Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
PT4 PDF
PT4 PDF
r . 4, A
ă N
ic
at
em
T
ia
aţ
ic
bl
Pu
AGRICULTURĂ
ECOLOGICĂ
Ministerul Agriculturii
și Dezvoltării Rurale
Textul acestei publicaţii are doar scop informativ și nu implică răspundere juridică.
Informaţii suplimentare despre Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale şi USR pot fi accesate pe Internet: www.madr.ro; www.rndr.ro
Credite foto: Facultatea de Agricultură, Universitatea de Ştiinţe Agronomice şi Medicină Veterinară din Bucureşti
© RNDR, 2014
Abrevieri ........................................................................................................................................................................2
Introducere .................................................................................................................................................................3
Bibliografie ............................................................................................................................................................... 40
ABREVIERI
CE Comisia Europeană
UE Uniunea Europeană
2
Introducere
A
gricultura ecologică câştigă o impor- În România, la nivelul anului 2012, suprafaţa
tanţă din ce în ce mai mare și este agricolă ecologică era de 288.261 ha, iar nu-
într-o continuă extindere. Această mărul de operatori (producători, procesatori,
dezvoltare este susţinută de cererile crescân- comerciaţi) înregistraţi în agricultura ecolo-
de ale consumatorilor pentru produse agrico- gică era de 15.544 (MADR, Comunicări orga-
le ecologice, aceştia devenind din ce în ce mai nisme de inspecţie şi certificare). Comparativ
conştienţi şi interesaţi de asigurarea sănătăţii cu anul 1999, în anul 2012 suprafaţa agricolă
prin consumul produselor, la care se adaugă şi ecologică aproape s-a dublat, în timp ce numă-
cerinţele societăţii pentru o dezvoltare agrico- rul de operatori a crescut de 4,8 ori.
lă durabilă, precum și multitudinea de efecte
favorabile la nivel de fermă agricolă şi mediu Agricultura ecologică reprezintă un sector de
înconjurător. mare perspectivă pentru România, ţara noas-
tră beneficiind de condiţii corespunzătoare
Agricultura ecologică a cunoscut o creştere pentru dezvoltarea acestui sistem de agricul-
continuă a suprafeţelor în ultimul deceniu, tură, precum solul fertil şi nivelul redus de po-
atât pe plan mondial cât şi la noi în ţară, aso- luare a spaţiului natural, prin comparaţie cu
ciat cu diversificarea producţiei ecologice şi o ţările dezvoltate economic, în care se folosesc
organizare din ce în ce mai bună a sistemului pe scară largă tehnologii agricole superinten-
ecologic. sive, bazate în mare măsură pe îngrăşăminte
chimice şi pesticide de sinteză.
La nivelul anului 2012, agricultura ecologică
se practica în mod organizat în 164 de ţări, de Sistemele de producție ecologică se bazează pe
către 1,9 milioane de agricultori, care lucrau o reguli şi principii de producţie stricte și vizează
suprafaţă totală de 37,5 milioane ha. Compara- obținerea de produse ecologice într-un mod
tiv cu anul 1999, care este anul în care au fost durabil din punct de vedere ecologic, social
pentru prima dată accesibile datele statistice la şi economic. Acest sistem trebuie considerat
nivel mondial referitoare la agricultura ecolo- ca parte integrantă a strategiilor de dezvolta-
gică, în anul 2012 suprafaţa agricolă ecologică re rurală durabilă şi ca o alternativă viabilă la
s-a triplat (FiBL-IFOAM, 2014). agricultura convenţională.
3
Definirea agriculturii
ecologice
„Agricultura ecologică” este termenul
protejat şi atribuit României de către UE.
Acesta este similar cu termenii „Agricultură
organică” sau „Agricultură biologică” utili-
zaţi în alte state membre ale UE.
4
Principii și reguli
ale agriculturii ecologice
Principiile generale IFOAM faţă de lumea înconjurătoare, atât în relaţiile
dintre oameni, cât şi în relaţiile dintre oameni
1. Principiul sănătăţii, conform căruia şi alte fiinţe vii.
agricultura ecologică trebuie să asigure şi să
îmbunătăţească starea de sănătate a solului, 4. Principiul administrării, conform că-
plantelor, animalelor, oamenilor şi a întregii ruia agricultura ecologică trebuie adminis-
planete, ca tot unitar şi indivizibil. Agricultu- trată într-o manieră prudentă şi responsabi-
ra ecologică este destinată producerii de ali- lă, pentru a proteja sănătatea şi bunăstarea
mente sănătoase cu o calitate nutritivă supe- generaţiilor actuale şi viitoare, precum şi a
rioară, care contribuie la prevenirea bolilor şi mediului. Agricultura ecologică trebuie să
la întreţinerea stării de bine. prevină apariţia unor riscuri majore, prin
adoptarea unor tehnologii corespunzătoare.
2. Principiul ecologic, conform căruia
agricultura ecologică trebuie să se bazeze pe
sistemele şi ciclurile ecologice vii, să lucre-
ze cu acestea, să încerce să le stimuleze şi să
le susţină. Agricultura ecologică trebuie să
ajungă la un echilibru ecologic prin organiza-
rea sistemelor de producţie agricolă, gospo-
dărirea habitatelor şi întreţinerea diversităţii
genetice şi agricole.
5
Principiile generale ale agriculturii ecologice
conform Regulamentului (CE) nr. 834/2007 al Consiliului
6
Principiile specifice ale agriculturii ecologice
conform Regulamentului (CE) nr. 834/2007 al Consiliului
7
Principalele reguli ale agriculturii ecologice:
Protecţia mediului înconjurător. În Menţinerea biodiversităţii ecosistemu-
agricultura ecologică se urmăreşte reducerea sau lui agricol. Biodiversitatea este de importanţă
eliminarea practicilor care presupun utilizarea majoră pentru asigurarea durabilităţii agroeco-
de produşi sintetici sau naturali care dăunează sistemului.
organismelor utile din sol, epuizează resursele
neregenerabile şi diminuează calitatea apei, ae- Cultivarea plantelor şi creşterea ani-
rului şi a produselor agricole. malelor în armonie cu legile naturale.
