Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
COORDONATOR STIINTIFIC
ABSOLVENT
1
CUPRINS
1.NOŢIUNI
2.1.CREANŢE COMERCIALE
2.2.CLIENŢI ŞI CONTURI ASIMILATE( TEORIE + EXEMPLE)
5. CONCLUZII
2
1. NOŢIUNI
3
Datoriile pe termen scurt provin din tranzacţiile cu persoane fizice sau
juridice (cumpărarea de bunuri, lucrări sau servicii, utilizarea forţei de muncă,
plata impozitelor şi taxelor etc.), în care întreprinderea trebuie să efectueze o
plată sau o contraprestaţie într-o perioadă de timp de până la un an.
Standardul Internaţional de Contabilitate IAS 1 Prezentarea Situaţiilor
Financiare clasifică o datorie ca datorie curentă atunci când:
se aşteaptă să fie achitată în cursul normal al ciclului de exploatare
al întreprinderii; sau
este exigibilă în termen de 12 luni de la data bilanţului.
4
firma nu dispune de resursele necesare de a-şi achita obligaţiile faţă de
partenerii externi chiar şi la scadenţă. În acest caz putem sa amintim despre
noţiunea de arierat, care reprezintă datorii scadente, ajunse la termenul de plată,
dar încă neachitate.
Evenimentul angajat reprezintă evenimentul care generează o obligaţie
legală sau implicită, astfel încât întreprinderea să onoreze obligaţia respectivă.
Obligaţia legală este cea rezultată din contract, legislaţie sau alt efect al
legii.
Obligaţie implicită reprezintă obligaţia rezultată din acţiunile unei
întreprinderi bazată pe practici anterioare, pe politici sau declaraţii prin care
indică partenerilor ei, că îşi asumă şi onorează anumite responsabilităţi.
Obligaţia contingentă este o obligaţie curentă, apărută ca urmare a unor
evenimente trecute şi a carei existenţă va fi confirmată numai de apariţia sau
neapariţia uneia sau mai multor evenimente viitoare care nu pot fi în totalitate
sub controlul întreprinderii.ii
Realizarea activităţilor specifice activităţii de exploatare impune ca
întreprinderea să se angreneze în mediul economico- social în care activează, să
intre în relaţie cu o multitudine de persoane fizice şi juridice (cunoscute sub
denumirea generică de “terţi”), cum sunt: furnizorii,clienţii,personalul, organisme
de asigurări şi protecţie socială, bugetul statului, unităţile din cadrul grupului,
asociaţii, diverşi debitori şi creditori. Legăturile stabilite între întreprindere şi terţii
săi se concretizează în raporturi economico – juridice, cunoscute sub denumirea
generică de „datorii şi creanţe”. Datorită impactului pe care îl au datoriile şi
creanţele asupra mărimii şi structurii patrimoniului, contabilitatea financiară a
relaţiilor cu terţii deţine locul central în sistemul informaţional contabil al fiecărei
unităţi. Informaţiile furnizate de această componentă a contabilităţii sunt utile, în
egală măsură, conducerii întreprinderilor şi terţilor cu care aceasta intră în relaţii.
Pentru a-şi realiza obiectul de activitate în vederea obţinerii de profit, orice
întreprindere cu activitate industrială, comercială, de servicii sau de altă natură,
efectuează în mod curent tranzacţii de cumpărări şi vânzări de bunuri şi servicii.
În procesul de aprovizionare ,întreprinderea cumpără bunuri economice de
5
diverse forme de la persoane fizice şi juridice din afara unităţii sau din interiorul
ei, bunuri pentru care îşi crează obligaţii (datorii).
Derularea operaţiilor de cumpărări de bunuri şi servicii pentru activitatea
curentă a întreprinderii presupune selecţia furnizorilor în funcţie de o serie de
parametri, dintre care menţionăm: preţurile şi tarifele practicate de furnizori,
termenele de livrare, mod de livrare, capacitate de plată, capacitate de producţie
pentru a face faţă cererii, calitatea produselor, garanţiile de bună execuţie, etc.
