Artropatia Charcot

1
 CUPRINS

Introducere............................................................................................................. 3
Definiție ................................................................................................................. 5
Clasificare .............................................................................................................. 5
Diagnostic .............................................................................................................. 6
Cauze și factori de risc .......................................................................................... 7
Evoluția și complicațiile bolii ............................................................................... 7
Tablou clinic .......................................................................................................... 9
Tratament ............................................................................................................... 9
Prognostic ............................................................................................................ 10
Bibliografie .......................................................................................................... 11

2
 Introducere

Denumirea generică de reumatism este atribuită diferitelor dureri sau

probleme ale încheieturilor, oaselor sau mușchilor. Reumatismul nu este o boală
în sine, ci este termenul uzual folosit pentru mai mult de 200 de afecțiuni musculo-
scheletale. De aceste diverse afecțiuni suferă în jur de 50% din populație la nivel
global. Dacă vorbim despre România, procentul urcă la 60% din populație. În
termeni de specialitate reumatismul este întotdeauna însoțit de o completare care
denumește mai specific boala: reumatism inflamator, reumatism articular acut,
poliartrită reumatoidă, reumatism abarticular, reumatism degenerativ, etc.
Reumatismul1 este o afecțiune dureroasă, acută sau de cele mai multe ori
cronică, ce stânjenește buna funcționare a aparatului locomotor. Chiar daca nu se
vindecă, bolile reumatice pot fi ținute sub control. O primă condiție este ca boala
să fie diagnosticată din timp. Orice durere articulară persistentă trebuie să ne
trimită la reumatolog. Alte simptome sunt reducerea mobilității articulare,
dificultatea de a merge sau de a îndeplini activități profesionale ori casnice uzuale.
Odată diagnosticată, boala presupune un tratament pe termen lung, la care
aderența este obligatorie.
Incidența bolilor reumatice e foarte mare, asa încât și impactul socio-
economic e major. Costurile sunt impresionante, iar studiile au demonstrat că
dimensiunea cheltuielilor generate de complicațiile bolii, spitalizare, intervenții
chirurgicale și reducerea veniturilor prin incapacitate de muncă depașesc cu mult
costurile determinate de consultațiile medicale și tratamentul intensiv al cazurilor
incipiente, ceea ce subliniaza eficiența economică a profilaxiei și tratamentului

1
https://www.ayurmed.ro/pages/Reumatismul.html

3
precoce, față de cel tardiv. Diagnosticul precoce și aplicarea timpurie a unor
terapii eficace constituie singurele metode de oprire a evoluției acestor boli.
În majoritatea cazurilor, reumatismul apare ca urmare a unei dereglari în
sistemul imunitar. Cauzele nu sunt în totalitate cunoscute, dar factorii genetici și
unele infecții pot avea un rol în dezvoltarea și apariția reumatismului.
Reumatismul apare atât la bătrâni, cât și la copii, evoluând diferit de la o persoană
la alta. Unele forme mai grave pot duce la blocarea articulațiilor, a organelor
interne și chiar la deces, netratate la timp.
Reumatismul este reprezentat de către orice afecțiune dureroasă, acută sau
de cele mai multe ori – cronică. Bolile reumatice pot determina în timp handicap,
incapacitate de munca și / sau dependența pacientului de familie, afectând sever
calitatea vieții tuturor celor implicați. Prezentarea timpurie la medic este esențială,
deoarece diagnosticul precoce și tratamentul corect determină o evoluție mai lentă
sau chiar remisia temporară a bolii reumatice.
În exprimarea curentă, dar și în limbajul medical, acest termen acoperă boli
foarte diverse, iar reumatismele pot fi împărțite în 6 grupe principale:
1. Reumatismul infecțios cauzat de prezenta unui germene în articulație:
artrita gonococică sau artrita tuberculoasă, de exemplu.
2. Reumatismul inflamatoriu se observă, în general, în cadrul bolilor de
sistem ca reumatismul articular acut, poliartrita reumatoidă, spondilartropatia,
artrita psoriazică, lupusul eritematos diseminat, pseudopoliartrita rizomeilică,
sindromul lui Schonlein-Henoch, angeitele.
3. Reumatismul microcristalin este cauzat de prezența cristalelor în
articulație sau în tendoane: gută, condrocalcinoza articulară, boala calcificărilor
tendinoase.
4. Reumatismul degenerativ este provocat fie de degenerescența și uzura
unei articulații (artroza membrelor), fie a unor cauze mecanice (de exemplu un
efort exagerat pentru a ridica o greutate, în caz de hernie discală), fie unei
combinații a acestor factori (sindromul de îngustare a canalului carpian).