În agricultura ecologică, cultivarea plantelor şi
Menţinerea şi creşterea fertilităţii so-
creşterea animalelor se fac în armonie cu legile
lului. Solul este considerat un mediu viu, com-
naturale, folosind, protejând şi respectând
plex, care interacţionează strâns cu plantele şi
natura.
animalele, acesta fiind în centrul preocupărilor
agriculturii ecologice. Prin practicile sale speci- Obţinerea producţiei optime şi nu ma-
fice, agricultura ecologică are în vedere intensi- xime. Producţiile maxime se obţin în majorita-
ficarea activităţii microorganismelor din sol, în tea cazurilor cu o utilizare abuzivă a resurselor
scopul creşterii fertilităţii acestuia. şi degradarea mediului înconjurător. Sistemele
Respectul pentru sănătatea consuma- agricole ecologice urmăresc obţinerea de pro-
torilor. Prin practicarea agriculturii ecologice ducţii optime, în condiţiile protecţiei mediului,
se urmăreşte obţinerea de produse agricole de a produselor agricole şi conservării resurselor
calitate, fără reziduuri de pesticide, cu un conţi- neregenerabile.
nut echilibrat de proteine, glucide, lipide, vitami-
ne, acizi organici şi săruri minerale. Utilizarea de tehnologii potrivite siste-
mului de agricultură ecologică. Agricultu-
Ferma ecologică trebuie să fie o uni- ra ecologică utilizează tehnologii de cultivare a
tate în echilibru. În agricultura ecologică se plantelor şi creştere a animalelor specifice, ba-
renunţă la o specializare îngustă şi la o exploatare zate pe înţelegerea sistemelor biologice naturale.
intensivă, unilaterală. Se are tot timpul în vedere
faptul că ferma ecologică este o componentă a Conservarea integrităţii produselor
ecosistemului. agricole ecologice, de la producerea aces-
Reciclarea materiilor şi resurselor în tora şi până la comercializare. Produsele
interiorul exploataţiei agricole. Elemen- agricole ecologice, ca şi ingredientele, aditivii şi
tele nutritive utilizate de către plante sunt rea- produsele auxiliarele de transformare pe care le
locate solului din surse provenind chiar din ex- conţin, sunt produse, transformate, fabricate şi
ploataţia agricolă (resturi vegetale, îngrăşăminte manipulate în conformitate cu principiile pro-
organice, îngrăşăminte verzi). ducţiei şi transformării ecologice.
8
Marca „Produs ecologic”
Marca „Produs ecologic” garantează că produsul • cultivarea plantelor şi creşterea animalelor
agricol provine dintr-un mod de producţie ce ex- se fac în armonie cu legile naturale, folosind,
clude utilizarea produselor chimice de sinteză şi protejând şi respectând natura;
protejează mediul înconjurător. • se limitează utilizarea de inputuri şi se
privilegiază inputurile naturale;
Pentru ca un produs agricol să poată primi • se utilizează tehnologii de cultivare a
această marcă trebuie ca acesta să rezulte din- plantelor şi de creştere a animalelor specifice
tr-un mod de producţie în care: agriculturii ecologice.
• se respectă un plan de conversie a terenului
de la agricultura convenţională la agricultura Pentru a putea fi comercializate, toate produsele
ecologică; agriculturii ecologice trebuie să fie controlate şi
• există un sistem de control şi certificare; trebuie să obţină certificarea unui organism de
• nu se utilizează produse chimice de sinteză inspecție și certificare acreditat.
(îngrăşăminte chimice de sinteză, pesticide,
aditivi, conservanţi, dezinfectanţi etc.);
9
Siglele folosite în
AGRICULTURA ecologicĂ
10
Efectele benefice ale practicării
agriculturii ecologice
Efecte benefice la nivel de fermă Conservarea mai bună a apei în sol
Refacerea echilibrelor naturale privind cir- Conţinutul ridicat de materie organică a solului
cuitul apei şi al elementelor nutritive şi infes- duce la o mai bună reţinere şi conservare a apei
tarea cu buruieni, boli, insecte şi alţi dăunători în sol, ceea ce are ca efect reducerea nevoilor de
Refacerea echilibrelor naturale se realizează, irigare.
atât prin folosirea de măsuri tehnologice clasi-
ce (fertilizare, lucrări ale solului etc.), cât şi prin Respectarea nevoilor intrinseci ale anima-
folosirea de măsuri ecologice (rotaţie, culturi lelor privind hrana, adăpostul, mişcarea
asociate şi intercalate, perdele agroforestiere, Adevăraţii crescători de animale caută să asigu-
garduri vii, fâşii înierbate etc.), măsuri de ame- re, pe orice cale, cele mai bune condiţii de viaţă
liorare a solurilor (îngrăşăminte verzi, mulcire, pentru fiecare specie şi categorie de animale,
lucrări conservative etc.) şi de protecţie a plan- acest obiectiv fiind unul primordial în agricul-
telor (metode preventive, biologice, biotehnice tura ecologică.
etc.).
Efecte benefice asupra mediului încon-
Creşterea sustenabilă a fertilităţii solurilor
jurător
Agricultura ecologică are cele mai sănătoase Diminuarea problemelor globale de mediu
metode şi mijloace de refacere şi conservare a Agricultura ecologică contribuie la diminuarea
fertilităţii solurilor prin stimularea activităţii problemelor globale de mediu, precum: ploaia
microorganismelor solului şi folosirea de com- acidă, încălzirea globală, reducerea biodiversi-
post, îngrăşăminte verzi şi rotaţii lungi cu plan- tăţii şi deşertificarea.
te perene şi anuale cu sistem radicular bogat şi/
sau profund. Protecţia solului, apei şi aerului
Prin neutilizarea de îngrăşăminte chimice de
Diminuarea eroziunii solului
sinteză, pesticide şi alte produse chimice de
Diminuarea eroziunii solului se realizează ca sinteză, prin utilizarea raţională şi echilibrată a
urmare a ameliorării solului (creşterea conţi- resurselor, în special a celor regenerabile, prin
nutului în materie organică şi îmbunătăţirea grija faţă de natură şi prin metodele şi tehnicile
structurii) şi a unei mai bune acoperiri a aces- specifice, agricultura ecologică asigură o bună
tuia (mulcire, culturi de protecţie etc.). protecţie a resurselor de sol, apă şi aer.
11
Creşterea şi conservarea biodiversităţii
În sistemele agricole convenţionale, biodiversi-
tatea s-a diminuat proporţional cu gradul de in-
tensificare al tehnologiilor agricole. Agricultura
ecologică are ca principiu de bază creşterea şi
menţinerea biodiversităţii care contribuie la
asigurarea durabilităţii agroecosistemului.
12
Cum devenim fermieri în
agricultura ecologică?
Practicarea agriculturii ecologice nece- cunoştinţe şi informaţii specifice agriculturii
sită din partea fermierului: ecologice precum: legi, principii, particula-
• cunoştinţe privind agricultura ecologică; rităţi de organizare şi funcţionare, particu-
• o motivaţie puternică pentru un mod de larităţi ale tehnologiilor de cultivare a plan-
producţie în armonie cu legile naturii, care telor şi de creştere a animalelor, calitatea
să protejeze mediul înconjurător, sănătatea produselor ecologice etc. Toate aceste cunoş-
agroecosistemului şi a consumatorilor de tinţe se dobândesc din diferite surse de in-
produse agricole; formare precum: surse audio-vizuale (radio,
• convingerea că ceea ce face este bine, atât televiziune, filme de prezentare etc.), internet,
din partea fermierului, cât și a familiei cărţi, broşuri, pliante, simpozioane, târguri
acestuia; şi expoziţii, demonstraţii, precum şi prin
• o exploataţie agricolă care să se preteze la participarea la cursuri de formare profesio-
agricultura ecologică, care să includă mai nală şi la orice eveniment dedicat agriculturii
multe culturi şi de preferat şi un sector ecologice.
zootehnic;
• o foarte bună organizare şi planificare a Asigurarea sprijinului familiei
activităţilor agricole. Pentru a reuşi în practicarea agriculturii eco-
logice este important sprijinul familiei, care se
Având în vedere aceste cerințe, fermierii obţine prin informarea membrilor familiei cu
care doresc să practice agricultura ecologică privire la decizia de a practica agricultura eco-
trebuie să urmeze următoa- logică, convingerea şi moti-
rele etape: varea lor pentru practicarea
acestui tip de agricultură.
