Examenul anexelor

globului ocular
ORBITA

INSPECȚIA:
- Pune în evidență modificările de poziție ale globilor ocular, asimetrii
faciale etc.
PALPAREA – se face la nivelul rebordului orbitar, descoperind eventualele
formațiuni tumorale
- Se apreciază reductibilitatea, duritatea
AUSCULTAȚIA
- Pune în evidență suflurile
EXOFTALMIA(PROPTOZA)- protruzie anormală a globului ocular
DETERMINAREA EXOFTALMIEI
- Cel mai simplu, severitatea proptozei se poate aprecia măsurând cu o
riglă transparentă din plastic, care se sprijină pe marginea orbitară
laterală și evidențiind astfel diastanța până la vârful corneei.
- Altă metodă: exoftalmometrul Hertel care permite o examinare mult
mai precisă.
- Prin această metodă vârfurile corneei sunt vizualizate într-un sistem
de oglinzi, iar gradul proptozei este citit pe o scală.
Normal proeminența globului ocular mai mare de 20mm sau diferența mai
mare de 2 mm între cei doi ochi indică prezența exoftalmiei
Cladificare:
Exoftalmiei mică: 21-23mm
Exoftalmie moderată: 24-27mm
Exoftalmie severă : mai mare de 28mm
Precizia unui diagnostic presupune efectuare unor examene
complementare : radiografii simple(față și profil), CT, arteriografia
orbitară, flebografia orbitară, echografia, RMN.
PLEOAPELE
- Pleoapa superioară și inferioară delimitează fanta palpebrală
- Deschiderea fantei palpebrale variază ca mărime cu vârsta.
- La adult, în privirea înainte, pleoapa superioară acoperă
aproximativ 2 mm din marginea superioară a corneei, pe câd
cae inferioară se oprește la marginea inferioară a corneei sau
depășește cu 1 mm limbul sclero-cornean.
INSPECȚIA: - pune în evidență modificări de culoare, de poziție,
de mobilitatea, de relief, de aspect, de contur, de poziție a
cililor.
PALPAREA: -poate decela neregularități ale reliefului, durere,
căldură.
AUSCULTAȚIA: - poate evidenția sufluri care provin din orbită
PTOZA –poziție anormală, căzută a pleoapei superioare, care
poate fi congenitală sau dobândită
-Pot fi de ajutor fotografii vechi ale pacientului atunci cțnd
anamneza este ambiguă
- Este important dacă se asociază sau nu cu diplopie, oboseală
excesivă sau daca există o variație a ptozei pe parcursul zilei.
Măsurarea ptozei:
1. Măsurarea distanței dintre marginea palpebrală și reflexul
cornean(obținut prin proiectarea unui fascilul luminos
Normal: 4-4,5mm
2. Măsurarea deschiderii fantei palpebrale
Normal: la bărbați 7-10 mm
la femei 8-12 mm
3. Funcția mușchiului ridicător al pleoapei superioare(excursia
pleoapei superioare : se realizează plasând policele ferm pe
sprânceană pentru a inactiva acțiunea mușchiului frontal, pacientul
având privirea în jos. Pacientul apoi privește în sus cât de mult
poate, măsurându-se excursia pleoapei superioare cu rigla.
Normal mai mare de 15mm. Funcție bună 12-14mm, satisfăcătoare
5-11mm, slabă sub 4 mm.
4. Măsurarea pliului pleoapei superioare(distanța vericală dintre
marginea palpebrală și pliul palpebral în privirea în jos
Normal la femei 10mm
la bărbați 8 mm
APARATUL LACRIMAL
INSPECȚIA- atât a glandei lacrimale principale cât și a aparatului
excretor
- Se urmărește poziția punctelor lacrimale, o eventuală
epiforă(hipersecreție lacrimală)
- Se mai urmărește modificarea de volum, de culoare, a tegumentelor
supraiacente, precum și existența unor eventuale fistule.
PALPAREA
- Atat a aparatului secretor cât și a aparatului excretor
- Existența unei colecții purulente la nivelul sacului lacrimal, face ca
aceasta să se exprime prin punctele lacrimale.
DETERMINAREA SECREȚIEI LACRIMALE: CALITATIVĂ ȘI CANTITATIVĂ
a)Cantitativă Testul Schirmer
- Face cu hârtie de filtru specială cu lățime de 5mm și 35 mm lungime
- Testul se poate realiza cu (Schirmer 2 – secreția bazală)sau fără anestezie
(Schirmer 1- secreția totală)
- Se îndoaie hârtia de filtru 3-5mmm și se introduce în fundul de sac inferior
pt 5 min
- Un rezultat normal este de peste 15mm fără anestezie și de 6-10 mm cu
anestezie.
b)Calitativă – timpul de rupere al filmului lacrimal
- Se instilează fluoresceină în fundul de sac, după care pacientul este rugat
sa clipească de câteva ori apoi să se oprească
- Se utilizează filtrul albastru cobalt la biomicroscop
- Timpul de rupre = intervalul dintre ultima clipire și apariția primei petei
întunecate
- Sub 10 sec este anormal
INVESTIGAREA PERMEABILITĂȚII CĂILOR LACRIMALE
a) Instilare de soluții colorate în fundul de sac lacrimal
- Se instilează fluoresceină în fundul de sac conjunctival de câteva ori în
cateva minute.
- Dacă evacuarea lacrimilor este normală după 5-10 min secreția nazală
este colorată.
- O variantă a acestei tehnici este instilarea unei soluții zaharate sau a
unei soluții amare.
b) Lavajul căilor lacrimale
- Se instilează un anestezic în fundul de sac conjunctival
- Se dilată punctul lacrimal cu ajutorul unui stilet Bowman. Stiletul se
introduce inițial verical iar apoi se orizontalizează
- Se scoate stiletul și se introduce canula adaptată la o seirngă de 2 ml
umplută cu ser fiziologic
- Apăsând ușor pistonul seringii, conținul este injectat în căile
lacrimale.
- În prezența unor căi permeabile pacientul va simți prezența serului
fiziologic la nivelul nazo-faringelui.
- Dacă lichidul se scurge cu greutate însemnă obstrucție incompletă a
canalului lacrimal
- Dacă lichisul refluează pe lângă canulă, este prezentă obtrucția de
canalicul lacrimal
- Când lichidul refluează prin punctul lacrimal opus este prezentă
obstruția canaliculului lacrimal comun.
Examinarea radiologică a căilor lacrimale
- Se execută în mod asemănător lavajului căilor lacrimale dar în locul
serului fiziologic se introduce substanța de contrast radioopacă și apoi
se efectuează radiografii( sediul obstrucției, apreciază forma și
volumul căilor lacrimale, prezența unor fistule)
MUȘCHII EXTRINSECI AI GLOBULUI OCULAR
Acțiunile mușchilor globului ocular
Dreptul intern – adducție
Dreptul extern- abducție