Cumpărările de bunuri şi servicii destinate consumului pentru obţinerea de
alte bunuri şi servicii sunt desemnate prin noţiunea economică de consum
intermediar (echivalentă cu denumirea contabilă de “consumaţie provenind de la
terţi”).
6
Persoanele fizice şi juridice faţă de care unitatea are obligaţii băneşti sunt
denumite generic creditori. Definit prin această prismă creditorul reprezintă
persoana care în cadrul unui raport patrimonial a avansat o valoare economică şi
urmează să primească un echivalent valoric sau o contraprestaţie. iii
Datoriile se clasifică, după natura operaţiilor ce le generează, astfel:
- datori comerciale generate de aprovizionări de bunuri şi servicii sau din
avansuri primite în contul unor livrări ulterioare;
- datorii financiare care au la origine operaţii de creditare (altele decât
primiri de împrumuturi);
- datorii salariale cauzate de folosirea forţei de muncă de către
întreprindere;
- datorii fiscale generate de impozite, taxe, contribuţii şi vărsăminte
datorate potrivit prevederilor legale;
- datorii salariale şi sociale reprezentate prin contribuţii datorate
organismelor de asigurări sociale;
- alte datorii.
După scadenţa sau termenul de plată, acestea se împart în:
- datorii pe termen lung;
- datorii pe termen scurt.
7
Datoriile comerciale trebuie clasificate ca fiind curente, indiferent de
scadenţa lor.
Creanţele şi datoriile pe termen scurt pot fi împărţite în următoarele
categorii:
• creanţe şi datorii comerciale;
• creanţe şi datorii salariale;
• creanţe şi datorii sociale;
• creanţe şi datorii fiscale;
• creanţe şi datorii diverse.
8
– creanţe asupra furnizorilor generate de avansurile şi aconturile acordate
anticipat de către cumpărător;
– creanţe generate de deţinerea unor bilete la ordin, cupoane, bonuri de
tezaur;
– diverse creanţe asupra debitorilor provenite din operaţii necomerciale.
9
2. EVALUAREA ŞI CONTABILITATEA CREANŢELOR COMERCIALE
10
2.1. CREANŢE COMERCIALE
11
dreptului de proprietate al bunului, lucrării sau serviciului. Se debitează cu
avansul acordat furnizorilor de bunuri, lucrări sau servicii, prin creditul conturilor
de mijloace băneşti şi se creditează în momentul apariţiei datoriei faţă de
furnizori. Soldul contului este debitor şi reprezintă avansurile acordate.
411 CLIENŢI
4111 Clienţti
4118 Clienţi incerţi sau în litigiu
12
- valoarea ambalajelor care circulă în sistem de restituire facturate clienţilor;
Tipuri de înregistrări:
D 411 = 701 ... 708 C 512 = 411
411 = 4427 531 = 411
411 = 4428(rate) 413 = 411
411 = 418 4118= 411
411 = 754 419 = 411
411 = 419 665 = 411
667 = 411
(ambalaj) 419 = 411
13
Exemplul 1 :
Societatea Industry Trading vinde un utilaj in valoare de 70.000 lei.
Inregistrarea vĂnzarii utilajului.
411 = % 83.300
„Clienţi” 2131 70.000
„Echipamente tehnologice”
4427 3.300
„TVA colecta”
Exemplul 2 :
Societatea Industry Trading vinde produse finitei în valoare de 6.000 lei.
Vânzarea produselor:
411 = % 7.140
„Clienţi” 345 6.000
„Produse finite”
4427 1.140
„TVA colecta”
14
Contul 413 „Efecte de primit“ este un cont de ACTIV.
Reflectă drepturile de creanţă stabilite pe bază de efecte comerciale pentru
livrările de bunuri şi servicii. Aceleaşi efecte comerciale sunt înregistrate în
contabilitatea cumpărătorului la contul 403 „Efecte de plătit“.
Poate fi caracterizat astfel:
- după conţinutul economic este un cont de creanţe;
- după funcţia contabilă este un cont de activ;
- se debitează cu sumele datorate de clienţi reprezentând valoarea
efectelor comerciale acceptate;
- se creditează cu efectele comerciale primite de la clienţi;
- soldul debitor reprezintă valoarea efectelor comerciale de primit;
- se dezvoltă pe analitice deschise pe clienţi şi efecte de primit.
