Sunteți pe pagina 1din 79

Universitatea de Stat din Republica Moldova

Catedra “ Finanţe şi Bănci”

Raport
privind practica prelicenţiară
(B.C. „Energbank” S.A.)
al studentului gr. EF – 0510
Juncu Veronica

Coordonator de la catedră
Gamanjîi Alexandru

Coordonator de la bancă
Contabil Gherasimciuc Iu.

Chişinău 2008
Cuprins
Introducere …………..……………...…………………………………….. 3
Cap.1. Statutul, structura băncii comerciale, funcţiile secţiilor şi
serviciilor ……...………………………………………………………........ 6
Cap.2. Resursele băncii şi activitatea privind atragerea lor ….............. 18
Cap.3. Organizarea operaţiunilor de creditare şi evidenţa acestora ..... 23
Cap.4. Organizarea şi evidenţa operaţiunilor de decontare …….......... 32
Cap.5. Organizarea şi evidenţa operaţiunilor valutare ………….......... 51
Cap.6. Organizarea şi evidenţa operaţiunilor de factoring (leasing, trust)
…...………………………………………………………………………… 55
Cap.7. Organizarea şi evidenţa operaţiunilor cu hîrtii de valoare …… 60
Cap.8. Organizarea şi evidenţa operaţiunilor de casă ………………… 63
Cap.9. Bilanţul băncii comerciale şi principiile alcătuirii lui ……….. 66
Cap.10. Gestiunea lichidităţii bilanţului băncii comerciale ………… 69
Încheiere ……………………………………………………………….. 75
Bibliografie …………………………………………………………….… 78
Anexe ……………………………………………………………………... 79

Introducere
2
Existenţa unui sistem economic financiar eficient constituie condiţia principală în
dezvoltarea unui sistem economic. Vorbind de un sistem financiar ne referim la
următoarele:
1. sistemul bancar, care se distinge prin capacitatea sa de intermediere pe piaţa de
capital;
2. “instituţiile financiare specializate”, spunînd acestea ne referim în mod special
la instituţiile capabile să opereze în domeniul creditelor de lungă durată, al leasingului,
al factoringului şi al asigurărilor;
3. bursa de valori, ne referim mai cu seamă la capacitatea ei de a pune în circulaţie
şi de a crea instrumente financiare.

Argumentarea temei În lucrarea de faţă ne referim la esenţa băncilor în activitatea


financiară a ţării. Termenul de bancă este definit în literatura de specialitate în diferite
sensuri. În sens restrîns cuvîntul “bancă” – întreprindere individuală care efectuează
operaţii de plată şi de credit.

În sensul larg al cuvîntului “bancă” are următorul consens – instituţie financiară


care atrage de la persoane fizice sau juridice depozite sau echivalente ale acestora
transferabile prin diferite instrumente de plată, şi care utilizează aceste mijloace total
sau parţial pentru a acorda credit să facă investiţii pe propriu cont şi risc.
Rolul băncilor comerciale este :
1. participă la intermedierea fluxurilor financiare,
2. acordă şi finanţează anumite activităţi din sfera de producţie ,
3. creează posibilităţi de economisire şi stocare a banilor,
4. băncile sunt intermediari în transferul politicii monetar de creditare ale statului
asupra economiei.
3
Banca la care ne vom referi în rîndurile următoare este B.C. “Energbank” S.A. –
bancă ce şi-a confirmat recunoaşterea internă şi internaţională atît în hotarele acestei ţări
cît şi după arealul acesteia. În prezent Banca este instituţie financiară de tip universal ce
oferă o gamă completă de servicii atît persoanelor fizice cît şi persoanelor juridice.
Structura lucrării: Conţinutul lucrării este structurat în 10 capitole, fiecare avînd
specificul său de dezvăluire.
Primul capitol “Statutul, structura băncii comerciale, funcţiile secţiilor şi
serviciilor” - include prevederile obligatorii care urmează a fi incluse în Statutul unei
bănci înfiinţate, structura băncii comerciale – filiale, sucursale, agenţii/reprezentanţe,
precum şi funcţiile secţiilor şi serviciilor ce fac parte din activitatea unei bănci.
Capitolul doi “Resursele băncii şi activitatea privind atragerea lor”- cuprinde
particularităţile de atragere a resurselor, tipurile de resurse.
Capitolul trei “Organizarea şi evidenţa operaţiunilor de creditare”- în care
enunţăm tehnica creditării persoanelor fizice şi juridice, tipurile rapoartelor privind
operaţiunile de creditare.
Capitolul patru “Organizarea şi evidenţa operaţiunilor de decontare” - enunţă
tipurile de decontări şi distribuţia acestora.
Capitolul cinci “Organizarea şi evidenţa operaţiunilor valutare”, la
compartimentul dat prezint subdviziunile operaţiunilor valutare .
Capitolul şase “ Organizarea şi evidenţa operaţiunilor de factoring (leasing, trust)
- acest capitol cuprinde conţinutul acestor operaţiuni.
Capitolul şapte “Organizarea şi evidenţa operaţiunilor cu hîrtii de valoare” -
cuprinde regulile de emitere, particularităţile operaţiunilor, păstrare precum şi evidenţa
operaţiunilor.
Capitolul opt “Organizarea şi evidenţa operaţiunilor de casă” – prezintă
organizarea deservirii de casă a băncilor comerciale, organizarea prognozării încasării şi

4
eliberării numerarului de bancă, organizarea operaţiunilor privind încasarea
numerarului.
Capitolul nouă “Bilanţul băncii comerciale şi principiile alcătuirii lui” – cuprinde
principiile alcătuirii şi conţinutul bilanţului băncii.
Capitolul zece „Gestiunea lichidităţii bilanţului băncii comerciale” - aici este
redată metoda de gestiune a bilanţului bancar privind necesarul de numerar.
La studiul lucrării de laborator sunt anexe şi bibliografia întrebuinţată.

Capitolul I. Statutul, structura băncii comerciale, funcţiile secţiilor


şi serviciilor.

5
Banca Comercială BC”Energbank” S.A. este una din cele mai recunoscute
şi care are o reputaţie a unui partener de afaceri sigur şi profesionist. Datorită politicii
echilibrate şi rezonabile în sfera managementului financiar, BC „Energbank”SA şi-a
întărit considerabil poziţiile sale pe piaţa financiară a Moldovei.
Prin decizia Adunării de Constituire 16 ianuarie 1997, banca şi-a început
activitatea ca societate pe acţiuni - Bancă Comercială B.C.”Energbank”S.A.
96,5% din acţiuni aparţin întreprinderilor cu forma de proprietate diferită şi 3,5%
aparţin persoanelor fizice.
În prezent banca este o instituţie financiară universală, care are posibilitatea de a
presta toate tipurile de servicii bancare moderne pentru clienţii săi. Sediul Central al
B.C.”Energbank”S.A. se află în centrul oraşului Chişinău pe strada V. Alecsandri, 78.
În prezent B.C.”Energbank”S.A. dispune de 64 locuri de deservire a clientelei
inclusiv 19 filiale, casele de recepţionare a plăţilor se extind pe întreg teritoriul
Republicii Moldova (Chişinău, Bălţi, Hînceşti, Edineţ, Donduşeni, Orhei, Soroca,
Floreşti, Briceni, Ungheni, Taraclia, Anenii Noi, Cricova, Criuleni, Cahul, Comrat,
Drochia, Leova, Ocniţa, Făleşti, Rîşcani).
Actualmente B.C.”Energbank” S.A. este una din cele mai lichide bănci din
republică cu licenţa de tip „B”, activele căreia depăşesc 1 mlrd. lei. Se află pe al treilea
loc după creşterea activelor lichide, al cincilea loc după creşterea activelor, al patrulea
loc după creşterea depozitelor, tot al patrulea loc după creşterea angajamentelor, al
şaselea loc după creşterea capitalului acţionar, al treilea loc după creşterea mijloacelor
fixe şi al optulea loc după volumul creditelor şi leasingului financiar.
Banca dispune de 13 bancomate şi peste 4 mii de conturi de card.
B.C.”Energbank” S.A. oferă un spectru larg de servicii pentru clienţii săi, inclusiv
deservirea conturilor curente şi de depozit, comercializarea valutelor străine, păstrarea
valorilor personale, emiterea şi deservirea cardurilor bancare, acordarea creditelor de
6
consum, emiterea cecurilor bancare, primirea plăţilor pentru serviciile comunale, energie
electrică, telefon ş.a. B.C.”Energbank” S.A. oferă servicii exclusive pe piaţa bancară şi
anume recuperarea TVA prin serviciul „Tax Free”; servicii de brokeraj pe piaţa
„FOREX”, transferuri băneşti: Anelik, Blizko, InterExpress, Contact, Migom, Western
Union, ş.a.
Reţeaua băncilor corespondente a B.C.”Energbank” S.A. permite efectuarea
eficientă a plăţilor în toată lumea în termeni optimali.
Politica în sfera lucrului cu clienţii se bazează pe convenienţa reciprocă şi pe
colaborarea de afaceri. Elaborarea şi implementarea noilor tehnologii bancare,
menţinerea calităţii serviciilor la nivel înalt au devenit priorităţi în relaţiile cu clienţii
băncii. Tendinţa băncii către creşterea stabilă a veniturilor, luînd în consideraţie
interesele acţionarilor şi ale clienţilor, şi-a găsit reflecţie în rapoartele de activitate ale
băncii, care demonstrează prezenţa potenţialului financiar, de cadre şi tehnic ale băncii.
Cel mai preţios capital al băncii sunt clienţii. La momentul dat
B.C.”Energbank”S.A. deserveşte mai multe firme de comerţ, Societăţi cu Răspundere
Limitată, Întreprinderi Individuale, Societăţi pe Acţiuni, persoane fizice.
Activitatea băncii este înalt apreciată atît de clienţii şi partenerii de afaceri cît şi de
organele de supraveghere şi control.
Pentru o comoditate mai mare în deservirea clienţilor săi, banca tinde să dezvolte
reţeaua din filiale şi să sporească eficienţa acesteia.
Banca lucrează încontinuu în vederea optimizării reţelei corespondente
internaţionale şi extinderii sferei de colaborare cu alte bănci, scopul creării unor condiţii
cât mai avantajoase pentru efectuarea de către clienţii băncii a decontărilor cu
străinătatea. În prezent banca dispune de conturi corespondente LORO şi NOSTRO în
peste 10 bănci din diferite ţări.
Conform Legii cu privire la Banca Naţională a Moldovei nr.548 din 21.07.1995
“banca este acea instituţie financiară care prin activitatea sa acceptă de la persoane fizice

7
sau juridice depozite sau echivalente ale acestora ce sînt transferabile prin diferite
instrumente de plată şi care utilizează mijloace totale sau parţiale pentru a acorda credite
sau a face investiţii pe propriul său cont şi risc”.
Băncile se conduc în activitatea lor de prezenta Lege, de Legea Republicii Moldova
“Cu privire la Banca Naţională de Stat a Moldovei”, de alte legi ale Republicii Moldova,
de normele emise de Banca Naţională a Moldovei, precum şi de statutele lor.
Băncile comerciale se deosebesc după felul de formare a capitalului statutar (de
stat, mixte, Societăţi pe Aacţiuni şi Societăţi cu Răspundere Limitată), după apartenenţa
capitalului statutar (de stat, private, mixte, străine), după felurile de operaţiuni efectuate
(universale, specializate), după sfera de influenţă în activitatea bancară (republicane,
regionale) sau după orientări de ramură.
Statutul Băncii trebuie să cuprindă:
a) denumirea băncii şi sediu ei central (adresa);
b) capitalul statutar subscris şi termenul în care urmează a fi vărsat, situaţiile în
care capitalul statutar poate fi redus sau majorat; în ce cazuri şi care organ aprobă
modificarea capitalului statutar;
c) în cîte acţiuni se împarte capitalul statutar, care este valoarea nominală a unei
acţiuni emise; ce fel de acţiuni au fost emise şi câte de fiecare fel (nominative sau la
purtător);
d) lista operaţiunilor bancare pe care le execută banca;
e) garanţiile asiguratorii în baza cărora banca acordă credite;
f) lista fondurilor constituite de bancă;
g) teză că banca este persoană juridică şi funcţionează în baza gestiunii depline;
h) structura şi funcţiile organelor de administrare ale băncii; organele de conducere
şi atribuţiile acestora;
i) modul de înfiinţarea a sucursalelor, filialelor şi agenţilor în ţară şi străinătate şi
de desfăşurare a activităţii lor;

8
j) modul de fondare a băncii şi de încheiere a activităţii ei.
Banca este o instituţie financiară în cele mai multe cazuri o Societate pe Acţiuni pe
principii de libertate, autonomie financiară şi supunere a legislaţiei în vigoare în ţara
care activează.
Pentru crearea unei bănci există anumite reguli transcrise în legislaţia fiecărei ţări.
Numai respectarea integrală a acestor reguli permite societăţii financiare să se
denumească “BANCĂ”, şi să acorde toate serviciile permise de legislaţie pentru bănci.

Filiala “Dondușeni” a B.C.“Energbank”S.A. acordă următoarele servicii:


1. Organizarea asigurării deservirii operaţionale şi de decontare a persoanelor fizice
şi juridice.
2. Deschiderea şi evidenţa conturilor curente în valută naţională, a celor în valută
străină, de depozit, de depuneri şi altor conturi ale persoanelor fizice şi juridice.
3. Cumpărarea şi vînzarea valutelor străine în numerar, în corespundere cu limita
stabilită de bancă pentru filiale.
4. Efectuarea creditării persoanelor juridice şi fizice din contul mijloacelor atrase
de filială în limitele stabilite de regulamentele corespunzătoare ale băncii.
5. Acordarea serviciilor de consultare, marketing, expertiză şi altor servicii, legate
de activitatea băncii.
6. Evidenţa operaţiunilor efectuate şi prezentarea la timp a datelor de evidenţă
pentru includerea lor în bilanţul centralizat al băncii.
7. Primirea plăţilor pentru serviciile comunale, a impozitelor, taxelor de stat etc.
8. Prestarea serviciilor prin sistemele de transfer rapid “WESTERN UNION”,
”vmt” (vip money transfer), ”TNT” şi „DHL” (Poşta rapidă).
Cu dreptul exclusiv de autorizare (licenţiere) a băncilor în momentul fondării lor se
foloseşte autoritatea monetară a statului (Banca Centrală sau Banca Naţională a

9
Moldovei), tot ea este în drept să delege (transmită) funcţia de autorizare a băncilor altor
persoane considerate de a fi în stare s-o facă.
Pentru primirea autorizaţiei bancare fondatorii sau instituţia interesată prezintă
Băncii Naţionale a Moldovei o cerere în care să fie indicată denumirea băncii, sediul ei
central, scopul fondării, studiul de fezabilitate, care atestă garanţia economică a băncii,
numele şi adresa fondatorilor, responsabilitatea, informaţi despre valabilitatea
conducătorilor băncii, avizul comisiei de cenzori.
La cerere se anexează statutul băncii, aprobat de adunarea acţionarilor sau a
membrilor fondatori şi procesele verbale ale acestei adunări. Cererea de primire a
autorizaţiei bancare se examinează în termen de cel mult 45 de zile de la data prezentării
ei.
Modul de fondare a băncilor poate fi diferit de la o ţară la alta, însă cuprinde la
general următoarele etape:
1. exprimarea dorinţei libere din partea tuturor fondatorilor şi anunţarea despre
această dorinţă la Banca Centrală.
2. adunarea în conformitate cu cerinţele a tuturor actelor necesare pentru
autorizarea băncii, totodată acumularea mijloacelor financiare minime necesare pentru
începerea activităţii băncii.
3. avizarea de către Banca Centrală a tuturor actelor necesare pentru fondarea
băncii.
Din momentul primirii licenţei societatea înfiinţată va fi denumită “bancă”.
Totodată ea va activa pe parcursul unui termen de graţie în care se va stabili
confirmarea licenţei sau extragerea ei.
Autorizarea Băncii Comerciale se efectuează numai dacă fondatorii corespund
anumitor cerinţe care pot fi clasificate ca cerinţe obligatorii:
1. cerinţe cu caracter juridic care presupun:

10
- existenţa la fondatori a tuturor actelor juridice care le califică persoane cu drept
de decizie pentru persoane juridice.
- existenţa pentru viitoarea bancă a unui statut oformat corespunzând cu legislaţia
în vigoare.
2. cerinţe cu caracter financiar care se referă la capitalul minim necesar pentru ca
banca să fie autorizată.
Capitalul minim este de 50 de milioane lei. În Republica Moldova sunt trei tipuri de
autorizaţii:
A- 50 mln. B- 100 mln. C- 150 mln.
3. banii pe care îi investesc fondatorii pentru a crea capitalul băncii noi, le va
aparţine cu drept de proprietate.
4. cerinţă cu caracter tehnic şi declarativ, se referă la calificarea cadrelor şi-n
special a celor de conducere şi la existenţa unui local amenajat conform cerinţelor
necesare pentru acordarea de servicii bancare.
A - toate tipurile de servicii în lei moldoveneşti, cu excepţia de trust şi
comercializarea valorilor imobiliare.
B - toate operaţiunile licenţei de tip A şi în valută liber convertibilă plus servicii de
trust.
C - toate serviciile de trust neinterzise de Banca Naţională.
În cazul acordării avizului pozitiv Banca Naţională va înscrie banca într-un registru
numit “Registrul Băncilor Comerciale”. Autorizaţia nu are termen de valabilitate însă
dacă banca licenţiată comite unele încălcări în activitatea sa licenţa poate fi
suspendată /extrasă.
Suspendarea licenţei presupune înlăturarea pe un termen anumit a dreptului de
acordare a serviciilor bancare, în cazul cînd toate erorile din activitate sunt înlăturate,
banca poate testa servicii mai departe cu acordul Băncii Naţionale.

