Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Continutul Trezoreriei Intreprinderii
Continutul Trezoreriei Intreprinderii
Gestiunea trezoreriei
1.1. Natura si continutul trezoreriei intreprinderii
In mod obisnuit, prin trezorerie se intelege un ansamblu de operatiuni financiare prin care se
constituie si se cheltuiesc resursele publice in vederea indeplinirii functiilor statului.
In mod concret, trezoreria este data de incasarile si platile bugetului de stat, operatiuni de
gestionare si contabilitate a resurselor bugetare, operatiuni de completare a resurselor bugetului prin
lansarea de imprumuturi publice (emisiuni de bonuri de tezaur sau certificate de trezorerie) sau prin
contractarea de imprumuturi interne sau externe.
Cuvantul „trezorerie“ provine din fr. „trésorerie“, care inseamna trezorerie, bisterie, tezuar,
semnificand si locul unde se pastreaza resursele bugetului, aurul si alte valori ale statului.
La nivel microeconomic, trezoreria inseamna un asamblu de operatiuni financiare prin care se
constituie capitalurile intreprinderii si se cheltuiesc aceste capitaluri, respectiv incasarile si platile
intreprinderii, gestionarea acestor operatiuni de selectare a resurselor ce vor fi atrase in intreprindere sau
de plasament a excedentelor de trezorerie.
In mod concret, trezoreria intreprinderii este rezultanta ansamblului de incasari si plati determinate
de ciclurile operatiunilor de exploatare si in afara exploatarii (de investitii si financiare) conform schemei
1.
In cadrul operatiunilor intrep., activitatea de investitii se desfasoara in baza unor decizii strategice
ce presupun sume importante, dar la intervale relativ mari de timp (neregulate). Astfel, in baza deciziei de
investitii, intrep. isi asigura mentinerea si mai apoi modernizarea si dezvoltarea capacitatilor de productie.
Pt. realizarea proiectelor de investitii, intrep. adopota decizia de finantare care presupune
utilizarea surselor de finantare a investitiilor in ordinea de preferinta, respectiv utilizarea disponibilitatilor
pt. investitii ramase din anii precedenti, amortizarea activelor imobilizate, sume din vanzarea mijloacelor
fixe neutilizate sau partial utilizate, profit net afectat pt. finantarea proiectelor de investitii si in
completare cresterea capitalului social si contractarea de imprumuturi bancare sau obligatare.
Intrucat investitiile se realizeaza la anumite perioade de timp, gestiunea trezoreriei intrep. se
rezuma la gestionarea capitalurilor pe termen scurt, respectiv pt. activitatea de exploatare si financiara a
intrep.
Obiectivul gestiunii trezoreriei este asigurarea solvabilitatii intrep., respectiv onorarea tuturor
obligatiilor acesteia provenite din contracte sau in virtutea legilor fiscale in vigoare.
Trezoreria
1. Previziunile trezoreriei
Calitatea deciziilor adoptate de trezorierul intreprinderii depinde de calitatea informatiilor si
previziunilor pe care acesta le elaboreaza. In previziunile de trezorerie, ca de altfel in orice previziune
trebuie determinat orizontul si pasul previziunii.
Orizontul previziunii este intervalul de timp pt. care se elaboreaza previziunile. Previziunile de
trezorerie se elaboreaza pe orizonturi de timp anuale prin intermediul bugetului de venituri si cheltuieli
sau multianuale prin intermediul planului de finantare a investitiilor daca este vorba de investitii compexe
si a caror durata de realizare se intinde pe o perioada de mai multi ani (3-5 ani).
Pasul previziunii este intervalul de timp care separa revizuirea sau actualizarea a 2 previziuni
succesive. In cazul bugetului de venituri si cheltuieli pasul previziunii este trimestrul, intrucat valorile
anuale au defalcare trimestriala. In cazul planului de finantare a investitiilor, pasul previziunii este anul
calendaristic, intrucat valorile previzionate se actualizeaza anual.
Baza informationala pt. elaborarea previziunilor de trezorerie o reprezinta bugetul vanzarilor,
bugetul aprovizionarilor, clauzele contractuale referitoare la modul si instrumentele de plata, datele din
contabilitate, studii statistice pt. previziunile cu caracter de responsabilitate.
In elaborarea previziunilor de trezorerie trebuie sa se aiba in vedere faptul ca exista un decalaj
intre fluxurile reale (de bunuri si servicii) si fluxurile financiar-monetare. Ex: vanzarile de produse (flux
real) se inregistreaza in contabilitate in momentul intocmorii facturii si avizului de expediere-insotire, pe
cand fluxurile monetare se inregistreaza amanat, mai tarziu, in functie de durata transportului pana la
beneficiar, durata intocmirii documentelor de plata si a circuitului bancar.
