa de vie a ocupat din cele mai vechi timpuri un loc de frunte în economia ţărilor
cultivatoare. Legenda spune că la egipteni, Osiris era zeul care a descoperit viţa de vie, la
greci Dionysos, zeul fructelor şi al viţei de vie, iar la romani Bachus, zeul viei şi
vinificaţiei.
Datorită plasticităţii sale ecologice, viţa de vie este o plantă cultivată în toate cele
cinci continente. Este o cultură economică în climatele temperat (cu variantele sale,
oceanic şi continental), subtropical (mediteranean) şi tropical. În ultimele decenii s-a
răspândit şi înspre ecuator, sub forma unei benzi cuprinse între 10º latitudine nordică
(Brazilia, Columbia) şi 10º latitudine sudică (Peru) în cadrul unor areale în care viţa de vie
nu trece prin perioada de repaus sau aceasta este foarte scurtă (BRANAS, 1974).
Suprafaţa viticolă a globului a fost într-o creştere continuă, până în anul 1976,
când s-a înregistrat suprafaţa maximă de 10,3 milioane hectare. În ultimii douăzeci de
ani, tendinţa generală a fost către o reducere a suprafeţelor plantate cu viţă de vie, cu o
scădere de 10% între 1986 şi 2008 ajungându-se după ultimele statistici la 7,4 milioane
hectare (tabelul 1.1.).
Producţia mondială de vin, înregistrată la nivelul anului 2008, a fost de 27271 mii
tone, din care cea mai mare cantitate de vin s-a obţinut în Europa 17561 mii tone mare,
apoi în America 5332 mii tone, în Asia 1867 mii tone, Oceania 1355 mii tone şi Africa
1156 mii tone (tabelul 1.2.). În Europa cele mai mari producătoare de vin sunt
următoarele ţări: Italia, Franţa, Spania, Germania, Portugalia, România etc. Franţa, Italia
şi Spania îşi menţin poziţiile dominante (împreună reprezentând peste 50 % din producţia
mondială de vin). În U.E: pierderea terenului de către Franţa şi Italia din ultimii zece ani a
fost compensată de dezvoltarea puternică a Spaniei. În schimb, „vinurile din Lumea
Nouă”, provenind din Statele Unite, Argentina, China, Australia, Africa de Sud şi Chile
înregistrează o creştere impresionantă.
7
Ing. Anca Cristina BABEŞ Teză de doctorat
Tabelul 1.1.
Principalele ţări cultivatoare de viţă de vie din lume
The main vine-growing countries in the world
Anul Suprafaţa (mii ha)
Nr.
Year Surfaces (thousands ha.)
crt.
Ţara 1981- 1991- 2001-
No. 2006 2007 2008
Country 1990 2000 2005
1. Spania / Spain 1542 1193 1165 1135 1158 1200
2. Franţa / France 1002 886 856 885 829 813
3. Italia / Italy 1116 914 807 749 756 770
4. Turcia / Turkey 632 558 524 514 485 483
5. China /China 100 173 397 422 441 438
6. SUA /U.S.A. 305 330 381 379 379 379
7. Iran / Iran 205 246 294 315 315 315
8. Portugalia / Portugal 263 261 219 223 223 223
9. Argentina / Argentina 284 202 206 218 220 220
10. România / Romania 239 246 215 190 188 194
11. Chile / Chile 117 125 173 180 182 182
12. Egipt / Egypt 37 52 59 147 149 154
13. Moldova / Moldova 165 144 140 138 136
14. Africa de Sud / South Africa 96 105 113 113 115 130
15. Bulgaria / Bulgaria 147 117 126 129 120 111
(Anuar F.A.O, 2009 / FAO yearbook, 2009)
Tabelul 1.2.
Producţia mondială de vin pe continente, (mii t)
World production of wine by continent, (thousands to.)
Perioada / anul
Continentul Period / year
Continent 1986- 1991- 2001-
2006 2007 2008
1990 2000 2005
Mondial / World 29820 26885 27807 28004 26424 27271
Europa / Europe 23092 19708 18794 18498 17177 17561
America / America 4898 4463 5202 5119 5260 5332
Asia / Asia 452 1170 1550 1720 1813 1867
Oceania / Oceania 472 660 1315 1536 1072 1355
Africa / Africa 906 884 947 1131 1102 1156
(Anuar F.A.O. 2009/ FAO yearbook, 2009)
8
Ing. Anca Cristina BABEŞ Teză de doctorat
CAPITOLUL II
10
Ing. Anca Cristina BABEŞ Teză de doctorat
Pe plan mondial, viţa de vie ocupă datorită plasticităţii sale ecologice, suprafeţe
importante, în ponderea culturilor agricole de pe toate continentele. Plecând de la această
răspândire, în condiţii de climă variată, unii cercetători au considerat că din punct de
vedere al necesarului de apă, viţa de vie are ca limită economică precipitaţiile de 500
mm. În condiţiile determinate (lungimea perioadei de vegetaţie, temperatura medie
anuală) se consideră că această limită poate fi scăzută la 300 mm (CARRANTE, 1963) sau
în condiţii ecoclimatice variate, această limitare a culturii poate fi anulată prin folosirea
irigaţiei. Insuficienţa apei în sol şi efectul acesteia asupra creşterii şi dezvoltării viţei de
vie a constituit una din numeroasele probleme care au făcut obiectul a numeroase
cercetări (CONSTANTINESCU şi colab., 1969).
Stabilirea unui echilibru între forţa de sucţiune a plantei şi forţa de reţinere a apei
în sol, produce o stare de stres, un dezechilibru între absorbţie şi evapotranspiraţie,
ducând la o slabă dezvoltare a ţesuturilor, o acumulare redusă a substanţelor plastice, cu
efect negativ asupra aparatului vegetativ şi în cele din urmă asupra producţiei
(CARRANTE,1963), mai ales dacă perioada de secetă se prelungeşte (HARDIE şi
CONSIDINE, 1976).
11
Ing. Anca Cristina BABEŞ Teză de doctorat
12
Ing. Anca Cristina BABEŞ Teză de doctorat
Tabelul 2.1.
Consumul de apă în funcţie de fenofază
Water use by stage of development
Fenofaza Consumul de apă procentual
Stage of development Fraction of annual water use
Dezmugurit – înflorit
<5%
Bud break to flowering
Înflorit-legarea florilor
15%
Flowering to fruit set
Legarea florilor - pârgă
60%
Fruit set to véraison
Pârgă - recoltare
20%
Véraison to harvest
Recoltare - căderea frunzelor
3-5%
Harvest to fall leaves
(după WAMPLE şi SMITHYMAN, 2002)
13
Ing. Anca Cristina BABEŞ Teză de doctorat
În România, seceta afectează aproape jumătate din suprafaţa agricolă a ţării (peste
şapte milioane hectare), fapt ce impune irigarea atât în zonele de stepă, silvostepă cât si în
zona mai umedă, a fostelor păduri de stejar din regiunile de câmpie şi colinare, acolo
unde precipitaţiile, deşi ar fi suficiente, au o distribuţie necorespunzătoare. Aşa este cazul
zonei dealurilor subcarpatice şi Podişului Transilvaniei, unde, deşi media precipitaţiilor
depăşeşte 600 mm, există perimetre în care irigarea este eficientă. Prin stabilirea şi
aplicarea unui regim de irigare raţional se urmăreşte aprovizionarea dirijată a solului cu
apă, în concordanţă cu cerinţele plantelor (NAGY şi LUCA, 1994; LUCA, 1997).
Studiul evoluţiei regimului termic şi a regimului pluviometric, în condiţiile
ecologice ale zonei de câmpie a Transilvaniei, a pus în evidenţă o creştere a deficitului de
umiditate, concomitent cu înregistrarea unor valori termice superioare mediei multianuale
(RIEUL, 1992; LUCA, 1997; LUCA, BUDIU, ANA CIOTLĂUŞ, 2008).
Cercetările privind consumul de apă total al plantelor, cu aplicaţii în practica
irigaţiilor în România, au început în anul 1945, la culturile de câmp, la Staţiunile
Mărculeşti, Studina şi Moara Domnească. Aceste cercetări s-au amplificat în timp, prin
mărirea numărului de amplasamente, ajungând să înglobeze principalele zone
14
Ing. Anca Cristina BABEŞ Teză de doctorat
consumă cantitatea cea mai mare de apă, 191 mm (48 %), iar în perioada maturării
strugurilor, 90 mm, (22%), (tabelul 2.2.).
Tabelul 2.2.