11
Decizia Băncii Naţionale de a retrage autorizaţia trebuie să fie imediat comunicată
în scris băncii şi filialelor respective precum şi Inspectoratului Fiscal.
Decizia de retragere a autorizaţiei, se publică în cel mult 7 zile de la adoptare în
Monitorul Oficial al Republicii Moldova, în ziarele de circulaţie generală, precum şi în
ziarele din localităţile în care banca are unităţi teritoriale.
Retragerea licenţei este anularea tuturor drepturilor pe care ea le acordă.
Se cunosc trei tipuri de structuri organizatorice a băncii:
A - banca cu-n singur sediu;
B - banca cu unităţi teritoriale;
C - holdingul bancar.
Dacă banca doreşte să-şi lărgească arealul geografic de prestare a serviciilor ea
poate deschide unităţi teritoriale sub formă de sucursale, filiale, agenţii /reprezentaţe.
Sucursale - sunt agenţii teritoriale mari ale băncii înzestrate cu anumite autonomii
financiare.
Filialele - sunt unităţi teritoriale mai mici care au drepturi să presteze un număr
mai mic de activităţi decît sucursalele şi sunt limitate în drept de decizie asupra
activităţii lor.
Agenţia / reprezentanţa care are dreptul să efectueze doar un singur tip de
servicii şi este absolut dependentă atît financiar cît şi cu drept de decizie de Centrala
Băncii.
B.C.”Energbank” S.A. are următoarele filiale şi reprezentanţe:
Filiala “CENTRU”: Reprezentanţa Nr.1 „Centru”; Reprezentanţa „Puşchin”.
Filiala “BOTANICA”: Reprezentanţa “TRAIAN”; Reprezentanţa „Cuza-Voda”;
Reprezentanţa „Nr.4”; Reprezentanţa Nr.2 „Mariţa”.
Filiala “CIOCANA NOUA”: Reprezentanţa Ciocana “Vieru”;
Reprezentanţa Nr.2; Reprezentanţa Nr.3.
Filialla “RISCANI”: Reprezentanţa „Nr.1”; Reprezentanţa „Nr.2” ;

12
Reprezentanţa „Nr.4”; Reprezentanţa „CRICOVA”.
Filiala “ISMAIL”: Reprezentanţa Nr.5 „Farmacia”; Reprezentanţa „Nr.1”.
Filiala “BUIUCANI”: Reprezentanţa “Nr.1”.
Filiala „BĂLŢI”: Reprezentanţa „Nr.1”; Reprezentanţa „Nr.2”;
Reprezentanţa „Nr.3”; Reprezentanţa „Nr.4”; Reprezentanţa „Nr.5”;
Reprezentanţa „Nr.6”; Reprezentanţa „Nr.7”.
Filiala „OCNIŢA”: Reprezentanţa „Nr.1”; Reprezentanţa „Nr.2”.
Filiala „COMRAT”: Reprezentanţa „Nr.1”.
Filiala „CAHUL”: Reprezentanţa „Nr.1”; Reprezentanţa „Nr.2”;
Reprezentanţa „Nr.3”.
Filiala „HÎNCEŞTI”: Reprezentanţa „Nr.1”; Reprezentanţa „Nr.2”.
Filiala „SOROCA”: Reprezentanţa „Nr.2”.
Filiala „LEOVA”: Reprezentanţa „Nr.1”; Reprezentanţa „Nr.2”.
Filiala „EDINEŢ”: Reprezentanţa „Nr.1”; Reprezentanţa „Nr.2”;
Reprezentanţa „Nr.3”; Reprezentanţa „Nr.4”.
Filiala „ORHEI”: Reprezentanţa „Nr.1”; Reprezentanţa „Nr.2”;
Reprezentanţa „Nr.3”.
Filiala „DROCHIA”: Reprezentanţa „Nr.1”.
Filiala „BRICENI”; Filiala „FLORESTI”; Filiala „CRIULENI”.
Reprezentanţa „UNGHENI”; Reprezentanţa Nr. 1 „UNGHENI”;
Reprezentanţa ”TVARDIŢA”; Reprezentanţa „TARACLIA”;
Reprezentanţa „ANENII NOI”; Reprezentanţa “DONDUŞENI”

O bancă în Republica Moldova poate deschide o filială dacă corespunde


următoarelor cerinţe indicate în Regulamentul cu privire la deschiderea filialelor de către
bănci nr.37/09-01 nr.37 adoptat la 15.11.1996. :
1. un termen de activitate nu mai puţin de un an.

13
2. corespunde coeficientului COOKE, adică capitalul propriu este nu mai puţin de
12 % din activele ponderate la risc.
3. activitatea acestei bănci este în strictă corespundere cu legislaţia în vigoare.
Despre decizia de deschidere a filialei, Banca Comercială informează Banca
Naţională şi depune un set de documente în conformitate cu legislaţia. Banca Naţională
în decurs de 30 zile anunţă Banca Comercială despre acordul /dezacordul cu deschiderea
filialei. Dacă răspunsul este pozitiv, filiala băncii este înscrisă în registrul băncii
comerciale. Din momentul acesta filiala are dreptul de a activa. În cazul în care se
închide filiala, banca prezintă Băncii Naţionale a Moldovei în termen de 30 de zile din
data luării deciziei corespunzătoare despre aceasta:
a) scrisoare cu privire la încetarea activităţii filialei;
b) extrasul din procesul – verbal în care s-a luat decizia cu privire la închiderea
filialei;
c) informaţia detaliată cu privire la transmiterea angajamentelor filialei.
În Republica Moldova filiala nu are statut de persoană juridică separată, filiala are
dreptul să presteze toate tipurile de servicii bancare în baza licenţei pe care o are banca.
Pe teritoriul Republicii Moldova filiala unei bănci străine poate să activeze numai
în baza unei autorizaţii eliberate de Banca Naţională. În conformitate cu legislaţia
Republicii Moldova fiecare filială a unei bănci străine este privită ca o persoană juridică
şi necesită autorizare în aceleaşi condiţii ca o bancă moldovenească.
Conform legislaţiei orice instituţie financiară este alcătuită la rîndul său în Secţii:
1 - secţia contabilitate (persoane fizice, juridice),
2 - secţia juridică (operaţiuni numai în lei),
3 - secţia valutară (persoane fizice, juridice),
4 - secţia deservirii persoane fizice (casieriile),
5 - secţia creditare (persoane fizice, juridice).

14
Funcţiile:
1. perfectarea documentelor zilei (notele de contabilitate, extras):
- evidenţa contabilă,
- transmiterea informaţiei la sediul central,
- perfectarea documentelor pentru transferuri.
2. închirierea safeurilor (plata lunară 70 lei):
- primirea plăţilor de la persoane juridice (S.R.L., S.A., Întreprinderi Individuale
etc),
- verificarea identităţii bancnotelor,
- banderolarea banilor,
- perfectarea documentelor la eliberarea / trimiterea, primirea banilor prin încasare.
3. schimbul valutar (lei, EURO, $, RUR, RON):
- primirea, eliberarea transferului prin Wester Union, etc.,
- deschiderea depozitelor în valută,
- perfectarea documetelor zilnice referitoare la:
 casa juridică valutară ($,EURO),
 casa depozite valutare ($, EURO),
 casa schimb valutar($, EURO, RUR, RON),
 casa Western Union ($, EURO),
- îndeplinirea registrelor şi mapelor respective,
- eliberarea banilor transferului “contact”,
4. primirea plăţilor comunale :
- achitarea creditelor de consum,
- deschiderea depozitelor (persoane fizice),
- eliberarea dobînzilor depozitelor,
- perfectarea documentelor zilei, registrelor, mapelor de transfer,

15
- primirea plăţilor pentru taxe, amenzi, impozite.
5. perfectarea documentelor pentru acordarea creditelor persoane fizice şi juridice:
- efectuarea analizei documentelor pentru acordarea creditelor.
6. perfectarea documentelor privind primirea la păstrare a obiectelor de metal
preţios:
- evaluarea obiectelor primite la păstrare,
- acordarea sumei obiectelor evaluate sub un anumit potenţial.
În mod tradiţional băncile şi-au efectuat serviciile faţă de clienţi în 3 direcţii care au
la bază funcţiile principale ale băncii:
- acordarea de credite bancare, adică serviciul de finanţare a persoanelor cu
necesităţi temporare de bani;
- atragerea de depozite adică acordarea clientului posibilităţilor de economisire;
- intermedierea în procesul de transfer a fondurilor monetare adică serviciul de
facilitare pentru client a procesului de stingere a obligaţiilor sale.
Diversificarea în timp a serviciilor bancare are la bază următoarele motive:
- creşterea încrederii clientului în bancă datorită reglementării activităţii în baza
căreia clientul primeşte garanţii sigure ale drepturilor sale atât de la bancă cât şi de la
autorităţile monetare;
- informatizarea societăţii care acordă anumite facilităţi clientului în relaţiile cu
banca, iar uneori chiar impune aceste relaţii;
- internaţionalizarea operaţiunilor bancare care face să apară diverse servicii pentru
client în cadrul căreia banca nu numai gestionează şi efectuează operaţiuni de transfer
internaţional dar şi le garantează;
- interconexiunea strânsă a pieţei bancare cu piaţa bursieră.

16
Capitolul II. Resursele băncii şi activitatea privind atragerea lor.

Pentru orice activitate a unei bănci este nevoie de careva resurse care vor fi
utilizate pentru a-şi desfăşura activitatea.
Resursele băncii sunt de două tipuri:
capital propriu şi resurse atrase (dobîndă - %).
Resursele cu capital propriu se clasifică în două categorii :
- capital acţionar;

17
- capital format din profit;
Resursele atrase reprezintă mijloacele care fiind procurate de bancă sunt utilizate de
ea în scopul desfăşurării activităţii sale. În comparaţie cu resursele proprii resursele
atrase au următoarele caracteristici :
- ele nu aparţin băncii şi pentru ele nu există obligativitatea rambursării.
- ele includ în sine în momentul rambursării un oarecare cost. Acest cost este mai
mic decât costul capitalului propriu.
- ele se formează în baza funcţiei principale a băncii – atragerea de depozite.
Resursele atrase se clasifică :
1. După sursa de provenienţă :
Resurse depozitare - sunt mijloacele băneşti transmise de către clienţii băncii în
gestiune temporară pentru o anumită plată.
Resurse nedepozitare - sunt toate celelalte resurse procurate de bancă pe piaţa
financiară (creditele luate de la alte bănci; împrumuturi de la Banca Naţională;
emisiunea de obligaţiuni sau cambii).
2. După termenul de scadenţă :
La termen - adică termenul de scadenţă ce este determinat în contractul de
atragere.
La vedere - resursele atrase fără menţinerea exactă a termenului de scadenţă. Cele
mai stabile resurse sunt cele la vedere (cont de decontare).
3. După cost :
1. Resursele procurate şi achitate prin dobîndă ( majoritatea resurselor),
2. Resurse procurate şi achitate întru-un mod specific.
Scopul procurării resurselor de o bancă este formarea volumului de mijloace
financiare necesar pentru investirea ulterioară în cadrul activităţii bancare (cumpărarea
de acţiuni).

18
Resursele depozitare formează cuantumul major din totalul resurselor bancare,
cauza este :
a) Atragerea de depozite este principala funcţie a unei bănci;
b) Relaţiile depozitare stau la baza relaţiilor băncii cu clienţii;
c) Resursele depozitare sunt cele mai ieftine din totalul resurselor atrase de obicei;
d) Existenţa depozitului la bancă este necesitatea obligatorie pentru a efectua
decontările între agenţii economici.
Volumul de depozite pe care le deţine banca reprezintă volumul încrederii clienţilor
săi în ea şi se echivalează cu autoritatea băncii pe piaţă.
La rândul său depozitele se clasifică în două categorii :
1. La termen - aici se deosebesc depozite de economii care reprezintă depunerile
clienţilor pe un termen anumit la o dobîndă negociată de bancă.
Depozitul de economii are caracteristicile sale specifice :
- suma acestui depozit este prestabilită de bancă,
- dobînda lui se negociază în momentul depunerii şi nu se modifică pe tot termenul
de scadenţă,
- în cazul extragerii anticipate a banilor, clientul are obligativitatea de a
preîntîmpina banca. De obicei în acest caz clientul nu primeşte dobînda.
Depozitul la termen are următoarele caracteristici :
- suma depunerii se negociază între bancă şi client pentru fiecare în parte;
- nu necesită de obicei preîntîmpinare prealabilă la sustragerea depozitului deşi
unele bănci însistă asupra acestei cerinţe în funcţie de sumă;
- în cazul extragerii prealabile, banca poate acorda dobînda echivalentă cu dobînda
la depozitele curente.
Depozitele specifice încorporează în sine, atât caracteristica depozitelor de
economii cât şi a celor la termen şi în cadrul derulării la existenţa o oarecare condiţie –
depozite condiţionale.

19
2. La vedere - aici se include mai multe tipuri de depozite dar cele mai răspîndite
sunt conturile de decontare.
Conturile de decontare au următoarele caracteristici:
- despre extragerea sumelor la care banca nu este preîntîmpinată în prealabil;
- de obicei ele nu sunt remunerate prin dobîndă;
- dreptul de extragere a mijloacelor băneşti din acest cont se confirmă prin
mecanisme specifice autorizate şi reglementate la nivel naţional.
La momentul actual în cadrul atragerii resurselor bancare prin intermediul
depozitelor apar anumite inovaţiuni ce constau din uniri a depozitelor la termen cu cele
la vedere. Astfel de uniri sunt conturile NAW şi SUPER NAW.
După persoana deponentă avem:
1. Depozite persoane fizice - depuneri la vedere, la termen;
2. Depozite persoane juridice - depozite la vedere, cont de decontare;
3. Depozite de stat - conturi curente la termen.
Fiecare depozit indiferent de formă şi termen de scadenţă sunt formate sub formă
de conturi bancare. Contul reprezintă mecanismul stipulat de bancă prin care se
formează relaţiile băncii cu clienţii.
Specificul depozitelor la vedere – persoane fizice constau în faptul că puteţi
alimenta sau extrage din cont oricând în orice sumă, astfel posedaţi o flexibilitate
maximă în utilizarea mijloacelor băneşti şi totodată şi o dobîndă a mijloacelor ce circulă
pe aceste conturi.
B.C. “Energbank” S.A. vă propune următoarele tipuri de depozite la vedere în
lei şi în valută. (anexa 1).
B.C. “Energbank” vă propune următoarele tipuri de depozite la termen :
- depozite în LEI,
- depozite în USD,
- depozite în EURO,

20
- depozite in RUR.
Depozite la termen - asigură o dobîndă mai mare, termenul acestora variază de la
3 luni până la 3 ani. B.C. “Energbank” S.A. vă propune tipuri de depozite, ce asigură o
combinaţie optimă între termenul depozitului şi dobînda propusă. (anexa 1).
Resursele cumpărate de la Banca Naţională au un caracter specific şi pot fi de 6
tipuri:
- credit de refinanţare;
- credit de structurare;
- credit de licitaţie;
- credit de lombard;
- operaţiuni REPO;
- creditul special.
Pe lângă aceasta Banca Naţională poate acorda credite: overnight, overdraf.
Creditele luate de la alte bănci – resurse procurate pe piaţa interbancară au scopul,
de obicei, de a-şi acoperi deficitul de lichiditate. Banca comercială preia credite de la
alte bănci, deoarece acest tip de resurse procurate nu necesită formarea de rezerve
minime obligatorii ca-n cazul resurselor de păstrare.

