Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Cheile Tatarului PDF
Cheile Tatarului PDF
Lemăndroiu Nicoleta
București
-2018-
CUPRINS:
ABSTRACT ................................................................................................................................ 3
I. INTRODUCERE .................................................................................................................. 4
II. SINTEZA A ISTORICULUI CERCETARILOR GEOLOGICE ÎN ZONA STUDIATĂ ........ 4
III. CARACTERISTICI GEOLOGICE GENERALE ALE REGIUNII STUDIATE: ............... 4
a. Lozalizarea zonei ...................................................................................................................... 4
2
ABSTRACT
În această lucrare au fost studiate microfaciesurile și caracteristicile diagenetice ale
hardgroundurilor/ orizonturilor condensate apărute în rocile carbonatice de vârstă Jurasic
Mediu de la Cheile Tătarului din Munții Bucegi. În secțiunile studiate s-au evidențiat
următoarele microfaciesuri: packstones și wakestones cu fragmente de echinodermate,
grainstones ooidaale, wakestones/packstones cu calcisfere, wakestones/packstones cu
diferite tipuri de spiculi de spongieri și bindestones cu stromatolite. Resposabilitatea pentru
procesele de bioeroziune și micritizare a revenit organismelor endolitice. Procesele de
mineralizare și structura stromatolitică au fost rezultatul activității bacteriene. În urma analizei
s-a constatat că hardgoundurile sunt puternic mineralizate cu oxizi și hidroxizi de Fe. Aceste
structuri se fac remarcate prin coexistența burrowurilor și a pietrișurilor în același depozit
sedimentar. Caracteristicile diagenetice includ cimentul calcitic marin fibros, compactarea
minoră și dizolvarea selectivă a aragonitului conducând la porozitate secundară vâscoasă și
câteva generații de cimenturi diagenetice târzi, fapt demonstrat de analizele efectuate.
3
I. INTRODUCERE:
a. Lozalizarea zonei
Din punct de vedere geografic (Figura 1), Muntii Bucegi se întind pe o suprafață de
aproximatic 300 km2, sunt situați în extremitatea estică a Carpaților Meridionali.
Deasemnea, întindandu-se între Valea Prahovei la est și Culoarul Branului la vest, în
partea nordică ajunge până la depresiunea Bârsei, iar la sud delimitarea are loc pana in
confluenta Ialomita – Ialomicioara, mai exact se extind pâna la contactul cu Subcarpații.
4
Acest masiv se remarcă prin înălțimea sa impresionat de mare a Varfului Omu - 2507 m.
(Patrulius,1969)
Din punct de vedere geotectonic, Masivul Bucegi este situat în Pânza Getică din cadrul
Dacidelor Mediane. (Figura 2 A - B)
Pânza Getică aparține Dacidelor Mediane, fiind denumite dupa Săndulescu în anul 1984
și după Balintoni în anul 1987, Getide.
5
Figura 2. Localizarea zonei studiate, Cheile Tătarului, A – încadrarea din punct de vedere geotectonică
a zonei. Pozitia Munților Bucegi in cadrul Carpaților de Sud, conform hărții Geotectonice a României
după Săndulescu, 1984. B – (Grădinaru M., et al, 2010)
În Dacidele Mediane apar două segmente aparent diferite, dar care se corelează în
Carpații din teritoriul tării noastre, mai excat în regiunea curburii interne a lor. Primul segment
este evidențiat printr-un sistem de pânze, numite Pânzele Central-Est-Carpatice (fiind
reprezentate prin următoarele pânze: pânza Bucovinică, sub-Bucovincă și Infra-Bucovinică)
sunt așezate pe teritoriul Carpaților Orientali. Al doilea segment, numit segmentul meridional
deoarece pânzele se găsesc în zona Carpaților Meridionali, acestea sunt pânza Getică și
Suprageică. (Săndulescu, 1984)
6
mai mare arie de aflorare față de toate unitățile șariate ale Dacidelor Mediane sau chiar a
celorlalte grupe de unități carpatice. (Săndulescu, 1984).