Contul 418 „Clienţi – facturi de întocmit“
Este cont de activ.
15
Exemplul 3 :
Socitatea Industry Tradeing vinde piese de chimb în valoare de 5.000 lei unui
client. Acestă va platii cei 6.000 lei cu CEC.
411 = % 5.950
„Clienţi” 3024 5.000
„Piese de schimb”
4427 950
„TVA colecta”
Încasarea cecului:
16
Soldul debitor al contului reprezintă valoarea bunurilor livrate, a
serviciilor prestate sau a lucrărilor executate pentru care nu s-au întocmit încă
facturi.
Exemplul 4:
Societatea Industry Tradeing vinde unui client bunuri în laoare de 3.000
lei fara a întocmi factură.
La întocmirea facturii:
411 = % 3.570
„Clienţi” 345 3.000
„Produse finite”
4427 570
„TVA colecta”
17
Contul 419 „Clienţi – creditori“ este un cont de pasiv.
Se creditează cu:
- sumele încasate de la clienţi, sub formă de avansuri sau de aconturi
pentru livrări, executări sau prestări viitoare, prin debitul conturilor care
arată modalitatea de încasare
- valoarea ambalajelor care circulă în sistem de restituire facturate
clienţilor
Se debitează cu:
- valoarea avansurilor sau aconturilor primite, decontate clienţilor pe
seama livrărilor de bunuri, a prestărilor de servicii sau executărilor de
lucrări, facturate acestora
- diferenţele favorabile de curs valutar consatate cu ocazia decontării
avansurilor în devize
- valoarea ambalajelor care circulă în sistem de restituire primite de la
clienţi
- valoarea ambalajelor care circulă în sistem de redistribuire nerestituite
de clienţi
Tipuri de înregistrări:
C 512 = 419 D 419 = 411
531 = 419 419 = 765
411 = 419 419 = 411
419 = 708
18
Exemplul 5:
Societatea Industry Trading vinde unui client o instalatie in valoare de 60.000 lei.
Conform contractului clientul trebuie să plătească un avans in valoare de 15.000
lei cu o luna înainte livrării instalatiei.
411 = % 17.850
„Clienţi”
419 15.000
„Clienţi creditori”
4427 2.850
„ TVA neexigibila”
% = 411 17.850
419 „Clienţi” 15.000
„Clienţi creditori”
4427 2.850
„TVA colecta”
La livrarea instalaţiei:
411 = % 71.400
„Clienţi” 2131 60.000
„Echipamente tehnologice”
4427 11.400
„TVA colecta”
19
5121 = 411 53.550
„Conturi la bănci în lei” „Clienţi”
20
3. EVALUAREA ŞI CONTABILITATEA DATORIILOR COMERCIALE
21
se ţine cu ajutorul contului Furnizori, care este un cont de pasiv, de datorii
comerciale pe termen scurt. Se creditează cu valoarea nominală a datoriei
întreprinderii faţă de furnizori, valoare ce cuprinde costul de achiziţie al bunului,
lucrării sau serviciului la care se adaugă TVA aferentă. Se debitează cu
decontarea contravalorii bunurilor, lucrărilor şi serviciilor. Soldul contului este
creditor şi reflectă valoarea bunurilor, lucrărilor şi serviciilor nedecontate. Contul
Furnizori se dezvoltă în analitice pe fiecare furnizor.
22
patrimonial sub forma furnizorilor, efectelor de plătit şi avansurilor acordate
furnizorilor.v
Aceste datorii se referă la bunurile, lucrările şi serviciile achiziţionate de
întreprindere, ce de exemplu, materii prime, materiale, mărfuri, reparaţii la
bunurile de folosinţă îndelungată, servicii telefonice, poştale etc.
Datoriile comerciale, ca surse de finanţare, sunt prezentate şi
funcţionează din momentul naşterii angajamentelor faţă de terţi şi până în
momentul stingerii lor.
Cumpărările de bunuri şi servicii generează datorii către furnizori, a căror
stingere urmează să se facă în perioadele următoare.