Resursele specifice interbancare sunt:


1. pe termen scurt şi ultrascurt;
2. pe termen lung.
Creditele pe termen scurt şi ultrascurt acoperă pe cînd creditele pe termen lung stau
la baza relaţiilor de corespondenţă între bănci.
3. procurarea de resurse se face prin intermediul certificatului de depozitare:
Certificatul de depozitare este o hîrtie de valoare hibrid de pe piaţa monetară care
incorporează în sine atît calităţile unei operaţiuni specifice bancare cît şi calităţile unei
valori materiale.
21
4. Cumpărarea de resurse se efectuează prin intermediul cambiilor bancare:
Cambia bancară presupune o modalitate de procurare a resurselor prin intermediul
ei de către bancă pe piaţa monetară. În Republica Moldova banca va emite doar cambii
simple sub formă de bilet la ordin.
5. Procurarea de resurse prin intermediul emisiunii de obligaţiuni.
Obligaţiunea este o valoare mobiliară care certifică existenţa unui împrumut
preluat de emitent în condiţii de rambursabilitate, scadenţă, profitabilitate.

Capitolul III. Organizarea operaţiunilor de creditare şi evidenţa acestora.

Operaţiunile active ale băncii constau în plasarea fondurilor de care dispune banca
şi una din cele mai importante este activitatea de creditare. Ea reprezintă punerea la
dispoziţia persoanelor fizice şi juridice sau promisiunea de a dispune la dispoziţia lor a
fondurilor necesare pentru activitate. Activitatea de creditare se datorează faptului că
banca reprezintă o instituţie de intermediere între persoane cu fonduri disponibile şi cele
care au nevoie de fonduri suplimentare. Elementele constitutive ale creditului bancar
sunt :
- încrederea - provine de la greacă/ latină “încredere” şi reprezintă o cerinţă primară
a relaţiilor de credit;

22
- utilitate/necesitatea - care determină motivul apelării debitorului la încrederea
creditorului;
- timpul/perioada pentru care se acordă această încredere;
- bonitatea/solvabilitatea debitorului care presupune aprecierea posibilităţii acestuia
de a rambursa la timp şi integral creditul şi dobînda;
- dobînda/plata pentru credit care variază în funcţie de celelalte elemente ale
creditului;
În procesul de creditare banca trebuie să respecte un şir de principii:
1. la baza activităţii de creditare se află prudenţa bancară - lucru care semnifică că
banca trebuie să ia în consideraţie riscurile aferente acestei operaţiuni şi să încerce
micşorarea efectelor negative rezultate din aceste operaţiuni;
2. în activitatea bancară banca trebuie să urmărească în special viabilitatea şi
soliditatea afacerii creditare care constituie obiectul de creditare;
3. la acordarea creditelor banca are în vedere şi aspectele nefinanciare ale
debitorului care se referă la:
- calitatea managementului;
- piaţa pe care activează;
- locul lui pe piaţă;
- principalii concurenţi furnizori care pot influenţa afacerea acestuia şi posibilitatea
de a rambursa creditul.
4. creditele şi angajamentele asumate de bancă trebuie să se bazeze pe garanţii reale
şi personale oferite de către debitor şi valoarea cărora trebuie de regulă să acopere peste
100 % valoarea creditului şi dobînda aferentă.
5. acordarea creditului se face pe baza unei documentaţii pe care debitorul trebuie
s-o prezinte băncii.
6. monitorizarea şi controlul creditelor se efectuează din momentul acordării şi pînă
la rambursarea integrală.

23
Prin metode de creditare se subînţelege modalitatea de acordare şi rambursare a
creditelor în corespundere cu principiile de creditare indicate în politica de creditare a
băncii.
Activitatea de creditare a băncii presupune parcurgerea a mai multor etape
caracterizată prin diferite particularităţi care determină nivelul siguranţei şi
profitabilităţii băncii.
Etapele procesului de creditare:
- examinarea cereri de creditare şi discuţia cu solicitantul de credit;
- evaluarea credibilităţii debitorului şi evaluarea riscului de credit aferent acestei
operaţiuni;
- pregătirea şi încheierea contractului de credit;
- acordarea propriu-zisă a creditului;
- contractul privind respectarea condiţiilor contractului;
- rambursarea creditului;
- lucrul băncii cu creditele problematice.
Operaţiunea de creditare începe cu discuţia colaboratorului responsabil al băncii
„ofiţerul de credit” cu solicitantul de credite. Obiectivele discuţiei iniţiale a
colaboratorului responsabil al băncii cu solicitantul de credit sunt :
- argumentarea necesităţii creditului solicitat;
- determinarea gradului de promtitudine şi siguranţă a strategiei de dezvoltare a
clientului;
- conştientizarea de către solicitantul de credit a riscurilor la care poate fi expusă
activitatea ce urmează să fie finanţată din contul surselor puse la dispoziţia de bancă;
- evaluarea capacităţii de plată a clientului, respectiv de a genera venituri şi
lichidităţi ca principală sursă de rambursare a creditului şi de plată a dobînzilor aferente.
În cadrul discuţiei iniţiale, colaboratorul direcţiei de deservire a clientului, trebuie
să obţină următoarele informaţii mai detaliate :
24
- informaţia despre client (tipul firmei, data înfiinţării, genul de activitate,
conducătorul, profitabilitatea acesteia, principalii furnizori şi clienţi, condiţiile de
desfacere a producţiei);
- informaţia cu privire la creditul solicitat (suma, termenul, condiţiile de bază, rata
dobînzii);
- informaţii cu privire la rambursarea creditului (perioada de graţie, modalitatea de
rambursare);
- informaţii referitor la garanţiile propuse (tipul garanţiei, valoarea şi calitatea ei,
dreptul de proprietate asupra garanţiei);
- relaţiile solicitantului de credit cu alte bănci.
În cazul în care solicitantul de credit este o persoană fizică trebuie clarificate şi
întrebările referitor la :
- starea lui materială,
- scopul creditului solicitat,
- tipul garanţiilor de care dispune,
- modalităţile de rambursare a creditului şi a dobînzilor aferente.
În baza datelor prezentate de solicitantul de credit, colaboratorul de credite al
băncii trebuie să răspundă la întrebările indicate în chestionarul model utilizat la etapa
de negociere a creditului.
După discuţia cu solicitantul de credite se va proceda la completarea cererii de
credit. Cererea se admite a fi în formă liberă, existând şi o cerere de tip destinată
persoanelor juridice şi o cerere tip destinată persoanelor fizice.
Cererea întocmită de solicitantul de credit în formă liberă trebuie să conţină în mod
obligatoriu următoarele elemente:
- suma creditului solicitat;
- destinaţia creditului;
- modalitatea de acordare (integral, linie de credit, tranşe);
25
- termenul pentru care se solicită creditul;
- sursa primară de rambursare a creditului;
- garanţie;
- semnăturile persoanei autorizate să reprezinte societatea dată şi ştampila.
Solicitantul de credit anexează la cererea de creditare un şir de documente cerute
de bancă analiza cărora permite de a lua decizia corectă cu privire la acordarea creditului
(Anexa 7, 8, 9, 10). Orice decizie privind creditarea unui client trebuie să ia în
considerare capacitatea prezentă şi viitoare de a rambursa creditul din surse proprii.
Pentru a diminua riscul de nerambursare şi de prevenire a pierderii majore băncile
solicită garanţii reale şi chiar personale societăţilor comerciale la acordarea creditelor
precum şi cesionarea unor efecte de comerţ sub forma cesiunii de creanţă. O altă
categorie de garanţii mai puţin utilizate de bănci este dreptul de gaj general, dobândit
automat de creditor la acordarea creditului.
În funcţie de nivelul de competenţă, decizia privind acordarea creditului, revin
sucursalelor sau centralei băncii. În cadrul Centralei unei bănci decizia este luată la
nivelul comitetului de risc şi credite, a comitetului de direcţie, a consiliului de
administraţie în cazul unor credite mai mari.
Această etapă este finală pe baza căruia societatea comercială va primi
împrumutul. Contractul va fi semnat de persoanele autorizate, atît din bancă, cât şi din
partea societăţii. Contractul de credit va stipula condiţiile în care a fost aprobat creditul
(suma, obiectul, durata,grafic de rambursare,rata dobînzii, comisionul), obligaţiunile şi
drepturile părţilor şi garanţiile materiale.
Caracteristica principalelor tipuri de credite acordate persoanelor fizice de către
B.C.”Energbank”S.A. sunt :
 Auto-drive (pentru procurarea automobolului),
 Popular (pentru necesităţi de consum),
 Universal (cu gaj),

26
 Corporativ (pentru necesităţi de consum),
 Garant-depozit (pentru necesităţi de consum),
 Study (pentru achitarea studiilor).
Condiţii pentru toate creditele acordate:
 Rata dobînzii achitată de client (minimă/maximă), precum şi metoda de calculare
a valorii absolute a ratei dobînzii: variază între 12% şi 22%, dobînda se calculează lunar
din soldul creditului luîndu-se în consideraţie 360 zile în an.
 Comision pentru examinarea cererii 50 lei (la eliberarea creditului).
 Modul (anuităţi, rate, integral) şi frecvenţa plăţilor:
 creditul se achită lunar în rate egale, dobînda se calculează din sold şi se achită
lunar;
 creditul se achită în rate la decizia părţilor, dobînda se calculează din sold şi se
achită lunar.
Credite Auto-drive
Principalele condiţii de creditare: creditele se eliberează pe un termen de la 6 pîna
la 24 luni; suma maximă a creditului alcătuieşte pîna la 70% din costul automobilului
procurat; creditul se eliberează în valuta naţională; comision 1,5% din suma creditului
(minim 100 lei).
Documentele necesare pentru obţinerea creditului sunt:
 buletin, certificat pe salariu pentru ultimele 6 luni, carnet de munca, poliţa de
asigurare medicală obligatorie, adeverinţa de la ministerul Dezvoltării
Informaţionale, asigurarea CASCO în favoarea băncii.
Formele de asigurare ale creditului acceptate de bancă: automobilul asigurat sau alt
gaj (ipotecă, amanet).
Credite Popular

27
Creditul se eliberează pentru necesităţi de consum; suma creditului variază de la
1.000 pîna la 30.000 lei; creditul se eliberează pe un termen de pînă la 24 luni;
comisionul = 2% din suma creditului, (minim 100 lei).
Documentele necesare pentru obţinerea creditului sunt:
buletin, certificat pe salariu pentru ultimele 6 luni, carnet de muncă, poliţa de asigurare
medicală obligatorie, bonuri de plată la serviciile comunale. Forma de asigurare a
creditului este salariul lunar.
Credite Universal
Creditele cu gaj. Suma creditului trebuie să fie mai mare de 30.000 lei. Termenul
variază între 6 – 30 luni; comisionul – 1,5%. În calitate de gaj se acceptă: salariul lunar,
gajul obiectelor imobiliare, gajul amanet a bunurilor materiale sau drepturile
patrimoniale.
Documentele necesare pentru obţinerea creditului sunt:
buletin, certificat pe salariu pentru ultimele 6 luni, carnet de muncă, poliţa de asigurare
medicală obligatorie, bonuri de plată la serviciile comunale, documentele ce confirmă
dreptul de proprietate asupra bunurilor propuse în gaj.
Credite Corporative
Credite pentru necesităţi de consum. Suma variază între 1.000 şi 50.000 lei. Se
acordă pe un termen de la 6 – 30 luni. Comisionul =1,5% din suma creditului. În calitate
de gaj se acceptă salariul lunar, fidejusiune a întreprinderii.
Documentele necesare pentru obţinerea creditului sunt:
buletin, certificat pe salariu pentru ultimele 6 luni, carnet de muncă, poliţa de asigurare
medicală obligatorie, garanţia întreprinderii, bonuri de plată la serviciile comunale.
Credite Garant – depozit
Credite pentru necesităţi de consum. Suma minimă este de 1000 lei, iar cea maximă
80% din suma depozitului. Termenul maxim al creditului este de 24 luni.

28
Comisionul=1,5% din suma creditului. În calitate de gaj se acceptă amanetul mijloacelor
băneşti de pe contul de depozit.
Documentele necesare pentru obţinerea creditului sunt:
buletin, contract de depunere a mijloacelor băneşti.
Credite Study
Credite pentru achitarea studiilor. Suma variază între 1000 – 30.000 lei. Termenul
de la 6 – 24 luni. Comision 1,5%. În calitate de gaj se acceptă salariul lunar.
Documentele necesare pentru obtinerea creditului sunt:
buletin, certificat pe salariu pentru ultimele 6 luni, carnet de muncă, poliţa de asigurare
medicală obligatorie, contractul de studii, bonuri de plată la serviciile comunale.
Tipurile creditelor acordate de B.C. ”Energbank” S.A. Businessului mic şi
mijlociu şi categoriile acestora.
Beneficiarii de credite a businessului mic şi mijlociu se grupează în următoarele
categorii:
 Întreprinzător, care îşi desfăşoară activitatea în bază de patentă (titular de
patentă) – orice cetăţean al R. M. Cu capacitate de exerciţiu, orice cetăţean străin care
locuieşte permanent în R. M. şi are dreptul să-şi desfăşoare activitatea de întreprinzător,
care a declarat despre intenţia sa de a procura patentă şi corespunde cerinţelor de
calificare necesară pentru respectivul gen de activitate.
 Micro – întreprindere – întreprindere a carui număr mediu scriptic anual de
salariaţi nu depăşeşte 9 persoane, iar suma anuală a vînzărilor nete este de pînă la 3
milioane lei (inclusiv titularii de patente).
 Întreprindere mică – întreprindere a cărui număr mediu scriptic anual de salariaţi
nu depăşeşte 49 persoane, iar suma anuală a avînzărilor nete este de pînă la 25 milioane
lei.
 Întreprindere mică – 249 persoane, vinzari de pina la 50 milioane lei.

29
Tipurile de credite:
După modul de acordare
- linii de credit - se oferă de regulă pentru finanţarea mijloacelor circulante şi se
deosebeşte prin stabilirea la maximum, în limita căruia puteţi să manevraţi liber cu
resursele de creditare.
- credite overdraf - se oferă pe un termen foarte scurt şi este destinat acoperii
decalajului temporar de casă şi susţinerii operative a clientului.
Tranzacţii REPO - este o operaţiune ce include tranzacţii consecutive de vînzare -
cumpărare, acţiunile sale fiind la un preţ mai înalt decât cel ce este la baza ratelor
procentuale la creditele oferite de bancă. Acţionarii societăţii pot beneficia de
tranzacţiile REPO atît în interesele proprii, cît şi pentru asigurarea surselor suplimentare
de finanţare a societăţii pe acţiuni.
După termen :
- credit pe termen scurt (1 an sau mai puţin);
- credit pe termen mediu (de la 1 la 5 ani);
- credit pe termen lung (mai mult de 5 ani);
După scop :
- finanţarea mijloacelor circulante - este un credit destinat suplimentar mijloacelor
circulante ale întreprinderii, finanţării stocurilor sezoniere şi temporare pentru produse.
Se acordă pe un termen pînă la 18 luni.
- finanţarea investiţiilor - este destinată achiziţiei, modernizării mijloacelor fixe sau
realizării proiectelor investiţionale de perspectivă. Creditul se acordă pe un termen de
până la 60 luni.
După destinaţia utilizării resurselor:
- credite destinate agriculturii si industriei alimentare – ex.: cresterea pastrarea si
comercializarea recoltei; cresterea, ingrasarea si vinzarea septelui; pisciculturii;
silviculturii, etc.

30
După valută :
- fiecare produs este disponibil în lei sau în valută convertibilă - dolari SUA şi
EURO
- persoanelor juridice care practică activitate de antreprenoriat
După sursa de finanţare :
- din resursele atrase de pe piaţa internă;
- din resursele instituţiilor financiare internaţionale.
Capitolul IV. Organizarea şi evidenţa operaţiunilor de decontare.

Sistemul de plăţi reprezintă un set de înţelegeri privind stingerea obligaţiunilor de


către agenţii economici sau persoanele fizice prin intermediul resurselor reale/financiare.
Plata presupune actul de achitare a datoriilor care se efectuează prin intermediul
activelor reale sub formă de troc - barter sau prin transferul financiar.
Transferul financiar presupune schimbarea dreptului de proprietate asupra unui
activ financiar de la o persoană la alta. Transferul de fonduri nu întotdeauna exprimă
plata deoarece nu întotdeauna este iniţiat atunci cînd există o datorie (donaţie ajutor
financiar).
Doar transferul de fonduri în cadrul căreia ca intermediar participă o bancă poate fi
numit decontare.
În procesul de decontare intră activele financiare formate ca creanţe asupra unei
bănci şi aceste active poartă denumirea de mijloace de decontare.
Mecanismul de stingere a datoriilor se supune unor legităţi diferite de la ţară la ţară
care formează specificul de plată a ţării date. În Republica Moldova sistemul de plăţi sau
cum mai este denumit decontări este reglementat de diferite acte normative care stau la
baza activităţii de organizare a operaţiunilor de decontare.