Valorile evapotranspiraţiei reale (ETR) pe parcursul perioadei de
vegetaţie la soiul Cabernet Sauvignon la Valea Călugărească
Values of actual evapotranspiration (ETR) during the vegetation period
at Cabernet Sauvignon variety, to Valea Călugărească
ETR
Perioada Minim Maxim Medie
Period Minimum Maximum Mean
mm % mm % mm %
Dezmugurit – înflorit
92 28 133 25 108 27
Bud braking – flowering
Înflorit-pârgă
167 51 246 46 191 48
Flowering – Véraison
Pârgă-maturitate deplină
65 20 141 26 90 22
Véraison - ripening
Maturitate deplină-căderea frunzelor
5 1 19 3 12 3
Ripening - fall leaves
Total
329 100 539 100 401 100
Total
(după DEJEU, 1984)
În cadrul aceleiaşi podgorii şi la acelaşi soi pot exista diferenţe privind valorile
evapotranspiraţiei în funcţie de expoziţia pe versant. Din determinările făcute pe diferite
poziţii ale versantului, POPA (1977), evidenţiază realizarea unor valori a ETR maxime pe
panta terenului terasat şi minime la baza pantei, în prima perioadă de vegetaţie. În luna
iunie a constatat o apropiere sensibilă a valorilor pe tot versantul. În luna iulie a obţinut o
valoare maximă a ETR (3,27 mm/zi), iar în august consumul de apă a fost mai mic pe
pantă faţă de baza pantei şi faţă de platou. Măsurile de reducere a consumului de apă
vizează totalitatea verigilor tehnologice, prin care se pot micşora pierderile neproductive
de apă. Se are în vedere reducerea transpiraţiei, prin reducerea suprafeţei foliare prin
lucrări în verde şi menţinerea unui rând aplatizat.
16
Ing. Anca Cristina BABEŞ Teză de doctorat
CAPITOLUL III
¾ stabilirea rezervei de apă din sol, a principalelor elemente ale bilanţului apei din
sol necesare pentru stabilirea consumului de apă şi întocmirea graficului dinamicii
consumului mediu zilnic de apă în ani de experimentare;
¾ determinarea consumului de apă al viţei de vie prin metoda bilanţului apei din sol;
17
Ing. Anca Cristina BABEŞ Teză de doctorat
18
Ing. Anca Cristina BABEŞ Teză de doctorat
CAPITOLUL IV
Organizarea experienţelor
Cercetările privind determinarea consumului de apă la viţa de vie în condiţii de
neirigare, precum şi urmărirea producţiilor obţinute de cele trei soiuri de struguri, au fost
efectuate în cadrul unei serii de experienţe pe durata a trei ani după metoda parcelelor
subdivizate, amplasate în două localităţi.
19
Ing. Anca Cristina BABEŞ Teză de doctorat
20
Ing. Anca Cristina BABEŞ Teză de doctorat
CAPITOLUL V
21
Ing. Anca Cristina BABEŞ Teză de doctorat
Influenţa climei asupra tehnologiei şi dezvoltării viţei de vie a fost foarte mult
studiată. Clima este elementul principal care condiţionează declanşarea fenofazelor şi
metabolismului de bază. CALO (1996) a evaluat unele influenţe directe ale temperaturii,
precipitaţiilor şi a radiaţiei solare asupra declanşării fenofazelor şi maturării strugurilor şi
a evidenţiat corelaţia dintre condiţiile meteorologice, de pe o parte, şi creşterea lăstarilor,
a frunzelor, acumularea zaharurilor etc., pe de altă parte.
22
Ing. Anca Cristina BABEŞ Teză de doctorat
Napoca.
25
VII
VI VIII
20
VIII VII
VI
V
15 IX
Temperatura ( 0C )
IX V
X IV X
10 IV
XI III
5 III
XI
II
XII
0 II
0.0 I 20.0 40.0 60.0 80.0 100.0 120.0
XII
I
-5
Precipitatii (mm)
multianuala 2006-2008
25.0
VII VIII
20.0
VII
VIII VI
VI
IX
15.0 V
IX V
Temperatura ( 0C )
10.0 X
X IV
IV
XI III
5.0
III
XI
XII II
0.0
0.0 20.0 40.0 60.0 80.0 100.0 120.0
I II XII
I
-5.0
Precipitaţii (mm)
multianuala 2006-2008
24
Ing. Anca Cristina BABEŞ Teză de doctorat
90.0 85.6
84.3
85.0 80.8
78.3 77.1
80.0 74.9
75.0
% 70.0
65.0
60.0
55.0
50.0
Blaj Cluj Napoca
Media umidităţii relative din perioada 2006-2008 a fost mai ridicată decât media
multianuală înregistrând abateri pozitive de 10,7 % în centrul viticol Blaj şi de 3,7 % în
Cluj-Napoca, încadrându-se în limitele optime pentru cultura viţei de vie în ambele zone
de cultură.
În centrul viticol Blaj se constată o creştere a insolaţiei reale în anii 2006-2008
(1415 ore), faţă de media multianuală (1291 ore), pe când la Cluj-Napoca, media
multianuală (1384 ore) este mai mare decât insolaţia din perioada experimentală (1210
25
Ing. Anca Cristina BABEŞ Teză de doctorat
ore). Ca urmare, se poate aprecia că valorile mai ridicate ale insolaţiei din ultimii ani au
creat condiţii mai favorabile de dezvoltare a viţei de vie la Blaj, în comparaţie cu cele din
Cluj-Napoca.
Graficul următor prezintă o comparaţie a valorilor insolaţiei reale din timpul
perioadei de vegetaţie a anilor studiaţi cu media multianuală, în cele două zone unde au
fost amplasate experienţele (figura 5.14.).
1450
1415
1384
1400
1327
1350
1291
1300 1273
ore / hours
1250 1210
1200
1150
1100
1050
1000
Blaj Cluj Napoca
Tabelul 5.28.
Indici ecologici cu caracter sintetic din perioada 2006-2008
Ecological indices with synthetic character from period 2006-2008
2006 2007 2008 Media 2006-2008
Blaj Cluj Blaj Cluj Blaj Cluj Blaj Cluj
∑tgº, (ºC) 3656 3527 3880 3647 3826 3728 3787 3634
∑taº, (ºC) 3305 3101 3371 3131 3349 3122 3342 3118
∑tuº, (ºC) 1406 1301 1571 1371 1519 1296 1498 1322
∑ insolaţiei reale
1868 1779 2122 1820 2020 1732 2003 1777
anuale, ∑ir (ore)
∑ insolaţiei reale
1330 1175 1536 1357 1379 1097 1415 1210
per. veget., (ore)
∑ precipitaţiilor
590 625 660 675 724 713 658 671
anuale, (mm)
∑ precipitaţiilor
în perioada de 400 472 462 482 516 541 459 498
vegetaţie, (mm)
Durata perioadei 17.04.- 18.04.- 5.04.- 11.04.- 9.04.- 9.04.-
- -
de vegetaţie, 16.10. 15.10. 15.10. 14.10. 17.10. 18.10.
Nzv (zile) 182 181 194 187 192 193 189 187
Ct 18,16 17,13 17,37 16,74 17,44 16,18 17,65 16,67
I.H. 1,87 1,53 2,41 1,86 2,09 1,42 2,12 1,60
Cp 2.20 2.61 2.38 2.58 2.69 2.80 2.42 2.66
C.H. 1,21 1,52 1,37 1,54 1,54 1,73 1,37 1,60
Ibcv 6,04 4,27 5,78 4,71 4,66 3,28 5,44 4,05
IAOe 4234 3950 4553 4131 4349 3775 4379 3952
27
Ing. Anca Cristina BABEŞ Teză de doctorat
Coeficientul precipitaţiilor (Cp), are valori medii între 2,42 la Blaj şi 2,66 la Cluj-
Napoca. În anul 2008 se atinge cea mai mare valoare a acestui coeficient, de 2,69 la Blaj
şi 2,80 la Cluj, ca urmare a regimului hidric superior anilor 2006 şi 2007.
În centrul viticol Blaj se remarcă faptul că, la o valoare medie a coeficientului
hidrotermic (CH) de 1,37, cu variaţii de 1,21-1,54, condiţiile din perioada 2006-2008
favorizează obţinerea unor vinuri seci de calitate superioară, pe când la Cluj-Napoca
condiţiile au fost favorabile obţinerii vinurilor de consum curent, cu o valoare medie de
1,60 a acestui coeficient.
Indicele bioclimatic (Ibcv), a variat între 3,28 (Cluj-Napoca, 2008) şi 6,04 (Blaj,
2006), valoarea medie de 5,44 indicând faptul că în centrul viticol Blaj, resursele termice
mai mari, asigură condiţii favorabile de dezvoltare viţei de vie are, spre deosebire de
Cluj-Napoca unde media Ibcv de 4,05 este la limita favorabilităţii culturii vitei de vie.
