STROE ALEXANDRA- IOANA

MULTILINGVISM ȘI INTERCULTURALITATE ÎN CONTEXT

EUROPEAN
ANUL I, SEM. al II-lea

DIALOG „LA RESTAURANT”

„Ospatarul: Bună seara, doamnă și domnule, bine ați venit la restaurantul

nostru!
Maria: Bună seara, putem vedea meniul, vă rugam?
Ospatarul: Sigur, uitați-l aici. Azi aveți reducere la meniul casei.
George: Pare un restaurant frumos, ce zici?
Maria: Așa-i, te-ai hotarat în privința meniului?
George: Da, aduceți-mi o supă cu legume ca aperitiv, și la felul doi o friptură
bine facută, fără salată.
Ospatarul: Dumneavoastră doamnă, v-ați decis?
Maria: Mie îmi aduceți o salată verde cu roșii și ulei, și o porție de lasagna.

După 20 de minute

Ospatarul: Poftă bună!

George: Mulțumim, hm, o supă cu adevarat gustoasă, pasta ta cum e ?
Maria: Bine facută și delicioasă.
George: Vă rog să ne aduceți nota de plată.
Ospatarul: Plătiți în numerar sau cu cardul?
Ospatarul: Noi vă mulțumim și vă mai așteptăm!
Maria: Sigur ne vom întoarce! A fost o plăcere! ”

(http://traduceri-dialoguri.blogspot.ro/2013/01/la-restaurant-
traducere.html#.WuXPVsiFPIU)
 DIALOG „LA RESTAURANT”

CINE? CE? UNDE? CÂND? CUM? DE CE?

-Ospătarul; -servirea cinei; -la restaurant; -seara; -într-o modalitate -pentru servirea
-Maria; amicală ( cu cinei în oraș,
-George. prietenie), bazată pentru încercarea
pe respect prin unor mânacăruri
utlizarea noi, pentru
formulelor de socializare;
salut;
 DISCURS INDIRECT- „LA RESTAURANT”

Ospătarul salută clienții și le urează un mesaj de bun venit la restaurant.

Maria îl roagă pe ospătar să îi aducă meniul pentru a-l vedea (consulta).
Acesta îl aduce și îi spune că au reducere la meniul casei.
George o întreabă pe Maria dacă i se pare că este un restaurant frumos.
Maria îi răspunde că este frumos, iar apoi îl intreabă dacă s-a hotărât în privința
meniului.
George îi răspunde că s-a hotărât și că dorește la aperitiv o supă cu crutoane și la
felul doi o friptură bine făcută , fără salată.
Ospătarul o întreabă și pe Maria dacă s-a decis.
Maria îi răspunde că dorește o salată verde cu roșii și ulei, și o porție de lasagna.

După 20 de minute

Ospătarul le urează „Poftă bună!”.

George îi mulțumește ospătarului , îi spune Mariei că supa este foarte gusoasă ,
apoi o întreabă cum sunt pastele ei.
Maria răspune că lasagna este bine făcută și delicioasă.
George îl roagă pe ospătar să le aducă nota de plată.
Ospătarul îl întreabă dacă plătește în numerar sau cu cardul; după aceea le
mulțumește și le spune că îi mai așteaptă.
Maria îi zice ospătarului că sigur se vor mai întoarce și că a fost o plăcere.
 REPORTAJUL