31
Regulamentul nr. 25-11-02 privind decontările fără numerar în Republica Moldova
reglementează operaţiunile de decontare ce sunt efectuate în Republica Moldova.
Prezentul Regulament este un act normativ care reglementează decontările fără
numerar în sistemul naţional de plăţi al Republicii Moldova, determină modalităţile
generale de organizare a decontărilor şi circulaţia unică a documentelor la bănci.
DECONTAREA FĂRĂ NUMERAR reprezintă orice plată efectuată prin intermediul

documentelor de decontare fără a întrebuinţa moneda în forma sa concretă (bilete de


bancă şi monedă metalică).
DOCUMENTUL DE DECONTARE reprezintă dispoziţia sau cererea întreprinderii

întocmită pe suport material (formular de hîrtie sau suport de date) dată băncii cu scopul
executării plăţii fără numerar pentru livrarea mărfii sau valorilor, executarea lucrărilor,
prestarea serviciilor, precum şi altor plăţi.
DISPOZIŢIA DE PLATĂ (DISPOZIŢIA DE PLATĂ TREZORERIALĂ) este o dispoziţie

dată de către plătitor băncii care îl deserveşte de a transfera beneficiarului o anumită


sumă de bani.
CERERE - DISPOZIŢIE DE PLATĂ este cererea beneficiarului către plătitor de a

plăti, în baza documentelor de expediere, remise lui în afara băncii, privind valoarea
producţiei livrate, serviciilor prestate şi alte plăţi conform contractului.
ACREDITIV reprezintă angajamentul unei bănci de a plăti o sumă determinată
beneficiarului pentru marfa livrată sau serviciile prestate contra remiterii într-un termen
fixat, la prezentarea documentelor ce dovedesc că marfa a fost expediată sau serviciile
prestate.
CECUL este un document de decontare prin care emiţătorul de cec dă ordin băncii

plătitoare de a plăti o anumită sumă de bani la prezentarea unui cec de beneficiarul de


cec.
DISPOZIŢIA INCASO (DISPOZIŢIA INCASO TREZORERIALĂ) este dispoziţia

beneficiarului privind virarea incontestabilă a unei anumite sume de mijloace băneşti din

32
contul plătitorului fără consimţământul lui, în baza documentelor executorii sau a altor
acte legislative, care prevăd dreptul virării incontestabile.
PLĂTITORUL este persoana juridică sau fizică care plăteşte documentul de

decontare din cont propriu sau din contul creditului bancar.


BENEFICIARUL este persoana juridică sau fizică desemnată în documentul de

decontare în vederea primirii unei anumite sume de bani.


EMIŢĂTORUL DE CEC este persoana juridică sau fizică care este deţinătorul

cecului sau al carnetului de cecuri.


BENEFICIARUL DE CEC este persoana juridică care a primit cecul contra plată

pentru mărfurile livrate sau serviciile prestate.


BANCA PLĂTITOARE este banca care efectuează transferul unei anumite sume de

bani din contul plătitorului.


BANCA BENEFICIARĂ este banca unde se deserveşte beneficiarul căreia i se

transferă o anumită sumă de bani.


ACCEPTUL BĂNCII este modul prin care banca confirmă autenticitatea
documentului de decontare primit în scopul executării lui.
ZIUA OPERAŢIONALĂ este acea parte a unei zile lucrătoare pe parcursul căreia
banca recepţionează şi prelucrează documente de decontare cu data acelei zile.
NOTĂ DE CONTABILITATE este un document folosit de bancă pentru plata parţială

a documentelor de decontare ale întreprinderilor, transferarea sumelor încasate în


numerar sau plătite prin card în venitul bugetului de stat şi pentru efectuarea decontărilor
interbancare.
CAMBIA este un titlu de credit care reprezintă o creanţă scrisă, ce oferă posesorului

acesteia dreptul cert şi exigibil de a cere la scadenţa creanţei de la debitor, iar în caz de
neonorare a acestei cereri şi de la alte persoane obligate prin cambie, achitarea sumei de
bani indicate în cambie.

33
Toate întreprinderile indiferent de forma de organizare juridică sînt obligate să
respecte prevederile prezentului Regulament.
Unicul mijloc de plată legal pe teritoriul Republicii Moldova îl constituie moneda
naţională - leul moldovenesc. Nu se admite ca o întreprindere să efectueze plăţi pentru
achitarea angajamentelor (datoriilor, altor obligaţiuni) altei întreprinderi faţă de o terţă
persoană.
Regulamentul privind decontările fără numerar are la bază principiul opţiunii libere
de către întreprinderi a formelor de decontare şi fixării acestora în contracte, care nu
contravin prezentului Regulament, precum şi neamestecul băncii în relaţiile contractuale
dintre întreprinderi.
Circulaţia documentelor în bănci şi la Banca Naţională a Moldovei se efectuează în
corespundere cu prezentul Regulament, cu Regulamentul nr.12003-39 "Privind
decontările interbancare pe teritoriul Republicii Moldova", (proces - verbal nr.17 din
5.05.95) precum şi cu alte acte normative ale Băncii Naţionale a Moldovei.
Primirea documentelor de decontare de la întreprinderi se efectuează de către bancă
pe parcursul zilei operaţionale. Documentele de decontare primite de către bancă de la
întreprinderi în ziua operaţională se trec la bilanţ în aceeaşi zi.
Documentele de decontare se primesc de către bancă spre executare indiferent de
sumă.
Banca plătitoare informează săptămânal plătitorii despre data trecerii la scăderi de
către Banca Naţională din contul băncii plătitoare a sumelor documentelor de decontare
primare primite spre executare, adresate beneficiarilor cu conturile în alte bănci.
Documentele de decontare se întocmesc în limba moldovenească. Banca plătitoare
primeşte documentul de decontare spre executare numai în cazul prezenţei disponibilului
suficient pentru trecerea la scăderi a sumei consemnate complete din contul plătitorului.
Excepţie fac dispoziţia incasso şi dispoziţia incasso trezorială, pe care banca
plătitoare le primeşte şi în lipsa disponibilului în contul plătitorului.

34
În lipsa mijloacelor la contul plătitorului, funcţionarul băncii înregistrează
dispoziţiile incasso şi dispoziţiile incasso trezoriale într-un registru special.
Documentele de decontare înregistrate în registrul nominalizat se plătesc de către
bancă la apariţia mijloacelor băneşi în contul plătitorului fără acordul acestuia, conform
ordinei înregistrării, dacă legislaţia în vigoare nu prevede o altă modalitate.
Pretenţiile reciproce dintre beneficiar şi plătitor privind decontările, se examinează
de către instanţa judecătorească. Pretenţiile referitor la efectuarea operaţiunilor bancare
se înaintează băncii care a comis încălcarea şi se examinează de către instanţele
judecătoreşti.
Decontările fără numerar în Republica Moldova se efectuează în baza:
a) dispoziţiilor de plată, dispoziţiilor de plată trezoriale;
b) cererii - dispoziţie de plată;
c) cererii de acreditiv;
d) cecurilor;
e) dispoziţiilor incasso, dispoziţiilor incasso trezoriale.
Achitarea cambiei se efectuează prin dispoziţie de plată, cerere - dispoziţie de plată
sau prin cec din carnetul de cecuri cu limită de sumă.
Procedura de întocmire a documentelor de decontare
Documentele de decontare se întocmesc pe formulare - tip, care trebuie să
corespundă normelor tehnice expuse în anexe la prezentul Regulament. Desemnarea,
aranjarea şi tipărirea tuturor elementelor componente ale standardelor de conţinut ale
documentelor să se efectueze orizontal.
Înscrisurile în limba moldovenească din formularele - tip sînt însoţite de
echivalentele lor în limba rusă, executate cu majuscule de 1 mm înălţime şi amplasate,
după caz, în continuare sau desubt.
Documentele de decontare trebuie să conţină următoarele date:
a) denumirea documentului de decontare;

35
b) numărul documentului de decontare, data, luna, anul emiterii.
Data se indică în cifre, luna în litere, anul în cifre;
c) denumirea băncii plătitoare şi a băncii beneficiare, codul băncii, sediul băncii;
d) denumirea plătitorului şi a beneficiarului;
e) Codul Fiscal al întreprinderii care emite documentul de decontare, codul, tipului
documentului;
f) suma plăţii, care conţine în partea întreagă lei, iar în partea zecimală bani,
înscrisă cu litere şi cu cifre, aliniată în spaţiile destinate la stînga.
g) destinaţia plăţii (pentru ce, numărul, data şi anul cambiei, numărul exemplarului
cambiei, numărul, data şi anul contractului, numărul, data şi anul documentului care
confirmă expedierea sau primirea mărfurilor, executarea lucrărilor sau prestarea
serviciilor şi temeiul efectuării altor plăţi, inclusiv a plăţii preventive, condiţii
suplimentare).
h) semnăturile şi amprenta ştampilei cu care se autentifică documentul de decontare
se pun pe primul exemplar. Semnăturile trebuie să corespundă cu semnăturile şi
amprenta ştampilei din Cartela cu specimene de semnături şi amprenta ştampilei remisă
băncii.
Documentele de decontare întocmite de către managerul fondului în procesul de
administrare a contului de decontare a fondului de investiţii, se autentifică pe faţa
documentului cu semnătura şi amprenta ştampilei managerului fondului, iar pe verso cu
semnătura şi amprenta ştampilei depozitarului fondului.
Semnăturile trebuie să fie autografe, manuscrise şi puse cu cerneală sau cu pix de
culoare albastră sau neagră. Semnătura faximilă în documentele de decontare nu se
admite.
Se admite efectuarea decontărilor prin documente de decontare electronice.
Decontări în baza dispoziţiilor de plată

36
În baza dispoziţiei de plată (denumită ulterior dispoziţie) pot fi efectuate decontări
pentru mărfurile livrate sau serviciile prestate, precum şi alte plăţi.
Dispoziţia se primeşte la banca plătitoare spre îndeplinire în decurs de 1 zi de la
data emiterii. Ziua emiterii nu se ia în calcul. Dispoziţia se întocmeşte de către plătitor
pe formular tip (anexa 2) în 2 exemplare. Semnăturile şi amprenta ştampilei se aplică pe
primul exemplar. Dispoziţia se primeşte la banca plătitoare spre executare numai în
cazul disponibilului suficient de mijloace băneşti în contul plătitorului pentru trecerea la
scăderi a acesteia în sumă deplină.
Decontări în baza cererii-dispoziţie de plată
Cererea - dispoziţie de plată se întocmeşte de către beneficiar pe formular - tip
(anexa 3) în 2 exemplare şi se remite împreună cu documentele prevăzute în contract
nemijlocit plătitorului pentru accept şi plată.
Cererea - dispoziţie de plată se primeşte de către banca plătitoare spre plată numai
în cazul mijloacelor disponibile suficiente în contul plătitorului.
Banca plătitoare, verificînd corectitudinea perfectării cererii - dispoziţie de plată
trece la scăderile mijloacelor din contul plătitorului şi coase primul exemplar al cererii
-dispoziţie de plată în mapa băncii cu documentele zilei.
La virarea mijloacelor băneşti de către bancă la Banca Naţională prin canalele de
legătură telefonică sau pe suport magnetic cererea - dispoziţie de plată se prezintă de
către plătitor la banca plătitoare în două exemplare.
Termenul, pe parcursul căruia plătitorul este obligat să prezinte la bancă cererea
-dispoziţie de plată, este stabilit de către părţi în contract şi nu se controlează de către
bancă.
La refuzul de a plăti cererea - dispoziţie de plată, plătitorul înştiinţează beneficiarul
în ordinea şi termenul stabilit în contract fără participarea băncii.
Cambia

37
Achitarea cambiei se efectuează prin cerere-dispoziţie de plată. Cererea-dispoziţie
de plată se întocmeşte de către beneficiar (posesorul cambiei) pe formular-tip (anexa 3)
în 2 exemplare şi se prezintă împreună cu cambia nemijlocit plătitorului pentru plată.
Plătitorul verifică autenticitatea cambiei şi succesiunea girurilor şi înmânează
cererea-dispoziţie de plată împreună cu cambia beneficiarului (posesorului cambiei).
Beneficiarul (posesorul cambiei) prezintă cererea-dispoziţie de plată împreună cu
cambia bancii plătitoare.
La primirea spre executare a cererii-dispoziţie de plată banca plătitoare, verifică
corectitudinea perfectării şi trece la scăderi suma cambială din contul plătitorului.
Primul exemplar al cererii-dispoziţie de plată se coase în mapa băncii cu
documentele zilei.
Exemplarul al 2-lea se remite băncii beneficiare prin intermediul Băncii Naţionale
şi serveşte drept bază de înregistrare a sumei cambiale în contul beneficiarului şi se
coase în mapa băncii beneficiare cu documentele zilei.
La virarea mijloacelor băneşti prin canalele de legătură telefonică sau pe suport
magnetic cererea-dispoziţie de plată se prezintă de către beneficiar (posesorul cambiei)
la banca plătitoare în doua exemplare.
Primul exemplar serveşte ca bază pentru trecerea la scăderi a mijloacelor băneşti
din contul plătitorului şi se coase în mapa băncii plătitoare cu documentele zilei.
Al 2-lea exemplar cu menţiunea băncii se înmînează nemijlocit beneficiarului
contra aplicării de către beneficiar pe cambie a menţiunii "plătit în sumă totală".
Pe verso-ul exemplarului al 2-lea banca înscrie numărul şi data cambiei primite de
la beneficiar aplicînd semnătura şi amprenta ştampilei băncii.
Banca beneficiară este obligată să prezinte beneficiarului împreună cu extrasul din
cont un exemplar al documentului de decontare primar electronic, tipărit pe suport de
hîrtie, pe care este aplicată ştampila băncii.

38
În cazul cînd la contul plătitorului lipsesc mijloace suficiente pentru a plăti suma
cambială, banca aplică pe verso-ul primului şi al doilea exemplar al cererii-dispoziţie de
plată ştampila cu menţiunea "lipsă de mijloace" şi înmînează beneficiarului (posesorului
cambiei) toate exemplarele cererii-dispoziţie de plată împreună cu cambia pentru
transmiterea cambiei neachitate spre efectuarea protestului de către notarul public.
Beneficiarul (posesorul cambiei) este în drept să ceară de la banca plătitoare ca
ultima să ţină spre executare cererea-dispoziţie de plată pe parcursul a 2 zile de la data
scadenţei, rezervînduşi timp pentru a nu întîrzia la întocmirea protestului cambiei.
După întocmirea de către notarul public a actului despre protestul de neplată a
cambiei, beneficiarul (posesorul cambiei) prezintă cererea-dispoziţie de plată neachitată
anterior împreună cu cambia şi actul despre protestul de neplată a cambiei la banca
plătitoare spre executare ca document de executare silită. În lipsa mijloacelor băneşti în
contul plătitorului banca plătitoare plasează cererea-dispoziţie de plată împreună cu
cambia şi actul de protest în "Registrul documentelor de decontare percepute în mod
incontestabil".
Pentru efectuarea decontărilor plăţilor parţiale ale cererii-dispoziţie de plată se
utilizează nota de contabilitate. În nota de contabilitate la efectuarea plăţilor parţiale
după înscrisul "Destinaţia plăţii" se indică obligatoriu menţiunea "Plata parţială a cererii
- dispoziţie de plată, tipul documentului __ nr.__din_____". (data)
La efectuarea decontărilor pe suport hîrtie, nota de contabilitate se întocmeşte de
către bancă în 2 exemplare.
La virarea mijloacelor băneşti prin reţeaua de legătură telefonică sau pe suport
magnetic, nota de contabilitate se perfectează de funcţionarul băncii în două exemplare.
Primul exemplar serveşte ca bază pentru trecerea la scăderi din contul plătitorului a
sumei parţiale şi se coase în mapa băncii plătitoare cu documentele zilei.
Exemplarul 2, cu menţiunea băncii plătitoare împreună cu extrasul de cont se
înmânează plătitorului.