Noţiunea generică de furnizori exprimă în contabilitate datoria unei
întreprinderi care s-a aprovizionat cu bunuri şi servicii, plata lor urmând să se
facă ulterior. Dacă plata acestor obligaţii se face prin efecte de comerţ acceptate
de furnizor, atunci aceste obligaţii faţă de ei sunt cunoscute sub denumirea de
efecte de plată. Prin aceste efecte, beneficiarii de bunuri şi servicii recunosc că
datorează furnizorilor o contrapartidă pentru livrările făcute.
23
- datorii neexigibile pentru cumpărări ce nu sunt însoţite de facturile
furnizorilor şi al căror termen de plată se va preciza ulterior de către furnizori.
Se debitează cu:
- sumele achitate furnizorilor, prin creditul conturilor care arată modalitatea
de plată
- valoarea efectelor comerciale acceptate în contul datoriei faţă de furnizori
şi care urmează a se achita la scadenţă
- diferenţele favorabile de curs valutar constatate cu ocazia lichidării
datoriilor faţă de furnizori, exprimate în devize
- valoarea avansurilor virate anterior furnizorilor, cu ocazia regularizării
plăţilor cu aceştia
- cu valoarea sconturilor obţinute de la furnizori
24
- valoarea ambalajelor care circulă în sistem de restituire, predate
furnizorului
Tipuri de înregistrări:
Exemplul 6:
Societatea Industry Trading achiziţionează materii prime în valoare de 5.000 lei.
% = 401 5.950
„Furnizori” 5.000
„Materii prime”
4426 950
„TVA deductibila”
25
Exemplul 7:
Societatea Industry Trading plateste factura de utilităţi în valoare de 2.000 lei.
% = 401 2.380
605 „Furnizori” 2.000
„Cheltuieli privind energia şi apa”
4426 380
„TVA deductibila”
Exemplul 8:
Societatea Industry Trading plăteşte rata la bancă în valoare de 700 lei pentru un
împrumut pe 10 ani.
Contul 461 „Debitori diverşi“, acesta este un cont de activ şi are următoarea
funcţiune:
În debitul contului se înregistrează:
- valoarea bunurilor şi a producţiei în curs de execuţie, constatate lipsă sau
deteriorate, imputate terţilor;
- preţul de vânzare al imobilizărilor cedate;
- suma împrumuturilor obţinute la valoarea de rambursare a obligaţiunilor
emise;
26
- dividende de încasat aferente titlurilor de plasament sau a celor
imobilizate ;
- valoarea despăgubirilor şi a penalităţilor datorate de terţi;
Exemplul 9:
Societatea Industry Trading înregistrează diferenţe de curs valutar favorabile la
sfârşitul exerciţiului financiar în valoare de 70 lei.
461 = 765 70
„Debitori diverşi” „ Venituri din diferenţe de curs valutar”
27
Exemplul 10:
Societatea Industry Trading încasează chirii pentru spaţiile închiriate către terţi în
valoare de 1.500 lei.
461 = % 1.785
„Debitori diverşi” 706 1.500
„Venituri din redevenţe, locaţii de gestiune
şi chirii”
301 285
„TVA colecta”
Caracteristici:
– după conţinutul economic este un cont de datorii pe termen scurt;
– după funcţia contabilă este un cont de pasiv;
Se creditează cu datoriile către furnizor acceptate de acesta de a se plăti
prin efecte de comerţ;
Se debitează cu plăţile efectuate la scadenţă pe bază de efecte
comerciale;
Soldul creditor reprezintă valoarea efectelor de plătit;
401 = 403 403 = 512
Exemplul 11:
Societatea Industry Trading plăteşte unui furnizor valoarea unei facturi de materii
prime, achiziţie în valoare de 25.000 lei cu bilet la ordin.