4
 5. Atingerile inflamatorii periarticulare cele mai frecvente sunt
tendinitele, bursitele și periartritele.
6. Afecțiunile hematologice sau tumorale care se exprimă prin dureri ale
aparatului locomotor sunt reprezentate, în principal, prin mielomul multiplu și
prin metastazele canceroase osoase.2

Definiție

Osteoartropatia neuropatică poate fi definită ca modificările articulare și

osoase care apar secundar pierderii senzației și se acompaniază de o varietate de
afecțiuni. Charcot a descris pentru prima dată relația patologică dintre pierderea
senzațiilor și modificările articulare in 1868.

Clasificare

Clasificarea artropatiei Charcot3 cuprinde:

 modelul 1 implică planta anterioară cu articulațiile interfalangiene,
falangele și articulația metatarsofalangiană
 modelul 2 implică articulația tarsometatarsiană
 modelul 3 implică articulațiile cuneonaviculare, talonaviculare și
calcaneocuboide
 modelul 4 implică articulația talocrurală sau glezna
 modelul 5 implică calcaneul posterior.

2
https://topkineto.ro/articole/reumatismul-si-tipurile-sale-pe-scurt
3
https://en.wikipedia.org/wiki/Neuropathic_arthropathy

5
Diagnostic

Diagnosticul artropatiei Charcot se bazează pe tabloul clinic al

pacientului - semne de inflamație, tegument intact și pierderea senzației de
protecție sunt specifice pentru faza acută a acestei afecțiuni.
Radiografia ajută la stadializarea bolii, determinarea prezenței bolii active
sau a articulației stabile și la identificarea osteopeniei, fragmentării periarticulare
a osului, subluxațiilor, dislocărilor, fracturilor și a distrucției generalizate. La
vârstele înaintate elementele radiografice sugestive cuprind scleroza subcondrală,
osteofitoza, subluxația și tumefierea țesuturilor moi.
Alte teste cuprind:
 scanarea osoasă, imagistica prin rezonanța magnetică
 ecografie Doppler, puncție lombară pentru a exclude sifilisul
 biopsia osoasă pentru a exclude osteomielita
 termometria infraroșie portabilă dermică ce măsoară temperatura
pielii și monitorizează inflamația activă
 aspirația articulară ce exclude articulția septică
 biopsia sinovială care detectează fragmente de os și cartilaj prin
distrucția articulație.4
Scanarea osoasă ajută la diferențierea între artropatia Charcot și
osteomielita. Scanarea indium 111 este mai specifică decât cu tehnetiu 99.
Scanarea leucocitară este folosită pentru a ajuta la confirmarea diagnosticului
osteomielitei.
Rezonanța magnetică permite imagistica anatomică a zonei și ajută la
diferenșierea între osteomielită și artropatia Charcot. Ecografia Doppler este
folosită pentru a exclude tromboza venoasă profundă.

4
http://www.ortopedchirurg.ro/chirurgia-piciorului~piciorul-charcot~21

6
Cauze și factori de risc

Printre cauzele și factorii de risc5 ai apariției osteoartropatiei neuropatice se

regăsesc:

 Diabetul, terapia cu steroizi, alcoolismul, trauma

 Infecția , amiloidoza, anemia pernicioasă
 Spina bifida, scleroza multiplă
 Boala Charcot-Marie-Tooth, compresia medulară
 Sindrom Ehlers-Dnalos, boala Raynaud, hipercorticism adrenal
 Neuropatia paraneoplazică

Evoluția și complicațiile bolii

Articulația Charcot sau articulația neuropatică este o condiție progresivă a

sistemului musculoscheletic caracterizată de dislocări ale umărului, fracturi
patologice și deformări debilitante. Această afecțiune determină distrugerea
progresivă a osului și țesuturilor moi, iar în forma sa severă determină dizolvarea
arhitecturii osului.

Artropatia Charcot poate afecta oricare articulație, dar implică mai frecvent
extremitatea inferioară.6 Orice condiție care determină neuropatie senzitivă sau
motorie poate conduce la articulația Charcot. Aceasta poate fi o complicație a
diabetului, sifilisului, alcoolismului cronic, leprei, meningomielocelului,
leziunilor măduvei spinale, siringomieliei, dializei renale și insensibilității

5
Trepman., E., Nihal., A., Pinzur., M., Charcot neuroartropathy of the foot and ankle. Foot and ankle Int. 2005,
pg.46
6
Nuri., S., Alvarez., J., Artropatia neuropatica o Pie de Charcot, Biomedicina, 2012, 7(1), 44-48

7
congenitale la durere. Diabetul este considerat cea mai frecventă cauză pentru
artropatia Charcot.

Examinarea piciorului evidențiaza instabilități, cracmente osteoarticulare și

mobilizare dureroasă. Aproximativ 40% dintre formele acute au concomitent
ulcerații, ce complică diagnosticul și îl fac greu de diferențiat de osteomielita.
În fazele inițiale ale bolii piciorul este deformat, iar pe măsură ce afecțiunea
progresează apar tumefacții și modificări ale colorației. În final, arcul plantar nu
mai poate susține piciorul și se colabeaza, fiind distrus. Complicațiile artropatiei
Charcot includ:
- osificarea structurilor ligamentare;
- formarea de exostoze intra și extra-articulare;
- colapsul arcadei plantare;
- dezvoltarea osteomielitei.