În pânza Getică se pot remarca două discontinuități majore acestea fiind situate în:
(Juravle, notă de curs 2017)
Fundamentul
7
sudică), în Bahna, Mehedinți, Godeanu care sunt petice de acoperire și în partea de vest a
munților Semenic. (Juravle, notă de curs 2017)
Cuvertura sedimentară
Din punct de vedere stratigrafic Pânza Getică este formată dintr-o cuvertură sedimentară
de vârstă Paleozoic superior - Mezozoic și un soclu cristalin prealpin, care conține șisturi
mezometaorfice, fiind repartizate unor serii epimetamorfice de Leaota, Miniș si Dăbâca , dar
și seriilor mezometamorfice de Voinești și Sebeș-Lotru. (Juravle, notă de curs 2017)
Pânza Getică este alcătuită din roci metamorfice prehercinice și aflorează în Carpații
Sudici pe diverse suprafețe cu întinderi foarte mari. Începe de la est spre si vest este întâlnită
in următoarele zone: în Masivul Bucegi, Leaota, Piatra Craiului și in zonele Rucăr-Bran,
Iezer-Păpușia și Brașov-Coldea. În vest se regăsește in Munții Cibinului, Munții Sebeșului și
Munții Căpățânei. Iar în partea de est, cuprinde doar jumătate din această: Munții Poiana
Ruscă, Munții Retezat, Muntele Mic, Muntele Severinului, Munții Godeanu (care sunt un
petec de acoperire), zona Reșița-Moldova Nouă, zona Porțile de Fier (Bahna) și bazinul
Hațeg. (Lazăr, notă de curs 2017)
Regiunea studiată, Cheile Tătarului (Figura 3) este localizată în județul Dâmbovița, din
Munții Bucegi, mai exact in extremitatea nord-estica a județului, în localitatea Moroeni.
A fost considerată arie protejată din anul 2000, fiind inclusă în Parcul Natural Bucegi. Pe
lângă județul Dambovița în care se află zona de studiu (Cheile Tătarului), Parcul se mai
întinde pe încă alte două județe, Brașov și Prahova (Planul de managament – Parcul
Național Bucegi).
În cadrul acestui Parc Natural se dezvoltă depozitele mediojurasice și neojurasice,
toate aceste depozite aparțin atât Seriei de Pre-Leaota, cât și Seriei de Brașov, ambele find
diferețiate prin anumite litofaciesuri sedimentare caracteristice fiecarei serii. (Patrulius, 1969)
8
Figura 3. Localizarea hărții județului Dâmbovița de pe teritoriul României și a zonei studiate, Cheile
Tătarului. (http://pe-harta.ro/judete/Dambovita.jpg)
Pentru realizarea proiectului au fost utilizate 10 secțiuni subțiri (Figura 4), fiecare
secțiune fiind codificată și numerotată (↑CT, ↑CT2, CT3, CT 1-Hg, CT 4f, CT 4f*, CT5, CT 5b,
CT6-7 și CT 7), 6 eșantioane și 7 exemplare fosile (Figura 5)
Studiul microscopic s-a realizat cu ajutorul unui microscop petrografic cu lumină
polarizată transmisă, Zeiss Primo Star (Figura 6a), cât și cu lupa binoculară, Zeiss Primo
Star (Figura 6b), pentru identificarea microfaciesului s-a folosit clasificarea propusă de
Dunham (1962), extinsă de Embry & Klovan (1971) şi revizuită de Flugel (2004).
Pentru fiecare secțiune, eșantion sau exemplar fosil au fost făcute o serie de poze
reprezentative, cu ajutorul telefonului mobil, iar toate observațiile au fost notate într-o fișă de
observații atat microscopice, cât și macroscopice.
9
Figura 4. Secțiunile subțiri utilizate pentru studiul microscopic.
