Grile Evaluarea Intreprinderii

STANDARDE DE EVALUARE
1. Din ipostaza de expert consultant al clientului, tipul de valoare estimată va fi:

a) valoarea de piaţă
b) valoarea subiectivă
c) valoarea de asigurare
d) valoarea reală
2. Dacă întreprinderea va funcţiona şi cu credite, valoarea întreprinderii faţă de valoarea

capitalului acţionarilor va fi:
a) egală
b) mai mică
c) mai mare
d) oricare din variantele de mai sus
3. Standardele internaţionale de evaluare:

a) sunt obligatorii în toate ţările
b) reprezintă cea mai buna practică
c) sunt impuse de autorităţile statului
d) reprezintă o modă
4. În prezentarea metodologiei de evaluare:

a) trebuie arătate motivele evaluării
b) trebuie evidenţiată logica aplicării metodelor de evaluare şi alegerii valorii finale
c) trebuie demonstrate formulele folosite
d) nu se dau amănunte, întrucât unele sunt proprietatea evaluatorului
5. Abordările în evaluarea întreprinderilor sunt:

a) prin comparaţia de piaţă, prin capitalizarea/actualizarea venitului şi bazată pe active
b) patrimoniale, flux de numerar actualizat, contabile
c) patrimoniale, flux de numerar actualizat, comparaţie
d) comparaţie, lichidare, bazate pe venit (de randament)
6. Procesul estimării valorii de piaţă înseamnă:

a) analiza datelor întreprinderii, aplicarea formulelor de evaluare şi exprimarea valorii
finale
b) culegerea datelor din întreprindere, aplicarea metodelor patrimoniale şi de randament
şi medierea rezultatelor
c) culegerea datelor de pe piaţă, comparaţie şi raţionament bazat pe experienţa
evaluatorului
d) analiza diagnostic, evaluarea patrimonială şi evaluarea financiară
7. Valoarea unei proprietăţi este dată de:

a) utilitate
b) raritate – atractivitate
c) dorinţă şi putere reală de cumpărare
d) toate cele de mai sus simultan
1
8. Standardul Internaţional de Practică în Evaluare cu titlul Evaluarea întreprinderii, conţinut în
ediţia a şasea şi a şaptea (2003 şi 2005) a IVS este codificată prin:
a) GN 1
b) GN 4
c) GN 6
d) IVS 1
9. În optica standardelor de evaluare ANEVAR, abordarea pe bază de active include metode de

evaluare ca:
a) valoarea substanţială brută
b) valoarea substanţială netă
c) capital permanent necesar exploatării
d) activul net corectat sau activul net de lichidare
10. Fondul comercial se va calcula în optica standardelor de evaluare:

a) în mod direct prin capitalizarea supraprofitului
b) indirect, ca diferenţă între o valoare bazată pe venit şi ANC (activul net corectat)
c) nu se calculează
d) prin metode combinate
11. Într-un restaurant creat şi condus direct de către proprietar într-un spaţiu închiriat, un activ care
nu trebuie inclus în valoarea de piaţă este:
a) obiectele de inventar
b) utilajele şi echipamentele specifice
c) stocurile
d) fondul comercial personal
12. Principiul anticipării arată că valoarea se bazează pe:

a) percepţiile evaluatorului asupra beneficiilor viitoare ale afacerii
b) anticiparea de către evaluator a modificărilor economice favorabile investitorilor
c) raportul cerere-ofertă, evaluatorul anticipând ca preţul variază direct proporţional cu
cererea
d) nici un răspuns corect
13. Abordarea evaluării prin capitalizarea venitului se bazează pe principiul:

a) rarităţii
b) anticipării
c) contribuţiei
d) nici unul de mai sus
14. Evaluarea activelor necorporale este de competenţa:

a) evaluatorului de întreprinderi
b) evaluatorului de proprietăţi imobiliare
c) evaluatorului de active corporale mobile
d) tuturor categoriilor de evaluatori de mai sus
15. Ce metode utilizează informaţii de piaţă:

a) metoda costului
b) metode bazate pe venit
c) metoda comparaţiei de piaţă
d) toate cele de mai sus
2
16. Folosirea unei metode de evaluare depinde de:
a) problema concretă de evaluare
b) discreţia evaluatorului
c) discreţia clientului
d) nici una din cele de mai sus
17. Principiul substituţiei este aplicabil în:

a) metoda activului net corectat
b) metode bazate pe venit
c) metoda comparaţiei de piaţă
18. Termenul de „valoare” ar trebui utilizat în raportul de evaluare fără alt atribut:
a) întotdeauna
b) uneori
c) niciodată
d) la aprecierea evaluatorului
19. Influenţa factorilor de mediu asupra valorii unei întreprinderi:

a) sporeşte valoarea
b) nu poate fi cuantificată
c) este o datorie în afara bilanţului
d) nici unul din cele de mai sus
20. Termenul de „valoare” este utilizat în raportul de evaluare cu alt atribut:

a) uneori
b) doar pentru metoda DCF (discounted de flux de numerar actualizat) şi ANC (activul
net corectat)
c) în funcţie de cerinţele clientului
21. Principiul fundamental de evaluare al abordării bazate pe venit este:

a) oferta şi cererea
b) substituţia
c) anticiparea
d) toate
22. Care tip de valoare este sinonim cu valoarea de piaţă:

a) valoarea de asigurare
b) valoarea de lichidare
c) valoarea de investiţie
d) valoarea de schimb
23. Se poate ca valoarea de piaţă să fie egală cu valoarea patrimonială (bazată pe active):
a) da, întotdeauna
b) nu, niciodată
c) s-ar putea
d) nu pentru că este mai mică
3
24. Care NU este o condiţie fundamentală a definiţiei valorii de piaţă:
a) vânzătorul şi cumpărătorul sunt decişi (hotărâţi) să facă tranzacţia
b) plata tranzacţiei se face în cash
c) există o perioadă de timp rezonabilă pentru expunerea pe piaţă a proprietăţii
d) ambele părţi sunt bine informate
25. Care NU este factor de producţie:

a) terenul
b) munca
c) contribuţia
d) capitalul
26. Principiul substituţiei este specific:

a) metodelor patrimoniale
b) metodelor bazate pe venit
c) metodei comparaţiei de piaţă
d) tuturor celor trei grupe de metode de mai sus
27. Prima etapă a procesului de evaluare este:

a) colectarea informaţiilor
b) inspectarea proprietăţii
c) definirea misiunii evaluării
d) precizarea metodelor de evaluare
28. Cărui tip de valoare îi corespunde o perioadă de comercializare limitată:

a) valoarea de impozitare
c) valoarea subiectivă
d) valoarea specială
29. Care este o condiţie a definiţiei valorii de piaţă:

a) vocaţia la credit
b) cumpărătorul şi vânzătorul sunt perfect informaţi asupra detaliilor tuturor tranzacţiilor
din ultimii 3 ani
c) cumpărătorul şi vânzătorul sunt două persoane independente, nelegate între ele prin
relaţii preferenţiale
d) cumpărătorul este conştient de stringenţa vânzătorului de a vinde
30. Valoarea de piaţă, prin definiţie este:

a) întotdeauna preţul cel mai mare
b) întotdeauna preţul cel mai mic
c) preţul cel mai probabil
d) costul plus profitul
31. Tipul de valoare pentru un anumit investitor este:

b) valoarea de impozitare
c) valoarea de asigurare
d) valoarea de investiţie
4
32. Cererea efectivă se referă la:
a) cost şi valoare
b) dorinţă şi putere efectivă de cumpărare
c) dorinţă şi nevoie
d) dorinţă şi satisfacţie
33. Care este un criteriu al celei mai bune utilizări:

a) fezabil financiar
b) cererea şi oferta
c) concurenta
d) contribuţia
34. Alegerea metodelor de evaluare se face:

a) conform caietului de sarcini
b) în funcţie de scopul evaluării
c) conform indicaţiilor proprietarului
d) în funcţie de conjunctura economică
35. Termenul de „capacitate beneficiară” mai este folosit în terminologia standardelor

internaţionale de evaluare:
a) da
b) nu
c) uneori
d) numai în unele standarde
36. Proprietatea intelectuală conţine active necorporale:

a) identificabile
b) neidentificabile
c) protejate prin reglementări legale
d) incluse în fondul comercial
37. Costul unui activ este:

a) preţul plătit pentru bunuri şi servicii cumpărate
b) suma necesară pentru a crea sau produce un bun sau un serviciu
c) expresia utilităţii unui bun sau serviciu
d) răspunsul de la a) şi b) de mai sus
38. Care este caracteristica unei investiţii imobiliare:

a) generează profit pentru cel care o exploatează
b) este destinată închirierii şi / sau revânzării la un preţ avantajos:
c) va fi modernizată
d) funcţionează la capacitatea maximă
39. Evaluarea instalaţiilor şi echipamentelor este de competenţa:

a) evaluatorului de proprietăţi imobiliare
b) evaluatorului de bunuri mobile
c) evaluatorului de întreprinderi
d) consilierilor în proprietate intelectuală
5
40. În care din ipostazele următoare un evaluator va evalua un restaurant din perspectiva unui
investitor mediu:
a) expert consultant
b) expert neutru
c) arbitru (mediator)
d) nici una
41. Standardele de evaluare cuprind:
a) definiţii ale unor termeni specifici evaluării
b) indici de actualizare
c) formule de calcul a valorii prin diferite metode de evaluare
d) tabele de încadrare
42. Între obiectivele standardelor de evaluare fac parte:

a) sprijinirea evaluatorilor sa elaboreze rapoarte coerente pentru clienţi
b) promovarea înţelegerii uniforme (coerenţei) prin utilizarea unor definiţii standard ale
valorii de piaţă
c) a şi b
d) nici unul
43. Valoarea de piaţă vs. valoarea de investiţie a unei întreprinderi este:
a) întotdeauna egală
b) niciodată nu este egală
c) este întotdeauna mai mare
d) poate să fie şi egală
44. Standardele de evaluare sunt necesare:
a) pentru o înţelegere uniformă a termenilor şi procedurilor de evaluare
b) pentru ralierea la standardele de contabilitate
c) pentru a putea fi atestaţi evaluatorii
d) pentru alinierea la cerinţele integrării în U.E.
45. Pentru un client potenţial al unei întreprinderi, care solicită utilizarea unei rate de capitalizare
de 22%, deşi rata de capitalizare uzuală pe piaţă este 14%, tipul de valoare calculat va fi:
a) valoarea de utilizare
b) valoarea de piaţă
c) valoarea de investiţie
d) valoarea de piaţă pentru utilizarea existentă
46. În accepţiunea evaluării prin capitalizare se înţelege:

a) convertirea venitului în valoare
b) structura capitalului unei întreprinderi
c) recunoaşterea unei cheltuieli ca o imobilizare de capital
d) toate cele trei variante de mai sus
47. Sintagmele “la data evaluării” şi “suma estimată” exprimă:

a) faptul că evaluatorul face o estimare monetară la un anumit moment
b) faptul că un raport de evaluare este un “produs perisabil”
c) faptul că plata se presupune a fi făcută în numerar la data evaluării
6
48. Proprietatea imobiliară include:
a) terenul liber
b) terenul, construcţiile şi amenajările ataşate
c) toate drepturile, interesele şi beneficiile ce au legătură cu stăpânirea proprietăţii
d) a sau b
49. Metodele şi tehnicile recunoscute de evaluare sunt:

a) specifice în funcţie de gradul de dezvoltare economică a unei ţări
b) influenţate de interesele clientului
c) în general similare pentru toată lumea
d) dictate de asociaţia profesională
50. Proprietatea imobiliară este un concept:

a) non-fizic
b) fizic
c) tehnic
d) influenţat de poziţia evaluatorului
51. Proprietatea mobiliară include:

a) bunuri care nu se fixează permanent de teren şi construcţii
b) bunuri necorporale care sunt ataşate proprietăţii
c) bunuri care sunt caracterizate de mobilitatea lor
d) a şi c
52. Conceptul de valoare a unui bun:

a) implică existenţa unei pieţe pentru acel bun
b) implică o sumă de bani asociată cu o tranzacţie
c) implică existenţa unor tranzacţii anterioare cu bunuri similare
d) implică o imagine a aşteptărilor vânzătorilor şi cumpărătorilor hotărâţi asupra
beneficiilor viitoare
53. Evaluatorul extern:

a) nu poate fi rudă cu persoane din firma care solicită evaluarea
b) are doar un interes financiar indirect în firma evaluată
c) este angajat exclusiv în cazuri de litigii
d) este angajat de regulă în cazul evaluărilor pentru garanţii
54. Evaluatorul independent este un evaluator extern şi care în ultimele:

a) 12 luni
b) 24 de luni
c) 36 de luni
d) 6 luni nu a avut relaţii contractuale cu părţile implicate în tranzacţie.
55. Prin interes financiar indirect în relaţia client-evaluator se înţelege:

a) relaţia intre preţul lucrării şi volumul de activitate implicat în evaluarea respectivă
b) relaţia de asociere între preţul lucrării şi valoarea proprietăţii / afacerii evaluate
c) relaţia de asociere şi relaţia de rudenie cu persoane din firmă care solicită lucrarea de
evaluare
d) relaţia între pregătirea şi competenţa evaluatorului pe de o parte şi preţul lucrării de
evaluare
7
56. Metodele uzuale în abordarea pe bază de active sunt:
a) ANC (activul net corectat) şi ANL (activul net de lichidare)
b) AN contabil şi ANL
c) ANC şi AN contabil
d) AN contabil, ANC, ANL, VSB (valoarea substanţială brută) şi VSN (valoarea
substanţială netă)
57. Valoarea de garantare a creditului ipotecar:

a) identifică şi elimină elementele speculative
b) ia în considerare utilizările alternative adecvate
c) ţine seama de aspectele mentenabile într-un viitor apropiat
58. Care dintre elementele de mai jos nu este cuprins în definiţia valorii de piaţă:
a) suma estimată
b) tranzacţie echilibrată
c) proprietarul activului
d) marketing adecvat
59. Care dintre următoarele baze de evaluare este cea mai utilizată în evaluarea pentru dispute
maritale (conform standardelor de evaluare):
c) valoarea intrinsecă
d) nu există o bază specificată în acest scop
60. Care sunt standardele de evaluare obligatorii pentru membrii ANEVAR, începând cu 1 ianuarie
2004:
a) standardele de evaluare elaborate de ANEVAR – SEV
b) standardele internaţionale de evaluare
c) standardele europene de evaluare
d) oricare din cele de mai sus
61. Care dintre următoarele tipuri de valoare este utilizat în evaluarea întreprinderii pentru achiziţii
strategice:
b) valoarea de investiţie
c) valoarea de lichidare
d) costul de înlocuire net
62. Care dintre următoarele abordări ale valorii au în vedere principiul substituţiei:
a) abordarea prin comparaţie de piaţă
b) abordarea pe bază de active
c) a şi b
d) a sau b
63. Cumpărătorii strategici sunt dispuşi să plătească pentru acţiunile unei firme:
a) mai mult decât investitorii financiari
b) cel mult cât investitorii financiari
c) atât cât şi investitorii financiari
d) nu este o informaţie relevantă şi utilă pentru evaluator
8
64. Termenul activ în afara exploatării se referă la:
a) active care nu sunt necesare exploatării
b) active în conservare
c) active subutilizate
d) a şi b
65. Pentru valoarea de piaţă, testul corect pentru precizia evaluărilor, realizate de o firmă de
consultanţă, este comparaţia cu tranzacţii recente:
a) doar un raport de verificare reprezintă un “test corect”
b) nu, pentru ca valoarea de piaţă este o cifră nerealizabilă din cauza condiţiilor de natura
“ideală” incluse în definiţie
c) nu, pentru că valoarea de piaţă este valabilă la data evaluării şi raportul de evaluare nu
are un termen de valabilitate
66. În evaluarea unei întreprinderi, evaluatorul trebuie să-şi folosească raţionamentul profesional
pentru:
a) alegerea celor mai adecvate metode de evaluare
b) utilizarea unor ipoteze credibile
c) asigurarea coerenţei între indicatorii utilizaţi
67. Nu este o eroare în evaluarea unei întreprinderi:

a) omisiunea datei evaluării
b) omisiunea declaraţiei privind condiţiile limitative
c) omisiunea opiniei evaluatorului
d) omisiunea metodei capitalizării profitului
68. Nu este o eroare în evaluarea unei întreprinderi:

a) omisiunea bazei evaluării
b) omisiunea valorii activelor din afara exploatării în evaluarea prin metoda DCF
(discounted de flux de numerar actualizat)
c) omisiunea declaraţiei privind condiţiile limitative
d) omisiunea metodei activului net contabil
69. Cumpărătorii investiţionali sunt dispuşi să plătească pentru acţiunile unei întreprinderi:
a) mai mult decât investitorii strategici
b) cel mult cât investitorii strategici
c) atât cât şi investitorii strategici
d) nu este o informaţie relevantă şi utilă pentru evaluator
70. Termenul activ din afara exploatării se referă la:

a) active utilizate sub capacitatea proiectată
b) active supradimensionate
c) active închiriate terţilor
d) active supraevaluate în contabilitate
71. Existenţa unui activ din afara exploatării generează:

a) corecţii asupra ratei de actualizare şi de capitalizare
b) corecţii asupra veniturilor şi cheltuielilor generate de acel activ
c) înscrierea informaţiilor în ipotezele şi condiţiile limitative
9
72. Teoria valorii are un postulat care precizează că:
a) valoarea nu este o trăsătură intrinsecă a unei proprietăţi ci reprezentarea asupra
utilităţii sale
b) manifestarea valorii nu este condiţionată de transferabilitatea proprietăţii
c) valoarea este expresia monetară a utilităţii proprietăţii pentru vânzător

a) valoarea este o trăsătură intrinsecă a unei proprietăţi şi nu reprezentarea asupra
utilităţii acesteia
b) manifestarea valorii este condiţionată de transferabilitatea proprietăţii
c) valoarea este expresia monetară a utilităţii proprietăţii pentru cumpărător

a) manifestarea valorii este condiţionată de transferabilitatea proprietăţii
b) valoarea este o trăsătură intrinsecă a unei proprietăţi şi nu reprezentarea asupra
utilităţii sale
c) valoarea este expresia monetară a utilităţii proprietăţii pentru vânzători şi cumpărători
75. Când acţionează în ipostaza de expert consultant pentru un potenţial investitor, evaluatorul
calculează:
a) valoarea de lichidare şi valoarea de ipotecare pentru a-l ajuta pe client să ia o decizie
inteligentă
b) valoarea de asigurare şi valoarea de piaţă pentru a-l ajuta pe client să ia o decizie
inteligentă
c) valoarea de investiţie şi valoarea de piaţă pentru a-l ajuta pe client să ia o decizie
inteligentă
d) valoarea prin DCF (discounted cash-flow) şi prin ANC (activul net corectat) pentru a-l
ajuta pe client să ia o decizie inteligentă
76. Când acţionează în ipostaza de expert consultant pentru un potenţial investitor (cumpărător),
evaluatorul va propune pentru a fi util clientului:
a) de regulă o valoare maximă
b) de regulă o valoare minimă
c) conform standardului de evaluare a afacerii, va propune o valoare situată între DCF
(discounted cash-flow) şi ANC (activul net corectat)
77. Când acţionează în ipostaza de expert consultant pentru un potenţial vânzător, evaluatorul va
propune, pentru a fi util clientului:
a) de regulă o valoare maximă
b) de regulă o valoare minimă
c) conform standardului de evaluare a afacerii va propune o valoare situată între DCF
(discounted cash-flow) şi capitalizarea profitului
78. Valoarea de investiţie poate să fie egală cu valoarea de piaţă numai dacă:
a) metodele aplicate sunt adecvate scopului evaluării
b) ipotezele utilizate în estimarea ei ar fi acceptate de către toţi participanţii de pe piaţă
c) nu se ţine seama de metoda ANC (activul net corectat)
d) se estimează corect rata de actualizare
10
79. Care din următoarele elemente nu este activ în afara exploatării:
a) creanţe incerte
b) portofoliul de titluri de plasament
c) teren excedentar
d) licenţe neutilizate
80. Principiul anticipării arată că:

a) valoarea se bazează pe anticiparea modificărilor legislative favorabile investitorilor
b) valoarea se bazează pe percepţiile participanţilor pe piaţă asupra beneficiilor viitoare
ale întreprinderii / afacerii
c) valoarea se bazează pe raportul cerere-ofertă, anticipând că preţul unui bun variază
direct proporţional cu cererea şi în mod invers proporţional cu oferta
d) a şi b
81. Principiul contribuţiei arată că:

a) valoarea unei părţi a unei afaceri / întreprinderi depinde de cât de mult contribuie la
valoarea întregului sau, în condiţiile în care n-ar exista, cât de mult ar reduce valoarea
întregului
b) valoarea unei părţi a unei afaceri / întreprinderi depinde de ponderea costurilor de
înlocuire nete (CIN) în total CIN al întregului
c) valoarea unei părţi a unei afaceri / întreprinderi depinde de ponderea valorii de
lichidare (VL) în total VL a întregului
d) nu este un principiu utilizat în evaluarea întreprinderii
82. În abordarea prin comparaţia de piaţă un principiu fundamental este “principiul substituţiei”
care spune că:
a) un investitor nu va plăti mai mult decât valoarea estimată prin ANC (activul net
corectat)
b) un investitor nu va plăti mai mult decât costul unui bun de substituţie
c) un cumpărător va plăti cel mult valoarea estimată prin DCF (exclusiv activele din
afara exploatării)
d) în abordarea prin comparaţie de piaţă primordial este principiul anticipării
83. Principiul substituţiei cere ca întreprinderile comparabile să fie:

a) apropiate ca dimensiune şi piaţa de aprovizionare
b) să acţioneze în aceeaşi ramură
c) similare şi relevante
d) a şi b
84. Principiul contribuţiei arată că:

a) valoarea unei părţi a unei afaceri / întreprinderi depinde de ponderea costurilor de
reconstrucţie în total cost de reconstrucţie a întregului
b) valoarea unei părţi a unei întreprinderi depinde de ponderea valorii activelor din afara
exploatării în ANC
c) valoarea unei părţi a unei întreprinderi / proprietăţi depinde de cât de mult contribuie
la valoarea întregului sau, în condiţiile în care n-ar exista, cât de mult ar reduce
valoarea întregului
d) valoarea unei părţi a unei întreprinderi depinde de ponderea valorii activelor din afara
exploatării în ANC (activul net corectat) şi în DCF (flux de numerar actualizat)
11
85. Analiza şi separarea activelor în afara exploatării va evidenţia:
a) activele în afara exploatării care nu generează venituri
b) activele în afara exploatării care generează venituri
c) mijloacele fixe în conservare
86. În evaluarea pentru divizare se are în vedere:

a) principiul contribuţiei care arată că valoarea unei părţi a unei afaceri depinde, în
condiţiile în care acea parte n-ar exista, de cât de mult ar reduce valoarea întregului
b) principiul anticipării care spune că valoarea se bazează pe anticiparea modificărilor
legislative favorabile investitorilor
c) principiul substituţiei care spune că un investitor nu va plăti mai mult decât valoarea
estimată prin ANC (activul net corectat)
87. Principiul substituţiei cere ca o întreprindere de substituţie:

a) să acţioneze în domenii de activitate diferite şi să aibă o dimensiune apropiată
b) să fie similară
c) să fie relevantă
d) b şi c
88. Ultima etapă în procesul de evaluare este:

a) prezentarea anexelor care au fundamentat valoarea
b) prezentarea copiilor după bilanţ, autorizaţiile de funcţionare, ridicările topo etc.
c) reconcilierea rezultatelor şi estimarea valorii finale
d) declaraţia privind condiţiile limitative şi certificarea competentei evaluatorului
89. Care dintre elementele de mai jos nu este cuprins în definiţia valorii de piaţă:
a) vânzător hotărât şi cumpărător hotărât
b) tranzacţie echilibrată
c) la data evaluării
d) o parte a acţionat prudent şi fără constrângeri
90. Pentru un investitor potenţial care solicită o rată de actualizare de 14%, identică cu rata uzuală
de piaţă, tipul de valoare calculat va fi:
b) valoarea de investiţie
c) valoarea de utilizare
d) valoarea de lichidare
91. Metoda practicienilor apare în terminologia standardelor internaţionale de evaluare:

a) numai în standardele europene
b) da
c) a apărut după 1990
d) nu
92. Ce se înţelege prin valoarea capitalului investit (VCI):

a) valoarea contabilă a capitalului propriu
b) valoarea de piaţă a capitalului propriu, capitalului preferenţial şi celui împrumutat
c) ANC
d) valoarea contabilă a capitalului împrumutat
12
93. O asociaţie profesională a evaluatorilor care promovează standarde profesionale de evaluare:
a) asigură o uniformitate a calificării şi competentei în rândul membrilor săi
b) asigură o uniformitate a metodelor aplicate în rapoartele de evaluare de către membrii
săi, inclusiv a unor metode recunoscute pe plan european (de exemplu: metoda
practicienilor)
c) o asociaţie profesională ar trebui să insiste pe promovarea unor tarife minime în
lucrările elaborate de membrii săi şi nu pe standarde profesionale
13
DIAGNOSTICUL ÎNTREPRINDERII
1. Lichiditatea generală curentă se calculează prin raportul dintre:

a) active totale / datorii curente
b) active totale / datorii totale
c) active circulante / datorii curente
d) active circulante / datorii totale
2. Lichiditatea rapidă (intermediară) se calculează prin raportul dintre:

a) active totale / datorii totale
b) stocuri plus creanţe / datorii curente
c) stocuri plus creanţe / datorii nefinanciare
d) creanţe plus disponibilităţi / datorii curente
3. Rata solvabilităţii generale exprimă raportul dintre:

a) active totale / datorii curente
b) active totale / datorii totale
c) active imobilizate / datorii curente
d) active totale / datorii bancare
4. Rata autonomiei financiare este:

a) capital permanent / capital propriu
b) capital propriu / capital permanent
c) capital propriu / capital social
d) capital propriu / capital împrumutat
5. Rata de finanţare a stocurilor este:

a) fond de rulment / stocuri
b) stocuri / fond de rulment net
c) capital social / stocuri
d) datorii curente / stocuri
6. Rata datoriilor este:

a) datorii curente / active circulante
b) datorii totale / active totale
c) datorii totale / active imobilizate
d) datorii totale / capital propriu
7. Rata de rotaţie a datoriilor (în nr. de rotaţii) este:

a) cifra de afaceri / datorii totale
b) venituri din exploatare / datorii totale
c) cifra de afaceri / datorii curente
d) datorii totale / capital propriu
8. Rotaţia activelor circulante (nr. de rotaţii) se calculează prin raportul dintre:

a) cifra de afaceri / active circulante
b) venituri din exploatare / active circulante
c) cifra de afaceri / stocuri plus creanţe
d) active circulante / capital propriu
14
9. Rata rentabilităţii costurilor este:
a) profit net / capital social
b) profit brut / capital propriu
c) profit net / capital permanent
d) profit net / cheltuieli totale
10. Pragul de rentabilitate (punctul critic al rentabilităţii) este:

a) cheltuieli fixe plus cheltuieli variabile / cheltuieli din exploatare
b) cheltuieli fixe / cheltuieli variabile plus cheltuieli constante
c) cheltuieli fixe totale / (preţ unitar - cost variabil unitar)
d) cheltuieli variabile totale / [1- (cheltuieli fixe totale + cheltuieli variabile totale)]
11. Fondul de rulment net propriu este:

a) active totale – active circulante
b) active totale – datorii totale
c) capital propriu – active imobilizate
d) active totale – active imobilizate
12. Rotaţia activului total (în nr. de rotaţii) este:

a) active totale / cifra de afaceri
b) cifra de afaceri / active totale
c) active totale / capital propriu
d) active totale / capital permanent
13. Durata medie de recuperare a creanţelor (în zile) se calculează prin formula:
a) 360 zile / media creanţelor totale
b) media creanţelor totale / 360 zile
c) (media creanţelor totale / cifra de afaceri) 360 zile
d) (venituri totale / media creanţelor totale) 360 zile
14. Rata rentabilităţii economice este:

a) profit brut / capital permanent
b) profit net / capital permanent
c) profit net / capital propriu
d) profit brut / capital social
15. Rata rentabilităţii financiare este:

a) profit brut / capital permanent
b) profit brut / capital social
c) flux de numerar actualizat net / capital permanent
d) profit net / capital propriu
16. Fondul de rulment net permanent este:

a) active imobilizate – capital permanent
b) active totale – active imobilizate
c) capital permanent – active imobilizate
d) capital social – active necorporale
17. O rată a lichidităţii generale (curente) de 1,6 semnifică:

a) întreprinderea are disponibilităţi de 1,6 ori mai mari comparativ cu datoriile curente
b) întreprinderea are active curente de 1,6 lei la 1 leu datorii curente
c) întreprinderea are o situaţie satisfăcătoare a rentabilităţii
d) întreprinderea are datorii curente de 1,6 ori mai mari comparativ cu activele curente
15
18. Necesarul de fond de rulment este:
a) stocuri + creanţe + active de regularizare – datorii curente – pasive de regularizare
b) active circulante – datorii curente nefinanciare
c) creanţe + disponibilităţi – datorii curente
d) disponibilităţi – datorii curente
19. Trezoreria netă este:

a) active circulante – datorii curente
b) stocuri + disponibilităţi – datorii curente
c) disponibilităţi – datorii curente
d) FRN (fond de rulment net) – NFR (necesar de fond de rulment)
20. La o întreprindere industrială, care înregistrează o creştere a stocurilor de produse finite şi

producţie neterminată de dimensiuni mari, cifra de afaceri faţă de veniturile din exploatare este:
a) egală
b) mai mare
c) mai mică
d) sunt posibile toate variantele de mai sus
21. Care indicator poate avea o mărime negativă:

a) trezoreria netă
b) lichiditatea intermediară (rapidă)
c) a şi b
d) recuperarea creanţelor
22. Viteza de rotaţie a activelor curente poate fi exprimată în:

a) număr mediu anual de rotaţii
b) durata în zile a unei rotaţii
c) ambii indicatori de mai sus
d) nici unul dintre cei de mai sus
23. Care din nivelurile ratei lichidităţii generale curente este cel mai bun:
a) 0,5
b) 1
c) 1,5
d) 2
24. Viabilitatea unei întreprinderi se referă la:

a) capacitatea de a atrage investiţii
b) capacitatea de a distribui dividende
c) capacitatea de a pătrunde pe piaţă
d) profitabilitate şi lichiditate
25. Convertind o rată a rentabilităţii de 0,0575 în rată procentuală, rezultatul este:

a) 0,575 %
b) 57,5 %
c) 5,75 %
d) 575 %
26. Capitalul permanent al unei întreprinderi cuprinde:

a) capital propriu plus împrumuturi pe termen scurt
b) capital social plus împrumuturi pe termen lung
c) capital propriu plus împrumuturi cu termen de rambursare mai mare de 1 an
d) active totale minus datorii totale
16
27. Nivelul recomandat al ratei lichidităţii generale (curente) este:
a) 20 %
b) 1,8 – 2
c) sub 1
d) nu există un nivel recomandat
28. Pârghia financiară exprimă raportul dintre:

a) capital propriu şi total active imobilizate
b) active imobilizate şi active circulante
c) active imobilizate şi total active
d) total active şi capital propriu
29. Amortizarea imobilizărilor face parte din una din categoriile de cheltuieli de mai jos:
a) cheltuieli fixe
b) cheltuieli variabile
c) cheltuieli anticipate
d) nici una din categoriile de mai sus
30. Calcularea dinamicii producţiei în preţuri constante din evoluţia acesteia în preţuri curente se
face cel mai relevant cu:
a) indicele general al preţurilor de consum
b) indicele general al producţiei industriale
c) indicele preţurilor grupei de produse
d) cursul de schimb valutar
31. Scopul analizei financiare în raportul de evaluare este să permită:

a) urmărirea evoluţiei în timp a echilibrelor şi performanţelor afacerii
b) compararea cu afaceri similare
c) ajustarea informaţiilor financiare istorice
32. Care din următoarele rate financiare este utilă în estimarea fondului de rulment net (capital de
lucru net):
a) lichiditatea generală
b) lichiditatea rapidă
c) rentabilitatea cifrei de afaceri
d) FRN (fondul de rulment net) / cifra de afaceri
33. Ce reprezintă “X“ şi “Y” în formula de mai jos (formula Du Pont):

Profit net / X = Y / Venituri x Venituri /Active x Active /Capital propriu
a) ambii termeni reprezintă capitaluri proprii
b) X = capital propriu şi Y = profit net
c) X = venituri şi Y = profit net
d) X = capital propriu şi Y = cifra de afaceri
34. Scopul analizei financiare în raportul de evaluare este:

a) să analizeze rezultatele financiare ale firmei
b) să calculeze indicatorii de echilibru financiar
c) să permită ajustarea informaţiilor financiare istorice
17
35. Care dintre activele următoare NU este activ curent:
a) creanţe
b) avansuri primite
c) stocuri materiale
d) disponibilităţi în valută
36. Principalele faze ale diagnosticului pentru evaluare sunt:

a) pregătirea şi distribuirea chestionarului, interviul şi analiza informaţiilor obţinute
b) obţinerea documentelor, interviul şi analiza informaţiilor
c) pregătirea diagnosticului, analiza documentelor şi informaţiilor, elaborarea
concluziilor
37. Analiza SWOT se bazează pe:

a) 2 niveluri de analiză: firma şi industria
b) 3 niveluri de analiză: firma, industria şi mediul extern
c) un singur nivel de analiză: firma
d) 5 niveluri de analiză: analiza juridică, tehnica, analiza comercială, analiza
managementului şi resurselor umane şi analiza financiară
38. Analiza şi separarea activelor din afara exploatării se realizează în cadrul:

a) diagnosticului juridic
b) diagnosticului tehnic (operaţional)
c) diagnosticului economico-financiar
d) aplicării metodei ANC
39. Cele 5 forţe ale competiţiei sunt:

a) concurenţii potenţiali, rivalitatea internă, furnizorii, clienţii şi ameninţarea produselor /
serviciilor de substituţie
b) politica statului, acţiunile managementului, furnizorii, clienţii şi ameninţarea
produselor / serviciilor de substituţie
c) concurenţa, rentabilitatea, barierele de intrare, furnizorii, clienţii
d) rivalitatea internă, barierele de intrare în ramură, puterea de negociere cu furnizorii,
puterea de negociere cu clienţii şi pericolul produselor substituibile
40. Analiza calităţii produselor şi serviciilor se urmăreşte în:

a) diagnosticul juridic
b) diagnosticul comercial
c) diagnosticul tehnic (operaţional)
d) nu prezintă interes în evaluarea întreprinderii
41. Puterea de negociere cu furnizorii prezintă interes pentru evaluarea unei întreprinderi:
a) în cazul unei puteri de negociere reduse furnizorii pot impune preţuri ridicate la
materii prime, materiale, servicii
b) în cazul unei puteri de negociere ridicate exista riscul de rupturi in aprovizionare
c) în situaţia unei puteri de negociere reduse exista riscul ridicat de apariţie a unor
produse de substituţie
d) acest aspect nu prezintă interes in evaluarea întreprinderii
18
42. Clientela unei firme este: 80% instituţii bugetare şi 20% SRL – uri cu unic asociat. Aceasta
reprezintă:
a) putere de negociere scăzută cu furnizorii
b) un risc datorat probabilităţii ridicate de faliment a clienţilor
c) un punct slab datorită dependenţei de instituţiile bugetare
d) un punct favorabil datorită menţinerii unei cifre de afaceri constante
43. Restricţiile Guvernului privind înfiinţarea unei bănci:

a) reprezintă o barieră de intrare în ramură
b) permite creşterea puterii de negociere a băncilor din sistem cu furnizorii
c) generează scăderea puterii de negociere a clienţilor cu băncile
44. Analiza capacităţii de producţie şi a gradului de utilizare a capacităţii de producţie se realizează