Descoperirea şi cunoaş-
terea agriculturii ecolo- Asigurarea resurselor fi-
gice nanciare necesare începerii
Dorința de practicare a agri- derulării activităţilor
culturii ecologice începe cu Trebuie asigurate resursele
descoperirea şi cunoaşterea financiare pentru efectu-
acesteia. Acest lucru se rea- area de investiţii specifice
lizează prin acumularea de determinate de tehnicile de
13
producţie practicate în agricul- Înregistrarea ca fermă
tura ecologică. Trebuie avut în ecologică
vedere faptul că, de obicei, cel În fiecare an, până la data de
puţin pe perioada conversiei la 16 mai (inclusiv), fermierii
agricultura ecologică, nivelul care practică agricultura eco-
producţiilor se diminuează logică, atât cei certificaţi cât şi
comparativ cu producţia cei aflaţi în procesul de con-
iniţială. Producţiile vor începe versie la agricultura ecologică,
din nou să crească, apropiin- au obligaţia de a-şi înregistra
du-se de nivelul iniţial, după activitatea la MADR, prin di-
ce se realizează o stabilizare recţiile pentru agricultură ju-
ecologică a sistemului agricol. deţene şi a municipiului Bucu-
Trebuie avut în vedere şi faptul reşti. Înregistrarea fermierilor
că pe perioada de conversie la în agricultura ecologică este
agricultura ecologică, fermie- obligatorie în fiecare an şi se
rul nu poate vinde produsele face prin completarea fişelor
agricole ca fiind produse ecologice, deci nu le de înregistrare în agricultura ecologică, dispo-
poate vinde la un preţ mai ridicat. nibile la direcţiile pentru agricultură judeţe-
ne şi a municipiului Bucureşti, în perimetrul
Proiectarea fermei ecologice cărora fermierii îşi desfăşoară activitatea.
Ferma ecologică trebuie proiectată conform
cerinţelor şi regulilor agriculturii ecologice. Înscrierea într-o organizaţie profesională
Această organizare a fermelor trebuie să se Înscrierea într-o organizaţie profesională este
bazeze pe o analiză SWOT (analiza punctelor recomandată pentru ca fermierul să poată pri-
forte, a punctelor slabe, a oportunităţilor şi a mi informații suplimentare şi sprijinul de care
ameninţărilor). are nevoie prin consilierea de către specialiștii
experți ai organizaţiei respective.
Intrarea în procesul de conversie
Pentru intrarea în procesul de conversie, tre- Obţinerea certificării şi practicarea agri-
buie selectat un organism de inspecţie şi cer- culturii ecologice.
tificare din lista celor aprobate de MADR. La sfârşitul perioadei de conversie, atunci
Împreună cu organismul de inspecţie şi certi- când toate cerințele de conformitate au fost
ficare se încheie şi se semnează contractul de îndeplinite, ferma este certificată ecologică,
certificare, se stabileşte planul de conversie şi iar recolta şi produsele agricole pot fi comer-
se începe implementarea acestuia în fermă. cializate ca fiind ecologice.
14
Conversia de la agricultura
convenţională la agricultura ecologică
15
ficare în scopul controlului conformităţii cu • 6 săptămâni în cazul păsărilor de curte
prevederile legislaţiei în vigoare privind pro- pentru producția de ouă.
ducţia ecologică.
Perioada de conversie poate fi redusă de către
Durata conversiei organismele de certificare dacă sunt întruni-
Procesul de conversie se realizează într-o pe- te anumite condiții și, de asemenea, poate fi
rioadă suficientă de timp, în care se produ- prelungită, dacă terenul a fost contaminat cu
ce o „adaptare”, atât a ecosistemului, cât și a produse neautorizate pentru producția ecolo-
fermierului. În urma procesului de conversie, gică.
terenul, culturile agricole, recolta și anima- În unele cazuri, se poate trece direct la
lele trebuie să capete calitățile specifice pro- producția ecologică, dacă parcelele de teren
ducției ecologice. supuse conversiei au fost suprafețe naturale
sau agricole care nu au fost tratate cu produ-
Perioada de conversie este de cel puțin doi se interzise în cadrul producției ecologice. În
ani înainte de însămânțare sau, în cazul pă- această situaţie, perioada de conversie poa-
șunilor și al furajelor perene, de cel puțin doi te fi luată în considerare retroactiv numai în
ani înainte de utilizarea acestor produse ca cazul în care s-au oferit dovezi satisfăcătoare
furaje obținute din agricultura ecologică. În autorității competente care confirmă că au
cazul culturilor perene, altele decât furajele fost îndeplinite condițiile pe o perioadă de cel
(ex. plantaţiile pomicole şi viticole), perioada puțin trei ani.
de conversie este de cel puțin trei ani înainte
de prima recoltă a produselor ecologice. Obţinerea certificării
Producția ecologică va fi certificată atunci
Pentru animale, perioada obligatorie de con- când la sfârşitul perioadei de conversie toa-
versie este următoarea: te cerințele specifice agriculturii ecologice au
• 12 luni în cazul ecvideelor și al bovinelor, fost respectate. Ca atare, atunci când în urma
inclusiv speciile Bubalus și Bison, pentru controalelor efectuate de organismul de in-
producția de carne și, în orice caz, cel specţie şi certificare la care este afiliat, fer-
puțin trei sferturi din durata lor de viață; mierul a respectat toate regulile de producţie
• 6 luni în cazul rumegătoarelor mici și specifice agriculturii ecologice, acesta va pri-
în cazul suinelor și al animalelor pentru mi certificatul de produs ecologic şi îşi va pu-
producția de lapte; tea eticheta produsele cu menţiunea „produs
• 10 săptămâni în cazul păsărilor de curte ecologic”. Aceasta îi dă dreptul de a valorifica
pentru producția de carne, aduse pe producția obținută la prețurile specifice pro-
exploatație înainte de a împlini trei zile; duselor ecologice.