Indicele aptitudinii oenoclimatice (IAOe), din ambele zone, se încadrează în limitele
specifice pentru cultura viţei de vie, dar are valori mai mari în centrul viticol Blaj
cuprinse între 4234 şi 4553. Media de 4379, de la Blaj este specifică unui areal favorabil
obţinerii de vinuri albe şi chiar cu favorabilitate mijlocie pentru obţinerea vinurilor roşii,
în anumite zone cu microclimat favorabil. La Cluj-Napoca valoarea medie a acestui
indice, de 3952, arată favorabilitate numai pentru obţinerea vinurilor albe.
28
Ing. Anca Cristina BABEŞ Teză de doctorat
CAPITOLUL VI
REZULTATE ŞI DISCUŢII
Viţa de vie manifestă necesităţi diferite faţă de apă în funcţie de: particularităţile de
mediu, soi, combinaţia altoi-portaltoi şi fenofaze. În plus, alimentarea cu apă a viţei de
vie depinde de volumul precipitaţiilor, de capacitatea solului de reţinere a apei, distribuţia
şi densitatea rădăcinilor şi proprietăţile solului.
Necesitatea cunoaşterii consumului de apă pe parcursul perioadei de vegetaţie, dar
şi repartizarea lunară a acestuia în condiţiile din Transilvania, pentru stabilirea unei relaţii
între evapotranspiraţie şi producţia de struguri, au constituit premizele organizării
experienţelor din această teză.
Cercetările privind consumul de apă la viţa de vie s-au efectuat, în paralel, în
parcele experimentale în cele două locaţii alese, pe baza unui bilanţ al apei, determinat pe
parcursul perioadei de vegetaţie, începând din luna aprilie, la dezmugurit şi încheind în
luna septembrie, când, de obicei, are loc recoltarea strugurilor.
6.1.1. Determinarea consumului de apă prin metoda bilanţului apei din sol
29
Ing. Anca Cristina BABEŞ Teză de doctorat
Tabelul 6.1.
Influenţa soiului şi arealului de cultură asupra consumului de apă, în anul 2006
Influence of variety and growing area on water consumption in year 2006
Semnificaţia diferenţei
ETR medie, ETR relativă ±d Signification of difference
Soiul
Medium RET, Relative RET,
Variety Faţă de (e) Faţă de (i S x L)
m3/ha % m3/ha
Against(e) Against(i V x P )
Fetească regală, Mt 4002,2 100,0 - - -
Muscat Ottonel 3846,6 96,1 -155,6 o o
Riesling italian 3976,8 99,4 -25,4 - -
DL 5% 106,2 88,3
DL 1% 175,8 204,9
DL 0,1% 329,1 648,9
Din tabelul 6.2. se observă că, cele trei soiuri studiate au un comportament similar
cu cel din anul 2006, soiul Fetească regală, înregistrând cel mai mare consum de apă, în
timp ce soiurile Muscat Ottonel şi Riesling italian au avut un nivel al consumului inferior
martorului. În condiţiile anului 2007, la soiul Riesling italian consumul mediu de apă este
nesemnificativ faţă de martor, fiind mai mic cu 20,5 m3/ha, pe când la soiul Muscat
Ottonel diferenţa (150,1 m3/ha) este semnificativ negativă, atât în ceea ce priveşte eroarea
30
Ing. Anca Cristina BABEŞ Teză de doctorat
Tabelul 6.3.
Influenţa soiului şi arealului de cultură asupra consumului de apă în anul 2008
Influence of variety and growing area on water consumption in year 2008
Semnificaţia diferenţei
ETR medie, ETR relativă ±d Signification of difference
Soiul
Medium RET, Relative RET,
Variety Faţă de (e) Faţă de (i S x L)
m3/ha % m3/ha
Against(e) Against(i V x P )
Fetească regală, Mt 4418,9 100,0 - - -
Muscat Ottonel 4305,0 97,4 -113,9 o oo
Riesling italian 4411,3 99,8 -7,7 - -
DL 5% 84,7 33,8
DL 1% 140,2 78,4
DL 0,1% 262,5 248,1
31
Ing. Anca Cristina BABEŞ Teză de doctorat
Analizând consumul de apă lunar, se pot trage câteva concluzii privind dinamica
acestuia în perioada de vegetaţie şi se pot face, din acest punct de vedere, observaţii
privind deosebirile care apar între soiuri în anumite momente ale dezvoltării şi
fructificării.
Se constată că în cele două areale de cultură comportamentul soiurilor, în ceea ce
priveşte consumul lunar de apă, este asemănător pe parcursul perioadei de vegetaţie în cei
trei ani studiaţi, 2006-2008, valorile obţinute variind în funcţie de condiţiile de mediu. În
general, valorile lunare ale consumului de apă la viţa de vie cresc din luna aprilie până în
iulie, după care urmează o descreştere până în luna septembrie sau octombrie când se
încheie perioada de vegetaţie.
În luna aprilie, valorile consumului de apă la Fetească regală şi Riesling italian
sunt foarte apropiate pentru că ritmul de creştere după dezmugurire la cele două soiuri
este asemănător, în timp ce la Muscat Ottonel, soi la care pornirea în vegetaţie este mai
lentă, consumul este mai mic. Elementul preponderent care influenţează consumul la
toate soiurile este evaporaţia, care se desfăşoară în aceleaşi condiţii datorită în primul
rând faptului că transpiraţia este foarte redusă în această lună.
În luna mai, consumul de apă este mai mare tot la soiurile Fetească regală şi
Riesling italian datorită numărului sporit de lăstari porniţi în vegetaţie şi ca urmare a
suprafeţei foliare mai mari.
În luna iunie consumul de apă se diferenţiază atât între ani cât şi între soiuri. Cel
mai mare consum pentru toate cele trei soiuri a fost realizat în anul 2008, principalul
factor care a determinat diferenţierea fiind precipitaţiile. Între soiuri, Muscat Ottonel
realizează un consum mai ridicat datorită creşterii accentuate a lăstarilor, care
32
Ing. Anca Cristina BABEŞ Teză de doctorat
recuperează creşterile mai reduse din prima parte a perioadei de vegetaţie. Valorile
maxime sunt atinse în luna iulie când continuă dezvoltarea părţii aeriene a butucului şi
formarea strugurilor, cu un plus al consumului de apă la soiul Muscat Ottonel, la care se
continuă compensarea pornirii mai lentă în vegetaţie, prin creşteri accentuate a lăstarilor.
Excepţie face anul 2007 când datorită perioadei secetoase din iunie şi iulie, cel mai mare
consum lunar a fost în august, dar cu o valoare apropiată de a lunii iulie.
La toate soiurile consumul mediu al lunii august (media anilor 2006-2008), are
valori mai mici cu circa 150 m3/ha decât cel din iulie. În luna august (anii 2006, 2008) şi
septembrie consumul de apă scade neuniform în funcţie de condiţiile hidrotermice din
luna respectivă şi de perioada caracteristică fiecărui soi pentru intrarea în pârgă şi
maturare a strugurilor. Cel mai mic consum de apă lunar atât în centrul viticol Blaj cât şi
în Cluj-Napoca a fost înregistrat în luna septembrie, la maturarea strugurilor.
În figura 6.1. este prezentată influenţa arealului de cultură asupra dinamicii lunare
a consumului mediu de apă.
1500 1000
900
807
1250
710 753 750
1000
504 876 497
m 3/ha
250 0
IV V VI VII VIII IX
luna/ month
Blaj Cluj Napoca
Fig. 6.1. Influenţa arealului de cultură asupra consumului mediu lunar de apă
Fig. 6.1. The influence of cultural area, on medium monthly water consumption
Consumul mediu din fiecare zonă a fost calculat ca medie a consumului lunar, din
perioada 2006-2008, la cele trei soiuri studiate. Se constată că media consumului
soiurilor, Fetească regală, Muscat Ottonel şi Riesling italian, din luna aprilie până în
33
Ing. Anca Cristina BABEŞ Teză de doctorat
august, a fost mai mare în câmpul experimental din Cluj-Napoca decât media consumului
din centrul viticol Blaj, datorită cantităţii mai mari de precipitaţii.
Septembrie e singura lună din perioada de vegetaţie în care situaţia în ceea ce
priveşte consumul de apă din cele două areale de cultură se inversează, pentru că
temperaturile mai mari din această lună în Blaj prelungesc uşor perioada de vegetaţie şi
în consecinţă determină un consum mai ridicat în acest centru viticol. Atât în centrul
viticol Blaj cât şi în Cluj-Napoca, în septembrie are loc o scădere semnificativă a
consumului de apă de 41%, respectiv 45% din consumul maxim, corespunzător vârfului
curbei de consum.