39
Banca beneficiară este obligată să prezinte beneficiarului un exemplar al
documentului de decontare primar electronic tipărit pe suport de hîrtie, pe care este
aplicată ştampila băncii, împreună cu extrasul din cont.
Sistarea sau întreruperea perceperii mijloacelor băneşti din contul plătitorului în
baza cererii-dispoziţie de plată se efectuează în următoarele cazuri:
a) la cererea beneficiarului;
b) la prezentarea unei decizii a organelor judecătoreşti;
c) la dispoziţia organelor de anchetă în legătură cu intentarea dosarului penal.
În dispoziţii, decizii sau cereri trebuie să fie indicată data, numărul documentului şi
suma, perceperea căreia trebuie să fie sistată sau încetată, precum şi semnăturile
persoanelor autorizate şi amprenta ştampilei.
Banca plătitoare, în ziua primirii documentului de sistare sau încetare a perceperii,
face pe cererea-dispoziţie de plată o menţiune indicînd:
a) data primirii documentului în bancă;
b) suma încasată (în litere), dacă a fost plătită parţial cererea-dispoziţie de plată;
c) data eliberării sau transmiterii documentului de către beneficiar sau
reprezentantul organului care a emis documentul de sistare sau încetare a perceperii
sumei cambiale.
Această menţiune se semnează de doi funcţionari ai băncii, se aplică amprenta
ştampilei, după aceasta cererea-dispoziţie de plată împreună cu cambia şi actul de
protest se remite beneficiarului sau reprezentantului organului care a emis documentul
de sistare sau încetare a perceperii sumei cambiale.
Decontări în baza acreditivelor
Forma decontărilor în baza acreditivelor se aplică în cazurile, în care această formă
de decontare este stabilită în contract de către plătitor şi beneficiar.
Pe teritoriul Republicii Moldova se aplică numai acreditivul acoperit şi irevocabil.

40
Acreditivul acoperit se numeşte acreditivul, la deschiderea căruia banca plătitoare
transferă băncii beneficiare mijloace băneşti în contul de bilanţ separat "Creditori
privind decontări documentare”.
Acreditivul irevocabil nu poate fi modificat sau anulat fără consimţămîntul ambelor
părţi contractante.
Deschiderea acreditivului are loc din contul mijloacelor personale ale plătitorului
sau din contul creditului băncii.
Termenul de valabilitate al acreditivului se stabileşte pînă la 25 de zile. Termenul
închiderii acreditivului, deschis din contul mijloacelor bugetare, nu poate depăşi limita
anului bugetar, adică 31 decembrie.
Acreditivul este destinat pentru decontări numai cu un singur beneficiar şi nu poate
fi readresat.
Nu se admite achitarea acreditivului în numerar. Cererea de acreditiv se întocmeşte
de către plătitor conform cerinţelor normelor tehnice privind elementele obligatorii la
întocmirea formularului - cerere de acreditiv.
Banca plătitoare, la rubrica "Credit" indică numărul contului de bilanţ 2807
"Creditori privind decontări documentare”. Pe lîngă aceasta în cererea de acreditiv
plătitorul este obligat să indice:
a) termenul acreditivului (data şi luna închiderii acreditivului în banca beneficiară);
b) denumirea documentelor, contra cărora se efectuează utilizarea acreditivului în
banca beneficiară;
c) numărul şi data contractului referitor la efectuarea decontărilor prin acreditiv;
d) denumirea mărfii şi serviciilor.
În lipsa unei singure condiţii din acestea, cererea de acreditiv nu se primeşte spre
executare.
Determinarea listei documentelor, care trebuie prezentate de către beneficiar
băncii beneficiare, îi revine plătitorului.

41
Băncile nu poartă nici o răspundere pentru forma, plenitudinea, exactitatea,
autenticitatea şi falsificarea documentelor anexate de către beneficiar la borderoul de
utilizare al acreditivului.
În cazul prezentării de către beneficiar a documentelor, care nu corespund
cerinţelor prevăzute în acreditiv, banca beneficiară este în drept să refuze primirea
documentelor pentru plata acreditivului.
Închiderea sau suspendarea acreditivului în banca beneficiară se efectuează:
a) la expirarea termenului acreditivului;
b) la cererea părţilor contractante privind refuzul de întrebuinţare în continuare a
acreditivului pînă la expirarea termenului de acreditiv luînd în consideraţie prevederile
p.45 din prezentul Regulament.
În toate cazurile banca beneficiară, cel mai tîrziu în ziua ce urmează după
ziua închiderii acreditivului, transferă suma acreditivului neutilizat băncii plătitoare
pentru a o restitui în contul plătitorului (conturile de decontare sau de împrumut).
Decontări în baza cecului
Cecul se utilizează de către persoanele juridice şi fizice la decontările pentru
mărfurile livrate, serviciile prestate sau pentru alte plăţi.
Persoanele fizice efectuează decontările în baza cecurilor prin intermediul cecului
de decontare F6-cm şi cecului din carnetul de cecuri, iar persoanele juridice prin
intermediul cecului din carnetul de cecuri cu limită de sumă.
Cecul, primit de către beneficiarul de cec nu poate fi girat decît la banca beneficiară
sau banca plătitoare.
Cecurile eliberate persoanelor fizice reprezintă un document bănesc nominal. Ele
se emit din contul mijloacelor băneşti păstrate în contul de depuneri sau din contul
banilor depuşi în numerar pe o sumă:
a) pînă la 99900 lei - carnetul de cecuri;
b) pînă la 99999 lei - cecul F6-cm.

42
Termenul de valabilitate a documentelor de decontare din ziua emiterii de către
banca plătitoare este:
a) pentru cecul de decontare F6-cm două luni;
b) pentru carnetul de cecuri un an;
c) pentru carnetul de cecuri cu limită de sumă un an.
În cazul în care suma şi cecurile din carnetele de cecuri n-au fost utilizate pe
parcursul termenului stabilit, valabilitatea carnetelor de cecuri poate fi prelungită încă
pe un an şi limita lor poate fi completată.
Termenul de prezentare al cecului din carnetul de cecuri cu limită de sumă de către
beneficiarul de cec spre plată la bancă este de 10 zile, ziua eliberării nu se ia în calcul.
Cecul prezentat mai tîrziu de termenul stabilit nu se primeşte spre executare.
Dacă valoarea mărfurilor livrate sau a serviciilor prestate este mai mică decît suma
cecului de decontare F6-cm, beneficiarul de cec eliberează restul în bani numerar dar nu
mai mult decît 25 la sută din suma totală a cecului.
La emiterea cecurilor din carnetele de cecuri este necesar de a respecta cu stricteţe
succesiunea numerelor de ordine. Cecul F6-cm, de asemenea se prezintă către plată
împreună cu paşaportul.
Dacă la completarea formularului cecului s-a comis vreo greşeală, acest formular se
consideră defectat şi în locul lui se completează unul nou.
Pe cecul defectat din carnetul de cecuri, emiţătorul de cec trebuie să scrie pe
diagonală cuvîntul "Defectat", indicînd data şi semnîndu-l.
Pe cecul defectat F6-cm banca plătitoare taie o parte din literele cuvintelor "de
decontare", indică data stingerii cecului şi legalizează cu semnăturile contabilului şef şi
al funcţionarului care a stins cecul.
La pierderea cecului F6-cm sau carnetului de cecuri, emiţătorul de cec trebuie
imediat să înştiinţeze în scris banca plătitoare despre pierderea cecului sau carnetului de
cecuri cu indicarea numărului, seriei şi data emiterii cecului sau carnetului de cecuri.

43
Pe baza informaţiei primite banca face menţiune pe cotorul cecului F6-cm pierdut
şi îl înregistrează într-un jurnal special. Despre carnetul de cecuri pierdut menţiunea se
face în cererea-angajament cu indicarea seriei şi numerelor cecurilor neplătibile. În acest
caz banca plătitoare suspendează operaţiunile de pe contul emiţătorului de cec "Cecuri
de decontare".
Restituirea sumei cecului F6-cm pierdut se efectuează după expirarea termenului de
6 luni din ziua emiterii lui. Suma cecului poate fi înregistrată la depunerile emiţătorului
de cec sau poate fi eliberat un nou cec.
Restituirea sumei din carnetul de cecuri pierdut se efectuează după 2 luni din ziua
expirării termenului de valabilitate al carnetului de cecuri.
Responsabilitatea privind integritatea sumei cecului pierdut sau a carnetului de
cecuri o poartă emiţătorul de cec.
În cazul pierderii de către beneficiarul de cec a cecului F6-cm sau a cecului din
carnetul de cecuri acesta este obligat ca în decursul unei luni din ziua primirii cecului
contra plată să prezinte băncii plătitoare o scrisoare, arătînd seria şi numărul cecului
pierdut, suma şi data emiterii lui, numele şi prenumele emiţătorului de cec.
La expirarea a 6 luni din ziua emiterii cecului F6-cm pierdut, suma cecului poate fi
virată de banca plătitoare în contul beneficiarului de cec.
Decizia privind virarea sumei în contul beneficiarului de cec o ia conducătorul
băncii plătitoare.
În cazul decesului emiţătorului de cec, banii se plătesc moştenitorilor la prezentarea
cecului F6-cm sau al carnetului de cecuri şi al certificatului biroului notarial privind
dreptul la moştenire sau a deciziei corespunzătoare a instanţei judecătoreşti.
Decontări în baza dispoziţiilor incasso
Virarea incontestabilă a mijloacelor băneşti din contul plătitorului se efectuează în
baza documentelor executorii şi echivalente lor sau în alte cazuri cînd legislaţia în

44
vigoare a Republicii Moldova prevede virarea incontestabilă a mijloacelor băneşti din
contul plătitorului.
Documentele executorii şi documentele echivalente acestora, în baza cărora se
efectuează virarea incontestabilă a mijloacelor sînt:
a) titlurile executorii eliberate de instanţele judecătoreşti;
b) inscripţiile executorii ale notarului;
c) duplicatele documentelor executorii, eliberate de organele executorii (în
cazul pierderii originalului);
d) documentele echivalente la perceperea restanţelor în Bugetul de Stat şi în
Fondul Social al Republicii Moldova;
e) deciziile organelor, de a căror competenţă ţine examinarea cauzelor privind
contravenţiile administrative şi aplicarea sancţiunilor financiare.
Virarea mijloacelor băneşti în mod incontestabil se efectuează în baza dispoziţiilor
incasso (anexa 4). Termenul primirii de către bancă spre executare e 1 zi. Ziua emiterii
nu se ia în calcul.
Beneficiarul prezintă dispoziţia incasso la banca beneficiară împreună cu
documentele executorii şi documentele echivalente acestora.
Dacă în calitate de plătitor sau beneficiar este o bancă, atunci în dispoziţia incasso
după denumirea băncii între paranteze se indică ultimele trei cifre ale codului băncii
(filialei băncii).
Banca beneficiară verifică identitatea semnăturilor şi amprentei ştampilei aplicate
în dispoziţia incasso cu specimenele din Cartela cu specimene de semnături şi amprenta
ştampilei, înregistrează dispoziţia incasso într-un jurnal special, aplică ştampila băncii
pe verso-ul primelor două exemplare şi remite toate exemplarele cu documentele
executorii şi documentele echivalente acestora băncii plătitoare.
Dispoziţia incasso se întocmeşte în 3 exemplare.

45
Primul exemplar serveşte drept bază pentru trecerea la scăderi din contul
plătitorului, după aceasta se coase în mapa băncii plătitoare cu documentele zilei.
Exemplarele al 2-lea şi al 3-lea banca plătitoare le remite băncii beneficiare prin
intermediul Bancii Naţionale, unde exemplarul al 2-lea serveşte ca bază pentru
înregistrarea sumei în contul beneficiarului şi se coase în mapa băncii beneficiare cu
documentele zilei, iar exemplarul al 3-lea împreună cu extrasul din cont se înmînează
beneficiarului. Exemplarul al 4-lea cu menţiunea băncii plătitoare împreună cu extrasul
din cont se remite plătitorului.
La virarea mijloacelor de către bancă la Banca Naţională prin canalele de legătură
telefonică sau pe suport magnetic, dispoziţia incasso se perfectează în 2 exemplare.
Primul exemplar serveşte ca bază pentru trecerea la scăderi a mijloacelor băneşti
din contul plătitorului şi se coase în mapa băncii plătitoare cu documentele zilei.
Al 2-lea exemplar împreună cu extrasul din cont se înmînează plătitorului. Banca
beneficiară este obligată să prezinte beneficiarului un exemplar al documentului de
decontare primar electronic tipărit pe suport hîrtie, pe care este aplicată ştampila băncii,
împreună cu extrasul de cont.
Responsabilitatea privind perceperea corectă a mijloacelor băneşti o poartă
beneficiarul. Banca plătitoare nu examinează, în principiu, protestele plătitorului
referitor la virarea incontestabilă a mijloacelor.
Perceperea, în baza documentelor executorii în favoarea unor cetăţeni aparte se
efectuează numai prin intermediul executorului judecătoresc, în raza activităţii căreia se
află banca plătitoare.
Executorul judecătoresc prezintă dispoziţia incasso şi banca la indicaţia
executorului judecătoresc se înregistrează în contul beneficiarului, executorul
judecătoresc prezintă dispoziţia incasso cu un exemplar suplimentar, care după achitare
se remite executorului judecătoresc în calitate de preaviz privind încasarea plăţii.

46
Sistarea sau întreruperea perceperii mijloacelor băneşti se efectuează în următoarele
cazuri:
a) la cererea beneficiarului sau organelor, care au emis dispoziţia de virare;
b) la prezentarea unei decizii a organelor judecătoreşti;
c) la dispoziţia organelor de anchetă în legătură cu intentarea dosarului penal.
În dispoziţii, decizii sau cereri trebuie să fie indicată data, numărul documentului şi
suma, perceperea căruia trebuie să fie sistată sau încetată.
În ziua primirii unui astfel de document banca plătitoare face o menţiune despre
restituirea dispoziţiei incaso şi îl coase în mapa băncii cu documentele zilei.
Banca plătitoare, în ziua primirii documentului de sistare sau încetare a perceperii,
pe dispoziţia incasso face o menţiune indicînd:
a) data primirii documentului în bancă;
b) suma incasată (în litere), dacă a fost plătită parţial dispoziţia incasso;
c) data eliberării sau transmiterii documentului de către banca beneficiară sau
funcţionarul judecătoresc.
Această menţiune se semnează de doi funcţionari ai băncii, se aplică amprenta
ştampilei, după aceasta dispoziţia incasso se remite beneficiarului.
Decontări în baza dispoziţiilor de plată trezoriale
Dispoziţia de plată trezorerială se foloseşte la decontările privind acumularea
veniturilor şi distribuirea cheltuielilor Bugetului de Stat.
Prin dispoziţii de plată trezoriale se efectuează plata impozitelor şi taxelor în
bugetul de stat, transferul pentru mărfurile livrate şi serviciile prestate, precum şi altor
plăţi.
Înrejistrările în conturile bancare în baza dispoziţiilor de plată trezoriale se
efectuează numai conform numărului contului indicat în rîndul întîi sub rubricile "Debit"
şi "Credit".