10
Figura 6a. Microscop petrografic cu lumină Figura 6b. Lupa binoculară Zeiss Primo Star,
polarizată transmisă Zeiss Primo Star. (https://www.amazon.com)
11
V. REZULTATE OBȚINUTE:
Figura 7. Coloana litostratigrafică sintetică a Jurasicului mediu din zona Cheile Tătarului,
Bucegi cu localizarea secțiunilor (Grădinaru et al., 2011).
12
Formațiunile din zona studiată sunt reprezentate prin depozite de vârstă curpinse între
Jurasic mediu - superior (Figura 7): Grădinaru et al, 2011)
Bajocian mediu – superior: în bază sunt prezente calcarenitele și calciruditele
intercalate, fauna este constituită din bivalve și gastropode;
Bathonian: calcarenite în care sunt identificate bivalvele, gastropodele, crinoidele,
amoniții, belemniții, tuburile de viermi (serpulide), microbilaitele, foraminiferele,
brahiopodele. Formațiunea este bogată în oxihidroxizi de fier;
Apare o discontinuitate de tip hardground între formațiunea anterioara si formațiunea
de vârstă Callovian inferior, în care este prezent calcarul biolastic bogat în
ozixidroxizi de fier cu o fauna variata: amoniți, foraminifere, stromatolite și crinoide.
Deasemnea, la partea superioara a formațiunii se remarcă cea de-a doua
discontinuitate de tip hardground;
Oxfordianul este reprezentat tot prin calcar bioclastic, asemenea Callovianului
inferior, în care fauna este evidențiată doar prin foraminifere și crinoide.
În partea superioara își fac prezența depozitele de vârstă Jurasic superior
(kimmeridgian) alcătuite întotalitate din calcare.
13
b. Descrierea secțiunilor subțiri:
SECȚIUNEA ↑CT 1
ALOCHEME Procente Dimensiuni, Contacte (libere, tangențiale,
(%) contur concav-convexe, suturale)
Peloide 70 MEDIU
Ooide / Pisoide Tipuri de microfacies
Oncoide (după clasificarea lui Dunham 1962, Embry și Klovan 1971)
Cortoide
Agregate Grapestone X
compuse Lumpuri
Claste Intraclaste GRAINSTONE OOIDAL
Extraclaste
Bioclaste / fosile Tipuri (e.g. plăcuțe de echinodermate, foraminifere; amoniți, belemniți,
bivalve, serpulide, ostracode; spongieri, corali, briozoare în asociație cu
diverse structuri microbialitice, ș.a.)
ECHINODERMATE, BIVALVE
Bivalv-transformat în cortoid, micritizat
OPEN MARINE
DIAGENEZĂ
Tipuri de ciment (e.g. pelicular fibros sau druzic,
botryoidal, radiaxial, scalenohedral (dog tooth), pendant, micritic de
menisc, de supracreștere, mozaic, ș.a.)
Porozități / Compactări
Neomorfism (recristalizări)
Metasomatoză (substituții)
Figura 8. Secțiunea ↑CT 1 (Cheile Tătarului – Bucegi). A - Fragment de Bivalv care a fost
transformat în cortoid micritizat. B, D– Aregat compus, pe lângă sunt prezente ooide cu
cortex laminar. C – Prezența ooidului pe placuțe de echinodermate.
SECȚIUNEA CT2
ALOCHEME Procente Dimensiuni, Contacte (libere, tangențiale,
(%) contur concav-convexe, suturale)
Peloide
Tipuri de microfacies
Ooide / Pisoide 80 PUTERNIC (după clasificarea lui Dunham 1962, Embry și Klovan 1971)
Oncoide
Cortoide
Agregate Grapestone
compuse Lumpuri
Claste Intraclaste
Extraclaste GRAINSTONE OOIDAL (PESTE 60% GRANULE
CU CONTACTE TANGENȚIALE)
Bioclaste / fosile Tipuri (e.g. plăcuțe de echinodermate, foraminifere; amoniți, belemniți, bivalve, serpulide,
ostracode; spongieri, corali, briozoare în asociație cu diverse structuri microbialitice, ș.a.)