Reportajul este o specie publicistică care, în baza unor date culese la fața locului,
informează opinia publică, cât mai real și nepărtinitor, asupra problemelor de interes
general sau constatate ocazional.
Reportajul poate fi de informație sau de creație, fiind legate de o anumită tematică sau
pur și simplu fiind unul compozițional. De asemenea, după stilul de prezentare sunt
reportaje satirice, explozive, de relatare implicată, etc.
Reportajul, inițial specie tipic jurnalistică și care apelează deseori la mijloacele literare
de expresie, a fost preluat și de literatură, de cinematografie și de televiziune.
Cultivarea reportajului prin literatură se face prin reviste de specialitate, dar nu numai,
promovând un tip de reportaj numit "de creație" și care se deosebește de cel strict
jurnalistic prin două elemente: viziunea artistică și mesajul estetic.
În genurile de reportaj literar, compoziția de o factură suprarealistă, care îmbină
satiricul și absurdul se bucură de un succes generalizat. Uneori reportajul se combină
cu romanul și creează o specie nouă, romanul reportaj.
Cel mai cunoscut autor de reportaje literare român, care poate fi numit chiar părintele
reportajului literar românesc, este poetul și publicistul Geo Bogza.
Cinematografia (la începuturi) și apoi televiziunea realizează filme de scurt metraj pe
care le prezintă publicului spectator sau telespectator sub forma de jurnale de
actualități, realizând astfel un nou tip de reportaj, reportajul filmat.
Jurnalele de actualități din cinematografie au dispărut în timp deoarece faptul cotidian,
mai bine zis actualitatea imediată nu mai prezenta mare interes după, uneori și câteva
ore. Televiziunea prin spontaneitatea ei a preluat acest tip de reportaj, ea fiind capabilă
să realizeze chiar transmisiuni directe.
De asemeni, atât cinematografia, cât și televiziunea, pot să realizeze filme
documentare, în mare parte reconstituiri cât mai reale a unor fapte petrecute, care într-
un fel sau altul a influențat opinia publică la un moment dat.
Veridicitatea reportajului este creată prin: relatarea secvențială a evenimentului
narativ, inserarea elementelor portretistice de-a lungul relatării, prin introducerea
detaliilor, camuflarea impresiilor subiective în scurte relatări, prezentarea faptului ca
real. Considerată ca fiind o specie jurnalistică, complexă, reportajul îmbină cele trei
moduri de expunere (descrierea, narațiunea și dialogul), creând impresia unei
reconstituiri în amănunte existențiale decisive.
Reportajul aduce în prim plan evenimentul trăit în punctul lui maxim de tensiune și
reconstituit dintr-un unghi de vedere care permite cititorului, spectatorului de film
cinematografic sau telespectatorului, să descopere și să observe faptele cele mai
însemnate.
 Reportaj: Şcoală exemplu pentru cum ar trebui să se înveţe în Brăila

Clopoţelul a sunat anul acesta într-o clădire consolidată, complet renovată. Este prima unitate
de învăţământ reabilitată dintre cele şase proiecte de acest fel ale Primăriei din Brăila, într-o
perioadă în care în foarte multe şcoli se învaţă în condiţii inumane.

Deschiderea anului de învăţământ a coincis la Şcoala „Ecaterina Teodoroiu" cu schimbarea de

ştafetă în ceea ce priveşte conducerea unităţii cât şi cu înnoirea corpului profesoral. Începând
cu 1 septembrie, unitatea de învăţământ este condusă de Elena Toader, profesor de sport,
pentru care prima zi de şcoală a fost deosebită anul acesta, fiind un fost elev al şcolii şi locul
de unde a pornit în viaţă.

Emoţii la deschiderea anului şcolar, în judeţul Brăila, la Surdila-Găiseanca

„Pe ultima sută de metri am reuşit să completăm încă o clasă I, pentru că mulţi părinţi
au ales în ultimul moment şcoala noastră pentru că este una nouă şi oferă anumite
condiţii", ne-a precizat Elena Toader, directorul Şcolii „Ecaterina Teodoroiu".

Peste 200 de poliţişti brăileni au fost prezenţi la începutul de an şcolar

Început şi pentru părinţi

Pentru 50 de prichindei, astăzi a fost prima zi dintr-o lungă perioadă din viaţa lor de elevi.

„Îmi place aici, doamna învăţătoare ne-a primit foarte frumos", ne-a spus cu emoţie în
glas Elena Soare, care-şi răsfoia cu curiozitate abecedarul găsit pe bancă.

Festivitate:

S-a deschis noul an şcolar la Liceul Economic „P.S.Aurelian" Brăila Şi adulţii, deopotrivă, au
simţit fluturaşi în stomac. Părinţii bobocilor de clasa I au fost la fel de emoţionaţi, poate chiar
mai mult decât copiii, pentru că prima zi de şcoală înseamnă un alt program şi pentru ei.

„Aşteptăm să vedem cum se vor acomoda. Am ales această şcoală pentru că este nouă şi
curată. Este o plăcere să înveţi aici, cel puţin aşa gândim noi părinţii", ne-a precizat
Marian Eftimie, părinte al unui boboc de clasa I.

Lucrările de reabilitare au constat în consolidarea, modernizarea şi amenajarea imobilului,

protejarea anticorozivă, termoizolarea distribuţiei instalaţiei de încălzire, realizarea unor
racorduri termice noi, înlocuirea instalaţiei de încălzire şi a registrelor din ţeavă la corpul de
clădire anexă şi completarea echipamentului IT cu două computere, o imprimantă şi un
copiator - toate acestea necesare pentru asigurarea unui proces educaţional la standarde
europene.