16
Organisme de inspecție și certificare
aprobate de MADR pentru efectuarea inspecţiei şi certificării produselor
agroalimentare ecologice pe teritoriul României în conformitate cu prevederile art. 4
al Ordinului Ministrului nr. 181/2012 și art. 27 al Regulamentului (CE) 834/2007
17
Bune practici specifice
agriculturii ecologice
Rotaţia culturilor
în agricultura ecologică
18
Fertilizarea în Materia organică ajunsă în sol prin aplicarea
agricultura ecologică îngrăşămintelor organice este descompusă
de către microorganismele solului, proces în
Fertilizarea constituie veriga tehnologică urma căruia sunt eliberate elemente nutritive
cheie a agriculturii ecologice. În agricultura în forme uşor accesibile plantelor.
ecologică, baza fertilizării o constituie
utilizarea îngrăşămintelor organice şi a Îngrăşămintele organice acceptate a fi utiliza-
îngrăşămintelor minerale naturale. te în agricultura ecologică, conform Regula-
mentului (CE) nr. 889/2008 al Comisiei sunt
Fertilizarea organică. Îngrăşămintele or- următoarele:
ganice contribuie la creşterea conţinutului • gunoi de grajd fermentat, gunoi de grajd
de humus al solului şi la ridicarea fertilităţii uscat și gunoi de păsări deshidratat;
acestuia ca urmare a: • compost din excremente de animale,
• sporirii conţinutului de elemente nutritive; inclusiv gunoi de păsări și compost de
• intensificării activităţii microbiologice; gunoi de grajd;
• îmbunătăţirii structurii solului; • excremente lichide de animale;
• măririi capacităţii solului de reținere a apei; • deșeuri menajere compostate sau
• îmbunătăţirii circulaţiei aerului în sol. fermentate;
• turbă;
• deșeuri provenite din cultivarea ciupercilor;
• guano;
• amestec de materii vegetale compostate
sau fermentate (de la obținerea de biogaz);
• produse sau subproduse de origine
animală: făină de sânge, făină de copite,
făină de coarne, făină de oase sau făină
de oase degelatinate, făină de pește, făină
de carne, făină de fulgi, lână, blană, păr,
produse lactate;
• produse și subproduse organice de origine
vegetală (de exemplu, făină din turte de
oleaginoase);
• alge și produse din alge;
• rumeguș și așchii de lemn;
• compost din scoarță de copac.
19
Fertilizarea minerală în agricultura • soluție de clorură de calciu;
ecologică. Importanţa deosebită a îngrăşă- • sulfat de calciu (gips);
mintelor organice în agricultura ecologică nu • var industrial de la producerea zahărului;
exclude utilizarea îngrăşămintelor chimice, • var industrial din procesul de fabricare sub
însă acestea trebuie să fie greu solubile, pro- vid a sării;
venite din roci naturale. • praf de rocă şi argile.
20
Lucrările solului mele agricole convenţionale, astfel încât să
în agricultura ecologică nu fie perturbat prea mult sistemul biologic
al solului şi să nu fie perturbate orizonturile
solului. Astfel, arătura trebuie să fie efectuată
Prin lucrările solului se urmăreşte atingerea la adâncimi de 10-15 (20) cm, iar pentru lu-
următoarelor obiective: crările de întreţinere a arăturii se preferă vi-
• menţinerea şi intensificarea activităţii brocultoarele şi grapele rotative care lucrează
biologice a solului; superficial şi care menţin structura solului.
• menţinerea conţinutului în humus; Dacă este necesar, se poate face un subsolaj
• menţinerea structurii solului; pentru afânarea solului în profunzime, fără a
• conservarea apei în sol; se amesteca orizonturile de sol.
• afânarea solului;
• încorporarea resturilor vegetale şi a Frecvenţa lucrărilor solului trebuie redusă la
îngrăşămintelor organice sau minerale; minimum pentru prevenirea tasării solului
• combaterea buruienilor; de către utilajele agricole şi pentru a se asigu-
• prevenirea atacului de boli şi dăunători. ra solului timpul necesar refacerii humusului
şi a structurii.
În cadrul tehnologiilor de cultură, lucrările
solului reprezintă o verigă importantă şi de
aceea este necesar să fie efectuate în cele mai
bune condiţii. În acest sens, fermierul trebuie
să cunoască unele particularităţi ale terenu-
lui, tipul de sol, prezenţa buruienilor proble-
mă, unele carateristici ale speciei cultivate,
pentru punerea la punct a metodelor de lu-
cru, a utilajelor necesare şi a indicilor de exe-
cuţie a lucrărilor.
21
Sămânța și semănatul în
agricultura ecologică Seminţele sau materialul săditor trebuie
să corespundă standardelor sub aspectul
Materialul de înmulţire trebuie să fie pro- însuşirilor fiziologice (germinaţie), însuşirilor
dus în culturi semincere certificate ecologic, fizice (puritate fizică, componenţă botanică)
în care se aplică metode de producţie eco- şi al stării sanitare (infestarea cu dăunători şi
logică. Începând cu anul 2004, în România infectarea cu agenţi patogeni).
seminţele şi materialul săditor utilizate în
agricultura ecologică sunt obţinute prin Soiurile de plante cultivate trebuie să fie cele
metode de producţie ecologice. adaptate zonei de cultură. Materialul de în-
mulţire nu trebuie să provină din organisme
Seminţele nu trebuie să fie tratate la însă- modificate genetic sau orice produse derivate
mânţare decât cu produse admise pentru din astfel de organisme.
producţia ecologică şi trebuie să provină de
la un producător care a practicat tehnicile
de producţie ecologică. Atunci când nu este Semănatul trebuie efectuat la epoca şi densi-
posibilă utilizarea de seminţe şi material de tatea optime astfel încât să se asigure condiţii
plantat ecologice, se pot utiliza şi seminţe şi de vegetaţie cât mai favorabile plantei de cul-
material de plantat convenţionale, dar netra- tură şi mai puţin favorabile dezvoltării buru-
tate cu produse pesticide. ienilor, bolilor şi dăunătorilor.
22
Controlul buruienilor germinaţie. Prin fermentare, seminţele
în agricultura ecologică de buruieni îşi pierd capacitatea de
germinaţie;
Buruienile sunt plante nedorite în culturile • lucrările solului, prin care se poate dimi-
agricole ca urmare a faptului că produc pagu- nua gradul de îmburuienare. Buruienile
be cantitative şi calitative. pot fi controlate cel mai uşor atunci când
acestea se află în primele faze de vegetaţie;
Controlul buruienilor se realizează prin apli-
• folosirea de material semincer certificat,
carea anumitor metode care, în funcţie de
care este o garanţie a efectuării de lucrări de
momentul şi modul de aplicare, pot fi preven-
condiţionare, prin care au fost îndepărtate
tive şi curative.
seminţele de buruieni, care pot deveni
Metodele preventive au drept scop împie- surse de îmburuienare a culturii;
dicarea apariţiei şi răspândirii buruienilor. • semănatul în epoca şi la densitatea
Dintre acestea pot fi enumerate: optimă, care determină o bună dezvoltare
• rotaţia culturilor, care permite controlul a plantelor de cultură, acestea fiind astfel
unor buruieni specifice anumitor culturi avantajate în competiţia cu buruienile;
prin evitarea înmulţirii lor exagerate, aşa • distrugerea focarelor de buruieni proble-
cum se întâmplă în cazul monoculturii sau mă de pe terenurile necultivate.
al culturii repetate;
• fertilizarea cu gunoi de grajd fermentat Metodele curative au drept scop ţinerea
sau compost, cunoscându-se că gunoiul de sub control a buruienilor apărute în cultură.
grajd conţine un număr mare de seminţe de
Dintre acestea pot fi enumerate:
buruieni, care, deşi trec prin tubul digestiv
n Combaterea manuală, care se poate efec-
al animalelor, îşi păstrează capacitatea de
tua prin:
• plivit manual;
• plivit cu oticul sau săpăliga;
• prăşit manual;
• cosit.