ECHINODERMATE, BIVALVE
OPEN MARINE
DIAGENEZĂ
Tipuri de ciment (e.g. pelicular fibros sau druzic,
botryoidal, radiaxial, scalenohedral (dog tooth), pendant, micritic de
menisc, de supracreștere, mozaic, ș.a.)
Porozități / Compactări
Neomorfism (recristalizări)
Metasomatoză (substituții)
Figura 9. Secțiunea CT 2 (Cheile Tătarului – Bucegi). A- Glauconit ,prezența glauconitului
schimbă mediul depozițional. B – Ooid cu cortexul laminar ( ooidele cu un număr mai mare
de lamine sunt situate la adâncimi foarte mici). C – Vizualizarea ooidelor la lupa binoculară.
SECȚIUNEA CT3
ALOCHEME Procente Dimensiuni, Contacte (libere, tangențiale,
(%) contur concav-convexe, suturale)
Peloide Tipuri de microfacies
Ooide / Pisoide 50 SLABĂ (după clasificarea lui Dunham 1962, Embry și Klovan 1971)
Oncoide
Cortoide
Agregate Grapestone
compuse Lumpuri GRAINSTONE OOIDAL
Claste Intraclaste
Extraclaste CLAST
DE Q
Bioclaste / fosile Tipuri (e.g. plăcuțe de echinodermate, foraminifere; amoniți, belemniți, bivalve, serpulide, ostracode; spongieri,
corali, briozoare în asociație cu diverse structuri microbialitice, ș.a.)
OPEN MARINE
DIAGENEZĂ
Tipuri de ciment (e.g. pelicular fibros sau druzic, botryoidal,
radiaxial, scalenohedral (dog tooth), pendant, micritic de menisc, de
supracreștere, mozaic, ș.a.)
Porozități / Compactări
Neomorfism (recristalizări)
Metasomatoză (substituții)
Figura 10. Secțiunea CT 3 (Cheile Tătarului – Bucegi). A- abundența ooidelor din această
secțiune, B - Extraclast de Q(cuarț).
SECȚIUNEA ↑CT1 Hg
Neomorfism (recristalizări)
Metasomatoză (substituții)
Figura 11. Secțiunea ↑CT1 Hg (Cheile Tătarului – Bucegi). A- Foraminifer bentonic într-o
masă de micrit feruginos, B – Oncoid laminar mediu – mediul depozițional este identic cu
mediul de bază, C,D –Plăcuță de echinodermate, E – Bivalve filamentoase.
SECȚIUNEA CT 4f
ALOCHEME Procente Dimensiuni, Contacte (libere, tangențiale,
(%) contur concav-convexe, suturale)
Peloide Tipuri de microfacies
Ooide / Pisoide 60 (după clasificarea lui Dunham 1962, Embry și Klovan 1971)
Oncoide X
Cortoide
Agregate Grapestone PACKSTONE BIOCLASTIC - OOIDAL
compuse Lumpuri
NIVEL CONDENSAT-ESTE DAT DE CIMENTUL
Claste Intraclaste TIMPURIU
Extraclaste
Bioclaste / fosile Tipuri (e.g. plăcuțe de echinodermate, foraminifere; amoniți, belemniți, bivalve, serpulide, ostracode; spongieri,
corali, briozoare în asociație cu diverse structuri microbialitice, ș.a.)
Porozități / Compactări
Neomorfism (recristalizări)
Metasomatoză (substituții)
Figura 12. Secțiunea CT 4f (Cheile Tătarului – Bucegi). A – Foraminifer, B – Partea de sus
prezintă o serie de ooide feruginoase, iar în partea de jos se observă placuțele de
echinodermate, C – Stromatolite feruginoase.