Se pot inregistra insa si fluxuri simultane. Ex: platile in numerar.
2. Alegerea mijloacelor de acoperire a deficituluisau de plasament a excedentului de trezorerie
Daca previziunile de trezorerie prin care se stabileste excedentul sau deficitul de trezorerie sunt
elaborate cu exactitate, trezorierul are timpul necesar pt. a alege si negocia cea mai buna cale de acoperire
a nevoilor de trezorerie (deficitului) sau de plasament a excedentului.
Acoperirea nevoilor de trezorerie trebuie sa se realizeze la costul cel mai mic. Pt. aceasta,
trezorierul trebuie sa cunoasca conditiile de creditare, respectiv nivelul dobanzilor, comisioanelor, spezele
bancare practicate in sistemul bancar pt. a selecta banca care ofera cele mai bune conditii de creditare.
In cazul excedentelor de trezorerie, trezorierul trebuie sa urmareasca
modalitatea de plasament cu randamentul cel mai ridicat insa, in paralel, trebuie sa urmareasca si
diversificarea plasamentelor pt. a compensa riscul plasamentelor cu randamentele cele mai mari.
Pt. realizarea plasamentelor cu randamente adecvate, trezorierul trebuie sa cunoasca evolutiile
bursiere pe toata durata anului si nu doar in momentele in care inregistreaza excedentele de trezorerie.
3. Controlul trezoreriei
3
Analiza abaterilor (diferetelor) dintre previziuni si realizari este o modalitate de revizuire a
previziunilor si de adoptare a unor masuri care sa permita corectarea influentelor nefavorabile
conjuncturale ce au condus la nerealizarea nivelurilor propuse.
Instrumentul de control este planul de trezorerie glisant care realizeaza actualizarea previziunilor
de la o perioada la alta.
Pt. intocmirea unui astfel de instrument este necesara consultarea unui volum sporit de informatii,
de cele mai multe ori de natura extracontabila (date despre vanzari, despre cumparari, clauze sau conditii
de plata). Totodata, prin intermediul controlului trezoreriei, se realizeaza analiza performantelor gestiunii
trezoreriei prin determinarea si interpretarea erorilor de echilibrare asupra sau submobilizarilor de resurse.
Exercitiul financiar
Specificatie Preceden Curen din care
t t Trim Trim Trim Tri
I II III m
IV
+ Cifra de afaceri
+ Venituri din productia stocata
+Venituri din productia de imobilizari
+Subventii de exploatare
+ Alte venituri de exploatare
= Total venituri din exploatare
- Cheltuieli pt. cumpararile de marfuri,
materii prime, combustibil, energie
- Salarii directe
- Cheltuieli pt. lucrari/servicii
- Alte cheltuieli directe
= - Cheltuieli variabile
= Marja bruta (Total venituri de exploatare-
Cheltuieli variabile)
- Amortizarea activelor imobilizate
- Salarii fixe
- Cheltuieli cu chirii
- Alte cehltuieli fixe
= - Cheltuieli fixe
= Rezultat din exploatare
+ Venituri financiare
- Cheltuieli financiare
= + Rezultat financiar
+ Venituri extraordinare
- Cheltuieli extraordinare
= + Rezultat extraordinar
= Rezultatul brut al exercitiului
- Impozit pe profit
= Rezultatul net al exercitiului
Rezultatul net al exercitiului +/-
+ Amortizari si provizioane
- Variatia stocurilor +/-
- Variatia creantelor +/-
6
+ Variatia furnizorilor si creditorilor +/-
- Variatia altor elemente de activ +/-
+ Variatia altor elemente de pasiv +/-
A Flux net de numerar din activitatea de
exploatare
- Cheltuieli pt. achizitie de mijloace fixe de
la furnizori
- Cheltuieli pt. investitii erxecutate in regie
proprie
+ Sume din vanzarea de mijloace fixe si alte
active disponibile
B Flux de numerar din activitatea de investitii
- Variatia creditelor:
- intrari de credite pe termen scurt (+)
- restituiri de credite pe termen scurt (-)
- intrari de credite pe termen mediu si
lung (+)
- restituiri de credite pe termen mediu si
lung (-)
- Subventii pt. investitii
- Dividende de plata
- Cresterea capitalului social
C Flux de numerar din activitatea de finantare
Flux de numerar total (A+B+C)
Soldul trezoreriei la inceputul perioadei
Soldul trezoreriei la sfarsitul perioadei
= + + – –
I. RNE = RBE – IP
RBE = RE + RF + Rex
RE + RF = RC – rezultatul curent
REx = VE – CE
RE = VE – (CV +CF)
MB = VE – CV
RE = MB – CF
CA = PV + VVM
PV - Productia vanduta
VVM - Venituri din vanzarea marfurilor
PE = PV (±) SPS + PI
SPS – soldul productiei stocate
PI – productia imobilizata
RF = VF – CFin
REx = VEx – CEx
II. A. FNE = RNE(+/-) +AsiP - (+/-) - (+/-) + (+/-) - (+/-) + (+/-)
B. FNI = -AUF – IRP +
C. FNF = (+/-) + SI – DP + CCS
FNT = A + B + C = FNE + FNI + FNF
SF = SI + FNT
7
Planurile intermediare de trezorerie se stabilesc pe perioade de 3,6 si 9 luni si au rolul de a
actualiza previziunile realizate prin bugetul anual, functionand ca niste planuri glisante.