23
• prăşit mecanic, care constă în efectuarea de eliminarea repetată a plantelor (de
lucrări cu ajutorul cultivatoarelor în spaţiul exemplu, prin grăpare repetată).
dintre rândurile de plante de cultură.
n Combaterea biologică, care se poate efec-
n Combaterea termică, care se poate efectua tua prin:
prin: • combatere alelopatică, bazată pe relaţia
• arderea cu flacără, prin care buruienile care există între plantele superioare prin
răsărite, în curs de răsărire sau chiar semin- care unele inhibă dezvoltarea altora;
ţele de buruieni din stratul superficial al • combatere cu ajutorul insectelor sau al
solului sunt distruse de flacăra obţinută cu microorganismelor (ciuperci).
ajutorul unei butelii prevăzute cu arzător;
• folosirea apei calde (opărirea buruienilor); n Combaterea biodinamică, în care se aplică
• solarizarea, prin care solul umed (irigat) se recomandările lui Rudolf Steiner, respectiv
acoperă cu o folie de plastic transparentă efectul inhibant pe care-l exercită cenuşa
sub care temperatura creşte foarte mult, seminţelor de buruieni asupra buruienilor
ceea ce duce la distrugerea seminţelor de din aceeaşi specie.
buruieni.
24
Controlul bolilor
în agricultura ecologică
25
• distrugerea buruienilor gazdă pentru în lunile de vară prin afânarea solului,
anumiţi agenţi patogeni, prevenindu-se umectarea acestuia şi acoperirea cu folie
astfel apariţia şi dezvoltarea anumitor boli; de plastic de culoare închisă timp de 2-4
• adunarea şi distrugerea frunzelor îmbătrâ- săptămâni;
nite şi infectate, care pot constitui un • combatere prin foc, metodă ce constă în
rezervor de agenţi patogeni, de unde adunarea şi arderea resturilor vegetale
infecţia se poate generaliza la nivelul după un atac puternic;
întregii plante şi apoi la nivelul întregii • trecerea seminţelor cu tegumentul gros
culturi; prin flacără, care asigură distrugerea
• adunarea şi distrugerea resturilor vegetale agenţilor patogeni de pe suprafaţa
infectate, evitându-se astfel diseminarea şi acestora;
atacul anumitor boli; • solarizare, care presupune tratarea se-
• prevenirea apariţiei samulastrei, mai minţelor prin expunere la soare pentru dis-
ales la floarea-soarelui (care favorizează trugerea agenţilor patogeni de la suprafaţa
înmulţirea putregaiului alb) şi la cerealele acestora de către radiaţiile solare.
păioase (care favorizează înmulţirea
ruginilor); n Combaterea mecanică:
• folosirea de soiuri/hibrizi rezistenţi/tole- • tăierea părţilor de plantă bolnave sau a
ranţi la atacul bolilor; plantelor bolnave în întregime, cum sunt
• văruirea trunchiului copacilor, a depo- ramurile de pomi care sunt uscate, pomii
zitelor şi a magaziilor, care reprezintă o sau butucii de viţă-de-vie care sunt în
măsură obligatorie de igienă culturală. întregime bolnavi, care se taie şi se scot din
plantaţie;
Metodele curative au drept scop ţinerea • sortarea, care în general se efectuează
sub control a bolilor deja apărute în cultură, mecanic la seminţe sau manual la tuberculii
dintre acestea putând fi enumerate: de cartof, bulbii de ceapă sau boabele de
fasole.
n Combaterea fizică:
• combatere prin temperaturi ridicate, n Combaterea chimică, care se poate efectua
metodă ce se pretează în spaţiile închise de prin folosirea de:
tip răsadniţe, sere sau solarii, prin folosirea • silicat de sodiu, care se utilizează pentru
de abur fierbinte, iar pe suprafaţe mici combaterea speciilor de Botrytis,
chiar a apei clocotite. În condiţii de câmp, Sclerotinia, Phytium;
combaterea prin temperaturi ridicate • extract de compost, care poate fi folosit
a agenţilor patogeni poate fi efectuată pentru combaterea făinării;
26
• produse pe bază de sulf, care se utilizează
pentru combaterea făinării la viţa-de-vie şi
la pomii fructiferi;
• hidroxid de calciu, care se foloseşte numai
la pomii fructiferi, inclusiv pepiniere,
pentru a controla ulceraţia ramurilor.
n Combaterea biologică:
• combatere cu ajutorul microorganismelor
(preparate cu spori de ciuperci, extracte de
ciuperci sau cu bacterii);
• combatare prin utilizarea de preparate cu
extracte de plante (de exemplu, extractul
din sunătoare care este utilizat pentru
combaterea mozaicului şi pătării brune a
tutunului şi tomatelor);
• preimunizarea plantelor, care constă în
tratarea plantelor tinere cu tulpini (suşe)
nevirulente sau slab virulente de virusuri
sau bacterii patogene, ceea ce duce la
formarea în plantă de anticorpi specifici,
iar planta devine rezistentă la atacul
virusului sau bacteriei respective.
• permanganat de potasiu, care se foloseşte
numai la pomii fructiferi şi vița-de-vie n Combatere biotehnică:
pentru combaterea făinării; • culturi de meristeme, prin care se asigură
• produse pe bază de cupru, sub formă de obţinerea de material semincer liber de
hidroxid de cupru, oxiclorură de cupru, viruşi şi alţi agenţi patogeni, tehnica fiind
sulfat (tribazic) de cupru, oxid de cupru, extinsă pe scară largă în înmulţirea unor
octanoat de cupru, care se folosesc de flori, a pomilor fructiferi, a cartofului s.a.;
exemplu pentru combaterea manei la viţa- • combatere biodinamică, care se poate
de-vie sau a rapănului la pomacee înainte efectua prin prepararea de extracte din
de înflorit. Doza totală de cupru nu trebuie plante care se aplică prin pulverizare la sol
să depăşească 6 kg/ha/an; sau la plantă.