SECȚIUNEA CT 4f*
ALOCHEME Procente Dimensiuni, Contacte (libere, tangențiale,
(%) contur concav-convexe, suturale)
Peloide Tipuri de microfacies
(după clasificarea lui Dunham 1962, Embry și Klovan 1971)
Ooide / Pisoide
Oncoide
Cortoide
Agregate Grapestone
compuse Lumpuri
Claste Intraclaste
Extraclaste PACKSTONE BIOCLASTIC
Bioclaste / fosile Tipuri (e.g. plăcuțe de echinodermate, foraminifere; amoniți, belemniți, bivalve, serpulide, ostracode; spongieri,
corali, briozoare în asociație cu diverse structuri microbialitice, ș.a.)
ECHINODERMATE,FORAMINIFERE,BIVALVE (FILOANE),
Porozități / Compactări
Neomorfism (recristalizări)
Metasomatoză (substituții)
Figura 13. Secțiunea CT 4f* (Cheile Tătarului – Bucegi). A- Masă micritizată feruginoasă, B
– Filoane de bivalve, echinodermate.
SECȚIUNEA CT 5
ALOCHEME Procente Dimensiuni, Contacte (libere, tangențiale,
(%) contur concav-convexe, suturale)
Peloide Tipuri de microfacies
(după clasificarea lui Dunham 1962, Embry și Klovan 1971)
Ooide / Pisoide
Oncoide
Cortoide
PACKSTONE -WACKSTONE
Agregate Grapestone
compuse Lumpuri
Claste Intraclaste
Extraclaste
Bioclaste / fosile Tipuri (e.g. plăcuțe de echinodermate, foraminifere; amoniți, belemniți, bivalve, serpulide, ostracode; spongieri,
corali, briozoare în asociație cu diverse structuri microbialitice, ș.a.)
Porozități / Compactări
Neomorfism (recristalizări)
Metasomatoză (substituții)
Figura 14. Secțiunea CT 5 (Cheile Tătarului – Bucegi). A – Foraminifer, B – Ostracod, C –
O parte din matrice slab feruginoasă, D – Matricea este slab feruginoasă (lampa binoculară)
SECȚIUNEA CT 5b
ALOCHEME Procente Dimensiuni, Contacte (libere, tangențiale,
(%) contur concav-convexe, suturale)
Peloide Tipuri de microfacies
(după clasificarea lui Dunham 1962, Embry și Klovan 1971)
Ooide / Pisoide
Oncoide
Cortoide
Agregate Grapestone
BINDSTONE STROATOLITIC
compuse Lumpuri
Claste Intraclaste
Extraclaste
Bioclaste / fosile Tipuri (e.g. plăcuțe de echinodermate, foraminifere; amoniți, belemniți, bivalve, serpulide, ostracode; spongieri,
corali, briozoare în asociație cu diverse structuri microbialitice, ș.a.)
Porozități / Compactări
Neomorfism (recristalizări)
Metasomatoză (substituții)
Figura 15. Secțiunea CT 5b (Cheile Tătarului – Bucegi). A- Briozoare, B- Stromatolite
laminare, C , D – Tuburi de viermi (serpulide)
SECȚIUNEA CT 6-7
ALOCHEME Procente Dimensiuni, Contacte (libere, tangențiale,
(%) contur concav-convexe, suturale)
Peloide 60 Tipuri de microfacies
(după clasificarea lui Dunham 1962, Embry și Klovan 1971)
Ooide / Pisoide
Oncoide
Cortoide
Agregate Grapestone
compuse Lumpuri WACKESTONE- PACKESTONE BIOCLASTIC
Claste Intraclaste
Extraclaste
Bioclaste / fosile Tipuri (e.g. plăcuțe de echinodermate, foraminifere; amoniți, belemniți, bivalve, serpulide, ostracode; spongieri,
corali, briozoare în asociație cu diverse structuri microbialitice, ș.a.)