Fig. 1- Imagine a piciorului Charcot la pacientul diabetic7

7
Rogers LC, et al. The Charcot foot in diabetes. Diabetes Care. 2011;34

8
Tablou clinic

Tabloul clinic8 al articulației Charcot variază larg în funcție de stadiul bolii,

astfel simptomele variază de la moderate cu edem usor până la deformare și
tumefacție severă. Artropatia Charcot acută se prezintă cu semne de inflamație.
Aceste caracteristici în prezența unui tegument intact și a pierderii senzației de
protecție sunt specifice pentru artropatia acută Charcot. Durerea apare la
majoritatea pacienților. Instabilitatea și pierderea funcției articulare sunt prezente
de asemenea.

Tratament

Tratamentul artropatiei Charcot este în principal nonoperativ. Terapia fazei

acute include imobilizarea și reducerea stresului mecanic. Imobilizarea este
efectuată prin proteze care permit pacientului să meargă și să prevină deformarea.
Alte metode de imobilizare sunt tijele metalice și ortozele. Terapia chirurgicală
prelungește timpul de vindecare și este indicată în apariția deformării articulare.
Extinderea leziunii afectează de asemenea vindecarea. Cu cât este mai severă
leziunea, cu atât vindecarea este mai tardivă și pot apărea deformări permanente.
Este nevoie în general de 1-2 ani pentru vindecarea completă.9
Tratamentul constă în două faze – una acută și una postacută. Terapia fazei
acute include imobilizarea și reducerea stresului mecanic.
Imobilizarea este efectuată prin proteze care permit pacientului să meargă
și să prevină deformarea. Acestea sunt înlocuite la 1-2 săptămâni. Pacienții cu
ulcerații necesită debridare. Se practică radiografia lunară în timpul fazei acute
pentru a evalua progresul. Purtarea de proteze este necesară pentru 3-6 luni și este

8
https://reumed.ro/artropatia-charcot/
9
http://health.stateuniversity.com/pages/332/Charcot-s-Joint.html

9
întreruptă în funcție de radiografii și studii termice. Alte metode de imobilizare
sunt tijele metalize și ortezele.
Reducerea stresului mecanic – se va reduce greutatea susținută în
extremitatea efectată. Înlăturarea totală a greutății este ideală. Pacienții de obicei
nu se acomodează la acest tratament.
Terapia chirurgicală este efectuată la mai puțin de 25% din cazuri și este
folosită ca măsură preventivă. Scopul reconstrucției este de a crea un picior plat,
stabil, care poate fi protejat de o încălțăminte specială și care să susțină ambulația.
Chirurgia este indicată pentru fracturile sau dislocările maligne, instabile sau
ireductibile și pentru cazurile în care alte metode au eșuat.

Prognostic

Terapia chirurgicală prelungește timpul de vindecare. Extinderea leziunii

afectează de asemenea vindecarea. Cu cât este mai severă leziunea, cu atât este
mai tardivă vindecarea și pot apărea deformări permanente. Fracturile Charcot
care nu sunt identificate și tratate adecvat pot progresa la deformare articulară
marcată și ulcerații ale pielii pe o proeminență osoasă. Ulcerația poate determina
o infecție severă și amputația extremității. O altă complicație a artropatiei este
colapsul piciorului și crearea unui picior plat. 10

10
https://www.merckmanuals.com/home/bone,-joint,-and-muscle-disorders/joint-disorders/neurogenic-
arthropathy

10
 Bibliografie

1. Trepman., E., Nihal., A., Pinzur., M., Charcot neuroartropathy of the foot
and ankle. Foot and ankle Int. 2005, pg.46
2. Nuri., S., Alvarez., J., Artropatia neuropatica o Pie de Charcot,
Biomedicina, 2012, 7(1), 44-48
3. Rogers LC, et al. The Charcot foot in diabetes. Diabetes Care. 2011;34
4. https://reumed.ro/artropatia-charcot/
5. http://health.stateuniversity.com/pages/332/Charcot-s-Joint.html
6. https://www.merckmanuals.com/home/bone,-joint,-and-muscle-
disorders/joint-disorders/neurogenic-arthropathy
7. https://www.ayurmed.ro/pages/Reumatismul.html
8. https://topkineto.ro/articole/reumatismul-si-tipurile-sale-pe-scurt
9. https://en.wikipedia.org/wiki/Neuropathic_arthropathy
10.http://www.ortopedchirurg.ro/chirurgia-piciorului~piciorul-charcot~21

11