27
Controlul dăunătorilor care este plantă gazdă pentru sfredelitorul
în agricultura ecologică porumbului);
• recoltarea la timp şi fără pierderi a cultu-
Dăunătorii sunt organisme animale care rilor care să ducă la apariţia samulastrei. La
atacă plantele sau produsele vegetale, pro- cerealele păioase, samulastra favorizează
ducând pagube cantitative şi calitative. În înmulţirea muştelor cerealelor şi a afidelor;
grupa dăunătorilor intră: acarienii, nemato- • tocarea resturilor vegetale rămase după
zii, insectele, moluştele, păsările, mamifere- recoltare, care conduce şi la combaterea
le. Controlul dăunătorilor se realizează prin dăunătorilor ce se găsesc pe acestea, în
aplicarea anumitor metode, care, în funcţie diferite stadii de dezvoltare;
de momentul şi modul de aplicare, pot fi pre- • folosirea de soiuri/hibrizi rezistenţi la
ventive şi curative. atacul dăunătorilor.
Metodele preventive au drept scop împie- Metodele curative au drept scop ţinerea
dicarea apariţiei şi răspândirii dăunătorilor, sub control a dăunătorilor deja apăruţi în cul-
dintre acestea putând fi enumerate: tură, dintre acestea putând fi enumerate:
• avertizarea, care se realizează prin
eliberarea de buletine de avertizare de către n Combaterea fizică:
unităţile fitosanitare judeţene, acestea, • combatere prin temperaturi ridicate sau
punându-i în gardă pe fermieri cu privire scăzute, această metodă pretându-se a fi
la pericolul dezvoltării anumitor specii de folosită în spaţii închise de tip depozit, sere
dăunători; sau solarii;
• rotaţia culturilor prin care se previne • combatere prin foc, respectiv arderea
înmulțirea exagerată a unor dăunători; dăunătorilor (de exemplu, arderea omizilor
• lucrările solului, prin care sunt distruşi sau din pomi cu ajutorul unor făclii);
se împiedică dezvoltarea dăunătorilor care • combatere prin folosirea luminii, care
se găsesc în sol; se bazează pe atragerea unor specii de
• semănatul în epoca optimă, prin care se insecte prin lumină (de exemplu, fluturii
evită atacul unor dăunători, cum ar fi crepusculari şi nocturni) şi combaterea
muştele şi afidele cerealelor şi gândacul acestora;
ghebos, care se pot dezvolta în cazul • folosirea sunetelor care pot fi utilizate
semănatului timpuriu; pentru îndepărtarea păsărilor, a rozătoa-
• îndepărtarea buruienilor gazdă pentru relor, dar şi a mamiferelor (de exemplu,
anumiţi dăunători (de exemplu, mohorul porcii mistreţi).
28
n Combaterea mecanică se poate efectua n Combaterea chimică, care se poate efectua
prin: prin folosirea de:
• colectarea şi distrugerea insectelor • sare de potasiu din acizi grași (săpun
dăunătoare (de exemplu, omida păroasă a moale), care se foloseşte pentru combaterea
dudului, gândacul din Colorado s.a.); păduchilor de frunze, în concentraţie de
• folosirea de plante capcană care sunt 1,5-3%;
preferate de către insectele dăunătoare • extracte din plante, cum sunt: folosirea
pe care acestea se localizează, după care soluţiei de urzici macerate sau de ferigă,
plantele sunt eliminate împreună cu ori a soluţiei de tutun pentru combaterea
insectele de pe ele; afidelor; folosirea infuziei de coriandru
• folosirea inelelor cu clei, care sunt benzi sau pătrunjel împotriva gândacului din
de hârtie impermeabilă pe care se găseşte Colorado;
un strat de clei nesicativ şi care se aplică • fosfat feric (fier (III) ortofosfat), utilizat ca
pe trunchiurile sau ramurile groase ale moluscocid;
pomilor împotriva femelelor de cotari; • produse admise numai pentru capcane:
• răzuirea scoarţei pomilor, mai ales a fosfat diamoniu, feromoni, piretroizi (doar
aceleia care se exfoliază, pentru că aceasta deltametrin sau lambda-cihalotrin);
constituie un mediu favorabil de adăpostire • alte produse: uleiuri vegetale (ulei de
şi înmulţire a insectelor dăunătoare; mentă, ulei de pin, ulei de chimion),
• inundarea, care se face prin turnarea piretrine extrase din Chrysanthemum
de apă în galeriile de rozătoare (şoareci, cinerariaefolium, ulei de parafină, uleiuri
şobolani), cârtiţe, coropişniţe, acestea minerale.
ieşind la suprafaţă unde sunt prinse;
• stropirea cu apă, cum este stropirea n Combaterea biologică poate fi:
repetată cu apă rece pentru combaterea • combatere cu ajutorul plantelor care, prin
afidelor; conţinutul în anumite principii active, au
• instalarea de sperietori, pentru alungarea o acţiune repelentă sau chiar de distrugere
păsărilor care atacă diferitele culturi; asupra insectelor. Astfel de plante sunt:
• instalarea de plase şi garduri în jurul ceapa, usturoiul, coada şoricelului, pelinul,
culturilor agricole, pentru a ţine la distanţă levănţica, tutunul s.a.;
rozătoarele, iepurii, căprioarele, porcii • combatere cu ajutorul acarienilor şi
mistreţi, sau instalarea de plase deasupra insectelor, care pot fi prădători sau paraziţi.
culturilor agricole în perioada de maturare Ca exemple de prădători, pot fi enumeraţi:
a fructelor, pentru a se preveni atacul păianjenul prădător (Phytoseiulus
păsărilor (de exemplu, la viţa-de-vie). persimilis) folosit pentru combaterea
29
păianjenului roşu (Tetranychus urticae); • combatere cu ajutorul microorganismelor,
buburuza (Coccinella 7-punctata), folosită prin folosirea de biopreparate virotice,
pentru combaterea păduchilor de frunze, biopreparate bacteriene (precum Bacillus
gândacului ovăzului, tripşilor grâului s.a. thuringiensis utilizat pentru combaterea
Ca exemple de paraziţi, pot fi enumeraţi: omizilor diferitelor specii de lepidoptere),
viespea Trichogramma evanescens, folo- biopreparate fungice, protozoare şi
sită pentru combaterea fluturelui alb al nematozi;
verzei; viespea Encarsia formosa, folosită • combatere cu ajutorul altor animale,
pentru combaterea musculiţei albe de seră; cum sunt păsările, broaştele, aricii, care
consumă insectele dăunătoare din culturile
agricole;
• autocidia, care constă în inducerea sterili-
tății masculilor unor specii de insecte în
laborator prin diferite tehnici (iradiere,
utilizarea de chemosterilizanţi), după care
sunt lansaţi în natură, fără ca aceștia să
mai poată asigura perpetuarea speciei.