28
Înregistrarea achiziţiei de materii prime:
% = 401 29.750
„Furnizori” 25.000
„Materii prime”
4426 4.750
TVA deductibila”
Se creditează cu:
- valoarea imobilizărilor facturate de furnizori
- valoarea lucrărilor executate sau a serviciilor prestate de terţi (inclusiv de
colaboratori)
- TVA înscris în factură de furnizori
Se debitează cu:
- sumele achitate furnizorilor de imobilizări, prin creditul conturilor care arată
modalitatea de plată
- valoarea efectelor comerciale acceptate în contul datoriei faţă de furnizori
şi care urmează a se achita la scadenţă
- diferenţele favorabile de curs valutar constatate cu ocazia lichidării
datoriilor faţă de furnizori, exprimate în devize
29
- valoarea avansurilor virate anterior furnizorilor, cu ocazia regularizării
plăţilor cu aceştia
- cu valoarea sconturilor obţinute de la furnizori
Tipuri de înregistrări:
Exemplul 12:
Societatea Industry Trading achiziţionează de la un furnizor un utilaj în
valoare de 50.000 lei.
% = 404 59.500
2131 „Furnizori de imobilizări” 50.000
„Echipamente tehnologice”
44279.500
„TVA colecta”
30
Contul 405 „Efecte de plătit pentru imobilizări“
Se aseamănă, în ce priveşte conţinutul şi funcţia sa, cu contul 403 „Efecte de
plătit“.
Caracterizare:
- după conţinutul economic este un cont de datorii pe termen scurt;
- după funcţia contabilă este un cont de pasiv;
Se creditează cu datoriile către furnizorii de imobilizări acceptate de
aceştia de a se plăti prin efecte de comerţ;
Se debitează cu plăţile efectuate la scadenţă pe bază de efecte
comerciale;
Soldul creditor reprezintă valoarea efectelor de plătit;
Se dezvoltă pe analitice, deschise pe furnizori de imobilizări şi efecte de plătit.
Exemplul 13:
Societatea Industry Trading achiziţionează de la un furnizor un mijloc de
transport în valoare de 30.000 lei iar plata o face cu BO la 30 zile.
% = 404 35.700
2133 „Furnizori de imobilizări” 30.000
„Mijloace de transport”
4426 5.700
„TVA deductibila”
31
La scadenţă:
Exemplul 13:
Societatea Industry Trading contractează o firmă de construcţii pentru a repara o
clădire. Valoarea reparaţiei se ridica la suma de 10.000 lei conform contractului.
32
Reparaţia este efectuată dar factura pentru serviciile prestate de firma de
construcţii nu este emisă.
% = 408 11.900
611 „Furnizori- facturi nesosite” 10.000
„Cheltuieli cu întreţinerea
şi reparaţiile”
4426 1.900
„TVA deductibila”
La sosirea facturii:
33
Soldul debitor al contului reflectă creanţele unităţii faţă de furnizori, constând în
avansuri şi aconturi acordate acestora şi nedecontate încă.
Tipuri de înregistrări:
D 409 = 512 C 401 = 409
409 = 531 512 / 531 = 409
409 = 401 401 / 608 = 409
381 = 409
Exemplul 14:
Societatea Industry Trading contractează o firmă de publicitate pentru a fabrica
banere publicitare. Valoarea contractului este de 10.000 lei din care, conform
contractului societatea Industry Trading trebuie să plătească un avans de 2.000
lei.
Plata avansului:
409 = 5121 2.000
„Furnizori- debitori” „Conturi la bănci în lei”
Emiterea facturii pentru valoarea totală si stornarea avansului:
% = 401 11.900
409 „Furnizori” 2.000
„Furnizori – debitori”
34
623 8.000
„Cheltuieli de protocol, reclamă
şi publicitate”
4426 1.900
„TVA colecta”
401 = % 11.900
„Furnizori” 409 2.000
„Furnizori – debitori”
5121 9.900
„Conturi la bănci în lei”
35
4. CONTABILITATEA IMPOZITULUI PE PROFIT, TVA SI
IMPOZITULUI PE VENIT
Elementele Elementele
Rezultatul = Rezultatul + nedeductibile – deductibile
fiscal contabil fiscal fiscal
Decontarea - lunar
- trimestrial
36
441 „Impozitul pe profit“
după conţinutul economic poate fi un cont de:
– datorii, când obligaţiile de plată depăşesc sumele achitate;
– creanţe, când obligaţiile de plată sunt inferioare sumelor achitate.
după funcţia contabilă este un cont bifuncţional, care funcţionează astfel:
– ca un cont de pasiv, când exprimă datorii;
– ca un cont de activ, când exprimă creanţe.