Consumul zilnic al apei a fost calculat prin raportarea consumului lunar la numărul
de zile din luna sau perioada pentru care se face determinarea. Valorile zilnice ale
consumului de apă exprimă acelaşi sens dat de valorile lunare, adică o creştere din luna
aprilie până în iulie şi o scădere din luna august până în septembrie când scădere a fost
mai accentuată, în special pentru soiul Muscat Ottonel, în ambele câmpuri experimentale.
O imagine de ansamblu a influenţei arealului de cultură asupra consumului mediu
diurn, calculat ca medie a consumului de apă din anii 2006-2008 la cele trei soiuri
studiate, este prezentată în figura 6.2.
45.0 35.0
29.0
40.0 30.0
26.6
24.3
35.0 22.9 25.0
30.0 20.0
m3/ha/zi
m3/ha/zi
10.0 0.0
IV V VI VII VIII IX
luna/month
Blaj Cluj Napoca
Fig. 6.2. Influenţa arealului de cultură asupra dinamicii consumului mediu diurn de apă
Fig. 6.2. Influence of cultural area, on the dynamics of medium daily water consumption
34
Ing. Anca Cristina BABEŞ Teză de doctorat
Se constată că valorile medii ale consumului diurn sunt mai mari în Cluj
comparativ cu cele din Blaj, din aprilie până în august cu diferenţe între 0,2-1,5 m3/ha. În
septembrie consumul de apă este mai ridicat în Blaj.
4400
4388
4359
4365
4300
4243
4239
4200
4197
4136
4117
4100
4109
4094
4157
4131
4109
4124
4036
4000
m3/ha
4011
4119
4094
3972
3970
3900
3989
3885
3860
3800
3700
3704
3600
3500
Blaj Cluj Blaj Cluj Blaj Cluj
35
Ing. Anca Cristina BABEŞ Teză de doctorat
Rezultatele consumului de apă determinat prin metoda bilanţului apei din sol au
fost analizate statistic, schema experimentală corespunzând unei serii de experienţe
bifactoriale (3 soiuri x 2 localităţi) repetată în cei trei ani de cercetare, 2006, 2007 şi
2008.
Din datele tabelului 6.4., în urma analizei statistice a influenţei combinate dintre
soi, arealul de cultură şi an asupra consumului de apă din perioada 2006-2008, se
constată faptul că soiul martor a înregistrat cel mai mare consum mediu de apă (4187,2
m3/ha), fiind urmat de Riesling italian cu un consum foarte apropiat (4169,3 m3/ha) de cel
de la Fetească regală. şi de soiul Muscat Ottonel cu un consum inferior martorului.
Tabelul 6.4.
Influenţa combinată a factorilor Soi x Loc x An asupra
consumului de apă la viţa de vie, în anii 2006-2008
Combined influence of the factors Variety x Place x Year,
on vine water consumption, in the years 2006-2008
Semnificaţia diferenţei
ETR medie, ETR relativă ±d Signification of difference
Soiul
Medium RET, Relative RET,
Variety Faţă de (e) Faţă de (i S x L x A)
m3/ha % m3/ha
Against(e) Against(i S x L x A)
Fetească regală 4187,2 100,0 - - -
Muscat Ottonel 4047,3 96,7 -139,9 ooo ooo
Riesling italian 4169,3 99,6 -17,8 - o
DL 5% 44,9 16,8
DL 1% 63,0 27,8
DL 0,1% 88,9 52,1
36
Ing. Anca Cristina BABEŞ Teză de doctorat
100.0
98.0
7.5 6.9
96.0 8.1
9.4 9.0 9.8
11.2 10.7
94.0
% 92.0
90.0
92.5 93.0
88.0 91.0 91.9
90.6 90.2
88.8 89.3
86.0
84.0
Blaj Cluj Blaj Cluj Blaj Cluj Blaj Cluj
37
Ing. Anca Cristina BABEŞ Teză de doctorat
38
Ing. Anca Cristina BABEŞ Teză de doctorat
100
93
80
64
63
61
59
58
60
47
47
47
47
46
46
44
m3 /ha
40
36
36
33
34
33
31
31
29
28
28
27
23
23
21
21
20
19
19
17
20
14
11
5
5
5
2
1
1
0
0
0
-5
-5
-6
-7
-10
-20
Blaj Cluj Napoca Blaj Cluj Napoca Blaj Cluj Napoca Blaj Cluj Napoca
IV V VI VII VIII IX
Din grafic se observă diferenţe între cele două câmpuri experimentale, atât datorită
condiţiilor climatice care variază în fiecare an, dar şi datorită accesibilităţii apei din sol în
funcţie de caracteristicile pedologice. În centrul viticol Blaj, unde solul are o textură mai
nisipoasă consumul calculat pentru 100 cm este mai mare faţă de cel determinat la 80cm,
pe toată perioada de vegetaţie, mai ales în lunile iulie şi august.
În schimb, solul luto-argilos din Cluj-Napoca reţine o cantitate mai ridicată de apă
în straturile superioare ale solului aşa încât sunt luni, aprilie la soiurile Fetească regală şi
Riesling italian sau aprilie şi mai la Muscat Ottonel, când consumul de apă calculat
pentru 80 cm este mai mare faţă de cel determinat la 100cm, cu diferenţe foarte mici de
5-10 m3/ha.
În plantaţiile neirigate, pe măsura uscării solului se utilizează rezervele din
straturile inferioare, fiind evidentă variaţia pe profilul solului a umidităţii Aceasta
prezentă valori ce se află într-un raport direct proporţional cu adâncimea de recoltare a
probelor, cu cât adâncimea creşte, cu atât provizia momentană de apă din sol creşte şi
39
Ing. Anca Cristina BABEŞ Teză de doctorat
invers.
În tabelul 6.5. sunt sintetizate datele analizei statistice privind influenţa combinată
a factorilor Soi x Adâncime sol x An, asupra consumul de apă din cele două zone de
cultură. Cercetările au fost organizate conform unui plan unic ca două serii de experienţe,
în localităţile Blaj şi Cluj-Napoca, în anii 2006-2008, ca martor fiind luat soiul Fetească
regală.
Din tabel se remarcă faptul că soiurile au avut aceeaşi evoluţie a consumului de
apă în ambele locaţii, unde soiul martor a înregistrat cel mai mare consum mediu de apă
de 4007,2 m3/ha la Blaj şi 4170,4 m3/ha la Cluj-Napoca. Soiul Riesling italian are un
consum apropiat de cel de la Fetească regală de 3987,8 m3/ha la Blaj şi de 4148 m3/ha la
Cluj, iar soiul Muscat Ottonel are un consum inferior celor două, indiferent de zona de
cultură.
Tabelul 6.5.
Influenţa combinată a factorilor Soi x Adâncime sol x An, asupra
consumul de apă din cele două zone de cultură în anii 2006-2008
Combined influence of the factors Variety x Soil depth x Year,
on vine water consumption in the two cultural areas during 2006-2008
Loc
BLAJ CLUJ-NAPOCA
Place
Semnificaţia diferenţei Semnificaţia diferenţei
ETR ETR Signification of ETR ETR Signification of
Soiul medie, relativă ± d difference medie, relativă ± d difference
Medium Relative Faţă de Medium Relative Faţă de
RET, RET, m3/ha Faţă de (e) RET, m3/ha Faţă de (e) (i S x H x A)
Variety (i S x H x A) RET,
3
m /ha % Against m3/ha % Against (e) Against
Against (e)
(i S x L x A) (i S x L x A)
Fetească
4007,2 100,0 - - - 4170,4 100,0 - - -
regală
Muscat
3874,3 96,7 -132,9 o ooo 4059,9 97,4 -110,5 oo ooo
Ottonel
Riesling
3987,8 99,5 -19,4 - o 4148,0 99,5 -22,4 - o
italian
DL 5% 114,9 18,4 71,0 16,9
DL 1% 161,3 30,5 99,7 28,0
DL 0,1% 227,7 57,0 140,8 52,4
40
Ing. Anca Cristina BABEŞ Teză de doctorat
interacţiunea factorilor (iS x H x A). Se constată că în ambele locaţii, la soiul Riesling italian
diferenţă faţă de martor este nesemnificativă din punct de vedere al erorii şi este
semnificativ negativă faţă de interacţiunea factorilor studiaţi. La soiul Muscat Ottonel
consumul este inferior martorului cu 132,9 m3/ha la Blaj şi cu 110,5 m3/ha la Cluj-
Napoca, diferenţa fiind semnificativ negativă faţă de eroare şi foarte semnificativ
negativă faţă de interacţiunea factorilor.