30
Irigarea în agricultura ecologică suprafaţă. De asemenea, trebuie luate toate
măsurile pentru eliminarea oricăror surse de
Irigarea este obligatorie pentru zonele în care poluare a apelor de suprafaţă şi de adâncime.
se manifestă seceta, dar şi pentru unele specii
care necesită, din punct de vedere al ecologiei, Momentele optime de udare sunt diferite
zone umede şi răcoroase, dar datorită impor- în funcţie de specia cultivată, dar şi de condi-
tanţei lor se cultivă şi în zona de stepă mai us- ţiile climatice. Astfel, trebuie avute în vedere
cată sau pe soluri mai ușoare (nisipoase). cu prioritate udările din lunile de vară, care
de obicei sunt secetoase în condiţiile ţării
Apa trebuie folosită în agricultura ecologică noastre.
în mod cât mai raţional şi responsabil. Atunci
când se irigă, trebuie luate toate măsurile Ca metode de udare, sunt utilizate udarea pe
de reducere la minimum a pierderilor de apă brazde sau prin aspersiune, iar în prezent se
prin evaporare, precum şi a scurgerilor la extinde udarea prin picurare.
31
Metode şi tehnici specifice
creşterii animalelor în
agricultura ecologică
32
dinților, a ciocurilor și a coarnelor sunt in- Personalul de îngrijire trebuie să dispună de
terzise în agricultura ecologică. Unele dintre cunoștințe de bază și de aptitudinile necesare
aceste operațiuni pot fi autorizate, pe bază în ceea ce privește nevoile de sănătate și bu-
individuală, de autoritatea sau organismul năstare ale animalelor.
competent, din motive de siguranță sau în
cazul în care acestea sunt necesare în scopul Hrana pentru animale
îmbunătățirii stării de sănătate, a bunăstării La erbivore, cu excepția perioadei anuale de
sau a igienei efectivelor de animale. În aceste transhumanță, cel puțin 50% din furaje tre-
situaţii, suferința animalelor se reduce la mi- buie să provină din unitatea proprie sau, dacă
nimum, prin administrarea anestezicelor și/ nu este posibil, sunt produse în cooperare cu
sau a analgezicelor corespunzătoare și prin alte exploatații agricole ecologice în principal
realizarea operațiunii la vârsta cea mai potri- situate în aceeași regiune.
vită, de personal calificat.
Sistemele de creștere pentru erbivore se ba-
Încărcarea, transportul și descărcarea anima- zează pe utilizarea maximă a pășunilor pen-
lelor se vor efectua fără utilizarea stimulilor tru păscut în funcție de disponibilitatea pășu-
electrici de constrângere sau a vreunei sub- nilor în diferitele perioade ale anului.
stanțe tranchilizante alopatice. De asemenea,
durata transportului animalelor trebuie să fie Cel puțin 60% din materia uscată din ra-
redusă la minimum. țiile zilnice ale erbivorelor constă în furaje
33
lare, decât ca formă de tratament terapeutic
veterinar, în cazul unui exemplar individual.
Reproducerea animalelor
Pentru reproducere, se folosesc metode natu-
rale, fiind totuşi permisă şi inseminarea arti-
ficială. Reproducerea nu trebuie să fie indusă
prin tratament hormonal sau substanțe simi-
34
Etichetarea şi comercializarea
produselor agricole ecologice
Reguli de etichetare Folosirea siglei comunitare trebuie să fie
însoțită de indicarea locului de producere a
În urma controalelor efectuate de organismele materiilor prime agricole. Această indicație
de inspecție și certificare, fermierii care au poate fi de forma:
respectat regulile de producție vor primi • „Agricultură UE”, atunci când materia
certificatul de produs ecologic și își vor primă agricolă a fost produsă în UE;
putea eticheta produsele cu mențiunea • „Agricultură non-UE”, atunci când materia
„produs ecologic”. agricolă primă a fost produsă în țări terțe;
• „Agricultură UE/non-UE”, atunci când
Prevederile privind etichetarea produselor o parte din materia primă agricolă a fost
obţinute din agricultura ecologică sunt foar- produsă pe teritoriul Comunității iar altă
te precise. Acestea au în vedere să ofere în- parte a fost produsă în țări terțe.
credere deplină consumatorilor că produsele
care poartă eticheta de produs ecologic sunt
obţinute în conformitate cu regulile şi princi-
piile agriculturii ecologice. Pe eticheta care se
aplică pe un produs ecologic sunt obligatorii
următoarele menţiuni:
• referirea la modul de producţie ecologic;
• sigla națională și sigla comunitară;
• numele şi codul organismului de inspecţie
şi certificare care a efectuat inspecţia şi a
eliberat certificatul de produs ecologic.
35
Modalităţi de comercializare
36
Legislaţia privind
agricultura ecologică
Legislația Comunitară
37
Legislația Națională aprobarea reducerilor şi excluderilor aplicabile ce-
rerilor de plată a ajutorului specific pentru îmbu-
• Ordinul nr. 1253 din 6 noiembrie 2013 pen- nătăţirea calităţii produselor agricole în sectorul de
tru aprobarea regulilor privind înregistrarea opera- agricultură ecologică.
torilor în agricultura ecologică. • Hotărârea nr. 1303 din 15 decembrie 2010
• Hotărârea nr. 418 din 26 iunie 2013 pentru pentru modificarea şi completarea Hotărârii Gu-
completarea Hotărârii Guvernului nr. 759/2010. vernului nr. 755/2010 privind schema de ajutor
• Ordinul nr. 383 din 23 mai 2013 privind mo- specific acordat producătorilor de lapte de vacă
dificarea anexei nr. 8 la Ordinul Ministrului Agri- din zonele defavorizate şi a Hotărârii Guvernului
culturii şi Dezvoltării Rurale nr. 181/2012 pentru nr. 759/2010.
aprobarea regulilor privind organizarea sistemului • Hotărârea nr. 1095 din 2010 pentru modifi-
de inspecţie şi certificare în agricultura ecologică. carea Hotărârii Guvernului nr. 755/2010 privind
• Ordinul nr. 378 din 23 mai 2013 privind mo- schema de ajutor specific acordat producătorilor de
dificarea şi completarea Ordinului Ministrului lapte de vacă din zonele defavorizate şi a Hotărârii
Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale nr. Guvernului nr. 759/2010.
219/2007 pentru aprobarea regulilor privind înre- • Ordinul nr. 252 din 2010 pentru modificarea
gistrarea operatorilor în agricultura ecologică. Ordinului Ministrului Agriculturii, Pădurilor şi
• Hotărârea nr. 131 din 27 martie 2013 pen- Dezvoltării Rurale nr. 219/2007.
tru stabilirea măsurilor şi sancţiunilor necesare în • Hotărârea nr. 759 din 21 iulie 2010 cu mo-
vederea respectării prevederilor Regulamentului dificările și completările ulterioare privind
(CE) nr. 834/2007 al Consiliului. acordarea de ajutoare specifice pentru îmbunătăţi-
• Hotărârea nr. 911 din 5 septembrie 2012 pen- rea calităţii produselor agricole în sectorul de agri-
tru modificarea Hotărârii Guvernului nr. 759/2010 cultură ecologică.