Se creditează cu impozitul pe profit datorat bugetului statului;
Se debitează cu impozitul pe profit achitat bugetului statului;
soldul contului poate fi:
– creditor, când exprimă datorii şi reprezintă sume datorate ca impozit pe
profit;
– debitor, când exprimă creanţe şi reprezintă sume vărsate în plus ca
impozit pe profit.
nu necesită dezvoltare analitică.
Exemplul 15:
Societatea Industry Trading pleşte impozitul pe profit în valoare de 75.000 lei.
37
Cotele de impozitare: 19%, 9%, 0%
38
Contul 4423 „TVA de plată“ este un cont de pasiv şi ţine evidenţa TVA
datorată bugetului de stat şi determinată la finele lunii.
Se creditează la finele lunii cu:
– diferenţa dintre TVA colectată mai mare şi TVA deductibilă mai mică
Se debitează cu:
– sumele virate la bugetul statului, reprezentând TVA datorată
– valoarea TVA de recuperat, compensată
Exemplul 16:
Societatea Industry în urma calculelor bazate pe Registrul Jurnal de
Vănzări şi Registrul jurnal de Cumpărări repectiv TVA deductibila şi TVA colecta
stabileşte că :
a) 4427 > 4426 Diferenţă : 20.000 lei
180.000 160.000
4427 = % 180.000
„TVA colecta” 4426 160.000
„TVA deductibila”
4423 20.000
„TVA de plată”
39
4427 = % 180.000
„TVA colecta” 4426 160.000
„TVA deductibila”
4423 20.000
„TVA de plată”
Exemplul 17:
Societatea Industry în urma calculelor bazate pe Registrul Jurnal de
Vănzări şi Registrul jurnal de Cumpărări repectiv TVA deductibila şi TVA colecta
stabileşte că :
40
4427 < 4426 Diferenţă: 20.000 lei
160.000 180.000
% = 4426 180.000
4427 „TVA deductibilă” 160.000
„TVA colecta”
4424 20.000
„TVA de recuperat”
41
- sumele ce reprezintă TVA recunoscută la deducere şi care pot fi
reţinute din TVA colectată
- sumele ce reprezintă TVA deductibilă care depăşeşte valoarea TVA
colectată şi care urmează a se încasa de la bugetul statului
-
Soldul debitor al contului arată că nivelul TVA deductibilă depăşeşte pe
cea colectată şi ca atare reflectă creanţa unităţii faţă de buget.
42
Contul 4428 „TVA neexigibilă“ este un cont bifuncţional şi ţine evidenţa
TVA neexigibilă
Se creditează cu:
- sumele reprezentând TVA înscrisă în factură şi emisă clienţilor,
pentru livrări sau prestaţii cu plata în rate
- sumele reprezentând TVA aferentă lucrărilor sau prestaţiilor
efectuate clienţilor dar pentru care nu au fost întocmite documente
- sumele reprezentând TVA devenită exigibilă, aferente ratelor
devenite scadente la cumpărăturile făcute cu plata în rate, precum şi cu TVA
înscrisă în facturile sosite de la furnizori şi care anterior figurau la facturi nesosite
- valoarea TVA aferentă mărfurilor intrate în unităţile cu amănuntul
Se debitează cu:
- sumele reprezentând TVA înscrisă în facturile furnizorilor, aferente
cumpărărilor cu plata în rate
- sumele reprezentând TVA aferentă cumpărăturilor sosite fără
factură
- sumele reprezentând TVA devenită exigibilă, aferentă ratelor
devenite scadente, pentru livrările făcute cu plata în rate, precum şi cu TVA
înscrise în facturile emise clienţilor şi care anterior figurau la facturi de întocmit
- valoarea TVA aferentă vânzărilor de mărfuri din unităţile comerciale
cu amănuntul
43
Impozitul pe venit
a) impunerea separata a fiecarui tip de venit realizat din surse si locuri diferite;
44
Venitul anual global impozabil este reprezentat de suma veniturilor anuale nete
realizate din activitati independente, din salarii si din cedarea folosintei bunurilor,
din care se scad pierderile fiscale si deducerile personale.In afara acestor
venituri ale persoanelor fizice care se globalizeaza exista si alte venituri, cum
sunt cele din dividende si dobanzi si altele, a caror impunere este finala si se
impoziteaza separat, asupra carora vom reveni.De asemenea exista si venituri
care nu se impoziteaza, deci care nu trebuie declarate si nu vor fi impuse, din
care enumeram selectiv: bursele, bunurile primite sub forma de sponsorizare,
sumele incasate din asigurari cu titlu de compensatiei pentru pagubele suportate,
veniturile din agricultura si silvicultura etc.