In practica financiara romaneasca, un astfel de plan este planul trimestrial de trezorerie prin care
intreprinderea isi actualizeaza nivelul creditului de trezorerie pt. trimestrul urmator. Pt. aceasta, compara
nivelul stocurilor de active circulante existente la finele trimestrului in curs + nivelul platilor de efectuat
in trimestrul urmator, pe de o parte cu capitalurile existente si nivelul creditelor de trezorerie angaajat pt.
trimestrul in curs.
Daca stocurile + patile sunt mai mari decat capitalurile proprii si creditele de trezorerie angajate,
intreprinderea solicita suplimentarea creditului de trezorerie pt. asigurarea echilibrului financiar.
S+P>C+
S+P=C+ +a
In situatia inversa, S + P < C + , intreprinderea va proceda la rambursarea partiala sau integrala
a creditului de trezorerie angajat.
S+P=C+ –b
Graficele zilnice de trezorerie – prin planul anual sau prin planurile intermediare se poate stabili
starea echilibrului financiar fara a fi oferite informatii cu privire la nivelul trezoreriei existent in conturile
bancare. Acest fapt se realizeaza prin intermediul graficelor zilnice de trezorerie prin care se stabileste
evolutia stocului monetar (excedent sau deficit de trezorerie) prin compararea incasarilor zilnice cu platile
zilnice.
Pt. fundamentarea graficelor zilnice de trezorerie, in primul rand trebuie sa se aiba in vedere
decalajul existent intre fluxurile reale (de bunuri si servicii) si fluxuri monetare (de trezorerie). In al 2-lea
rand, trebuie sa se aiba in vedere frecventa si caracterul fluxurilor. Din acest p.d.v. exista 2 categorii de
fluxuri de trezorerie:
- fluxuri de valori relativ constante si la termene fixe;
- fluxuri de valori variabile si la termene aleatorii.
Din prima categorie, ca fluxuri de iesire de trezorerie enumeram:
- platile pt. salarii si cotizatii sociale;
- platile pt. chirii;
- rambursarea creditelor si plata dobanzilor;
- plata unor impozite si taxe (impozitul pe cladiri, pe terenuri, taxa pe mijloacele de transport, impozitul
pe profit).
Ca fluxuri de intrare de trezorerie enumeram pe cele provenite din incasarea chiriilor, locatiilor
de gestiune, onorariilor, etc. Toate fluxurile din aceasta categorie se caracterizeaza printr-o frecventa
lunara redusa.
In cea de-a 2-a categorie se incadreaza incasarile din vanzarea productiei, platile pt. aprovizionari,
nivelul fluxurilor depinde de caracterul ritmic al vanzarilor sau aprovizionarilor.Totodata, momentul
realizarii fluxurilor din aceasta categorie depinde de mijloacele de decontare folosite. Daca decontarea se
face imediat prin ordin de plata, decalajul intre fluxul de trezorerie si cel real depinde de durata
transportului, durata receptiei la beneficiar si chiar de durata circuitului bancar.
Daca decontarea se face prin intermediul unui titlu de credit (cambie, bilet la ordin) atunci se
cunoaste cu exactitate si nivelul fluxului (suma inscrisa in titlul de
credit) si momentul realizarii fluxului (scadenta titlului).
Toate fluxurile din aceasta categorie (sume variabile si termene intamplatoare) se caracterizeaza
printr-o frecventa lunara ridicata.
Obiectivul trezoreriei, urmarit prin fundamentarea graficelor de trezorerie, este acela al
“trezoreriei 0”, intrucat nivelul stocului monetar trebuie sa fie minim daca se are in vedere lipsa de
remunerare sau remunerarea redusa.
Asigurarea solvabilitatii – intreprinderea pp. asigurarea unei corelatii zilnice intre incasari si
plati astfel:
>
8
- incasarea zilnica a zilei i
- platile zilnice ale zilei i