şi completarea Hotărârii Guvernului nr. 796/2012 • Ordinul nr. 51 din 1 martie 2010 pentru apro-
privind schema de ajutor specific acordat producă- barea regulilor naționale privind autorizarea im-
torilor de lapte şi de carne de vită din zonele defa- porturilor de produse agroalimentare ecologice din
vorizate. țări terțe.
• Ordinul nr. 187 din 24 august 2012 privind • Ordinul nr. 219 din 21.03.2007 cu modifică-
completarea Ordinului Ministrului Agriculturii, rile și completările ulterioare pentru aproba-
Pădurilor şi Dezvoltării Rurale nr. 219/2007. rea Regulilor privind înregistrarea operatorilor în
• Ordinul nr. 181 din 16 august 2012 pentru agricultura ecologică.
aprobarea regulilor privind organizarea sistemului • Ordinul nr. 317/190 din 11 mai 2006 privind
de inspecţie şi certificare în agricultura ecologică. modificarea şi completarea anexei la Ordinul Mi-
• Ordinul nr. 147 din 16 iunie 2011 pentru modi- nistrului Agriculturii, Alimentaţiei şi Pădurilor şi
ficarea anexei la Ordinul Ministrului Agriculturii şi al Preşedintelui Autorităţii Naţionale pentru Pro-
Dezvoltării Rurale nr. 17/2011. tecţia Consumatorilor nr. 417/110/2002 pentru
• Hotărârea nr. 590 din 8 iunie 2011 pentru aprobarea Regulilor specifice privind etichetarea
modificarea şi completarea Hotărârii Guvernului produselor agroalimentare ecologice.
nr. 759/2010. • Ordonanţa de Urgenţă nr. 34 din 17 aprilie
• Ordinul nr. 17 din 20 ianuarie 2011 privind 2000 privind produsele agroalimentare ecologice.
38
Măsuri de sprijin pentru
agricultura ecologică
Sprijin pentru fermele aflate în perioada de „Măsura 214- Plăţi de agro-mediu, Pachetul 5:
conversie la agricultura ecologică Agricultură ecologică”. Plăţile pentru angajamen-
Ajutorul specific se acordă sub formă de plăţi anu- tele încheiate în cadrul acestui pachet vizează tere-
ale suplimentare exploataţiilor din producţia ve- nurile agricole certificate în agricultura ecologică,
getală şi animalieră, care sunt înregistrate în sis- existând următoarele variante/sub-pachete:
temul de agricultură ecologică, se află în perioada • Varianta 5.1 - Culturi agricole pe terenuri arabile
de trecere de la agricultura convenţională la agri- (inclusiv plante de nutreţ);
cultura ecologică (perioada de conversie), deţin un • Varianta 5.2 - Legume (incl. ciuperci şi cartofi);
contract încheiat cu un organism de inspecţie şi • Varianta 5.3 - Livezi;
certificare şi se angajează să rămână în acest sis- • Varianta 5.4 - Vii;
tem de agricultură pe o durată de 5 ani. • Varianta 5.5 - Plante medicinale şi aromatice.
Sprijinul se acordă conform Hotărârii Guvernului Pachetul 5: Agricultură ecologică, variantele 5.1 -
nr. 759/2010 privind acordarea de ajutoare speci- Culturi agricole pe teren arabil (inclusiv plante de
fice pentru îmbunătăţirea calităţii produselor agri- nutreţ) sau 5.2 - Legume (inclusiv ciuperci şi car-
cole în sectorul de agricultură ecologică, cu modifi- tofi) pot fi combinat pe aceeaşi suprafaţă de teren
cările şi completările ulterioare. arabil cu „Pachetul 4 - Culturi verzi”.
39
Bibliografie
1. Boboc Viorica, 2005. Managementul fermelor avicole ecologice. Editura Cartea Universitară,
București.
2. Davidescu D., Velicica Davidescu, 1994. Agricultura biologică – o variantă pentru
exploataţiile mici şi mijlocii. Editura Ceres, Bucureşti.
3. Ion V., Lenuța Iuliana Bucată, Șt. Diaconescu, J. Gieraths, W. Weiller, 2004. Agricultură
ecologică. Editura Alma Mater, Sibiu.
4. Penescu A., Ionescu N., 2013. Combaterea biologică a buruienilor. Editura Ceres, București.
5. Roman Gh.V., V. Ion, Lenuţa Iuliana Epure, Maria Toader, Alina Maria Truţa, Elena Mirela
Duşa, A.Gh. Băşa, 2008. Principii şi practici de bază în agricultura ecologică. Editura ALPHA
MDN Buzău.
6. Roman Gh.V., Alina Maria Ionescu, Maria Toader, Lenuţa Iuliana Epure, V. Ion,
M. Mihalache, Daniela Mihalache, Mihaela-Ioana Georgescu, Ionela Dobrin, 2010. Dicţionar
enciclopedic de agricultură ecologică. Editura Universitară.
7. Toncea I., 2002. Ghid practic de agricultură ecologică. Editura AcademicPres, Cluj-Napoca.
8. Toncea I., R. Stoianov, 2002. Metode ecologice de protecţie a plantelor. Editura Ştiinţelor
Agricole, Bucureşti.
9. Zaharia M.S., 2010. Structurarea fermelor ecologice. Editura „Ion Ionescu de la Brad”, Iaşi.
*** Regulamentul (CE) nr. 834/2007 al Consiliului din 28 iunie 2007 privind producţia
ecologică şi etichetarea produselor ecologice, precum şi de abrogare a Regulamentului (CEE)
nr. 2092/91.
*** Regulamentul (CE) nr. 889/2008 al Comisiei din 5 septembrie 2008 de stabilire a normelor
de aplicare a Regulamentului (CE) nr. 834/2007 al Consiliului.
*** http://www.madr.ro/ro/agricultura-ecologica.html
*** http://www.apia.org.ro/ro/campanie-2014/materiale-informare-plati-pe-suprafata-2014
40
Contact:
Str. Nicolae Filipescu, nr. 39-41, et. 6, sector 2, Bucureşti, cod poştal 020961
E-mail: info@rndr.ro
Internet: www.rndr.ro
Această publicaţie a fost realizată de Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale din România în cadrul proiectului „Înfiinţarea şi sprijinirea
Reţelei Naţionale de Dezvoltare Rurală”. Proiect cofinanţat prin FEADR prin Măsura 511 din cadrul PNDR 2007 - 2013.
2014
Conţinutul acestei publicaţii nu reprezintă în mod necesar poziţia oficială a Uniunii Europene.
Se distribuie gratuit.
41
Ministerul Agriculturii
și Dezvoltării Rurale