Dreptul superior- ridicare, adducție, rotație internă

Dreptul inferior: - coborâre, adducție, rotație externă.

Oblicul superior: coborâtor, abductor, rotator intern.

Oblicul inferior: ridicător, abductor, rotator extern.
La lumina zilei se examinează:
Motilitatea oculară:
- mișcările monoculare = ducții (abducție, adducție, supraducție,
infraducție)
= rotații (mișcări în jurul axului antero-
posterior)
- mișcările binoculare = versii ( mișcări în aceeași direcție)
ex. dextroversie, infraversie,
supraversie;
= vergențe (mișcări în direcții opuse)
ex. convergență, divergență.
Examinarea staticii oculare
Cover/Uncover testul
Cover testul detectează heterotropia.
- Trebuie efectuat atât în vedere la distanța cât și la aproape
- Dacă se suspectează o deviație la OD examinatorul acoperă OS și notează orice
mișcare a OD.
- Nici o mișcare indică ortoforie sau heterotropie stângă
- adducția OD pt a prelua fixația indică exotropia iar abducția- esotropia.
- Mișcarea în jos indică hipertropie iar în sus hipotropie.
- Se repetă testul și pt OS
Uncover testul detectează heteroforia.
-Se efectuază atât în vedere la distanță cât și în vedere de aproapre.
-Examinatorul acoperă OD și il descoperă după câteva secunde.
-Nici o mișcare indică ortoforia
Daca OD a deviat sub acoperire el se va redresa pentru a fixa când este descoperit