47
Dispoziţia de plată trezorială se întocmeşte de către plătitor pe formular tip (anexa
5) în numărul de exemplare necesare părţilor participante la decontări. Semnăturile şi
amprenta ştampilei se aplică pe primul exemplar. Instituţiile publice care se deservesc
în Trezoreria de Stat aplică semnăturile şi amprenta ştampilei pe ultimul exemplar.
În cazul transferării mijloacelor băneşti la Bugetul de Stat, plătitorul este
obligat să prezinte la bancă un exemplar suplimentar de dispoziţie de plată trezorială
pe suport hîrtie, pe care banca plătitoare după ce trece la scăderi din contul
plătitorului mijloacele respective şi aplică la rubrica "Menţiunile bănuţi" ştampila
băncii conform prevederilor Normelor tehnice privind elementele obligatorii la
întocmirea dispoziţiei de plată trezoreriale, îl pune nu mai tîrziu de ziua următoare
operaţională în cutia de abonat al Inspectoratului Fiscal Teritorial.
Banca plătitoare primeşte spre executare dispoziţia de plată trezorerială numai în
cazul disponibilului suficient de mijloace băneşti în contul plătitorului pentru a trece la
scăderi suma deplină.
Dispoziţia de plată trezorerială se primeşte la banca plătitoare spre îndeplinire în
decurs de 1 zi de la data emiterii. Ziua emiterii nu se ia în calcul.
Decontări în baza dispoziţiilor incasso trezoreriale
Dispoziţia incasso trezorială se foloseşte la decontările privind perceperea
mijloacelor băneşti în mod incontestabil din contul contribuabilului sau Trezoreriei de
Stat, fără consimţământul acestuia în baza documentelor executorii sau altor acte
legislative care prevăd dreptul virării incontestabile.
Prin dispoziţii incasso trezoriale se efectuează perceperea în mod incontestabil
din contul contribuabilului fără consimţământul acestuia, a plăţii privind restanţele
impozitelor şi taxelor în Bugetul de Stat precum şi altor plăţi în baza documentelor
executorii sau a altor acte legislative care prevăd dreptul virării incontestabile.
Concomitent prin dispoziţii incasso trezoriale se efectuează şi perceperea
mijloacelor băneşti din contul Trezoreriei de Stat fără consimţământul acesteia în baza

48
documentelor executorii şi altor acte legislative care prevăd dreptul virării
incontestabile.
La dispoziţia incasso trezorială privind perceperea restanţelor în Bugetul de Stat
documentele executorii nu se anexează dacă legislaţia în vigoare nu prevede o altă
modalitate, dar este obligatoriu ca la rubrica "Destinaţia plăţii" să se facă trimitere la
actul normativ, care permite perceperea plăţilor pe cale extrajudiciară indicându-se
denumirea prescurtată, data, luna şi anul actului normativ şi pentru ce se percepe plata.
Înregistrările în conturile bancare în baza dispoziţiilor incasso trezoriale se
efectuează numai conform numărului contului indicat în rîndul întâi sub rubricile
"Debit" şi "Credit".
Virarea incontestabilă a mijloacelor băneşti în contul Trezoreriei de Stat se
efectuează în baza dispoziţiei incasso trezoriale întocmită pe formular-tip (anexa 6).
Termenul primirii acesteia de către bancă spre executare este de 1 zi. Ziua emiterii nu se
ia în calcul.
Responsabilitatea privind perceperea corectă a mijloacelor băneşti o poartă
beneficiarul. Banca plătitoare nu examinează protestele plătitorului referitor la virarea
incontestabilă a mijloacelor băneşti.
Perceperea efectuată în baza documentelor executorii, în favoarea unor cetăţeni
se efectuează numai prin intermediul executorului judecătoresc, în raza de activitate a
căruia se află banca plătitorului.
Executorul judecătoresc prezintă dispoziţia incasso trezorială, iar banca o primeşte
în modul stabilit.

49
Capitolul V. Organizarea şi evidenţa operaţiunilor valutare.

Operaţiunile valutare ale băncii sunt toate tipurile de tranzacţii efectuate de bancă
în altă valută decât moneda naţională. Banca poate efectua operaţiuni valutare sub 2
modalităţi:
1. din cont şi numele clientului
- gestiunea de operaţiuni import - export ale clientului;
- efectuarea transferurilor internaţionale;
- acordarea de credite în valută;
- cumpărarea/vînzatrea valutei;
- emisiunea de documente necesare pentru efectuarea plăţilor internaţionale şi
garantarea lor;
- acceptarea de depozite în valută;
- servicii de consultanţă pe piaţa valutară
- serviciul de diling.
2.din cont şi nume propriu
- procurarea şi vînzarea de valută pe piaţa interbancară şi de la Banca Naţională a
Moldovei inclusiv scopurile speculative;
- efectuarea de tranzacţii interbancare şi internaţionale;

50
- operaţii de acoperirea riscurilor (hedging valutar);
Din punct de vedere al termenului avem 2 tipuri de operaţiuni valutare:
1. La vedere - today ( 6 zile), tommorow (1 zi, mîine), spot (2 zile, poimîne).
2. La termen - contract la termen ( Futures, Forward, Options, SWAP).
Operaţiunile valutare pot fi emise atît de persoanelor fizice cît şi juridice.
B.C. “Energbank” S.A. oferă persoanelor fizice următoarele servicii aferente
operaţiunilor în valută străină :
- deschiderea şi deservirea conturilor curente în valută străină;
conturile în valută străină pot fi deschise la orice filială a B.C. “Energbank” S.A. la
prezentarea buletinului de identitate precum şi documentele ce îl înlocuiesc.
Conturile curente ale persoanelor fizice-rezidente sunt de tip “A” şi “B”.
Conturile de tip “A”, presupun situaţii cînd :
- valuta străină, provenienţa căreia deţinătorul o poate confirma, prezentînd băncii:
1. Declaraţia vamală, ce confirmă introducerea valutei străine în ţară.
2. Autorizaţia de a scoate valuta străină din ţară, emisă de o bancă autorizată a
Moldovei.
3. Autorizaţia Băncii Naţionale a Moldovei :
- valuta străină transferată de peste hotare în favoarea deţinătorului de cont; v
- valuta străină ce urmează a fi plătită conform cecurilor emise de către băncile
străine.
Conturile de tip “B”, conţin valuta străină, provenienţa căreia nu poate fi
justificată de către deţinătorul valutei.
Conturile curente ale personaleor fizice - nerezidente se supun regulilor de
deservire a conturilor curente ale persoanelor fizice-rezidente ”A”.
- transferuri internaţionale (Western Union,DHL,TNT,vmt.)

51
Western Union şi SWIFT
Sistemul SWIFT este o reţea de comunicaţii prin intermediul căreia sunt transmise
informaţii, în baza acestora se pot efectua plăţi de la o bancă la altă. Reţeaua SWIFT este
utilizată pentru a transmite toate mesajale de plăţi denominate, care urmează a fi
compensate între băncile participante la compensare. SWIFT nu reprezintă un sistem de
clearing, ci un sistem de comunicare care se bazează pe principiul transmiterii reciproce
de informaţii între două bănci sau între doi participanţi. Chiar şi aşa cele două bănci: cea
iniţiatoare a trimiterii mesajului şi cea destinatară a mesajului nu se află în legătură
directă, informaţia fiind transmisă prin intermediul centrului de operare la care este
racordată ţara din care porneşte mesajul. În prezent există patru asemenea centre: două
în Olanda (Amsterdam), unul din Belgia (Bruxelles) şi unul în S.U.A. (Culpeper).
Accesul utilizatorilor la sistem se realizează prin punctele de acces SAP. Acestea
pot fi reprezentate de linii individuale de acces, pentru un singur utilizator, sau linii
comune de acces pentru mai mulţi utilizatori.
CP - reprezintă accesoriile de comunicare, ele asigură legătura dintre utilizator şi
procesoarele regionale. Aici se realizează un prin nivel de verificare şi incriptare a
informaţiilor.
RP - reprezintă procesoarele regionale. Orice informaţie care ajunge în acest
procesor este supusă unei proceduri de control a codurilor, validare a mesajelor,
verificare a totalurilor de control generate a confirmărilor de mesaje.
SP - procesoare intermediare asigură controlul mesajelor în sistem.
SCP - procesorul de control al sistemului supraveghează întregul sistem.
Date fiind toate aceste elemente, reţeaua de comunicaţii SWIFT a fost aleasă şi
pentru a se derula tranzacţiile aferente sistemului „TARGET”.
Iniţiat în 1997, sistemul a devenit operaţional în 1999, pînă în 2002 fiind o perioadă
de tranziţie. TARGET reprezintă acronimul pentru Transeuropean Automated Real-time
Gross Settlement Express Transfer, numele sistemului de transfer interbancar de fonduri

52
care a asigurat integrarea pieţei monetare şi implicit punerea în aplicare a politicii
monetare unice în Uniunea Economică şi Monetară Europeană. Este un sistem de plăţi
pe baza brută în timp real aferente sistemului, este demarat de către Banca Centrală
Europeană şi are următoarele: acordarea priorităţilor plăţilor internaţionale; scăderea
substanţială a costurilor plăţilor internaţionael; implimentarea cît mai rapidă a noilor
standarte.
- operaţiuni de vînzare- cumpărare a valutei străine.
Persoanele fizice pot beneficia de serviciii de schimb valutar al caselor şi filialelor
băncii.
B.C. “Energbank” S.A. prestează clienţilor corporativi (rezidenţi şi
nerezidenţi) următoarele servicii în valută străină:
1.deschiderea şi gestionarea conturilor în valută străină;
2.înregistrarea în cont a mijloacelor fără numerar şi în numerar în valută străină;
3.transferuri de mijloace valutare;
4.vînzarea-cumpărarea mijloacelor în valută străină prin virament şi în numerar;
5.operaţiuni de convertire a valutelor pe piaţa internă şi externă;
6.prelucrarea cecurilor nominale;
7.operaţiuni cu băncile corespondente;
8.controlul repatrierii mijloacelor valutare;
9.controlul plăţilor ce nu au ajuns la beneficiar;
10.eliberarea valutei străine în numerar;
11.renumărarea, schimbul şi verificarea autenticităţii bancnotelor;
12.informarea privind intrarea mijloacelor băneşti în cont;
13.eliberarea certificatelor tipizate (privind disponibilul şi mişcarea mijloacelor în
cont, confirmarea soldului în cont);
14.pregătirea certificatelor netipizate la solicitarea clienţilor;
15.interpelări şi examinarea executării dispoziţiilor de plată;

53
16.consultări privind alegerea unei forme mai convenabile de decontare pe piaţa
internaţională.

Capitolul VI. Organizarea şi evidenţa operaţiunilor de factoring (leasing, trust)

Factoringul este cumpărarea facturilor furnizorului de către bancă pentru un


anumit comision.
Specificul factoringului:
- posibilitatea de a procura resurse de la bancă fără a gaja acţiuni fixe ( în cadrul
factoringului)
- furnizorul primeşte bani de la bancă înainte de a incasa creditul comercial.
Operaţiunea de factoring permite furnizorului să-şi finanţeze activitatea de
producţie.
Leasingul este o relaţie specifică dintre bancă şi client prin intermediul cărora
banca acordă în chirie un bun oarecare în schimbul unei plăţi numite rate de leasing.
În cazul băncii această operaţiune presupune plasarea mijloacelor financiare. Ea
este numită locator. În cazul întreprinderii, a persoanelor fizice leasingul este o
operaţiune de preluare în chirie a unor bunuri, persoana este numită beneficiar.
Leasingul este diferit de serviciile de arendă:
În cazul leasingului plăţile se stipulează reieşind din valoarea echipamentului. În
cazul chiriei plata se stabileşte în funcţie de cererea acestui bun pe piaţă.
În cadrul leasingului bunul poate trece în proprietatea beneficiarului la scadenţă, în
cazul chiriei dreptul de proprietate a bunului este netransferabil.

54
Leasingul este un plasament pentru bunul care generează profit. În cazul băncii
riscul de creditare este asigurat prin însăşi bunul. Leasingul de obicei este prestat
împreună cu anumite servicii şi poate fi ca o sursă de încasare a comisioanelor.
Leasingul poate prelua mai multe forme:
1. Leasing direct - cînd banca utilizează resurse proprii prin finanţarea leasingului.
2. Leasing indirect - banca apelează la alte resurse atrase pentru finanţarea
leasingului.
3. Leasing reglabil - banca finanţează parţial din mijloacele proprii cealaltă parte
fiind din partea beneficiarului.
După modul de amortizare a bunului sunt:
1. leasing operativ/operaţional - pe un TS în cadrul căreia bunul acordat în leasing
nu se amortizează complet. Caracteristicile lui sunt:
- locatorul nu-şi amortizează toate cheltuielile în cadrul unui contract de leasing.
- termenul leasingului este mai mic decît termenul de uzură a utilajului.
- riscul pentru locator este mai mare deaorece pentru a-şi compensa toate cheltuelile
el va fi nevoit să găsească un alt beneficiar după expirarea contractului de leasing.
2.leasing financiar - la care termenul de scadenţă coincide cu uzura fizică a
utilajului. Caracteristicile lui sunt:
- pe parcursul contractului de leasing banca îşi compensează integral cheltuielile.
- la expirarea termenului contractului beneficiarul intră în posesia bunului.
- operaţiunea este mai puţin riscantă pentru bancă.
3.leasing mixt
După bunurile acordate în leasing :
- leasing mobiliar - cînd sunt acordate utilaje, maşini, alte active circulante (leas-
back)
- leasing imobiliar - unde bunul este o clădire, teren ce este de o lungă durată.
După serviciile prestate în cadrul leasingului :
55
- leasing curat - banca pe parcursul contractului nu mai acordă servicii
beneficiarului
- leasing cu setul complect de servicii
- Wet – leasing
Alte forme de leasing :
- leasing intern - beneficiarul şi locatorul sunt rezidenţi ai unei ţări
- leasing extern - cînd beneficiarul/locatorul este nerezident
- leasing compensatoriu.
Avantajele leasingului sunt:
- creşterea accesibilităţii la credite pentru diverse grupuri de beneficiari,
- termenul de scadenţă este mai mare ca în cazul unui credit simplu ce este
favorabil pentru beneficiar,
- facilităţi în cazul achiziţionării bunului,
- creşterea pieţei de desfacere a produselor scumpe şi a utilajalor sofisticate,
- plăţile de leasing conţin amortismentul utilajului astfel încît beneficiarul plăteşte
doar pentru uzura fizică şi poate evita uzura morală,
- se dezvoltă piaţa secundară a utilajelor care permite accesul persoanelor cu un
anumit redus la utilaje relativ sofisticate,
- leasingul este un mod de finanţarea a sferei productive prin crearea bazei
materiale.
Dezavantajale leasingului sunt:
- Ratele de leasing sunt ca ratele de credit,
- Riscul de pierdere a dreptului de proprietate în cazul exercitării unor condiţii de
contract,
- Ratele fixe de leasing pot fi dezavantajoase în timp,
- Organizarea complicată a tranzacţiei de leasing.
Operaţiuni bancare fiduciare sau de trust.
56
La momentul actual banca îşi majorează şi-şi diversifică operaţiunile incluzînd
serviciile prestate clienţilor din mai multe considerente:
1. Concurenţa puternică pe piaţa de credite care face ca acest tip de activitate
bancar să fie tot mai puţin important ca sursă de profit.
2. Limitarea prin reglementare a posibilităţilor de creditare a băncii.
3. Interconexiunea dintre piaţa bancară şi piaţa de credit care face ca clienţii
bancari să ceară prestarea unor servicii pe piaţa financiară.
4. Dorinţa băncii de a presta mai multe tipuri de servicii pentru un client într-un
singur loc.
5. Fiind o sursă garantată de venituri ele nu necesită plasamente de credit.
Serviciul fiduciar al băncii de gestiune a patrimoniului clientului, în numele lui
conform contractului de trust, poate prelua bunuri în gestiune: valori mobiliare, bani,
imobil şi avere mobiliară.
Trustul se acordă la rîndul său:
1. Persoanelor fizice
2. Firmelor comerciale
3. Firmelor necomerciale
Serviciul de trust prin agent presupune că banca în baza contractului fiduciar
gestionează toate fluxurile financiare ale clientului, atît de încasare cît şi de plată.
În baza ultimei menţiuni pot fi 2 tipuri de servicii:
a) agent fiduciar direct - cînd banca achită toate conturile clientului fără a confirma
acceptul lui, doar îl informează despre efectuarea plăţii.
b) agent fiduciar indirect - cînd fiecare plată din contractul clientului este
confirmată de client.
În cazul firmelor comerciale operaţiunile fiduciare por fi:

57
- de tutelare - presupune averea în gestiune, a tuturor bunurilor financiare ale
firmei respective, efectuarea de încasări şi plăţi în contul clientului, gestiunea
portofoliului de valori mobiliare a acestui client, a altor bunuri.
- de agent - presupune transmiterea în gestiune băncii de către client a unor
activităţi ale sale (gestiunea împrumutului prin obligaţiuni)
Firmele necomerciale - fonduri de pensii, fonduri mutuale, alte organizaţii obşteşi
care în virtutea activităţii sale formează stocuri de active financiare ce pot fi transmise
băncii în serviciul fiduciar.
Serviciul poate fi:
Direct - cînd banca decide asupra politicii investiţionale a firmei şi efectuează toate
activităţile în corelare cu ea.
Discret - cînd politica investiţională a firmei e formată de însăşi firma, iar banca
efectuează doar operaţiunile în conformitate cu ea.
Motivaţia pentru care banca efectuează operaţiuni fiduciare:
1. sursa de venit sub formă de comision care poate fi de două tipuri:
- comision fix - ce presupune un oarecare procent de la sumă sau o taxă fixă achitată
de client în baza contractului fiduciar.
- comision onorar - presupune o parte din veniturile suplimentare adus clientului ca
rezultat al gestiunii favorabile a averii lui.
2. nu necesită plasamnet din partea băncii, deci nu este activ , nu este riscant, şi nu
necesită un supliment.
3. poate fi ca sursă de lichidităţi pentru bancă.
4. este operaţiune care nu modifică bilanţul bancar şi deci nu este riscantă.