unde:
Dp – deduceri personale.
Veniturile din activitati independente (V1) provin din trei surse principale:
- activitati comerciale;
- profesii liberale (medici, avocati, consultanti etc);
- drepturi de proprietate intelectuala (brevete, marci, drepturi de
autor etc).
45
Veniturile nete din activitati independente se determina astfel:
In vederea determinarii venitului net impozabil, din venitul brut din salarii se scad
o serie de cheltuieli deductibile:
46
Contul 444 “Impozitul pe salarii” este un cont de datorii curente, cu
funcţie contabilă de pasiv.
Se creditează cu sumele reţinute de către entitatea economică din
veniturile salariale ale personalului reprezentând impozitul pe venitul din salarii.
Exemplul 18:
Societatea Industry retine impozitul pe venit din veniturile salariale ale
angajatilor.
% = 444
“Impozitul pe salarii”
421
“Personal-salarii datorate”
423
“Personal-ajutoare materiale datorate”
424
“Prime reprezentând participarea salariaţilor
la profit”
Exemplul 19:
Societatea Industry vireaza la bugetul statului sumele aferente impozitului pe
sqalarii.
444 = %
“Impozitul pe salarii „ 5121
“Conturi la bănci în lei”
sau / si
47
5311
“Casa în lei”
Contribuţii angajator
CAS (pensii) 19,5% respectiv 18,00% din decembrie 2008
Sănătate 5,5% respectiv 5,2% din decembrie 2008
Şomaj 1,00% respectiv 0,50% din 1 decembrie 2008
Fondul pentru accidente de Între 0,40-2,00% (în funcţie de codul CAEN - obiectul de
muncă activitate)
Concedii şi îndemnizaţii 0,85%
0,75% sau 0,25% în funcţie de locul în care se păstrează
carnetele de muncă (respectiv ITM sau sediul
Contribuţia la ITM angajatorului)
Fond de garantare a
salariilor 0,25%
Total contribuţii angajator minim 27,25% - maxim 28.85% din salariul brut
Contribuţii angajaţi
CAS (pensii) 9,50%
Sănătate 6,50% respectiv 5,50% (de la 1 iulie 2008)
Şomaj 0,50%
16% din venitul net (Venitul brut mai puţin total contribuţii
Impozit salarii si deducerea personală)
Total contribuţii angajaţi minim 29,50% din salariul brut realizat
48
Pentru un venit brut lunar din salarii de pana la 10.000.000 lei:
Fara persoane in intretinere: 2.500.000
Cu o persoana in intretinere: 3.500.000
Cu 2 persoane in intretinere: 4.500.000
Cu 3 persoane in intretinere: 5.500.000
Cu 4 persoane in intretinere: 6.500.000
Pentru un venit brut lunar din salarii cuprins intre 10.000.001 si 30.000.000 lei:
Fara persoane in intretinere: 2.500.000 x [1-(VBL-10.000.000)/20.000.000]
Cu o persoana in intretinere: 3.500.000 x [1-(VBL-10.000.000)/20.000.000]
Cu 2 persoane in intretinere: 4.500.000 x [1-(VBL-10.000.000)/20.000.000]
Cu 3 persoane in intretinere: 5.500.000 x [1-(VBL-10.000.000)/20.000.000]
Cu 4 persoane in intretinere: 6.500.000 x [1-(VBL-10.000.000)/20.000.000]
Pentru un venit brut lunar din salarii peste 30.000.000: Deducerea personala
lunara este 0 (zero).