Brăila: Anul școlar a început fără festivismul din anii trecuți

A fost gata înainte de termen Şcoala cu clasele I-VIII „Ecaterina Teodoroiu" a fost reabilitată
prin Programul Operaţional Regional - Îmbunătăţirea infrastructurii sociale. Lucrările s-au
derulat foarte repede, fiind încheiate în primăvara acestui an, cu câteva luni mai devreme
decât era preconizat.
 INTERVIUL

Interviul este specia care informează și elucidează, prin intermediul unui dialog.
Rolul reporterului de interviu este să stabilească un dialog viabil, un mod de
comunicare între el și cititor. Sondajul de opinie, informația și lămurirea unei
situații sunt laturile principale ale interviului. Întrebările trebuie să fie scurte,
clare și puse în cunoștință de cauză. Interviul are funcția principală de a exprima
o atitudine, o opinie, este un mod direct de prezentare a unor idei. Întrebările
depind și de informația pe care o are jurnalistul despre cel intervievat.
Interviul poate fi construit pentru a reliefa un portret, sau poate fi interesant prin
opinii, idei, lămurirea unei atitudini, aceasta fiind cu adevărat misiunea unui
interviu.

Tipuri de interviuri
- interviul expres (interogarea câtorva trecători în legătură cu un eveniment
unanim cunoscut și actual)
- interviul-informație
- interviul-explicație (prin care reporterul îl determină pe intervievat să-și
justifice o atitudine, să-și explice actele, opiniile, opera, etc).

Cum trebuie să fie întrebările într-un interviu

- să nu se refere la domenii cunoscute ziaristului
- să nu aibă caracter general
- să nu fie puse mai multe întrebări deodată
- să nu fie lungi
- să nu fie de tipul la care să se răspundă prin da sau nu
- să nu sugereze răspunsul
- să nu fie ipotetice, etc.
 EXEMPLU DE INTERVIU DE ANGAJARE
1.Ce s-a intamplat cu persoana care a ocupat inainte pozitia respectiva? (Daca este o
pozitie nou-creata: Cum s-a desfasurat activitatea asociata acestei pozitii, anterior?)
De ce trebuie sa intrebi: Trebuie sa cunosti problemele din trecut legate de pozitia pentru care
ai fost chemat la interviu. De exemplu, daca predecesorul tau a fost concediat, sau a fost
promovat. Este aceasta o pozitie temporara sau nou-creata. Raspunsul iti va oferi mai multe
informatii despre asteptarile conducerii sau despre cum isi propane compania sa se dezvolte.

2.De ce ai ales sa lucrezi aici? Ce te retine in companie?

De ce trebuie sa intrebi: Desi s-ar putea sa iti placa compania respectiva, esti totusi un
outsider. Trebuie sa afli ce are de spus un om din interior, despre companie. Pe cine sa intrebi,
decat pe intervievator? Acest lucru il va forta sa iasa din rolul de reprezentant al companiei si
sa iti raspunda la modul personal, in calitate de angajat si potential coleg.

3.Care este prima problema de care trebuie sa se ocupe persoana angajata?

De ce trebuie sa intrebi: Trebuie sa fii pe aceeasi lungime de unda ca si noul tau manager, de
asemenea sa intelegi pe deplin ceea ce se asteapta de la tine si ca poti indeplini cerintele. Ceea
ce nu iti doresti este sa te lasi inselat de cerintele jobului si sa ajungi sa fii coplesit de sarcini
dupa prima saptamana de lucru.

4.Ce poti sa imi spui despre persoana careia ii voi fi subordonata?

De ce trebuie sa intrebi: Nu conteaza cat de minunata ar putea fi compania; timpul tau va fi
petrecut lucrand cu un anume manager. Trebuie sa afli ce fel de persoana este acesta si ce fel
de manager este – mai bine mai devreme decat mai tarziu, inainte de a a-si dezvalui
personalitatea. Daca esti o fire independenta, obisnuit sa lucrezi cu solutii si idei proprii, de
exemplu, probabil nu ti-ar conveni sa fii supravegheat indeaproape.

5.Care sunt predictiile asupra vanzarilor si profitului, pe urmatorii 5 ani?

De ce trebuie sa intrebi: Trebuie sa cunosti viitorul unei companii in care planuiesti sa petreci
cativa ani din viata ta. Nu trebuie sa adresezi fix intrebarea aceasta. De ex, poti intreba despre
planuri privind extinderea sau dezvoltarea a noi produse in viitor. Desigur, inainte de interviu,
ti-ai facut si tu temele, dar nimic nu se compara cu o parere din interior. Acest lucru
demonstreaza totodata ca te intereseaza compania respectiva.

6.Care este urmatorul pas?