41
Ing. Anca Cristina BABEŞ Teză de doctorat
50.0
43% 45%
45.0 Blaj Cluj-Napoca
40.0
35%
35.0 33%
30.0
ETR %
25.0
20.0 18%
17%
15.0
10.0
6%
5.0 4%
0.0
Dezmugurit-Înflorit/ Înflorit-Pârgă/ Pârgă-Maturitate Maturitate deplină-
Bud braking- Flowering-Véraison deplină/ Véraison- Căderea frunzelor/
Flowering Ripening Ripening-Fall
leaves
Fenofază / Phenophasis
2500 Blaj
Cluj-Napoca
2000
y Blaj = 34.474x - 616
r=0.912**
1500
ETR, m3/ha
1000
y Cluj = 34.285x - 565.87
r=0.961**
500
0
10 20 30 40 50 60 70 80
-500
nr.zile fenofază / no.days of phenophasis
În cele două zone în care au fost amplasate experienţele, corelaţiile dintre durata
fenofazelor (exprimată prin numărul de zile al fenofazelor) şi consumul de apă la viţa de
42
Ing. Anca Cristina BABEŞ Teză de doctorat
vie pe parcursul acestor fenofaze sunt liniare şi distinct semnificative, cu valori ale
coeficientului de corelaţie r = 0,912** pentru Blaj şi r = 0,961** pentru Cluj-Napoca,
indicând o strânsă dependenţă a consumului de apă de lungimea fenofazelor. Se constată
că valorile ETR cresc o dată cu creşterea numărului de zile din perioada de determinare
(figura 6.9.).
140.0
120.0 38.4
100.0 36.9
m 3/ha/zi (m3/ha/day)
31.2
80.0 41.9
25.9
38.5
60.0
29.0
16.8 28.6
38.5 15.1
40.0
15.8 27.1 14.8
32.0
20.0 17.0
18.1 24.5
0.0
luna / m onth IV V VI VII VIII IX
2006 2007 2008
43
Ing. Anca Cristina BABEŞ Teză de doctorat
120.0
35.3
100.0 34.3
29.3
m 3/ha/zi (m3/ha/day)
80.0
24.5 38.5
35.2
60.0
29.1
16.4 27.2 15.0
40.0 37.9
15.2 31.7 27.3 14.4
20.0 23.5
18.1 16.7
0.0
luna / m onth IV V VI VII VIII IX
5250
5160
5100 5026
4996
4950 4881
m3/ha
4803 4787
4800 4744
4734
4650
4500
2006 2007 2008 Medie/ Average
An / Year
Blaj Cluj-Napoca
44
Ing. Anca Cristina BABEŞ Teză de doctorat
45
Ing. Anca Cristina BABEŞ Teză de doctorat
Tabelul 6.6.
Valorile evapotranspiraţiei optime din centrul viticol Blaj
determinate prin metoda Blaney-Criddle (ETBC), în anii 2006-2008
Optimal evapotranspiration values in wine-growing center Blaj
determinate with Blaney-Criddle method (ETBC), in years 2006-2008
An / Year 2006 2007 2008
ETBC Consum diurn ETBC Consum diurn ETBC Consum diurn
Luna
ETBC, Daily consumption, ETBC, Daily consumption, ETBC, Daily consumption,
Month m3/ha m3/ha/zi (day) m3/ha m3/ha/zi (day) m3/ha m3/ha/zi (day)
Aprile
448 14,9 511 16,7 453 15,1
April
Mai
667 21,5 726 23,4 765 24,7
May
Iunie
900 30,0 847 28,2 970 32,3
June
Iulie
975 31,4 853 27,5 1163 37,5
July
August
876 28,2 888 28,6 879 28,3
August
Septembrie
422 14,1 471 15,7 344 11,5
September
Total
4288 4296 4574
Total
Tabelul 6.7.
Valorile evapotranspiraţiei optime din Cluj-Napoca determinate
prin metoda Blaney-Criddle (ETBC), în anii 2006-2008
Optimal evapotranspiration values in Cluj-Napoca determinate
with Blaney-Criddle method (ETBC), in years 2006-2008
An / Year 2006 2007 2008
ETBC Consum diurn ETBC Consum diurn ETBC Consum diurn
Luna
ETBC, Daily consumption, ETBC, Daily consumption, ETBC, Daily consumption,
Month m3/ha m3/ha/zi (day) m3/ha m3/ha/zi (day) m3/ha m3/ha/zi (day)
Aprile
446 14,9 466 15,5 468 15,6
April
Mai
829 26,8 703 22,7 749 24,1
May
Iunie
884 29,5 850 28,3 1015 32,7
June
Iulie
921 29,7 864 27,9 1043 34,8
July
August
845 27,2 879 28,3 675 21,8
August
Septembrie
427 14,2 473 15,8 428 14,3
September
Total
4352 4235 4378
Total
46
Ing. Anca Cristina BABEŞ Teză de doctorat
47
Ing. Anca Cristina BABEŞ Teză de doctorat
5500
4996
4787
5000
4386 4322
4500 4194
m 3/ha
4075
4000
3500
3000
metoda bilanţului apei metodaThornthwaite/ metoda Blaney-Criddle/
din sol/ soil water Thornthwaite method Blaney-Criddle method
balance method
120.0
32.1
100.0
30.2
28.4
80.0
m3/ha/zi (m3/ha/day)
23.2 39.6
35.8
60.0
15.6 26.3 29.1
13.8
40.0
25.8 27.5 24.1
16.9 21.5 15.6
20.0
16.4 17.1
0.0
luna / month IV V VI VII VIII IX
metoda Blaney-Criddle / Blaney-Criddle method
metoda Thornthwaite/ Thornthwaite method
metoda bilanţului apei din sol / method of water balance
48
Ing. Anca Cristina BABEŞ Teză de doctorat
120.0
30.8
100.0
30.2
25.8
80.0
24.5
m3/ha/zi (m3/ha/day)
37.2
33.7
60.0
15.3 25.1 28.5
14.8
40.0
26.6 29.0
16.6 22.9 24.3
15.4
20.0
16.6 16.4
0.0
luna / month IV V VI VII VIII IX
metoda Blaney-Criddle / Blaney-Criddle method
metoda Thornthwaite/ Thornthwaite method
metoda bilanţului apei din sol / method of water balance
Din cele două grafice se observă că, indiferent de arealul de cultură şi de metoda
folosită pentru determinarea consumului diurn de apă, evoluţia acestuia pe parcursul
perioadei de vegetaţie a fost asemănătoare, cu valori mai scăzute la începutul şi sfârşitul
perioadei de vegetaţie, dar atingând nivelul maxim de consum în luna iulie. În general,
cel mai ridicat consum a fost cel determinat prin metoda Thornthwaite, iar cel mai redus
cel obţinut prin metoda bilanţului apei din sol.
În figura 6.16. este reprezentată corelaţia dintre evapotranspiraţia reală (ETR)
determinată prin metoda bilanţului apei din sol şi evapotranspiraţia potenţială determinată
prin metodele Thornthwaite (ETPT) şi Blaney-Criddle (ETBC). Corelaţia între aceste
variabile a fost determinată pe baza valorilor diurne, medii lunare (aprilie-septembrie) din
perioada 2006-2008. În grafic sunt redate dreptele şi ecuaţiile de regresie (yT şi yBC)
corespunzătoare corelaţiei evapotranspiraţiei celor două metode indirecte (ETPT şi ETBC)
cu evapotranspiraţia reală (ETR).
Se constatată că, între metodele indirecte studiate şi metoda bilanţului apei din sol,
aceste corelaţii sunt liniare, distinct semnificative şi negative între cele două variabile, cu
valoarea coeficientului de corelaţie (r) de 0,977** pentru metoda Thornthwaite (ETPT), în
timp ce pentru metoda Blaney-Criddle (ETBC) coeficientul de corelaţie este uşor mai
mare, de 0,981**. Comparând aceste rezultate, rezultă faptul că datele obţinute prin
49
Ing. Anca Cristina BABEŞ Teză de doctorat
m etoda Blaney-Criddle/
40.0 Blaney-Criddle m ethod
y(T) = 1.8572x - 14.86
r = 0,977**
(PETT, ETBC, m3/ha/day) 35.0
ETPT, ETBC, m 3/ha/zi
30.0
y(BC) = 1.4765x - 9.2944
r = 0,981**
25.0
20.0
15.0
10.0
10.0 15.0 20.0 25.0 30.0 35.0 40.0 45.0
ETR-m etoda bilanţului apei din sol, m 3/ha/zi
(RET-water balance method, m 3 /ha/day)
50
Ing. Anca Cristina BABEŞ Teză de doctorat
soiului, interdependenţa dintre aceste două fenomene reieşind din faptul că fructificarea
se realizează prin creştere şi este condiţionată de aceasta.
Comparând datele din cele două câmpuri experimentale (figurile 6.17. şi 6.18.) se
observă un comportament asemănător al soiurilor, în ceea ce priveşte însuşirile
agrobiologice studiate: coeficienţi de fertilitate, indici de productivitate şi producţie de
struguri, în cele două areale de cultură, valori, în general, mai mici obţinându-se la Cluj-
Napoca unde condiţiile climatice pentru cultura viţei de vie sunt mai puţin favorabile
decât în centrul viticol Blaj.