FORAMINIFERE, SPICULI DE SPONGIERI, SPICULI DE
ECHINODERMATE, FRAGMENTE DE BRAHIOPOD, CRUSTĂ
STROMATOLITICĂ,, MICROBIALITE MICRITIZATE (UN FEL
DE ONCOID)
Porozități / Compactări
Neomorfism (recristalizări)
Metasomatoză (substituții)
Figura 16. Secțiunea CT 6-7 (Cheile Tătarului – Bucegi). A – Spiculi de spongieri, B –
Fragment de brahiopod, C - Foraminifer, D – Fragment de brahiopod
SECȚIUNEA CT 7
ALOCHEME Procente Dimensiuni, Contacte (libere, tangențiale,
(%) contur concav-convexe, suturale)
Peloide Tipuri de microfacies
(după clasificarea lui Dunham 1962, Embry și Klovan 1971)
Ooide / Pisoide
Oncoide
Cortoide
Agregate Grapestone
WACKESTONE – PACKSTONE BIOCLASTIC CU FRAGMENTE
compuse Lumpuri AMESTECATE DE CRINOIDE, RADIOLARI, PROVENITE DIN
Claste Intraclaste MEDIILE CONDENSATE DE HARDGROUND
Extraclaste
Bioclaste / fosile Tipuri (e.g. plăcuțe de echinodermate, foraminifere; amoniți, belemniți, bivalve, serpulide, ostracode; spongieri,
corali, briozoare în asociație cu diverse structuri microbialitice, ș.a.)
Porozități / Compactări
Neomorfism (recristalizări)
Metasomatoză (substituții)
Figura 17. Secțiunea CT 7 (Cheile Tătarului – Bucegi).A – Crinoid?, B - Foraminifer, C –
Spongier, D – Crustă stromatolitică E – Tuburi de viermi (serpulide)
c. Descierea esantioanelor, a suprafetelor slefuite, a exemplarelor fosile:
EȘANTION 1
Q1. Descrieţi 1.1. compoziţie mineralogica generală; Argilă, CaCO3,
caracteristicile
macroscopice ale 1.2. proprietăţi macroscopice ale mineralelor care Culoare brun roșiatică, brun
rocii sedimentare pot fi uşor identificate: culoare, duritatea, spărtură, verzuie, negru. Spartura
primite: culoarea urmei, efervescentă cu acid (acetic sau concoidală, urmă roșiatică,
clorhidric diluat) duritate intre 2,5 – 7,
reacționează cu HCl
34
35
EȘANTION 2
Q1. Descrieţi 1.1. compoziţie mineralogica generală; Argilă, CaCO3
caracteristicile
macroscopice ale 1.2. proprietăţi macroscopice ale mineralelor care Culoare brun deschis,
rocii sedimentare pot fi uşor identificate: culoare, duritatea, spărtură, efervescență cu HCl, spărtură
primite: culoarea urmei, efervescentă cu acid (acetic sau concoidală
clorhidric diluat)
2.4. Sunt păstrate elemente delicate ale structurilor Urme de cochilii pe mulajul intern
scheletice (spini alungiţi, structuri scheletice interne al brahiopodelor, fosile întregi
ale nevertebratelor, apofize ale vertebrelor etc)?
2.7. Daca valvele sunt articulate, cochilia este Cochilie complet închisă
complet închisă sau cele doua valve sunt uşor
deschise sau larg deschise?
36
37
EȘANTION 3
Q1. Descrieţi 1.1. compoziţie mineralogica generală; CaCO3, oxizi și hidroxizi de Fe
caracteristicile
macroscopice ale 1.2. proprietăţi macroscopice ale mineralelor care Culoare brun închisă – neagră,
rocii sedimentare pot fi uşor identificate: culoare, duritatea, spărtură, alb. Efervescență cu HCl, duritate
primite: culoarea urmei, efervescentă cu acid (acetic sau 6–7
clorhidric diluat)
2.4. Sunt păstrate elemente delicate ale structurilor Exemplare fosile întregi
scheletice (spini alungiţi, structuri scheletice interne
ale nevertebratelor, apofize ale vertebrelor etc)?