De ce trebuie sa intrebi: Aceasta este intrebarea de incheiere si cea mai importanta dintre
toate. Trebuie adresata la sfarsitul interviului. Trebuie sa stii ce se va intampla, dupa acest
punct. Majoritatea cartilor, sfatuiesc aplicantul sa puna intrebari referitoare la salar, la primul
interviu, dar marea majoritate a acestora se tem sa fie atat de directi. Avand in vedere si
numarul mare de candidati pentru aceeasi pozitie, e putin probabil sa ti se faca o oferta. S-ar
putea sa trebuiasca sa faci cercetari aditionale asupra companiei.
 EDITORIALUL

Editorialul (din franceză éditorial) este un articol (de ziar, de revistă etc.), de obicei
nesemnat care exprimă punctul de vedere oficial al conducerii redacției într-o
problemă actuală și importantă. Se mai numește și articol de fond.
Fiind cea mai importantă specie a jurnalismului de opinie, editorialul exprimă
atitudinea ziarului față de realitatea politică, socială, economică etc. Coloana editorială
sau pagina editorială (editorial page) sunt considerate, pe drept cuvânt, sufletul,
coloana vertebrală a ziarului. Pentru că editorialul argumentează opinia, urmărind să-i
convingă pe cititori. Poate, cea mai importantă menire a editorialului este realizarea
legăturii dintre fapte cu un context mai larg. Fără această legătură, jurnalistul poate fi
un bun reporter, dar nu un editorialist. Spre deosebire de reporter, editorialistul este în
primul rând interesat de semnificația faptelor, mai puțin de calitatea lor de noutate.
Faptele intră într-un editorial doar când conduc spre o concluzie logică. Câmpurile
privilegiate ale editorialului sunt politica, socialul, economicul, educația, criminalitatea
- infracționalitatea. Ceea ce nu înseamnă că există vreun subiect interzis editorialului.

Tipuri de editorial
Spre deosebire de celelalte genuri redacționale, editorialistul are o mult mai mare
libertate de mișcare în alegerea tonului, a atitudinii. El poate selecta între diferite tipuri
de raționament, poate nara, poate alege între umor, sarcasm, satiră, parabolă, parodie.
Poate redacta un editorial polemic.
O sumară enumerare a tipurilor posibile de editorial, ar putea începe cu acele texte de
opinie care dintr-un motiv sau altul, se bazează pe fapte necontrolate (imposibil de
controlat), în momente când atenția/curiozitatea publicului sunt în alertă: editorial-
pronostic- cu posibilă variantă, editorial- balon - de încercare.În afara unei atitudini
etice corecte, am putea așeza editorialul "persoană", al cărui centru de greutate este
persoana, rolul ei, masca/măștile sale, pe scurt, imaginea. Fie că întâlnim în acest caz
un text apăsat retoric (persuasiv, sau un portret în care opinia pro/contra a semnatarului
textului este cât se poate de vizibilă, fie avem accente comparabile cu ale moraliștilor,
"personajul" care face obiectul acestui tip de editorial este un exemplu (pozitiv sau
negativ) propus cititorilor.
De asemenea, la limita corectitudinii etice, o succesiune de astfel de editoriale se
transformă într-o campanie de presă, cu tot ce decurge de aici, cu referire la dreptul la
imagine sau la ceea ce deontologia americană numește fair comment.
Cele mai dificile editoriale par a fi așa-numitele editoriale de serviciu (Exemplu: 1
Decembrie — Ziua Națională a României) și editorialul necrolog.
Pentru ca adevărata performanță profesională să fie atinsă de editorialul eseu.
 EXEMPLU DE EDITORIAL

Prietenul lui Cioloș îi ”suflă” postul lui Iohannis de la Bruxelles

Michel Barnier, negociatorul UE pentru Brexit, este un candidat cu mari șanse la

șefia Comisiei Europene după încheierea mandatului lui Jean- Claude Juncker.
Această variantă de succesiune este analizată pe larg de POLITICO, publicație
influentă și bine informată în problemele stufoasei birocrații de la Bruxelles.

Barnier a fost ministru în mai multe guverne franceze și comisar european cu

două mandate, în Comisia Prodi și Comisia Barroso. Politicianul de 67 de ani
este și vicepreședinte al Partidului Popular European.

Barnier are o relație apropiată cu Dacian Julien Cioloș, al cărui mandat de

comisar european pentru agricultură s-ar fi datorat prieteniei cu familia
politicianului francez.

La București se vehiculează însă posibilitatea numirii lui Klaus Werner Iohannis

în funcția de la Comisia Europeană pe care o va elibera Juncker după alegerile
europarlamentare din 2019. Iohannis nu a infirmat această supoziție, dar a spus
că ,,se simte confortabil” în actuala funcție