58
Capitolul VII. Organizarea şi evidenţa operaţiunilor cu hîrtii de valoare.

Sînt considerat titluri de valoare (de credit) documentele supuse unor reguli de
formă ce atestă o creanţă a titularului, respectiv o obligaţiune a debitorului şi în care un
drept este încorporat într-un astfel de mod încît este imposibil de a valorifica sau
transfera acest drept independent titlului. După criteriul conţinutului titlurile de valoare
pot fi grupate în următoarele categorii:
1.titluri care au ca obiect plata unei sume de bani, sunt titluri pe care debitorul se
obligă să plătească o sumă de bani la o scadenţă stabilită. Din această categorie fac
parte : cambia, biletul la ordin, cecul, obligaţiunea, titlurile datoriilor de stat (bonurile de
tezaur).
2.titluri reprezentative ale mărfii, conferă posesorului un drept real de proprietate
sau de gaj asupra unor bunuri aflate la depozit (recipisa de depozit) sau încărcate pe
nave pentru a fi transportate (conosamentul).
3.titluri care oferă drepturi complexe, patrimoniale şi nepatrimoniale, care sunt
acţiunile.
Din punct de vedere a modului de circulaţie juridică titlurile de valoare se împart:
- Nominative - în document este indicat numele titularului de drept astfel încât
este imposibilă circulaţia lui prin gir, formă de transmitere fiind cesiunea de creanţă;
- La ordin - sunt acele titluri care alături de numele titularului conţin clauza ”la
ordin”, ceea ce înseamnă că acesta poate dispune de titlu, dînd ordin ca plata să se
efectueze unei alte persoane. Asemenea titluri se transmit prin gir (andosare); înscrierea
numelui noului posesor pe titlu odată cu transmiterea lui;
- La purtător - sunt titlurile care nu conţin nici o menţiune referitor la posesorul
lor, transmiterea făcîndu-se prin simpla predare.
Hîrtia de valoare este definită ca un document bănesc care atestă dreptul
patrimonial sau raporturile de împrumut şi care prevede, de regulă, plata beneficiarului
59
în formă de dividende sau procente, precum şi posibilitatea transferării către alte
persoane a drepturilor financiare şi de altă natură, născute din aceste documente.
Acţiunea este o hîrtie de valoare emisă de societatea pe acţiuni, care atestă dreptul
deţinătorului (acţionarului) ei de a primi o parte din profitul societăţii în formă de
dividende, de a participa la conducerea societăţii şi de a primi o parte din bunurile
societăţii la lichidarea acesteia.
Obligaţiunea este o hîrtie de valoare care dă posesorului său dreptul de a recupera,
în termenul convenit, valoarea nominală a obigaţiunii, de a primi o anumită recompensă.
Conform Legislaţiei Republicii Moldova, pe piaţa titlurilor de valoare activează
următorii subiecţi:
Comisia de stat pentru piaţa hîrtiilor de valoare – organul împuternicit să exercite
controlul asupra îndeplinirii cerinţelor Legii ”privind circulaţia hîrtilor de valoare şi
Burselor de Valori” şi să reglementeze circulaţia hîrtiilor de valoare prin adoptarea de
regulamente şi instrucţiuni care ar concretiza prevederile legii invocate avînd dreptul de
a aplica sancţiuni administrative în cazul încălcării lor.
Emitenţii - subiecţi care emit în nume propriu hîrtii de valoare şi se angajează să
execute obligaţiile născute în condiţiile emiterii hîrtiilor de valoare. Emitenţi pot fi :
organele de stat, băncile, societăţile pe acţiuni şi alte persoane juridice ce au acest drept.
- Investitorii - persoane fizice şi juridice ce deţin hîrtii de valoare.
- Bursa de Valori – organizaţie cu drept de persoană juridică creată de participanţii
profesionişti la piaţa hîrtiilor de valoare în formă de societate pe acţiuni de tip închis
care asigură încheierea uniformă şi organizată a tranzacţiilor cu hîrtii de valoare,
concentrarea cererii şi ofertei la titlurile menţionate, determinarea cursului şi publicarea
acestuia, susţinerea la un nivel înalt a profesionismului participanţilor la piaţa hîrtiilor de
valoare.
- Printre subiecţii în cauză un loc aparte îl ocupă aşa – numiţii - participanţii
profesionişti care au primit licenţă de la C.S.P.H.V.- băncile şi societăţile pe acţiuni al

60
căror capital social este format în exclusivitate din contul acţiunilor nominative şi care
desfăşoară exclusiv activitatea profesională cu hîrtii de valoare, societăţile cu răspundere
limitată care desfăşoară exclusiv activitate profesională cu hîrtii de valoare.
Băncile ca subiecte ale pieţei hîrtiilor de valoare, conform reglementărilor
legislative în vigoare, pot efectua următoarele genuri de operaţiuni :
- emisiunea hîrtiilor de valoare ( acţiuni, obligaţiuni ) etc;
- procurarea, păstrarea şi vînzarea hîrtiilor de valoare;
- scontul şi rescontul cambiilor;
- gestiunea hîrtiilor de valoare la solicitarea clienţilor ( operaţiuni fiduciare );
- alte operaţiuni ce nu contravin legislaţiei.
Un alt subiect al pieţei hîrtiilor de valoare este Registratorul Independent –
persoană juridică care dispune de licenţa acordată de C.S.P.H.V. de a desfăşura
activitatea de ţinere a registrului acţionarilor sau posesorilor de obligaţiuni ale altor
emitenţi.

Capitolul VIII. Organizarea şi evidenţa operaţiunilor de casă.

Banca, potrivit statutului său de organizare şi funcţionare, şi a prevederilor Legii


cu privire la instituţiile financiare nr.550-XIII-1995, este în drept să efectueze operaţiuni
de casă pentru clienţii săi (persoane juridice şi fizice).

61
Pentru primirea, verificarea, numărarea, păstrarea şi eliberarea numerarului şi a
altor valori sînt organizate compartimente de casierie. Pentru fiecare bancă se
organizează casa de operaţiuni.
Numerarul reprezintă instrumentul de plată esenţial care a apărut ca formă de
achitare a datoriilor în activitatea umană. Numerarul se exprimă prin două feluri :
monede de metal, bancnote de hîrtie.
Caracteristicile numerarului sunt :
- numerarul este un instrument de plată nedeterminat, adică plata este
necondiţionată şi nu depinde de o altă obligativitate;
- numerarul este un instrument de plată general care poate fi utilizat şi acceptat de
fiecare membru a comunităţii;
- numerarul este un mijloc de plată imediat, adică presupune stingerea imediată a
obligaţiunii lor;
- numerarul nu are costuri de tranzacţie.
Fiecare bancă îşi organizează un comportament de casierie care include
următoarele tipuri de case/casierii:
- case operative - operaţionale care sunt înzestrate cu următoarele funcţii: - de
încasare a numerarului, eliberarea numerarului în lei, încasarea şi plata în valută, schimb
de monede şi bancnote deteriorate, vînzarea formularelor cu regim special, inclusiv
carneturi de cecuri, vînzarea certificatelor de depozit şi altor valori materiale. Aceste
case sunt cu regim normal de activitate şi sînt necesare să existe la fiecare bancă.
- case de încasări serale - lucrează în regim de după închiderea programului de
deservire a clienţilor (16 - 18/19).
- case cu program prelungit - (de la 9 - 18).
- case pentru depunerea valorilor de păstrare a persoanelor fizice şi juridice.
- case de schimb valutar - se încasează şi se recuperează una şi aceeaşi valoare;

62
- case amplasate în afara sediului băncii - lucrează doar în lei şi de obicei se
ocupă de încasare.
- case de verificare a numerarului.
Principiile de organizare a caselor sunt :
- păstrarea integrităţii valorilor depuse /eliberate din casă. În baza acestui principiu
localul unde vor fi deschise casele este amenajat respectiv în conformitate cu cerinţele
de securitate;
- evidenţa strictă a operaţiunilor efectuate în casierie este asigurată de un şir de
documente care se emit şi se completează pe parcursul zilei de activitate fiind predate şi
verificate la sfîrşitul zilei la contabilitatea băncii.
- persoanele care activează în cadrul casierii sunt înzestrate cu nişte responsabilităţi
materiale ce survin în cazul încălcării de către ele a legislaţiei (regulamentul intern de
activitate a casieriei).
Activitatea casieriei se organizează în baza deciziei conducătorului băncii, se
supune normelor impuse de Banca Naţională a Moldovei şi unui regulament intern
special, elaborat de fiecare bancă în parte.
Casieria activează în baza următoarelor necesităţi:
- satisfacerea necesităţii clientelei reieşite din activitatea ei cu numerarul,
- prevenirea încălcări legislaţiei şi comiterea crimelor financiare,
- elaborarea propunerilor privind perfecţionarea deservirii clientului.
Operaţiunile efectuate prin casierie:
- procedeul de recepţie încasare a bunului:
1. încasarea în baza unei foi de vărsământ,
2. încasare conform ordinului de încasare,
3. încasarea numerarului cu bordirou însoţitor.
- Plata - se poate efectua în baza unui document prestabilit şi anume : cecul din
carnetul de cecuri eliberat de banca respectivă sau de alte bănci în conformitate cu

63
relaţiile de corespondenţă cu banca dată sau în baza ordinului de plată. Persoanelor
juridice se eliberează mai rar – în baza cecului ca fiind posesoare a conturilor în banca
respectivă. Persoanelor fizice – în baza ordinului de plată, persoană care nu are relaţii
stabile cu banca/colaboratorii băncii.
Suma tuturor documentelor în baza cărora au fost eliberaţi banii trebuie să fie egală
cu suma de ieşire din casa de plăţi. Pentru a onora sumele de plată casierul preia la
începutul zilei un avans pe numele său pentru care va completa darea de seamă la
sfîrşitul zilei de lucru. Rulajul pe ziua respectivă se trece într-un registru de casă
contrasemnat de casier şi de contabil.
Banca, care îşi organizează casierii proprii, vor prezenta Băncii Naţionale a
Moldovei avizul favorabil al Serviciilor Pazei de Stat şi Supravegherii de Incendiu.
Conducătorii, contabilii-şefi şi şefii de casierie din bănci răspund de organizarea,
funcţionarea şi controlul activităţii de casierie în conformitate cu prevederile din
prezentele norme.

Capitolul IX. Bilanţul băncii comerciale şi principiile alcătuirii lui.

La constituirea bilanţului bancar se utilizează următoarele principii:


1. Principiul prudenţei activităţii - acest principiu este dedus din necesitatea de a
diminua riscurile băncii şi constă în :
- reflectarea pe activ şi pasiv a elementelor în valută la cursul zilei de constituire a
bilanţului astfel încît bilanţul determină situaţia financiară reală la zi a băncii.
- nereflectarea în bilanţ a rezultatelor viitoare din activitatea bancară.
64
- în bilanţ sunt reflectate posturile care servesc ca diminuare a riscurilor viitoare.
2. Principiul continuităţii -presupune reflectarea în bancă a activităţii viitoare a ei.
3. Principiul intengexibilităţii - presupune că datele întroduse în bilanţ la ziua
respectivă trebuie să fie identice cu soldurile finale ale persoanei anterioare pentru
aceleaşi posturi de bilanţ.
4. Principiul permaneţei metodelor
5. Principiul necompensării
6. Principiul istoric - reflectarea în dările de seamă bancare a A/P conform costului
său istoric sau a preţului care a fost calculat.
Bilanţul bancar presupune 2 aspecte :
- economic
- juridic
În cazul cînd aspectul juridic crează anumite nuanţe de incorectitudine în
reflectarea operaţiunii bancare şi vine în contradicţie cu esenţa economică a acestei
operaţiuni, va fi preponderent aspectul economic.
7.Principiul eschivării de la subiectivizm - specificul activităţii financiare a
băncii presupune crearea creanţelor pe TL, finanţate din datorii pe TS.
Conform legislaţiei Republicii Moldova sunt considerate 2 posturi de bilanţ:
1. active
2. obligaţiuni şi capital acţionar (pasiv)
Veniturile bancare pot fi grupate în funcţie de sursa apariţiei lor şi reflectă
specificul activităţii bancare :
- veniturile din dobînzi, rezultate din plasamentele bancare în credite pentru clienţii
săi;
- veniturile realizate din gestiunea portofoliului de valori mobiliare (veniturile din
dividende, diferenţe de curs pozitive realizate);

65
- veniturile realizate din comisioane şi altă sursă, operaţiuni bancare ce nu presupun
plasament de capital (venituri neaferente dobînzilor);
- venituri excepţionale (neplanificate, neaşteptate). În ele se vor include penalităţile
încasate de la clienţi, veniturile din diferenţele de curs valutare, alte venituri.
Cheltuielile bancare sunt şi ele în patru categorii mari :
- cheltuieli aferente de procurarea resurselor bancare, ele sunt sub formă de dobînzi
plătite,
- cheltuieli administrative care presupun cheltuieli directe ale băncii ca antreprenor
(cheltuieli privind remunerarea muncii salariaţilor, reciclarea cadrelor şi deplasări,
arenda imobilului, amortizarea, impozitele – care după specificul lor intră în cheltuieli
(în afară de TVA şi impozit pe venit)),
- taxe şi comisioane achitate de bancă pentru desfăşurarea activităţii sale
(comisioane plătite pentru accesul la sistemul de decontări internaţionale, plata pentru
transferul de fonduri, etc.),
- cheltuieli excepţionale (diferenţele din curs valutar, amenzi şi penalităţi plătite).
Profitul bancar în formă de brută se determină ca suma veniturilor bancare
minus suma cheltuielilor bancare.
P = ∑V - ∑Ch
Sunt două aspecte duale în acest mod de reflectarea a profitului :
- nu se admite reflectarea în contul de rezultate a soldului final al fiecărei operaţiuni
bancare;
- din acest considerent banca nu observă rentabilitatea fiecărei operaţiuni în parte şi
nu poate decide eficienţa/neeficienţa ei. Din acest caz se analizează profitul pe tipuri de
operaţiuni utilizîndu-se aceleaşi principii de însumare a veniturilor şi cheltuielilor
respective.
P = ( ∑ Vcom - ∑ Ch.com) + ( ∑ Vdob - ∑ Ch.dob) + ... (se sumează pe categorii).

66
Deoarece banca activează pe piaţa financiară, activele şi pasivele ei se reevaluiază
în permanenţă. Aceasta poate conduce la apariţia unor rezultate +/- din reevaluare, pe
care banca de fapt nu le-a obţinut deoarece nu a efectuat tranzacţia asupra acestor
active/pasive, însă rezultatul respectiv se reflectă în profiturile bancare.
Profitul net se determină după următoarea formulă :

P net = Baza impozabilă(P brut) - P brut x %Impozit pe profit


Baza impozabilă = P brut – Fondul de Risc

Profitul net are următoarea repartizare :


- fondul de achitare a dividendului,
- fondul de rezervă, se completează în conformitate cu statutul bancar;
- alte fonduri;
- profit nerepartizat.

Capitolul X. Gestiunea lichidităţii bilanţului băncii comerciale.

Lichiditatea este cantitatea de active lichide aflate în posesia unei bănci la un


moment dat de timp.
Problema lichidităţii poate fi rezolvată în cadrul băncii sub 2 aspecte :
- sub aspectul activelor lichide aflate la o bancă,
- posibilitatea de acces la mijloacele băneşti care pot fi atrase la un cost rezonabil
şi-n acel moment cînd există necesităţi de ele.