49
sociale”
Soldul este creditor şi reprezintă sumele datorate de către entitatea
economică bugetului asigurărilor sociale.
50
asigurările sociale de sănătate”
Soldul este creditor şi reprezintă sumele datorate asigurărilor sociale de
sănătate.
51
Soldul final este creditor şi reprezintă sumele datorate privind fondul de
şomaj.
52
“Alte datorii sociale” “Conturi la bănci în lei”
Soldul final este creditor şi reprezintă alte datorii sociale.
Exemplul 20:
Societatea Industry plateste datoriile aferente salariilor catre bugetul de
stat.
Înregistrarea retinerilor aferente salariilor
421 = %
„Personal – remuneratii datorate” 4372
„Contributia personalului
la fondul de somaj”
4312
„Contributia personalului
pentru pensia suplimentara”
4314
53
„Contributia personalului la
asigurarile sociale de sanatate”
6451 = 4311
„Cheltuieli privind contributia „Contributia unitatii la
unitatii la asigurarile sociale” asigurarile sociale”
6452 = 4371
„Cheltuieli privind contributia „Contributia unitatii la fondul de somaj”
unitatii pentru ajutorul de somaj”
54
5.CONCLUZII
Peisajul raportării financiare din toate ţările se modifică fundamental în acesti ani.
Cuvântul „schimbare de paradigmă” nu apare des, dar redă totuşi în mod adecvat
caracterul acestei transformări revoluţionare.
În viitorul apropriat, pentru toţi care se ocupă cu raportarea financiară în Germania vor fi
relevante şi mai multe sisteme de raportare financiară: rămâne Codul Comercial, poate
chiar un drept fiscal independent, IFRS şi pentru unii şi US-GAAP. În viitor, Codul
Comercial German va dobândi, eventual, o poziţionare de „produs de nişă” pentru
întreprinderile mici.
Este posibil ca legiuitorul german să comită o greşeală dacă acum configurează Codul
Comercial şi pe „obiceiuri” internaţionale şi îi răpeşte acestei legi avantajele sale de
specializare pentru această grupă de utilizatori. Efectele suplimentare deja se prevăd.
Rămâne de văzut însă dacă IFRS va fi impus drept sistem orientat pe piaţa de capital
acceptat internaţional.
Contabilul va trebui să se obişnuiască cu multe lucruri noi. Astfel, dinamica
evoluţiei conţinutului în direcţia unei „contabilizări integrale la valoarea justă” va contribui
la faptul că noi trebuie să ne despărţim mai întâi de ceea ce numim raportare
verificabilă. Teoreticienii bilanţului vor cunoaşte deja această evoluţie, deoarece în acest
caz este vorba de o altă încercare de apropriere de vechea idee a „profitului economic”.
Această idee fascinantă teoretic a fost totuşi legată de problema că este dificil de
transpus în realitate. În această privinţă se speră că cei responsabili din IASB ştiu într-
adevăr ce aşteaptă de la întreprinderea raportoare, de la auditorii ei, însă mai ales de la
utilizatorii raportării. Subiectivizarea recunoaşterii şi evaluării bilanţiere este simultană cu
standardele cuprinzătoare, detaliate şi care nu sunt formulate mereu exact din punct de
vedere juridic şi care cu greu pot fi interpretate teleologic (în raport cu obiectivele). În
ciuda posibilelor aspiraţii către o contabilitate bazată pe principii, valoarea redusă a
poziţiei cadrului conceptual IASB (sau FASB) şi nevoia raportorilor şi auditorilor de
siguranţă juridică în întocmirea situaţiilor financiare anuale arată că regulile detaliate vor
continua să se afle în prim-plan. În acest caz, nu se preconizează sisteme consistente
de reguli. Acest proces ar putea transforma situaţiile financiare anuale dintr-un calcul
decizional pentru investitori într-un calcul de ocolire a responsabilităţii pentru
management şi auditori.
55
Bibliografie:
56
i
ii
iii
iv