160 2.00
1.80
140
1.76
1.60
138
1.61
120
1.59
125
1.54
1.40
115
1.40
1.47
117
indici (indices)
indici (indices)
100
107
107
1.20
1.17
1.21
80 1.00
94
89
1.03
0.92
0.91
74
0.80
74
0.87
60
66
63
0.60
40
0.40
20
0.20
0 0.00
Fetească Muscat Riesling Fetească Muscat Riesling
regală Ottonel italian regală Ottonel italian
Riesling italian (7546 kg/ha), Fetească regală (7147 kg/ha), şi tot în anul 2008 la Muscat
Ottonel (4116 kg/ha).
10500
11020
9766
9856
8500
8583
8083
7533
7546
7320
6500
7147
6527
6516
kg / ha
6246
6049
5874
5143
5311
4500
4962
4585
4570
4116
3807
3676
3265
3106
2500
500
Blaj Cluj Blaj Cluj Blaj Cluj Blaj Cluj
obţinut la soiul Fetească regală, a cărei producţie de struguri a depăşit foarte semnificativ
media experienţei, cu 1274 kg/ha, pe când la Riesling italian diferenţa a fost
nesemnificativă (508 kg/ha), iar la soiul Muscat Ottonel se constată o producţie medie
inferioară comparativ cu media experienţei, cu 1782 kg/ha, diferenţa, în acest caz, fiind
din punct de vedere statistic foarte semnificativ negativă.
Tabel 6.8.
Influenţa combinată a factorilor Soi x Loc x An
asupra producţia de struguri din anii 2006-2008
Combined influence of the factors Variety x Place x Year,
on grape production in years 2006-2008
Producţie Producţie ±d Semnificaţia Producţie ± d Semnificaţia
Soiul medie, relativă faţă de diferenţei relativă faţă de diferenţei
Medium Relative Fetească Signification Relative media Signification
Variety production, production, regală of difference production, exper. of difference
kg/ha % kg/ha (e) % kg/ha (e)
Fetească regală-Mt 7549 100 - - 120 1274 ***
Muscat Ottonel 4494 60 -3056 ooo 72 -1782 ooo
Riesling italian 6783 90 -767 oo 108 508 -
Media experienţei-Mt
6275 100 - -
Experience average
DL 5% 543 543
DL 1% 738 738
DL 0,1% 989 989
53
Ing. Anca Cristina BABEŞ Teză de doctorat
4500
4400
4300
4200
4100
ETR, m3/ha
4000
3700
3600
3500
3000 5000 7000 9000 11000
producţie, kg/ha
54
Ing. Anca Cristina BABEŞ Teză de doctorat
250 7.5
7.0
238
225
6.8
6.5
6.8
200 6.0
6.2
202
205
5.9
198
g/l H2SO4
5.5
193
191
g, g/l
188
187
175
184
182
5.0
169
4.9
150 4.5
157
4.0
125
4.0
3.5
100 3.0
Blaj Cluj Napoca Blaj Cluj Napoca Blaj Cluj Napoca
Zaharuri / Sugars Masa 100 boabe / 100 grains mass Aciditate totală / Total acidity
220
210
y = 0.0505x + 153.97
r = 0.56*
200
zahăr ( sugar) , g/l
190
180
170
160
400 500 600 700 800 900 1000
55
Ing. Anca Cristina BABEŞ Teză de doctorat
56
Ing. Anca Cristina BABEŞ Teză de doctorat
30.0 7.00
6.58
6.49
25.0 6.00
5.92
24.6
23.9
5.58
5.00
21.7
21.8
21.3
21.0
4.9
% vol., g/l
4.59
4.00
15.0
3.9
3.68
3.00
2.8
10.0
11.3
10.8
11.0
10.8
10.6
10.9
2.00
2.4
2.0
1.9
5.0 1.00
0.0 0.00
Fetească Muscat Riesling Fetească Muscat Riesling
regală Ottonel italian regală Ottonel italian
Extract sec total, g/l Alcool, %vol. Aciditate totală, g/l H2SO4 Zahăr rezidual, g/l
14
0
300 400 500 600 700 800 900 1000
ETR, m 3/ha
57
Ing. Anca Cristina BABEŞ Teză de doctorat
58
Ing. Anca Cristina BABEŞ Teză de doctorat
CAPITOLUL VII
CONCLUZII ŞI RECOMANDĂRI
În centrul viticol Blaj, însuşirile fizice ale solurilor sunt, în general, favorabile unui
regim aero-hidric optim, cu permeabilitate ridicată pentru apă, datorită conţinutului redus
în argilă. La Cluj-Napoca solul, diferenţiat textural în primii 60 cm, are proprietăţi fizice
tipice pentru solurile desfundate, lucrate energic în primii 80 cm, cu valori mai mici ale
densităţii aparente şi cu porozitate mare, densitatea devenind puţin favorabilă la
adâncimea de 80-130 cm, ca urmare a creşterii fracţiunii argiloase.
În ambele locaţii, media anuală a temperaturilor din anii 2006-2008, a fost mai
ridicată decât media multianuală, atât în perioada de vegetaţie, cât şi în timpul anilor
experimentali, care au fost caracterizaţi ca fiind mai „calzi” decât cei normali din punct
de vedere termic.
În cele două areale de cultură, regimul pluviometric din cei trei ani experimentali,
prezintă diferenţe de la un an la altul, înregistrând neuniformităţi pe parcursul aceluiaşi
an în ceea ce priveşte cantitatea de precipitaţii căzută. În centrul viticol Blaj, anul 2006 a
fost considerat „puţin mai secetos”, suma anuală şi din perioada de vegetaţie a
precipitaţiilor prezentând abateri negative comparativ cu media multianuală, pe când la
Cluj-Napoca acelaşi an este considerat per ansamblu „puţin mai ploios”, dar cu o
perioadă de vegetaţie „foarte ploioasă” datorită unui surplus de precipitaţii. Suma
precipitaţiilor anuale din anii 2007 şi 2008 a înregistrat abateri pozitive faţă de mediile
multianuale, ca urmare, anul 2007 a fost caracterizat pluviometric „normal” la Blaj şi
„ploios” la Cluj-Napoca, în timp ce anul 2008, a fost „ploios”, cu o perioadă de vegetaţie
„normală” la Blaj şi „foarte ploios”, dar cu o perioadă de vegetaţie „excesiv de ploioasă”
la Cluj-Napoca.
Studiul multilateral al acţiunii simultane al factorilor ecologici: temperatură,
lumină, umiditate, care acţionează într-o conexiune complexă, reflectat cu ajutorul unor
indici ecologici binari şi ternari cu caracter sintetic: coeficient de temperatură, indice
59
Ing. Anca Cristina BABEŞ Teză de doctorat
de apă (3704 m3/ha) a fost atins, în 2006, la Muscat Ottonel în centrul viticol Blaj.
Influenţa condiţiilor climatice determină diferenţe între media consumului de apă
al soiurilor cultivate în cele două locaţii. Diferenţa de apă consumată la Cluj-Napoca faţă
de Blaj e mai mare la Muscat Ottonel şi Riesling italian cu 64, respectiv 80 m3/ha şi mai
mică cu 23 m3/ha la Fetească regală.
61
Ing. Anca Cristina BABEŞ Teză de doctorat
62
Ing. Anca Cristina BABEŞ Teză de doctorat
63
Ing. Anca Cristina BABEŞ Teză de doctorat
64
Ing. Anca Cristina BABEŞ Teză de doctorat
BIBLIOGRAFIE
février, 36;
18. CONDEI GHE., 1986, Abordarea sistematică în concept ecologic a fertilităţii
solului în viticultură – compendiu: sol - nutriţie - fertilizare, Volum omagial SCPVV.