38
39
EȘANTION 4
Q1. Descrieţi 1.1. compoziţie mineralogica generală; Culoare brun roșiatică, gălbuie,
caracteristicile negru metalizat. Duritate 6-7,
macroscopice ale efervescență cu HCl
rocii sedimentare
primite: 1.2. proprietăţi macroscopice ale mineralelor care Granoclasare, stromatactis,
pot fi uşor identificate: culoare, duritatea, spărtură, structuri geopetale ???
culoarea urmei, efervescentă cu acid (acetic sau
clorhidric diluat)
40
41
EȘANTION 5
Q1. Descrieţi 1.1. compoziţie mineralogica generală; CaCO3
caracteristicile
macroscopice ale 1.2. proprietăţi macroscopice ale mineralelor care Culoare brun roșcată, gri
rocii sedimentare pot fi uşor identificate: culoare, duritatea, spărtură,
primite: culoarea urmei, efervescentă cu acid (acetic sau
clorhidric diluat)
2.1. Fosilele sunt reprezentate prin părţi dure Se observă cochilii, mulaje
(cochilii, teste, schelete), mulaje interne, externe externe
Q2. Modul de sau compozite sau alte moduri de păstrare?
conservare al
fosilelor în rocă: 2.2. Se observă unele caracteristici neobişnuite ale întregi
conservării fosilelor? Toate fosilele sunt păstrate în
acelaşi fel?
2.7. Daca valvele sunt articulate, cochilia este Cochilie ușor deschisă
complet închisă sau cele doua valve sunt uşor
deschise sau larg deschise?
42
43
EȘANTION 6
Q1. Descrieţi 1.1. compoziţie mineralogica generală; Carbonat de calciu (CaCO3), Cuarț (SiO2),
caracteristicile Oxizi-hidroxizi de Fe (Magnetit și Goethite),
macroscopice ale Argilă, Calcit,
rocii sedimentare
primite: 1.2. proprietăţi macroscopice ale mineralelor care Culoare:brun roșoatic și alb,
pot fi uşor identificate: culoare, duritatea, spărtură,
culoarea urmei, efervescentă cu acid (acetic sau Duritate: între 3-7
clorhidric diluat)
Eferveșcență cu acid= carbonat
1.4. pe suprafata rocii se observă cavităţi, canale Se observă un canal umplut cu calcit, iar în
(umplute cu sediment diferit fată de masa principală base se observă mai multe etape de
a rocii), urme de târâre, de paşi; perforatii in rocă sedimentare (cimentare)
sau in cochiliile organismelor fosile asociate?
44
45
VI. INTERPRETÂRI:
46
Figura 8. Zonele standard de microfacies modificate după modelul Wilson, conform lui Flugel,
2010.
47
micritică). Faciesul prezintă o faună abundentă de filamente algale și foraminifere.
(Grădinaru et al, 2011)
48
VII. CONCLUZII:
49
BIBLIOGRAFIE
Grădinaru, M., Lazăr, I., Panaiotu, C. E., (2011) Preliminary report on the microfacies
analyses of the hardgrounds and condensed horizons associated to the middle
Jurassic deposits from Tătarului Gorges (Bucegi mountains, SE Carpathians) pp.
169-175
Juravle, D., (2016-2017) Geologia României - Curs, (http://doru.juravle.com/cursuri
Lazăr, I., (2017), Geologia și Geotectonica României II – Notă de curs
Lazăr, I., Grădinaru, M., Petrescu, L., (2013) Ferruginous microstromatolites related
to Middle Jurassic condensed sequences and hardgrounds (Bucegi mountains,
Soutern Carpathians, Romania) pp.359-390
Mutihac, V., Ionesi, L., (1974), Geologia României, Editura Tehnică, București, pp.
365-448 și p. 465
Patrlius, D., (1969), Geologia Masivului Bucegi și a Culoarului Dîmbovicioara, Editura
Academiei Republicii Socialiste România, pp.
Romsilva Parcul Natural Bucegi, Planul de management, Regia Națională a
Parcurilor (http://www.bucegipark.ro/docs/Plan_de_management.pdf - decembrie
2017)
Săndulescu, M., (1984), Geotectonica României, Editura Tehnică, București, pp. 188-
251
50