67
Pentru o bancă lichiditatea presupune accesul la mijloace lichide atît aflate la
momentul dat în posesia ei cît şi procurarea de resurse. O bancă se consideră lichidă
atunci cînd poate să-şi onoreze obligaţiunile sale la un moment oportun. Cea mai
importantă sarcină a gestiunii lichidităţii este evaluarea în mod corect a nevoilor de
lichiditate pentru fiecare moment de timp şi acoperirea acestor nevoi cu costuri mici.
Necesarul de lichiditate poate fi calculat sub 2 aspecte :
sub aspectul cererii de lichiditate,
sub aspectul ofertei de lichiditate,
Cererea de lichiditate poate fi condiţionată de:
1. rambursarea depozitelor scadente,
2. potenţialul creditar,adică cererea de acordare a creditelor,
3. necesarul de achitare a datoriilor interbancare,
4. necesarul de onorare a obligaţiunilor curente scadente faţă de parteneri (achitarea
serviciilor procurate de bancă ), acţionari ( plata dividendelor ), stat ( plata impozitelor ).
Oferta de lichiditate este condiţionată de:
a) atragerea de depozite,
b) încasarea creditelor scadente,
c) procurarea de mijloace pe piaţa interbancară,
d) încasări din vînzarea serviciilor bancare.
L = Oferta m.l. – Cererea m.l.
Dacă L > 0 – banca se va confrunta cu un exces de lichiditate,managerii băncii vor
căuta posibilităţi de plasament efectiv ;
Dacă L < 0 – banca se va confrunta cu riscul de lichiditate,managerii băncii vor
căuta posibilităţi de atragere a resurselor cu cele mai mici costuri ;
Lichiditatea se va calcula pentru fiecare zi în parte.
Metodologia de estimare a lichidităţii şi a gestiunii prin pasive presupune
următoarele etape :
68
1. Structurate tuturor pasivelor în 3 categorii mari după principiul necesar de
rambursare :
a) pasivele urgente – toate pasivele care necesită a fi rambursate în următoarele zile
(conturile curente şi depozitele scadente);
b) depozite instabile – depozite şi alte obligaţiuni pe care banca le va achita în
viitorul apropiat;
c) pasivele stabile – sunt pasivele în care banca are încredere că nu vor fi retrase în
viitorul apropiat ( depozitele pe termen lung, depozitele interbancare legate de conturi de
corespondenţă, acţionarii şi fondatorii băncii );
2. Prestabilirea unui coeficient formulat din experienţa proprie pentru fiecare tip de
pasive conform căruia banca va calcula necesarul de mijloace lichide pentru al acoperi;
3. Calcularea sumelor respective prin ponderarea fiecărui tip de pasiv la
coeficientul şi corectarea acestor sume cu rezervele bancare obţinute pentru fiecare tip
de pasiv.
La suma necesară de lichiditate pentru acoperirea pasivelor se va mai adăuga şi
cererea prognozată de credite, care se va determina ca diferenţa dintre potenţialul
creditar şi creditul acordat efectiv la momentul dat.

Istoric s-au format mai multe principii de gestiune a lichidităţii :


Principiul de gestiune prin active – cînd o bancă se consideră lichidă doar dacă
avea cantităţi importante de active lichide;
Principiul de gestiune prin pasive – care presupune că o bancă este lichidă dacă
are acces la mijloace lichide pe piaţă în orice moment;
Principiul de gestiune mixt – o parte din necesarul băncii este finanţat din active
lichide proprii, cealaltă parte din posibilitatea de atragere a resurselor la un moment dat
de timp.

69
Problema gestiunii lichidităţii este duală: pe de o parte lipsa de lichiditate
generează riscul de lichiditate şi incapacitatea de a-şi onora obligaţiunile la momentul
dat, pe de altă parte excesul de lichiditate condiţionează micşorarea profitabilităţii
băncii.
Gestiunea riscului de lichiditate este necesară pentru determinarea structurii optime
a activelor băncii, astfel încît prin asumarea riscului de lichiditate, banca să nu
înregistreze piarderi. Factorul esenţial al gestiunii riscului de lichiditate este acela de a
găsi căi de acces pe diferite pieţe, care să-i permită o ajustare rapidă a graficului de
scadenţe active – pasive cu minimum de cheltuieli.
Considerăm cazul unei bănci care caută să-şi maximizeze profitul pentru perioada
următoare, în condiţiile în care ea îşi cunoaşte doar valoarea resurselor din portofoliu.
Bilanţul băncii în formă simplistă poate fi prezentat astfel :
L + A = OV + Dep + SK ; unde L – lichidităţi
A – active lucrative
OV – obligaţiuni la vedere
Dep – depozite la termen
SK – capital propriu
Maximizarea profitului depinde atît de evoluţia dobînzii, cît şi de structura activului
băncii. Dacă se anticipează o creştere a ratei dobînzii, banca va trebui să-şi crească
volumul de credite în detrimentul lichidităţilor, dar acest lucru duce inevitabil la
asumarea riscului de lichiditate. Astfel venitul din dobînzi va avea următoarea formă :
Vp = { r1 x L + r2 x A – ( r3 x OV + r4 x Dep ) } max->
Unde : r1 şi r2 – rata dobînzii la active lichide şi respectiv la activele lucrative ;
r3 şi r4 – rata dobînzii la depozite la termen şi la vedere
Decizia asumării riscului de lichiditate, deci şi creşterea creditelor trebuie analizată
atît prin prisma veniturilor suplimentare, pe care le va realiza banca, cît şi prin prisma
costurilor pe care banca ar trebui să le suporte pentru gestiunea riscului de lichiditate.

70
Respectiv, profitul suplimentar pe care îl va primi banca prin majorarea volumului de
credite va fi :
P sup = r x Dc ; unde : P sup – profit suplimentar;
r – rata dobînzii;
Dc – volumul suplimentar de credite.
Dacă costurile suplimentare determinate de gestiunea riscului de lichiditate asumate
de bancă vor fi C sup atunci profitul total va fi :
PT = P sup – C sup
Mărimea profitului suplimentar depinde şi de structura activelor.
Profitul este maxim în punctul în care derivata de ordinul I a profitului în raport cu
structura activelor este zero.
Deci :
dPt = dPsup _ dCsup
dx dx dx

Aceasta înseamnă că structura activului băncii va fi optimă atunci cînd profitul


aferent fiecărui leu credit suplimentar va fi egal cu costul plătit de bancă pentru
gestiunea riscului de lichiditate, ca urmare a modificării structurii activului.
Băncile prudente care nu vor să-şi asume un risc de lichiditate, care la rîndul său
poate aduce pierderi (în cazul în care costurile plătite pentru gestiunea riscului sunt mai
mari decît profiturile suplimentare obţinute), vor urmări ca raportul x = L/TA să fie mare
şi în consecinţă vor avea o trezorerie solidă. Băncile care sunt dispuse să-şi asume riscul
de lichiditate vor avea acest raport mic.
Măsurarea riscului de lichiditate presupune aflarea volumului expunerii bilanţului
bancar la el.
Metodele evaluării expunerii la risc se bazează pe calculele indicelui de lichiditate,
corelînd activele şi pasivele bancare sensibile la risc cu scadenţele lor.

71
Practic toate metodele au comun faptul construirii graficului de rate scadente care
are următoarele caracteristici :
 Categoriile de scadenţă sunt mai mult sau mai puţin fixe în funcţie de termenele
activelor şi pasivelor;
 Scadenţele apropiate sunt incluse în clase cu durate scurte, scadenţele îndepîrtate
sunt incluse în clase cu durate lungi;
 Activele şi pasivele la vedere nu sunt luate în calcul;
 Graficul scadenţelor se modifică permanent, de aceea el se va construi zilnic;
 În consideraţie se vor lua scadenţele reale, nu juridice.
Există 3 metode de calcul :
Metoda decalajelor succesive: se construieşte un tabel unde se indică suma
activelor şi pasivelor, pentru care va fi nevoie să se găsească acoperire.
Metoda decalajului cumulat, care se bazează pe cumularea pasivelor şi activelor
după scadenţe.
Metoda numerelor, ea constă în ponderarea activelor şi pasivelor fiecărei clase de
scadenţe cu numărul mediu de zile a fiecărei clase. După ponderare se va calcula
indecele de lichiditate ca următorul raport :
IL = ∑pasive ponderate/∑active ponderate
Dacă raportul este mai mare sau egal cu 1, banca are dificienţe cu lichiditatea. Dacă
indicele de lichiditate ponderat rezultat este 1 sau apropiat de acesta, înseamnă că
asigură o corelaţie satisfăcătoare a activelor şi pasivelor. Dacă indicele de lichiditate este
mai mic decît 1, arată că acoperirea activelor pe termen lung se realizează din resurse pe
termen scurt, ceea ce exprimă o administrare defectuoasă a resurselor atrase.
Modalităţile de asigurare a lichidităţii bancare sunt următoarele :
Crearea de rezerve minime obligatorii sau, altfel spus, crearea unui depozit la
banca de emisiune din depozitele constituite de către clienţi la banca comercială. Astfel,

72
are loc un transfer de resurse de la băncile de depozit la banca de emisiune, în scopul
asigurării unei rezerve de lichiditate. Aceste rezerve se stabilesc ca o cotă procentuală
asupra totalului depozitelor, consemnată la banca de emisiune.
Stabilirea de rezerve primare şi secundare.
După gradul de lichiditate, rezervele se împart :
1. rezerve de gradul întîi (primare), constituite din: moneda aflată la bănci; depozite
la vedere ale băncii la Banca de Emisiune;
2. depozite la vedere ale băncii la bănci corespondente.
3. rezerve de gradul doi (secundare) constituite din activele cu scadenţe scurte,
imediat transformabile în rezerve primare (bonuri de tezaur).
Nivelul rezervelor bancare se stabileşte sub forma unui procent din totalul
depozitelor constituite de clienţi la bancă, astfel:
Rezerva 1 = Numerar / Total depozite * 100 %
Rezerva 2 = (Numerar + Depozite la BE) / Total depozite * 100 %
Rezerva 3 = (Numerar + Depozite la BE + Depozite la BCores) / TD * 100 %
Rezerva 4 = Rezerva 3 + Bonuri de tezaur / TD * 100 %
Lichiditatea bancară trebuie urmărită prin prisma unor indicatori cum ar fi:
coeficientul de trezorerie = disponibil în monedă / volumul de credite * 100 %.
Gestiunea lichidităţii poate fi efectuată atît pe termen lung, cît şi pe termen scurt.
Încheiere
La finele acestei lucrări putem deduce următoarele :
Banca este o instituţie financiară, în cele mai multe cazuri o societate pe acţiuni pe
principii de libertate, autonomie financiară şi supunere a legislaţiei în vigoare în ţara
care activează.
Pentru crearea unei bănci există anumite reguli transcrise în legislaţia fiecărei ţări,
numai respectarea integrală a acestor reguli permite societăţii financiare să se

73
denumească “BANCĂ”, şi să acorde toate serviciile permise de legislaţie pentru bănci
şi oricărei instituţii financiare în activitatea sa.
Pentru orice activitate a unei bănci este nevoie de careva resurse care vor fi
utilizate pentru a-şi desfăşura activitatea.
Resursele atrase reprezintă mijloacele care fiind procurate de bancă sunt utilizate de
ea în scopul desfăşurării activităţii sale. În comparaţie cu resursele proprii, resursele
atrase au următoarele caracteristici:
- ele nu aparţin băncii şi pentru ele nu există obligativitatea rambursării.
- ele includ în sine în momentul rambursării un oarecare cost. Acest cost este mai
mic decît costul capitalului propriu.
- ele se formează în baza funcţiei principale a băncii – atragerea de depozite.
Operaţiunea activă a băncii constă în plasarea fondurilor de care dispune şi una din
cele mai importante este activitatea de creditare. Ea reprezintă punerea la dispoziţia
persoanelor fizice şi juridice a fondurilor necesare pentru activitate.
Mijloacele de decontare – sunt mecanismul de stingere a obligaţiunilor atît pentru
persoane fizice cît şi pentru persoane juridice.
Decontările fără numerar în Republica Moldova se efectuează în baza:
a) dispoziţiilor de plată, dispoziţiilor de plată trezoriale; dispoziţiilor de plată
acceptate;
b) cererii-dispoziţie de plată; cererii de acreditiv;
c) cecurilor;
d)dispoziţiilor incaso, dispoziţiilor incaso trezoriale.
Operaţiunile valutare ale băncii sunt toate tipurile de tranzacţii efectuate de bancă
în altă valută decît în moneda naţională. Operaţiunile valutare se clasifică din cont şi
nume propriu, din cont şi nume client, la vedere, la termen.
Factoringul este cumpărarea facturilor furnizorului de către bancă pentru un
anumit comision.

74
Leasingul este o relaţie specifică dintre bancă şi client prin intermediul cărora
banca acordă în chirie un bun oarecare în schimbul unei plăţi numite rate de leasing.
Serviciul fiduciar al băncii de gestiune a patrimoniului clientului în numele lui
conform contractului de trust poate prelua bunuri în gestiune: valori mobile, bani,
imobil şi avere mobiliară.
Sînt considerate titluri de valoare (de credit) documentele supuse unor reguli de
formă ce atestă o creanţă a titularului, respectiv o obligaţiune a debitorului şi în care un
drept este încorporat într-un astfel de mod încît este imposibil de a valorifica sau
transfera acest drept independent de titlu.
Conform statutului de organizare şi funcţionare orice bancă îşi organizează un
comportament de casierie. Operaţiunile care se pot efectua în casierie sunt:
1. Procedeul de recepţie - încasare a banilor (încasare în baza unei foi de
vărsământ, încasare conform ordinului de încasare, încasarea numerarului cu borderoul
însoţitor).
2. Plata.
La baza bilanţului bancar stau următoarele principii:
1. principiul prudenţei activităţii, 2. Principiul continuităţii. 3. Principiul
intengexbilităţii. 4. Principiul permanenţei metodelor. 5. Principiul necompensării. 6.
Principiul istoric. 7. Principiul eschivării de la subiectivizm.
Deci operaţiunile descrise mai sus sunt specificul activităţii oricărei bănci ce este
reglementată de legislaţia fiecărei ţări.
Rolul băncilor comerciale fiind:
1. participă la intermedierea fluxurilor financiare,
2. acordă şi finanţează anumite activităţi din sfera de producţie,
3. creează posibilităţi de economisire şi stocare a banilor,
4. băncile sunt intermediari în transferul politicii monetar - creditare a statului
asupra economiei.

75
Bibliografie
1.Baucer Luca, Băieşu Aurel, Călin Oleg, “Bursa de valori”, Editura S.R.L. Euro-
In Consulting, Chişinău, 1996.
2.Anghelache Gabriela, Dardac Nicolae, Stancu Ion “ Pieţe de capital şi burse de
valori”, Editura Societatea “ADEVĂRUL” S.A. Bucureşti 1992.
3.Popa Ioan “Bursa”, Editura “ADEVĂRUL” S.A. Bucureşti, vol. I, vol. II, 1994.
4.C.Rotaru “Băncile”
5.Stoica Maricica “Management bancar”, Bucureşti, 1999.

76
6.Manolescu Gheorghe “Management bancar”, Bucureşti, 2001.
7.Ganea Mariana, Huidumac Cătălin “Introducere în managementul bancar”,
Bucureşti, 2002.
8.Nederiţă Alex “Contabilitate financiară”, vol. II, Bucureşti, 2001.
Acte normative
1.Legea nr. 199 din 18. 11.1998 cu privire la piaţa valorilor mobiliare.
2.Legea nr. 601 din 12.06. 1991 cu privire la bănci şi activitatea bancară.
3.Legea instituţiilor financiare nr. 550 din 21.07 1995.
4.Legea Cambiei nr. 1527 din 22.06.1993.
5.Regulamentul nr.25/11-02 privind decontările fără numerar în
Republica Moldova: B.N.M., proces-verbal-nr.33 din 12.07.1996.
6.Normele privind operaţiunile de casă în băncile Republicii Moldova, Hot. B.N.M
nr. 47 din 25.02.2000.
7.Regulamentul nr.23/09-01 cu privire la autorizarea băncilor: B.N.M. proces-
verbal nr.37 din 15 august 1996.
8.Regulamentul nr.12003-39 privind decontările pe teritoriul Republicii Moldova
B.N.M. Proces-verbal nr.15 din 1505.1995.

Anexe

Anexa 1.
Tabela 1
Tipurile de depozite la termen acordate de BC «Energbank» S.A.:

Denumirea si termenul Suma minimala Rata dobinzii anuale Achitarea


depozitului dobinzii

77
«Multi-Standart» 12 luni 10 0,5/0,3% la expirare
in lei/valuta straina
«De Pasti» 6 luni in lei/ 5000/500/500 18,5/11/10,5% lunar
$/EURO (cu acumulare in
primele 3 luni)
«Prestij» 12 luni in lei/ 1000/100/100 17/8,5/7,5% lunar
$/EURO (cu acumulare si
scadenta 30%)
«Capital» 3/6/12 luni in 500/100/100/1000 8,5/15/16,5%(in lei) la expirare
lei/$/EURO/RUR(cu 3,5/6,5/8%(in USD)
completare cu exceptia 3,5/6,5/7,5%(in EURO)
ultimei luni si capitalizare) 6/8/9(in RUR)
«Energo-Confort» 6 luni 500 5/4,5% lunar
cu completare si scadenta
in $/EURO

Tabela 2
Tipurile de depozite la vedere acordate de BC «Energbank» S.A.:

Denumirea si termenul Suma Rata dobinzii Achitarea


depozitului minimala anuale dobinzii
«Energo-Lux» 5 ani in lei/$/EURO 500/100/100 18/8/7,5% lunar
(cu acumulare cu exceptia ultimelor
3 luni)
«Junior» p/u copii, la atingerea 500/100/100 17,5/8,5/7,5% la expirare

78
majoratului in lei/$/EURO (cu
acumulare cu exceptia ultimelor 3
luni)
«Pensionar» 12 luni in lei 500 16,5% lunar
(cu acumulare si scadenta)

79