Drăgăşani;
19. CONDEI GHE. şi colab., 1994, Cercetarea efectelor combinate ale unor verigi
tehnologice asupra soiurilor Vinifera pentru vinuri de calitate superioară în principalele
podgorii şi centre viticole din România, Anale I.C.V.V., vol. XIV, pag.301-317;
20. CONSTANTINESCU GHE. şi colab., 1964, Détermination de la valeur de l'indice
bioclimatique de la vigne, pour les principaux vignoble de la Roumanie, Revue Romaine
de Biologie, série de Botanique, vol.9, no.1;
21. CONSTANTINESCU GHE., 1969, Relaţiile între ecosisteme şi productivitatea viţei
de vie, Revista de Horticultură şi Viticultură, nr.3, Bucureşti;
22. COTEA V.D. ZĂNOAGĂ C.V., COTEA V.V., 2009, Tratat de Oenchimie, Editura
Academiei Române, Bucureşti;
23. DEJEU L.,1996, Cultura viţei de vie, Editura Fermierul Român, Bucureşti;
24. DE LA HERA ORTS M.L., MARTÍNEZ-CUTILLAS A., LÓPEZ-ROCA J.M., GÓMEZ-
PLAZA E., 2004, Effects of moderate irrigation on vegetative growth and productive
parameters of Monastrell vines grown in semiarid conditions, Spain Journal Agriculture
Research 2: 273-281;
25. DOBREI A., LILIANA ROTARU, MORELLI S., 2008, Ampelografie, Editura
Solness, Timişoara;
26. GRUMEZA N., ALEXANDRESCU I., ARMĂŞESCU I., 1968, Irigarea viţei de vie,
Editura Agrosilvică, Bucureşti;
27. GRUMEZA N., 1974, Regimul de irigaţie la viţa de vie pe nisipuri, Revista de
Horticultură şi Viticultură, nr.5, Bucureşti;
28. GRUMEZA N., ALEXANDRU I., IONESCU P., 1979, Tehnica irigării culturilor
horti-viticole, Editura Ceres, Bucureşti;
29. GRUMEZA N., DRĂGĂNESCU O., 1983, Irigaţii prin picurare, Editura Ceres,
Bucureşti;
30. GRUMEZA N., MERCULIEV O., KLEPS C.,1989, Prognoza şi programarea
aplicării udărilor în sistemele de irigaţii, Editura Ceres, Bucureşti;
31. HENDRIKSON A.H., VEIHMAYER F.J., 1951, Irrigation experiments with grapes,
University of California;
32. IONESCU SISEŞTI V. şi colab., 1982, Irigarea culturilor, Editura Ceres,
Bucureşti;
33. LEE T.S., NAJIM M.M.M., AMINUL M.H., 2004, Estimating evapotranspiration
of irrigated rice at the West Coast of the Peninsular of Malaysia, Journal of Applied
Irrigation Science, Vol. 39, pp.103-117;
34. LUCA E., NAGY Z., 1999, Irigarea culturilor, Editura Genesis Tipo, Cluj-
Napoca;
35. LUCA E., BUDIU V., ANA CIOTLĂUŞ, 2008, Exploatarea sistemelor de
îmbunătăţiri funciare –Irigaţii, Editura Rizoprint, Cluj-Napoca,
66
Ing. Anca Cristina BABEŞ Teză de doctorat
36. MACICI M., 1996, Vinurile României, Editura: Alcor Edimpex, Bucureşti;
37. MATTHEWS M.A., ANDERSON M.M., SCHULTZ H.R., 1987, Phenologic and
growth responses to early and late season water deficits in Cabernet Franc. Vitis,
26:147-160;
38. MCCARTHY M., 1985, The effect of irrigation on grape quality, Symposium in
Irrigation, salinity and grape quality, Australian Society for Viticulture and Enology,
Adelaide, Australia, pp. 35-49;
39. MIHALACHE L. şi colab, 1989, Influenţa irigaţiei asupra plantaţiilor de viţă de
vie cultivate cu soiuri pentru struguri de vin, în condiţiile de secetă ale anilor 1986 şi
1987, Anale I.C.V.V., vol. XII, Bucureşti;
40. MOŢOC M., 1968, Estimarea deficitului de umiditate în plantaţiile de vie de
vie, I.C.C.A., Centrul de documentare agricolă, Bucureşti;
41. MUREŞAN D., PLEŞA I. şi colab., 1992, Irigaţii, desecări şi combaterea
eroziunii solului, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti;
42. NAGY Z., LUCA E., TURDEAN AL., 1992, Cercetări privind consumul de apă la
grâu în zona colinară a Transilvaniei, Buletin U.S.A. Cluj-Napoca, vol.46/2;
43. OŞLOBEANU M. şi colab., 1980, Viticultura generală şi specială, Editura
Didactică şi Pedagogică, Bucureşti;
44. OŞLOBEANU M., MACICI M., 1993, Delimitarea arealelor viticole şi zonarea
soiurilor de viţă de vie în România, Volum omagial SCDPVV. Pietroasa, Bucureşti;
45. PLEŞA I., JINGA I., ENE AL., 1990, Irigaţii, desecări şi combaterea eroziunii
solului, Curs litografiat, I.A.N.B., Bucureşti;
46. PONCE V. M., F. PEREZ, 2003, A suite of five online evapotranspiration
methods, http://onlinehydro.sdsu.edu;
47. POP NASTASIA, 2001, Viticultura, Editura AcademicPres, Cluj-Napoca;
48. POPA V.GHE., POPA CR., MIHALACHE L., ALEXANDRESCU I., ARMĂŞESCU I.,
1974, Consumul şi valorificarea apei la cultura viţei de vie în podgoriile Murtfatlar,
Greaca, şi Dealul Mare, Anale I.C.V.V., vol.VI pag. 269-280;
49. PRIOTEASA I., 1998, Cercetări privind consumul de apă la viţa de vie în
condiţiile pedoclimatice ale podgoriei Drăgăşani, Teză de doctorat, U.S.A.M.V.,
Bucureşti;
50. RIEUL L. şi colab., 1992, Irrigation, Groupe France Agricole, Paris;
51. RIOU C., PIERI şi LE CLECH., 1994, Consumation d'eau de la vigne en
conditions hydriques non limitant. Formulations simplifiées des transpirations Vitis,
Franţa;
52. SĂNDOIU D.I., 1974, Studiul consumului de apă la principalele culturi de câmp
în zona Branciogului în vederea stabilirii elementelor regimului de irigaţie, Teză de
doctorat, I.A.N.B., Bucureşti;
53. SEGUIN G., 1986, Terroirs and pedology of vine growing, Univ. Bordeaux,
France, Bangor Experientia, 42: 861-873;
54. SOROCOVSCHI, V., 2005, Câmpia Transilvaniei-Studiu hidrogeografic, Editura
Casa Cărţii de Ştiinţă, Cluj-Napoca;
67
Ing. Anca Cristina BABEŞ Teză de doctorat
55. ŢÂRDEA ANGELA, 1972, Studiul umidităţii solurilor cultivate cu viţă de vie din
Podgoria Bucium – Iaşi ,Teză de doctorat, Iaşi;
56. ŢÂRDEA C., DEJEU L., 1995, Viticultură, Editura Didactică şi Pedagogică R.A.,
Bucureşti;
57. VÎJIALĂ M., 1978, Cercetări privind consumul de apă la principalele culturi
de câmp irigate în zona solului brun-roşcat, Teză de doctorat, I.A.N.B., Bucureşti
58. WAMPLE R.L., SMITHYMAN R., 2002, Regulated deficit irrigation as a water
management strategy in Vitis vinifera production, Deficit Irrigation Practices. FAO
Water reports, Vol. 22:109. http://www.fao.org;
59. VAN ZYL, J.L., VAN HUYSSTEEN L., 1983, Soil and water management for
optimum grape yield and quality under conditions of limited irrigation, Proc. 5th
Australian Wine Indus. Tech. Conf., 29 November – 1 December 1983, Perth. pp. 25-66,
60. VAN ZYL J.L., 1984, Response of Colombar grapevines to irrigation as
regards quality aspects and growth. South Africa Journal of Enology and Viticulture,
5:19-28;
61. VAN ZYL J.L., 1988, Response of grapevine to soil water regimes and
irrigation systems, Technical communication, Republic of South Africa, no.215;
62. ***, Anuarul FAO 2009;
63. ***, Anuarul Statistic al României 2009;
64. ***, www.actahort.org;
65. ***, www.eurosat.com;
66. ***, www.fao.org;
67. ***, www.oiv.int;
68. ***, www.ondov.ro;
69. ***, www.onlinehydro.sdsu.edu;
70. ***, www.scdvblaj.ro;
71. ***, www.sciencedirect.com;
72. ***, www.vitis.org;
73. ***, www.wineromania.com;
74. ***, www.wikipedia.org.
68
UNIVERSITY OF AGRICULTURAL SCIENCES AND
VETERINARY MEDICINE CLUJ-NAPOCA
PhD SCHOOL
FACULTY OF AGRICULTURE
Scientific Coordinator:
PhD. Univ. Prof. VIOREL BUDIU
CLUJ-NAPOCA
2011
Ing. Anca Cristina BABEŞ Teză de doctorat
SUMMARY
Grape vines enjoy all the attention in the countries with climatic conditions that
correspond to the vines biological requirements, because for wine industry the grapes
represent a valuable raw material in obtaining of various products: must, wine, juice,
special wines and wine distilled type brandy. The wine and products of wine are
appreciated due to their content: energizing, invigorating, vitaminizing, mineralizing,
plus the dietetic and therapeutic qualities.
Water is one of the most important environmental factors impacting on growth,
yield and grape composition and therefore is a critical factor for wine quality. At harvest,
the berry size is considered a very important component in determining wine quality all
over the world. The availability of water during certain periods of berry growth is known
to be the changes cause in grape composition and berry size. These changes include an
increase of berry size, a dilution of berry flavor compounds, sugars, organic acids, and
also can cause a content decrease in tannins and anthocyanins. Therefore, the water
deficit management in vineyards has received much attention, but the consequences of
water deficits have not been fully elucidated. Through total water consumption is
understood the quantity of water extracted from soil by plant transpiration (productive
consumption), plus losses by direct evaporation of surface water (unproductive
consumption etc). The total consumption in the literature is often referred to as
evapotranspiration, because the use of this term includes two components of water
consumption, except for a negligible amount used by plants for metabolic activities.
Therefore, the water deficit management in vineyards has received much attention,
but the consequences of water deficits have not been fully elucidated. Through total
water consumption is understood the quantity of water extracted from soil by plant
transpiration (productive consumption), plus losses by direct evaporation of surface water
(unproductive consumption). The total consumption in the literature is often referred to as
evapotranspiration, because the use of this term includes two components of water
70
Ing. Anca Cristina BABEŞ Teză de doctorat
consumption, except a negligible water quantity used by plants for metabolic activities.
Water requirements are influenced by a number of related factors: climate, soil type,
planting density, shape leading, cultural work, and graft-rootstock combination. This
need can be expressed by the efficiency of water valorization, necessary given by
different mathematical formulas. Therefore, to produce a kilo of grapes, vines consume
between 250-300 liters of water, up to 400 liters of water (CAVAZZA), or 700 liters of
water (SPINGEL).
PhD thesis approaches as subject some research on vine water consumption in two
areas from Transylvania in non-irrigated conditions. The experiences have being placed
in the experimental field located at SCDVV Blaj in Târnave Vineyard and in didactic
collection of USAMV Cluj-Napoca located in Transylvania Plain
Vineyards non-irrigated, which represent the largest surfaces in the country,
presented not well known issues related to the water consumption. Knowing the crucial
periods of water deficit at vine is of the utmost importance. By knowing the phenomenon
of evapotranspiration in areas of Transylvania, we can establish some links technology,
ensuring that production is constant over time in terms of quantity and quality.
Some of the researches objectives of this doctoral thesis are the following: the
geographic classification of areas where have been placed the experiences and
characterization of their natural conditions; the determination of soil water reserve and
the main elements of water balance, needed to determine the dynamics of daily water
consumption, in years of experimentation, by the soil water balance method; determining
the degree of participation of various sources to water covering consumption;
establishment of water usage during the main phenophase of vines; determining of vine
water consumption with indirect methods, Thornthwaite and Blaney-Criddle, and do a
comparison between direct and indirect methods; determining the characteristics of the
raw material at harvest and physical-chemical characteristics of wines made from the
varieties studied, during 2006-2008.
71
Ing. Anca Cristina BABEŞ Teză de doctorat
72
Ing. Anca Cristina BABEŞ Teză de doctorat
clay, while in Cluj-Napoca, from soil profile analytical data result that, soil textural
differences in the first 60 cm, are typical of physical properties sloppy soil, strong
worked in the first 80 cm depth, after that the density becomes less favorable as result of
increasing clay fraction.
In both locations, the annual average temperatures in 2006-2008 was higher than
the annual average, both during the growing season, and the experimental years, which
were characterized as being "warm" than normal in terms of thermal regime, with the
exception of 2006, which was "warmly" at Blaj.
In the two culture areas, rainfall in the three experimental years, differ from one
year to another, recording unevenness during the same year, as result of the precipitation
fallen. In wine-growing centre Blaj due to deviations between the annual amount of
precipitation and the annual average, 2006 was considered "less dry", 2007 was "normal"
and 2008, was "rainy", while in Cluj-Napoca 2006 was "rainiest", 2007 "rainy" and 2008
"very rainy".
Multilateral study of simultaneous action to the ecological factors: temperature,
light, humidity, operating in a complex connection, reflected by ecological indicators
binary and ternary with synthetic character: temperature coefficient, index heliothermic,
coefficient hydrothermal, bioclimatic index and wine oenoclimatice aptitude index,
shows greater degree of favorability on vines cultivation compared with Blaj wine center
Cluj-Napoca. In conclusion, during the years 2006-2008, climate conditions allowed the
conduct of experiments in various conditions of temperature and precipitation, the three
agricultural years are very different in this regard.
vigor of shoots than to the varieties Riesling italian and Muscat Ottonel.
In both cultural areas, water consumption, determined by Blaney-Criddle method
and by the soil water balance method, had the highest level in 2008, comparing to
evapotranspiration determined by Thornthwaite method, which was highest in 2007,
when the vegetation temperature was highest.
The level of water consumption, determined by the soil water balance (4075
m3/ha) is lower at Blaj than in Cluj-Napoca (4194 m3/ha), whereas evapotranspiration
determined by indirect methods Thornthwaite and Blaney-Criddle had higher values at
Blaj (4996 m3/ha, 4386 m3/ha) comparing to Cluj-Napoca (4787 m3/ha; m3/ha 4322). The
greatest difference, of water consumption determinate by direct and indirect method, was
recorded for Thornthwaite method, when potential evapotranspiration was higher than the
real evapotranspiration from wine-growing centre Blaj with 18,4% and 12,4%, while
these differences, were only of 7,1%, 2,9% for Blaney-Criddle method at Cluj-Napoca.
Whatever of culture area and method used for determination, the dynamic of daily
water consumption during the vegetation period, was similar, with lower values at the
beginning and end of growing season, but reaching the maximum level of water
consumption in July.
It is noted that the main source of coverage of water consumption, at vines culture
in non-irrigated conditions , are the rainfall and a far smaller contribution lies in the soil
water reserve, the proportions of these sources are very different depending on the factors
analyzed (variety, year, cultural area). In the period studied, the average percentage of
water consumption coverage by rainfalls was 91,9% in Cluj-Napoca, 90,2% Blaj and the
rest part comes from ground water reserves.
The highest water consumption is reached, to all varieties, during flowering,
growth berries, to ripening, while the smaller consumption is reached between ripening
and the fall leaves. Between Blaj and Cluj-Napoca the water consumption distribution on
phenophases during 2006-2008 was as follows: 33-35% to bud breaking-flowering, 43-
45% to véraison-ripening, 18-17% to véraison-ripening and 6-4% at ripening-fall leaves.
This looks like that in Cluj-Napoca water consumption was with 2% bigger in the first
two phenophase and was highest with 1-2% for the last two periods of vegetation at Blaj,
because the higher temperatures favors increased water consumption and prolong the
growing season.
74
Ing. Anca Cristina BABEŞ Teză de doctorat
In the two areas, during experimental years, the varieties studied have similar
behavior in terms of features agrobiological studied: the coeficients of fertility, indices of
productivity and grape production. These ratios were generally lower in Cluj-Napoca,
where the climatic conditions for growing vines are less favorable than in the center Blaj
vineyard. To all three varieties the production was lower in Cluj-Napoca and average
yield of grapes per vine was of 1,56 to 2,06 kg Fetească regală Muscat Ottonel 0,88 to
1,27 kg and 1,50 to 1,76 kg at Riesling italian. The correlation between real
evapotranspiration and grape production (ETR) is linear, distinctly significant with a
value of the correlation coefficient (r) of 0,598 **, indicating a strong dependence of
grape production in water consumption.
The correlation between the average concentration of sugar and water
consumption from the entry in véraison up to the ripening of grapes (harvest) is a linear
correlation, positive and significant between the two variables, with a correlation
coefficient (r) of 0.56 *.
It appears that between average values of the main components of wines produced
in the two locations, there are small differences. In terms of alcohol content, these
differences are greater at the wines from Blaj, only from 0,13 to 0,33% volume, and at
total acidity was a difference of up to 1 g/l H2SO4, to wines obtained at Cluj-Napoca. It is
noted that, in the two experimental fields, the total dry extract and residual sugar have
close values at all varieties, slightly higher in wine-growing center Blaj. The resulting
wines are dry, fruitful, slightly acid, yellowish-green color, with specific flavor of variety
and with a sugar content less than 4 g/l at all varieties. The exception is wine produced
from Muscat Ottonel variety, in 2007, which was easily semidry (5,21 g/l residual sugar).
The correlation is negative between total acidity and real evapotranspiration
during the growth and grapes maturation, with a correlation coefficient value (rat) of
0,473*. For alcohol concentration the correlation is positive with a correlation coefficient
(r%vol) of 0,512*, fact which highlights the dependence on water consumption with the
analyzed variables, in the period under review.
75