în:
b) diagnosticul tehnic (operaţional)
c) diagnosticul management resurse-umane
d) cadrul corecţiilor din metoda ANC
45. Un grad de utilizare extrem de redus al capacităţii de producţie:

a) reprezintă o explicaţie pentru o valoare mai ridicată a ANC comparativ cu DCF sau
capitalizarea venitului
b) reprezintă o explicaţie pentru o valoare mai ridicată a DCF comparativ cu capitalizarea
venitului
c) certitudine privind inexistenţa unor active necorporale
d) explică un nivel redus de înzestrare tehnică a muncii (mijloace fixe pe salariat)
46. Aplicarea unui sistem de asigurare a calităţii se va reflecta în:

a) diminuarea cheltuielilor de promovare
b) reducerea îndatorării firmei şi implicit a AN contabil
c) creşterea cifrei de afaceri şi a indicatorilor de eficienţă
d) nu au influenţă asupra performanţelor şi judecăţii valorii
47. Analiza dimensiunii şi structurii potenţialului uman are în vedere:

a) numărul de zile de grevă
b) dinamica numărului de salariaţi
c) dinamica productivităţii muncii
d) dinamica salariului mediu
48. Analiza eficienţei utilizării potenţialului uman are în vedere:

a) evoluţia ponderii personalului TESA
b) evoluţia productivităţii muncii
c) dinamica raportului mijloace fixe / număr de salariaţi
d) dinamica mobilităţii personalului
49. Analiza dimensiunii şi structurii potenţialului uman are în vedere:

a) evoluţiei numărului de zile de absenţe nemotivate şi a salariului mediu net
b) evoluţia personalului TESA şi neproductiv, numărul de greve, nemulţumirile
salariaţilor
c) latura cantitativă si calitativă a încadrării întreprinderii cu personalul necesar,
dinamica şi structura acestuia
d) nu prezintă interes în diagnosticului pentru evaluare
19
50. Analiza contractelor de asigurare se face în:
b) diagnosticul operaţional
c) diagnosticul management resurse-umane
d) cadrul stabilirii ipotezelor DCF
51. Existenţa unor drepturi de proprietate intelectuală este stabilită în cadrul:

a) diagnosticului juridic şi are incidenţă asupra ANC
b) diagnosticului managementului resurselor umane şi are incidenţă asupra ANC
c) diagnosticului tehnic şi are incidenţă asupra DCF
d) diagnosticului comercial şi are incidenţă în abordarea prin comparaţie directă
52. Existenta unui credit pe termen lung:

a) va fi evidenţiată de diagnosticul juridic şi diagnosticul tehnic şi are incidenţă asupra
DCF
b) va fi evidenţiată de diagnosticul juridic şi diagnosticul managementului şi are
incidenţă asupra DCF
c) va fi evidenţiată de diagnosticul juridic şi economico-financiar şi are incidenţă asupra
DCF
d) va fi evidenţiată de diagnosticul juridic şi economico-financiar şi are incidenţă asupra
ANC
53. Existenţa unui activ în afara exploatării va fi evidenţiată:

a) în diagnosticul juridic şi nu va avea relevanta în DCF
b) în diagnosticul tehnic şi va avea relevanţă în metodele bazate pe venit
c) în diagnosticul economico-financiar şi va avea relevanta in estimarea ratei de
actualizare
d) în diagnosticul comercial şi va avea relevanţă în ANC
54. Existenţa unor salarii mult peste media ramurii va fi evidenţiată în:
a) diagnosticul management – resurse umane şi va avea impact asupra ANC
b) diagnosticul management – resurse umane şi va avea impact asupra nivelului venitului
care se capitalizează
c) diagnosticul juridic şi va avea impact asupra ANC
d) diagnosticul comercial şi va avea impact asupra DCF
55. Existenţa unei dotări tehnologice depreciată funcţional va fi evidenţiată în:

a) diagnosticul juridic şi va avea impact asupra ANC
b) diagnosticul tehnic şi va avea impact asupra ANC
c) diagnosticul tehnic şi va avea impact asupra ANC şi DCF
d) diagnosticul comercial şi va avea impact asupra ratei de actualizare
56. Existenţa unor litigii în calitate de pârât va fi evidenţiată în:

a) diagnosticul juridic şi va avea impact asupra AN contabil
b) diagnosticul comercial şi va avea impact asupra DCF
c) diagnosticul juridic şi va avea impact asupra ANC
d) diagnosticul economico-financiar şi va avea impact asupra valorii reziduale
57. Forţa de muncă excedentară va fi evidenţiată prin:

a) evoluţia numărului mediu de salariaţi
b) evoluţia ponderii personalului TESA
c) evoluţia corelată număr de salariaţi – cifra de afaceri
d) evoluţia corelată număr de salariaţi – profit
20
58. Prima etapă în procesul de evaluare este:
a) diagnosticul pentru evaluare
b) prezentarea firmei evaluate şi a consultantului
c) definirea problemei (scopul evaluării, definirea valorii, data evaluării, condiţii
limitative etc.)
d) sinteza rezultatului evaluării
59. Ultima etapă în procesul de evaluare este:

a) analiza SWOT
b) corecţiile asupra valorii (lipsa de control, lipsa de lichiditate)
c) reconcilierea rezultatelor şi estimarea valorii finale
d) prezentarea anexelor care au fundamentat valoarea finală
60. Data evaluării poate fi:

a) data curentă
b) o dată anterioară elaborării raportului
c) o dată ulterioară elaborării raportului
61. Analiza activelor din afara exploatării închiriate terţilor se realizează în cadrul:
a) diagnosticului juridic şi diagnosticului economico-financiar
b) diagnosticului juridic şi diagnosticului tehnic
c) diagnosticului management - resurse umane şi diagnosticului economico-financiar
d) diagnosticului management - resurse umane şi diagnosticului comercial
62. O durată de recuperare a creanţelor de 120 de zile faţă de media ramurii 25 de zile:
a) apare în diagnosticul financiar prin calculul ratei Profit / CA şi este confirmată de
diagnosticul comercial prin analiza clienţilor întreprinderii
b) apare în diagnosticul financiar prin calculul ratei Creanţe / CA x 360 şi este confirmată
de diagnosticul comercial prin analiza pieţei de desfacere şi a clienţilor întreprinderii
c) apare în diagnosticul management resurse umane prin calculul indicatorilor de
conflictualitate şi este confirmată de diagnosticul comercial prin analiza pieţei de
desfacere şi a clienţilor întreprinderii
d) nu este o informaţie relevantă pentru evaluare afacerii
63. O durată de achitare a furnizorilor de 200 de zile faţă de media ramurii 30 de zile:
a) apare în diagnosticul financiar în analiza pe baza punctului critic şi este confirmată de
diagnosticul comercial prin analiza furnizorilor întreprinderii
b) apare în diagnosticul financiar prin calculul ratei de eficienţă a costurilor şi este
confirmată de diagnosticul comercial prin analiza pieţei de aprovizionare şi a
furnizorilor întreprinderii
c) apare în diagnosticul financiar prin calculul ratei Furnizori / CA x 360 şi este
confirmată de diagnosticul comercial prin analiza pieţei de aprovizionare şi a
furnizorilor întreprinderii
d) apare în diagnosticul management - resurse umane prin calculul indicatorilor de
dinamică şi structură şi este confirmată de diagnosticul comercial prin analiza pieţei de
aprovizionare şi a furnizorilor întreprinderii
21
64. O brutărie are o capacitate de producţie de 400 mii bucăţi/an. Cheltuielile fixe sunt de 500 mil.
lei/ an, costurile variabile de 3.000 lei pe bucată, iar preţul de vânzare este de 5.000 lei pe
bucată. Punctul critic al rentabilităţii va fi de:
a) 800 mii bucăţi
b) 125 mii bucăţi
c) 25 mii bucăţi
d) 250 mii bucăţi
65. Estimarea unei creşteri cu 10% a cifrei de afaceri în primul an de previziune va determina în
principiu:
a) o creştere cu 10% a profitabilităţii exploatării (operaţionale) datorită existentei unei
componente variabile a cheltuielilor
b) menţinerea rentabilităţii exploatării (operaţionale) din perioada anterioară (anul de
bază)
c) o creştere a profitabilităţii exploatării (operaţionale) datorită existenţei unei
componente fixe a cheltuielilor
d) permite o creştere a fluxului de numerar actualizat ca urmare a creşterii creanţelor
66. Ce reprezintă “X“ şi “Y” în formula de mai jos:

X / Cap. propriu = Profit net / Y x CA / Cap. propriu
a) X = cifra de afaceri (CA) şi Y = Profit net
b) X = Profit net şi Y = CA
c) ambii termeni reprezintă CA
d) X = lichiditatea generală şi Y = rentabilitatea financiară
67. Un nivel al lichidităţii generale de 5,5 reprezintă:

a) o situaţie favorabilă a rentabilităţii şi performantelor afacerii
b) un nivel asigurator din prisma finanţatorilor pe termen scurt
c) o gestiune proastă a activelor curente din prisma acţionarilor afacerii
d) b şi c
68. Situaţia unei firme arată o pierdere netă de 200 mil. lei şi un capital propriu de minus 1.000 mil.
lei. Dacă media ramurii prezintă o rentabilitate financiară de 5% vom considera că:
a) firma are o situaţie favorabilă pentru că rentabilitatea financiară este peste media
ramurii
b) firma are o rentabilitate financiară de 20%, peste nivelul aşteptat de un investitor
mediu
c) apare paradoxul numerelor negative în metoda ratelor
d) a şi b
69. Analiza în termeni de rate financiare este utilizată pentru :

a) că este cerută de Ministerul Finanţelor Publice în anexele bilanţurilor agenţilor
economici
b) a fundamenta deprecierile din cauze externe ale activelor în abordarea bazată pe active
c) a compara riscul relativ al întreprinderii în cauză de-a lungul timpului cu cel al
întreprinderilor similare
d) a dimensiona riscul financiar în estimarea ratei de actualizare în abordarea bazată pe
venituri
22
70. Analiza în termeni procentuali:
a) este utilizată pentru a stabili tendinţele şi relaţiile între conturile de venituri şi cheltuieli
ale unei întreprinderi de-a lungul timpului
b) este utilizată pentru a compara riscul relativ al întreprinderii în cauză de-a lungul
timpului şi în cel al întreprinderilor similare
c) permite compararea tendinţelor relaţiilor existente de-a lungul timpului, între
elementele de venituri şi cheltuieli, sau între posturile de bilanţ pentru întreprinderea în
cauză sau în raport cu cele ale întreprinderilor similare
d) permite estimarea riscului specific de afacere şi dimensionarea primei de risc în
modelul CAPM
71. Analiza în termeni monetari:

a) este utilizată pentru a stabili tendinţele şi relaţiile între conturile de venituri şi cheltuieli
ale unei întreprinderi de-a lungul timpului
b) este utilizată pentru a compara riscul relativ al întreprinderii în cauză de-a lungul
timpului şi în cel al întreprinderilor similare
c) permite compararea relaţiilor existente de-a lungul timpului, între elementele de
venituri şi cheltuieli sau între posturile de bilanţ pentru întreprinderea în cauză sau în
raport cu cele ale întreprinderilor similare
d) stă la baza previzionării în termeni monetari a profitului net şi a ratei de piaţă PER
72. Analiza situaţiilor financiare ale întreprinderii evaluate în termeni monetari, procentuali şi în
termeni de rate financiare facilitează:
a) înţelegerea structurii financiare şi a riscului investiţiilor efectuate de întreprindere
b) înţelegerea situaţiilor financiare şi a riscului investiţiilor întreprinderii
c) înţelegerea tendinţelor vânzărilor pe grupe de produse şi a riscului investiţiilor efectuate
de întreprindere
d) înţelegerea situaţiei economice şi a riscului investiţiei în întreprindere
73. Existenţa licenţelor, sistemelor şi procedurilor necesare exploatării reprezintă:

a) o dovadă a unui management adecvat economiei de tranziţie
b) factori de constituire a unor active necorporale ale valorii unei întreprinderi în
exploatare
c) surse ale profitului net estimat în metoda capitalizării
d) factori de constituire ai activelor necorporale de tipul fondului comercial într-o
întreprindere în exploatare
74. Între factorii privind mediul economic ce ar putea afecta întreprinderea evaluată şi pe care
trebuie să-i ia în considerare evaluatorul, se numără:
a) rata natalităţii, gradul de ocupare al populaţiei, dezvoltarea durabilă
b) rata de schimb valutar, rata inflaţiei şi rata dobânzii
c) stabilitatea şi coerenţa legislaţiei, stabilitatea şi securitatea geopolitică
d) a şi b
23
METODE PATRIMONIALE
1. În abordarea patrimonială, terenul va fi tratat:

a) pe baza valorii din contabilitate, actualizată
b) pe baza valorii de profitabilitate
c) pe baza costului de achiziţie
d) pe baza valorii de piaţă
2. În abordarea patrimonială, maşinile şi utilajele se estimează întotdeauna numai pe baza:

a) valorii de piaţă
b) valorii de înlocuire
c) valorii de randament
d) nici uneia din cele de mai sus
3. Valoarea recuperabilă a mijloacelor fixe aflate în exploatare, conform IAS 36, este:
a) valoarea de piaţă în general
b) costul de înlocuire net
c) cea mai mare valoare dintre valoarea de utilizare şi valoarea de piaţă minus cheltuielile
de vânzare
d) valoarea de achiziţie
4. Abordarea patrimonială este prioritară:

a) la întreprinderile care îşi continuă activitatea
b) la întreprinderile în dificultate financiară
c) la evaluarea pentru lichidare
d) la întreprinderile mici
5. Abordarea patrimonială se recomandă la:

a) evaluarea întreprinderii în totalitate
b) evaluarea participaţiilor minoritare
c) evaluarea întreprinderilor din sfera serviciilor profesionale
d) la toate cazurile de mai sus
6. Portofoliul de acţiuni deţinute de o întreprindere ca active financiare se include în evaluare:

a) ca active din afara exploatării
b) se tratează ca orice activ
c) nu se include în evaluare
d) sunt posibile toate variantele de mai sus
7. Metoda indicilor de actualizare pentru evaluarea unui teren liber este:

a) adecvată
b) neadecvată
c) cea mai bună
d) neaplicabilă
8. Cea mai adecvată metodă de evaluare a unui program informatic de gestiune este:
a) costul de înlocuire minus deprecierea
b) comparaţia de piaţă
c) capitalizarea profitului
d) toate cele trei metode de mai sus
24
9. Un proiect de cercetare ştiinţifică fundamentală se evaluează prin:
a) costuri
b) capitalizare (actualizarea venitului)
c) comparaţia de piaţă
d) nu se evaluează
10. Activele din afara exploatării (în surplus faţă de necesităţile de exploatare) se evaluează la:
b) valoarea de casare
d) valoarea de realizare netă
11. Valoarea de realizare netă a activelor din afara exploatării este:

a) preţul estimat de vânzare – costuri de vânzare
b) preţul estimat de vânzare – costuri de vânzare – impozitul pe câştigul de capital din
vânzare
c) valoarea de piaţă
d) valoarea de casare
12. Corecţii asupra valorii de înregistrare a creanţelor se fac pe baza unor:

a) estimări asupra posibilităţii de încasare a lor
b) reglementări / norme
c) recomandări din standarde
d) legislaţii în vigoare
13. La ce valoare se evaluează producţia în curs de execuţie:

a) costul de producţie
c) valoarea de realizare netă
d) preţul estimat de vânzare al produselor finite rezultate minus cheltuielile estimate de
finalizare a producţiei minus cheltuielile de vânzare minus un profit aferent efortului
de completare şi vânzare
14. În evaluarea unei clădiri / construcţii prin metoda costului, cea mai indicată procedură este prin:
a) costul de înlocuire net
b) costul de reproducţie net
c) indici de actualizare
d) cursul de schimb valutar
15. Active din afara exploatării sunt:

a) clădirile din exploatare
b) maşinile şi echipamentele de lucru
c) staţia de epurare a apelor uzate
d) titlurile de participare
16. Disponibilităţile băneşti sunt active din afara exploatării :

a) în toate cazurile
b) niciodată
c) când sunt sub formă de depozite la termen
d) când sunt sub formă de sold normal în conturile bancare
25
17. Un mijloc fix este un activ din afara exploatării când este:
a) utilizat într-o activitate auxiliară
b) în conservare
c) neamortizat
d) amortizat integral şi este încă necesar
18. Activ din afara exploatării este:

a) terenul excedentar şi construibil
b) mijlocul fix amortizat şi utilizat
c) stocul normal de produse finite
d) disponibilităţile băneşti în numerar
19. Metoda adecvată de evaluare a unei clădiri din proprietatea unei întreprinderi, care este
închiriată pe termen lung unei firme, este:
a) costul de înlocuire net
b) devizul de cheltuieli actualizat
c) capitalizarea venitului net din exploatare provenit din chirie
d) valoarea de vânzare forţată
20. Pentru o întreprindere care nu desfăşoară o activitate de import-export, un activ din afara
exploatării este:
a) autoturismul utilizat de manager
b) valuta din contul de la bancă
c) stocul producţiei neterminate
d) terenul din coproprietatea cu vecinul aferent drumului de acces
21. În cazul aplicării metodei ANC nu se face pentru corecţie pentru:

a) un teren liber şi construibil
b) disponibilităţile în lei
c) stocul de materii prime necesare fabricaţiei
d) certificatele de depozit la termen
22. Ce caracteristici trebuie să fie luate în considerare în evaluările profesioniste ale

echipamentelor şi utilajelor:
a) fizice
b) funcţionale
c) economice
d) toate
23. Valoarea unei macarale care nu a fost utilizată în ultimii 15 ani este:
a) valoarea de recuperare
c) influenţe externe (cererea efectivă de produse)
d) valoarea de utilizare
24. Capitalul permanent necesar exploatării reprezintă:

a) o metodă de evaluare menţionată în Standardele de Evaluare
b) o formă de exprimare a valorii capitalului utilizat
c) o componentă a activului net corectat
26
25. Capitalul permanent necesar exploatării este necesar în cazul evaluării:
a) oricărei întreprinderi
b) numai pentru întreprinderile în dificultate
c) nu este o metodă de evaluare
26. Cea mai credibilă metodă de evaluare a terenului este:

a) extracţia
b) alocarea
c) comparaţia vânzărilor (de piaţă)
d) tehnica reziduală
27. Durata de viaţă utilă rămasă estimată a unui mijloc fix în accepţiunea evaluării este:
a) durata de viaţă utilă totală minus vârsta efectivă
b) durata de viaţă utilă totală minus vârsta cronologică
c) cea determinată conform legii
d) cea preluată din cataloage de specialitate
28. Evaluarea mijloacelor fixe are o importanţă deosebită în evaluările prin metode:
a) bazate pe venit
b) bazate pe cifra de afaceri
c) patrimoniale
d) bursiere
29. Cea mai adecvată metodă de evaluare a unui hectar de teren intravilan, destinat construcţiilor
de locuinţe individuale este metoda:
a) extracţiei
b) parcelării şi dezvoltării
c) capitalizării rentei (chiriei)
d) reziduală
30. Costurile segregate înseamnă:

a) costurile directe şi indirecte
b) costurile unitare pentru componentele clădirii
c) costurile separate ale clădirilor şi ale terenurilor
d) costul de reconstrucţie şi costul de înlocuire
31. Abordarea patrimonială în evaluarea clădirii unui hotel este relevantă:

a) în toate situaţiile
b) numai pentru hotelurile de categorie inferioară
c) în cazul celor construite recent şi în zone în care pot fi construite noi hoteluri
d) nu este o abordare convingătoare
32. Capitalul investit reprezintă:

a) capitalul propriu plus împrumuturile cu termen mai mare de un an
b) capitalul social
c) activul net corectat
d) activele totale
27
33. În metoda ANC, cheltuielile de constituire sunt tratate astfel:
a) sunt preluate la valoarea contabilă
b) sunt eliminate
c) sunt preluate la valoarea corectată
d) sunt actualizate prin indexare
34. Un bun mobil poate fi:

a) un dispozitiv ce funcţionează independent
b) un subansamblu al unei instalaţii
c) o proprietate corporală
35. Un bun mobil este o proprietate:

a) imobiliară
b) mobilă corporală
c) imobilă corporală
d) oricare din cele de mai sus
36. Valoarea de utilizare a unui bun mobil care funcţionează ca o unitate generatoare de numerar,
este:
a) valoarea actualizată a fluxului de numerar viitor generat de acel bun
b) preţul solicitat de vânzător
c) costul plătit de cumpărător
37. Costul faţă de valoarea unui bun mobil poate fi:

a) egal
b) mai mic
c) mai mare
d) oricare din cazurile de mai sus
38. Costul de înlocuire a unui bun mobil este:

a) costul de reproducţie minus deprecierea
b) costul de dislocare a acestuia de pe amplasamentul său
c) costul componentelor înlocuite prin reparaţie
d) costul unui substitut modern, cu aceeaşi utilitate
39. Costul de reconstrucţie a unui bun mobil este:

a) costul reparaţiilor capitale
b) costul reparaţiilor curente şi capitale
c) costul de reproducţie a unui substitut identic
d) costul de reproducţie a unui substitut asemănător
40. Pentru evaluarea unui bun mobil, inspecţia este necesară pentru:
a) identificare acestuia
b) verificarea funcţionării
c) verificarea parametrilor tehnici şi a deprecierii
28
41. Deprecierea unui bun mobil este:
a) pierderea de valoare ca rezultat al vechimii
b) pierderea de valoare din cauza neadecvării funcţionale
c) pierderea de valoare din cauza subutilizării
42. Durata de viaţă utilă a unui bun mobil este afectată de:
a) regimul şi mediul de lucru
b) legislaţia economică
c) progresul tehnologic
43. Deprecierea economică a unui bun mobil care are o greutate de 30 de tone, faţă de un substitut
care are o greutate de 27 de tone este:
a) 10%
b) 33,3%
c) nu este o depreciere economică
44. Deprecierea funcţională a unui bun mobil care produce 15 unităţi/zi faţă de un substitut care
produce 17 unităţi/zi este:
a) 11,8%
b) 13,3%
c) nu poate fi cuantificată pe baza datelor din enunţ
45. Diminuarea cu 10% a producţiei unui bun mobil, cauzată de scăderea cererii, este:
a) efectul unui management slab
b) efectul unui marketing necorespunzător
c) o depreciere economică (externă)
46. Cea mai probabilă ordine de apariţie a deprecierilor unui bun mobil este:
a) fizică, economică, funcţională
b) fizică, funcţională, economică
c) funcţională, fizică, economică
d) ordinea este indiferentă
47. În evaluarea unui bun mobil prin metoda costului, elementele normale incluse în estimare sunt:
a) costurile directe
b) toate costurile directe şi indirecte
c) preţ furnizor + taxe şi impozite
48. Principiul de bază aplicabil în determinarea costului de înlocuire a unui bun mobil este:
a) contribuţia
b) concurenţa
c) substituţia
d) cea mai bună utilizare
29
49. Evaluarea unui bun mobil prin metoda comparaţiei de piaţă este adecvată dacă:
a) bunurile mobile se vând pe piaţă
b) există suficiente tranzacţii cu bunuri mobile comparabile şi informaţii despre acestea
c) piaţa este a vânzătorului
d) piaţa este a cumpărătorului
50. Valoarea de casare a unui utilaj este dată de:

a) preţul obţinut din vânzare ca fier vechi
b) costul de demontare şi pregătire pentru vânzare
c) suma: a + b
d) diferenţa: a - b
51. Valoarea de recuperare a unui bun mobil faţă de valoarea de casare este în general:
a) mai mică
b) egală
c) mai mare sau egală
d) oricare
52. Valoarea de asigurare a unui bun mobil poate fi determinată prin:

a) metoda costului
b) metoda costului şi abordarea prin comparaţie de piaţă
c) metodele: costului, comparaţia de piaţă şi venit
d) metoda pe bază de venit
53. Abordarea pe bază de active se bazează în special pe principiul:

a) anticipării
b) substituţiei
c) orientării spre viitor
d) b şi c
54. O firmă înregistrează în bilanţ la “disponibilităţi” un depozit bancar de 4 mld. lei, pe termen de
1 an, cu rata anuală a dobânzii de 25%. În evaluarea întreprinderii vom considera acest activ ca
fiind:
a) activ care generează venituri ce vor fi incluse în previziunea contului de profit şi
pierdere
b) activ în afara exploatării cu valoarea de 4 mld. lei, realizabil imediat
c) activ în afara exploatării cu valoarea de 5 mld. lei, realizabil la termen
d) activ în afara exploatării cu valoarea de 4 mld. lei minus costurile bancare de lichidare
a depozitului, realizabil imediat
55. Un stand de probă, utilizat 8 ore pe lună, într-o firmă industrială aflată în exploatare, se va
evalua în abordarea pe bază de active la:
a) tipul de valoare este în funcţie de scopul evaluării
d) cea mai mică valoare între a şi b
56. În evaluarea maşinilor şi echipamentelor, costul curent al unui bun nou cu o utilitate
echivalentă cu cea a bunului evaluat este:
a) costul de reproducţie
b) costul de înlocuire
c) valoarea de piaţă
d) valoarea de exploatare continuă
30
57. Time-sharingul reprezintă:
a) cumpărarea dreptului de petrecere a vacanţelor viitoare la preţurile viitoare
b) cumpărarea dreptului de petrecere a vacanţelor viitoare la preţurile curente
c) cumpărarea unei proprietăţi imobiliare cu plata în rate
d) cumpărarea activelor necorporale ataşate unei proprietăţi imobiliare complexe
58. Avantajul amplasamentului este un activ necorporal:

a) transferabil al afacerii
b) neidentificabil al persoanei
c) neidentificabil al afacerii
59. Ce fel de activ este avantajul contractului de închiriere:

a) activ necorporal neidentificabil al afacerii
b) activ necorporal distinct
c) este o proprietate intelectuală
d) nu face obiectul evaluării
60. Cel mai adesea noţiunea de fond comercial este asociată cu:
a) un supraprofit
b) o valoare reziduală
c) reputaţia
61. În evaluarea unui brevet de invenţie relevanţa abordării prin cost este:
a) mică
b) satisfăcătoare
c) bună
d) nu interesează evaluatorul
62. În evaluarea reţelei de distribuţie, relevanţa abordării prin cost este:

a) mică
b) satisfăcătoare
c) bună
d) nu interesează evaluatorul
63. Care dintre următoarele elemente nu reprezintă proprietate intelectuală:

a) marca
b) know-how-ul
c) avantajul contractului de asigurare
d) copyright-ul
64. Pierderea de fond comercial pentru o afacere ce poate fi reamplasată va fi:

a) costul de reconstituire a fondului comercial iniţial
b) fondul comercial înainte de reamplasare minus fondul comercial după reamplasare
c) capitalizarea supraprofitului înainte de reamplasare
d) a sau c
31
65. O firmă înregistrează în bilanţ la “disponibilităţi” un plasament financiar la un fond de investiţii
operaţional, la o valoare nominală de 8 mld. lei pe termen de 1 an cu o rată anuală a dobânzii
de 25%. În evaluarea întreprinderii acest activ este considerat ca fiind:
a) activ care generează venituri ce vor fi incluse în previziunea contului de profit şi
pierderi
b) activ în afara exploatării cu valoarea de 8 mld. lei, realizabil imediat
c) activ în afara exploatării cu valoarea de 10 mld. lei, realizabil la termen
d) activ în afara exploatării cu valoarea de 8 mld. lei minus costurile financiare de
lichidare a plasamentului, realizabil imediat
66. O maşină de rectificat este utilizată 5-6 zile lunar pentru finisajele speciale ale anumitor
produse realizate de o firma industriala operaţională. Acest activ:
a) este un activ din afara exploatării şi se va evalua la valoarea de lichidare
b) este un activ din afara exploatării şi se va evalua la valoarea netă de realizare pe piaţă
c) este un activ în exploatare şi se va evalua la valoarea de utilizare
67. În cadrul unei întreprinderi există o proprietate imobiliară construită fără proiect şi fără
autorizaţie de construire. Aceasta este o proprietate din afara exploatării pentru care există piaţă
de vânzare. Evaluatorul va evalua acest activ:
a) la valoarea de utilizare
b) la valoarea de realizare pe piaţă minus cheltuielile de vânzare
c) la valoarea pe piaţă minus cheltuielile necesare pentru obţinerea autorizaţiei minus
cheltuielile de vânzare
68. Concluziile analizei gradului de utilizare a capacităţii de producţie se reflectă:

a) în ANC pentru că evidenţiază existenţa unor active utilizate la 20-30% şi deci aflate în
afara exploatării
b) în corecţia asupra multiplicatorului PER
c) în estimarea amortizării neinclusă pe costuri şi deci influenţează rata de eficienţă a
cheltuielilor materiale
69. Existenţa unor pasive ecologice ale unei firme petrochimice:

a) influenţează concluziile diagnosticului management-resurse umane
b) implică unele corecţii asupra activelor circulante şi deci influenţează ANC
c) implică anumite corecţii asupra datoriilor şi deci influenţează ANC
d) această problemă nu face obiectul evaluării
70. Un castel din proprietatea unei firme agricole, utilizat ca sediu administrativ, se va evalua:
a) pe baza comparaţiei directe
b) pe baza costului de înlocuire net
c) pe baza costului de reconstrucţie
d) pe baza valorii de vânzare forţată
71. Dacă o firmă are un credit pe termen lung, la data evaluării (31.12.N), credit contractat la data
de 30.12.N în condiţiile pieţei, în evaluarea întreprinderii:
a) se face o corecţie asupra datoriilor
b) fiind înregistrat în afara bilanţului va genera o corecţie pozitivă asupra datoriilor
purtătoare de dobânzi
c) influenţează fluxul de numerar din exploatare
d) influenţează fluxul de numerar din finanţare
32
72. Dacă o firmă multinaţională ZETA achiziţionează o întreprindere românească, pentru a-şi
realiza strategia de pătrundere pe piaţă est-europeană, valoarea estimată a firmei româneşti:
a) va include avantajele create prin intrarea în grupul ZETA
b) în reconcilierea valorii vom propune rezultatul metodei ANC
c) nu va include sinergiile create prin intrarea în grup
d) rata de actualizare va fi mai mare pentru că va include riscul de ţară
73. Cea mai credibilă metodă în evaluarea unui teren liber din proprietatea unei firme este:
a) tehnica reziduală
b) capitalizarea rentei
c) alocarea
d) comparaţia de piaţă
74. Termenul activ din afara exploatării se referă la:

a) active care generează venituri reduse
b) active care nu sunt necesare sau în surplus
c) active subutilizate
75. Fondul comercial (goodwill-ul) se poate estima:

a) prin însumarea costurilor anterioare
b) prin capitalizarea profitului excedentar
c) a sau b
76. Valoarea întreprinderii calculată prin ANC este o valoare:

a) pe bază minoritară
b) pe bază de control
c) fie pe bază minoritară fie pe bază de control
d) nici una
77. De obicei, metoda relevantă de evaluare a unui brevet de invenţie utilizat de titular, este:
a) comparaţia de piaţă
b) costul de recreare
c) capitalizarea supraprofitului
d) actualizarea economiei de cheltuieli şi / sau a economiei de redevenţă ipotetică
78. Clauza de neconcurenţă (necompetiţie) se evaluează numai prin:

a) abordarea pe bază de cost
b) abordarea prin venit
d) toate cele trei abordări de mai sus
79. Un ANC negativ:

a) evidenţiază o greşeală gravă a evaluatorului
b) poate fi compensată de un DCF pozitiv în metoda practicienilor
c) poate evidenţia existenţa unor credite obţinute cu garanţii (active imobilizate ale
întreprinderii) supraevaluate
d) ANC nu poate fi negativ
33
80. Un indice de corecţie de 0,75 aplicat asupra costului de înlocuire net a unei clădiri istorice din
proprietatea unei afaceri reprezintă:
a) un coeficient de încredere al evaluatorului în estimarea costului de reconstrucţie a unei
asemenea proprietăţi
b) o corecţie datorată unei uzuri semnificative a acelui activ
c) o apreciere profesionistă a raportului cerere-ofertă pe piaţa proprietăţilor istorice
81. În abordarea pe bază de cost a unei proprietăţi imobiliare (teren + clădire) din cadrul unei
afaceri reprezentând o casă de vacanţă:
a) valoarea proprietăţii se obţine prin adăugarea valorii estimative a terenului la CIN al
clădirii plus profitul antreprenorului
b) valoarea proprietăţii se obţine prin adăugarea valorii estimative a terenului la CIN al
clădirii
c) valoarea proprietăţii se obţine prin adăugarea valorii estimative a terenului la costul de
reconstrucţie al clădirii, fiind vorba de un activ din afara exploatării
d) valoarea proprietăţii se determină pe baza valorii nete de realizare pe piaţă, fiind vorba
de un activ din afara exploatării
82. Abordarea patrimonială:

a) nu ţine cont de activele necorporale
b) ia în calcul toate activele necorporale mobile
c) estimează toate activele (corporale şi necorporale) şi obligaţiile la valoarea de piaţă
d) estimează toate activele (corporale şi necorporale) şi toate obligaţiile la valoarea de
piaţă sau la alte valori adecvate
83. Corectarea valorilor contabile în metoda ANC:

a) nu se referă la datoriile viitoare condiţionate
b) nu se face la activele necorporale
c) nu se face la activele închiriate terţilor
d) nu se referă la profitul deja realizat
84. În cadrul unei proprietăţi terenul care poate fi considerat în exces este terenul:
a) neconstruit din cadrul proprietăţii
b) liber, situat la extremităţile proiprietăţii
c) pe care sunt amenajate construcţii provizorii
d) care nu este necesar proprietăţii şi care poate fi utilizat pentru dezvoltări ulterioare
85. Metoda de evaluare a terenului care ia în considerare raportul între valoarea terenului şi
valoarea proprietăţii este metoda:
a) proporţiei (alocării)
b) extracţiei
c) parcelării
d) comparaţiei vânzarilor
86. Care din următoarele este o metodă de evaluare a terenului:

a) multiplicatorul chiriei brute
b) capitalizarea rentei funciare
c) costul de înlocuire net
34
87. Modificarea de-a lungul timpului a standardelor de construcţie poate duce, în cazul unei clădiri,
la apariţia unei:
a) reduceri a duratei de viaţă
b) deprecieri din cauze externe
c) deprecieri funcţionale
d) uzuri accentuate
35
METODE BAZATE PE VENIT
1. Rata de capitalizare este mai mică decât rata de actualizare când:

a) venitul va fi constant ca flux viitor
b) venitul va creşte cu o rată anuală constantă
c) durata de previziune explicită este mare
d) fluxul de numerar net (FNN) pentru acţionari este în descreştere
2. Condiţia de efectuare a unei corecţii asupra elementelor de venit sau de cheltuieli este:
a) să fie posibilă statutar / legal
b) să fie fezabilă tehnic / tehnologic
c) variantele a) şi b) cumulativ
3. În condiţiile continuării normale a activităţii la infinit, valoarea terminală se va calcula pe

următoarea bază:
a) patrimonială (ANC, ANL)
b) capitalizarea fluxului de numerar net sau profitului net
c) valoarea mai mare rezultată din a) şi b)
4. Care din relaţiile de mai jos este corectă:

a) valoarea capitalului acţionarilor (VCA) > valoarea capitalului investit (VCI)
b) valoarea prin capitalizarea profitului net + credite totale = VCA
c) valoarea prin capitalizarea profitului net – credite totale = VCI
d) VCI – credite totale = VCA
5. Profitul net anual corectat şi reprezentativ poate fi cel:

a) dintr-un an anterior sau o medie a anilor anteriori
b) din anul anterior
c) dintr-un an viitor
d) oricare din variantele de mai sus
6. Rata de creştere perpetuă (g) a unei forme de venit, în cazul metodei capitalizării, poate fi
estimată:
a) la orice nivel
b) să fie mai mare decât rata de actualizare
c) să fie fluctuantă anual
d) să fie mai mică sau egală cu creşterea estimată a producţiei domeniului şi/sau PIB
7. Corecţiile asupra veniturilor şi cheltuielilor se referă la:

a) elemente excepţionale
b) modificări viitoare sigure
c) ajustarea pentru o situaţie normală
8. Previziunea fluxului de numerar (FN) este mai adecvată:

a) în scenarii (pesimist, normal, optimist)
b) în stadii (trepte) de evoluţie
c) într-o singură variantă
36
9. Evaluarea mijloacelor fixe aflate în afara exploatării se va face la:
a) valoarea de lichidare
b) valoarea de înlocuire
c) valoarea de utilitate
d) valoarea realizabilă netă
10. Semnificaţia fluxului de numerar net la dispoziţia acţionarilor (FNNA) este:

a) dividende distribuibile acţionarilor
b) resurse pentru dezvoltare
c) rezerve
d) nici una din cele trei semnificaţii de mai sus
11. Semnificaţia fluxului de numerar net la dispoziţia capitalului investit (FNNCI) este:
a) dividende distribuibile acţionarilor
b) dividende distribuibile acţionarilor şi flux de numerar disponibil pentru plata
serviciului datoriei
c) rezerve plus profit net
d) nici una din cele trei semnificaţii de mai sus
12. Tipul de flux de numerar recomandat pentru evaluarea întreprinderilor în dificultate financiară
dar redresabile este:
a) flux de numerar net la dispoziţia acţionarilor
b) flux de numerar net la dispoziţia capitalului investit (firmei)
c) flux de numerar brut
d) marja brută de autofinanţare
13. Investiţiile previzionate în metoda DCF se referă la:

a) active corporale
b) active necorporale
c) active financiare
d) active corporale şi necorporale
14. În perioada de previziune explicită, mărimea investiţiilor anuale faţă de amortizarea anuală de
obicei este:
a) egală
b) mai mică
c) mai mare
d) oricare din situaţiile de mai sus
15. În perioada de previziune nonexplicită, mărimea investiţiilor anuale faţă de amortizarea anuală
de obicei este:
a) egală
b) mai mică
c) mai mare
d) oricare din situaţiile de mai sus
16. Sensul corect de înţelegere a investiţiilor incluse în calcularea fluxului de numerar net necesar
aplicării metodei DCF este:
a) de menţinere
b) de înlocuire
c) investiţie brută
d) de susţinere a cifrei de afaceri previzionate
37
17. Formula capitalizării fluxului de numerar net este aplicabilă:
a) când fluxul de numerar net va creşte în rate anuale diferite
b) când fluxul de numerar net anual va fi constant sau va creşte cu o rată constantă
c) în orice situaţie
d) nu este aplicabilă o astfel de formulă
18. Cea mai uzuală metodă de evaluare a unei mărci de produs este:
a) costul de înlocuire minus deprecierea
b) comparaţia de piaţă
c) metodele bazate pe venitul generat de marcă
d) toate cele trei metode de mai sus
19. Un brevet de invenţie generat intern şi cu aplicabilitate la mai multe procese tehnologice din
întreprinderea titulară se evaluează de obicei prin:
a) capitalizarea economiei de costuri şi/sau prin capitalizarea economiei de redevenţă
generate de brevet
b) costul de achiziţie
d) costul recreării minus deprecierea
20. Modelul CAPM este utilizat pentru determinarea ratei rentabilităţii pentru:
a) capitalul propriu
b) capitalul împrumutat
c) capitalul permanent
d) companiile care au un coeficient β = 1
21. Diferenţa de mărime dintre rata de actualizare şi rata de capitalizare este:

a) venit brut vs. venit net
b) pachet de control vs. pachet minoritar
c) creşterea sperată a venitului
d) profit net vs. flux de numerar actualizat
22. Durata perioadei de previziune a fluxului de numerar actualizat trebuie să fie:

a) 5 ani
b) 10 ani
c) sfârşitul unui ciclu economic
d) până la atingerea unui nivel normal şi mentenabil pe termen lung al ratei rentabilităţii
capitalului investit
23. Care abordare este cea mai relevantă în evaluarea unei mărci comerciale:
a) prin comparaţia de piaţă
b) prin venit
c) prin cost
d) prin uzanţe
24. Costul mediu ponderat al capitalului trebuie să fie calculat:

a) pe baza valorii contabile a capitalului investit
b) pe baza structurii optime a capitalului investit la valoarea lui de piaţă
c) pe baza structurii curente a capitalului investit
d) oricare cele de mai sus
38
25. În metoda DCF, valoarea de realizare netă a activelor din afara exploatării este redată sub
formă de:
a) încasări din vânzarea de active
b) nu este luată în calcul
c) flux de numerar net din afara exploatării
d) valoare terminală
26. În evaluarea unui pachet minoritar, o corecţie inadecvată se referă la:

a) salariile managerilor / proprietarilor
b) impozitul pe profit
c) amortizare
27. În cazul evaluării unei întreprinderi care apelează la împrumuturi pe termen lung, rata de
actualizare reflectă:
a) costul mediu ponderat al capitalului
b) costul capitalului propriu
c) costul capitalului tranzacţionat pe piaţă de capital
d) costul unui plasament fără risc
28. În cazul evaluării unei întreprinderi neîndatorate, prin metoda DCF, rata de actualizare reflectă:
a) rata rentabilităţii exploatării
b) rata nominală a dobânzii
c) rata de bază fără risc
d) costul capitalului propriu (acţionarilor)
29. În previziunea fluxului de numerar NU se ţine cont de veniturile:

a) din exploatare
b) financiare
c) din afara exploatării
30. În previziunea fluxului de numerar NU se ţine cont de veniturile:

a) din exploatare
b) financiare
c) excepţionale
d) din activitatea normală
31. În metoda capitalizării fluxului de numerar net (FNN), valoarea capitalului investit (firmei) va
depinde de următorii indicatori:
a) FNN şi rata de capitalizare
b) FNN, rata de capitalizare şi creditele totale
c) FNN, rata de capitalizare, creditele bancare şi valoarea de realizare netă a activelor din
afara exploatării
d) FNN, rata de capitalizare şi creditele bancare
32. Prin metoda capitalizării FNN poate rezulta:

a) valoarea capitalului investit
b) valoarea capitalului acţionarilor
c) valoarea unei acţiuni
d) fie valoarea capitalului acţionarilor, fie valoarea capitalului investit
39
33. Optica unui investitor pentru achiziţionarea unui pachet de acţiuni minoritar se bazează pe
valoarea rezultată din:
a) capitalizarea dividendelor estimate pentru o durată estimată de menţinere a pachetului
de acţiuni
b) capitalizarea dividendelor estimate şi actualizarea câştigului din revânzare
c) cursul acţiunilor unor întreprinderi din acelaşi domeniu de activitate
d) valoarea patrimonială ce revine la o acţiune
34. Din fluxul de numerar brut previzionat în metoda DCF nu se scad:
a) dividendele disponibile pentru acţionari
b) investiţiile necesare
c) modificarea anuală a fondului de rulment net (FRN)
d) ratele de plată pentru creditele primite
35. Care este sensul corect al conceptului de cost de oportunitate al capitalului propriu:
a) puterea de cumpărare realizabilă
b) rata rentabilităţii cerută de acţionarii deţinători de acţiuni ordinare
c) cea mai mare rentabilitate realizată în domeniul de activitate respectiv
d) cea mai mică rentabilitate realizată în domeniul de activitate respectiv
36. În cazul evaluării unei întrprinderi care funcţionează pe baza concesiunii unei resurse minerale,
epuizabile în 6 ani, valoarea terminală a întreprinderii se va calcula prin:
a) capitalizarea profitului net
b) capitalizarea FNN
c) activul net de lichidare
d) activul net corectat
37. Prin capitalizarea fluxului de numerar net la dispoziţia acţionarilor se calculează:

a) valoarea capitalului investit (firmei)
b) valoarea capitalului acţionarilor
c) valoarea netă a activelor corporale
d) fondul comercial total al afacerii
38. Care din categoriile de risc de mai jos sunt specifice NUMAI întreprinderilor necotate,
comparativ cu o întreprindere cotată:
a) financiar
b) investiţional
c) de nelichiditate
d) credibilitate a previziunilor
39. Care din categoriile de risc de mai jos sunt specifice NUMAI întreprinderilor necotate,
a) financiar
b) investiţional
c) calitatea managementului
40. Care din categoriile de risc de mai jos sunt specifice numai întreprinderilor necotate,
a) financiar
b) investiţional
c) bariere de intrare pe o anumită piaţă
40
a) financiar
b) investiţional
c) poziţia / segmentul de piaţă
comparativ cu o întreprindere cotata:
a) financiar
b) investiţional
c) diversificarea / flexibilitatea activităţii
43. Pentru estimările care se fac în moneda naţională a României, rata de actualizare se va estima
în:
a) termeni nominali
b) termeni reali
c) termeni nominali şi/sau termeni reali
d) nu are legătură cu noţiunile de exprimare nominală şi exprimare reală
44. În ce stadiu de evoluţie a unei întreprinderi viabile se aplică metoda capitalizării venitului:
a) de dificultate financiară
b) de redresare
c) de creştere rapidă
d) de stabilitate economico-financiară
45. Dacă în formula Gordon – Shapiro se utilizează o rata nominală şi una reală de capitalizare,
pentru a capitaliza un venit exprimat în termeni nominali şi respectiv reali, valorile obţinute
trebuie să fie:
a) egale
b) inegale
c) apropiate ca mărime
d) oricare variantă de mai sus
46. Creşterea medie anuală pe termen lung a producţiei unui domeniu de activitate şi a P.I.B. - ului
este previzionată în:
a) termeni nominali
b) termeni reali
c) în ambii termeni
47. Valoarea unei întreprinderi, calculată prin metoda DCF, creşte când:
a) se fac investiţii
b) se accelerează viteza de rotaţie a activelor circulante
c) rata rentabilităţii capitalului investit este > rata de actualizare
d) rata rentabilităţii are tendinţa de creştere
48. Valoarea unei întreprinderi, calculată prin metoda DCF, se menţine când:
a) nu se fac investiţii
b) viteza de rotaţie a activelor circulante nu se accelerează
c) rata rentabilităţii capitalului investit este egală cu rata de actualizare
d) rata rentabilităţii se menţine constantă
41
49. Valoarea unei întreprinderi, calculată prin metoda DCF, se diminuează când:
a) investiţiile se diminuează
b) viteza de rotaţie a activelor circulante se diminuează
c) rata rentabilităţii scade
d) rata rentabilităţii capitalului investit este mai mică decât rata de actualizare
50. Primul indicator care trebuie previzionat în cadrul metodei DCF este:
a) volumul investiţiilor necesare
b) modificarea anuală a fondului de rulment
c) cifra de afaceri
d) creşterea perpetuă a venitului
51. În cazul evaluării unei afaceri de tip joint-venture durata de previziune va fi:
a) 5 ani
b) 8 ani
c) nu este necesară
d) durata rămasă a contractului
52. În cazul modelului CAPM de stabilire a costului capitalului propriu, coeficientul β se aplică la:
a) rata de bază fără risc
b) rata rentabilităţii pe piaţa bursieră
c) prima de risc pe piaţa bursieră
d) rata medie a rentabilităţii unui domeniu
53. În previziunea fluxului de numerar net la dispoziţia capitalului investit NU se previzionează:

a) modificarea anuală a fondului de rulment net
b) cheltuiala cu dobânzile la creditele pe termen lung
c) investiţiile necesare
d) cheltuielile generale ale întreprinderii
54. În previziunea fluxului de numerar net la dispoziţia capitalului investit NU se previzionează:

a) modificarea anuală a fondului de rulment net
b) intrările şi ieşirile de credite
c) investiţiile necesare
d) cheltuielile generale ale întreprinderii
55. În care tip de flux de numerar net (FNN) se previzionează veniturile din dobânzi şi cheltuiala cu
dobânzi:
a) disponibil pentru investiţii
b) disponibil pentru acţionari
c) ambele tipuri de FNN
56. În care tip de flux de numerar net se previzionează investiţiile necesare:

a) disponibil pentru investiţii
b) disponibil pentru acţionari
c) ambele tipuri de FNN de mai sus
42
57. Calcularea valorii terminale a unei întreprinderi nu este necesară când:
a) durata de previziune explicită este foarte lungă
b) este necesară în toate cazurile
c) FNN disponibil pentru acţionari
58. Rata dobânzii la obligaţiunile guvernamentale pe termen lung este o rată:

a) nominală
b) reală
c) şi nominală şi reală
59. În cazul întreprinderilor în dificultate, dar redresabile, rata de actualizare este:

a) mai mică decât ar fi fost într-o situaţie normală
b) mai mare decât ar fi fost într-o situaţie normală
c) aceeaşi cu cea din situaţia normală
d) preluată de pe piaţă
60. Riscul sistematic, aferent stabilirii ratei de actualizare, se referă la:

a) riscul de obţinere a creditelor
b) factorii de risc la nivel macroeconomic
c) riscul pierderii oamenilor cheie
d) riscul de nelichiditate
61. Un factor de risc sistematic este:

a) modificarea cursului de schimb valutar
b) riscul privind vocaţia la credite
c) riscul nediversificării producţiei
d) riscul de nevânzare a acţiunilor

a) riscul privind vocaţia la credite
b) modificarea ratelor dobânzii
c) riscul pierderii oamenilor cheie
d) riscul nerealizării previziunilor

a) riscul modificării volumului cererii de consum
b) modificarea ratelor dobânzii
c) modificarea cursului de schimb valutar
d) toţi cei trei factori de risc de mai sus
64. Investiţia netă de capital este finanţată din:

a) amortizare
b) profit net, credite şi aport de capital
c) ambele surse de mai sus
65. Investiţia brută de capital este finanţată din:

a) amortizare
b) profit net, credite şi aport de capital
c) ambele surse de mai sus
43
66. Rata de actualizare vs. rata de capitalizare poate fi:
a) întotdeauna mai mare
b) întotdeauna mai mică
c) egală sau mai mare
d) întotdeauna egală
67. Rata de capitalizare vs. rata de actualizare poate fi:

a) întotdeauna mai mare
b) întotdeauna mai mică
c) egală sau mai mică
d) întotdeauna egală
68. Este posibil ca rata de creştere perpetuă a venitului (notată cu g) să fie mai mare faţă de rata de
capitalizare:
a) da
b) nu
c) uneori
d) între ele nu există o relaţie de mărime
69. Limitele metodelor înscrise în abordarea pe bază de venit sunt:

a) se bazează pe previziuni care nu au o fundamentare controlabilă
b) nu sunt aplicabile întreprinderilor neprofitabile
c) necesită un aparat matematic complicat
d) nu ţin cont de condiţiile concrete ale economiei
70. Fluxul de numerar net (FNN) care va fi capitalizat este:

a) o medie aritmetică a FNN viitoare, preluate din previziunea fluxurilor de numerar
b) un FNN al unui an reprezentativ
c) un flux de numerar brut din exploatare
d) un FNN contabil raportat în ultimul an
71. Cu cât durata de previziune explicită este mai mare, ponderea valorii terminale actualizate în
valoarea întreprinderii va fi:
a) mai mică
b) mai mare
c) nu este influenţată
d) fie mai mică, fie mai mare
72. Dacă rata de capitalizare este 24 %, coeficientul multiplicator al venitului va fi:

a) 1,24
b) 0,76
c) 4,16
d) 41,6
73. Ce informaţii sunt utilizate pentru previziunea veniturilor:

a) informaţiile asupra veniturilor raportate de firmă
b) informaţiile macroeconomice care au impact asupra creşterii venitului
c) informaţiile furnizate de firmele concurente referitoare la intenţiile lor
d) toate cele trei categorii de informaţii de mai sus
44
74. În evaluarea unui restaurant sau hotel care trebuie să fie modernizat, metoda adecvată de
evaluare pe bază de venit este:
a) metoda capitalizării profitului net realizabil în perioada modernizării
b) metoda capitalizării profitului net din anul anterior modernizării
c) metoda fluxului de numerar actualizat
d) metoda valorii la termen
75. Rata care reflectă relaţia dintre venitul anual şi valoarea proprietăţii se numeşte:
a) rata de capitalizare
b) rata rentabilităţii
c) rata globală
d) rata de actualizare
76. Când valoarea de piaţă a unei proprietăţi libere se calculează prin metoda capitalizării chiriei,
forma chiriei care se capitalizează este:
a) chiria de contract
b) chiria de piaţă
c) chiria în surplus faţă de cea de piaţă
d) chiria din ofertele de chirie
77. Profitul extraordinar, în metoda DCF este inclus în:

a) profitul total
b) profitul curent
c) nu este inclus şi previzionat
d) este inclus în mod distinct
78. Metoda fluxului de numerar actualizat face parte din:

a) abordarea pe bază de venit
b) abordarea prin comparaţia vânzărilor
c) costul de înlocuire net
d) abordarea pe bază de active
79. Următoarele forme de venit sunt de regulă utilizate în evaluarea întreprinderii prin metoda
capitalizării venitului:
a) FNNA si FNNCI
b) proftul net
c) fluxul de numerar brut
d) dividendele
80. Care dintre elementele următoare se referă la definiţia capitalizării:

a) transformarea venitului în valoare
b) transformarea ratei de creştere a profitului net în valoarea activelor redundante
c) transformarea profitului în valoarea capitalului acţionarilor
d) a şi b
81. Care din următoarele afirmaţii este corectă în legătură cu estimarea ratei de capitalizare:
a) atât în abordarea pe bază de venit cât şi în abordarea prin comparaţia de piaţă rata de
capitalizare este în mod uzual estimată ca inversul multiplicatorului corespunzător
venitului avut în vedere
b) atât în abordarea pe bază de venit cât şi în abordarea prin comparaţia de piaţă rata de
capitalizare este în mod uzual estimată calculând costul capitalului pentru respectivul
venit minus rata de creştere a venitului
45
c) în abordarea pe bază de venit rata de capitalizare este în mod uzual estimată ca
inversul multiplicatorului corespunzător venitului avut în vedere iar în abordarea prin
comparaţia de piaţă rata de capitalizare se estimează calculând costul capitalului
pentru respectivul venit minus rata de creştere a venitului
d) în abordarea pe bază de venit rata de capitalizare este în mod uzual estimată calculând
costul capitalului pentru respectivul venit minus rata de creştere a venitului, iar în
abordarea prin comparaţia de piaţă rata de capitalizare se estimează ca inversul
multiplicatorului corespunzător venitului avut în vedere
82. Referitor la relaţia rata de actualizare / capitalizare care afirmaţie este corectă:
a) înseamnă acelaşi lucru, fiind termeni interschimbabili
b) rata de actualizare = rata de capitalizare minus rata de creştere a venitului
c) rata de capitalizare = rata de actualizare minus rata de creştere a venitului
83. Care este rata de actualizare pe baza următoarelor ipoteze (evaluarea unui pachet minoritar):
- rata rentabilităţii la obligaţiunile de stat (20 de ani): 6,7%
- prima de risc pe piaţa bursieră: 7,0%
- coeficientul ß: 1,10
- prima de risc pentru lipsă de lichiditate: 35%
- creşterea anuală pe termen lung a fluxului de numerar: 2,0%
a) 15,9%
b) 17,9%
c) 19,9%
d) 14,4%
84. Ce tip de valoare rezultă în urma aplicării metodei DCF:

a) valoare pe bază minoritară
b) valoare pe bază majoritară
c) fie o valoare pe bază minoritară, fie pe bază majoritară
d) nici unul dintre răspunsurile anterioare nu este corect
85. Rata anuală de creştere a venitului:

a) poate fi mai mare decât rata de actualizare
b) poate fi cel mult egală cu rata de actualizare
c) nu poate fi mai mică decât rata de creştere a sectorului sau a economiei
86. Eliminarea din bilanţ şi contul de profit şi pierdere a impactului elementelor din afara exploatării
se referă la:
a) corecţia pentru cheltuielile financiare aferente dobânzilor la linia de finanţare curentă
b) corecţii aferente activelor din exploatare
c) corecţii pentru diferenţele de curs valutar la firmele care desfăşoară activitate de
export
87. Existenţa unui activ din afara exploatării generează corecţii asupra:
a) veniturilor generate de acel activ
b) cheltuielilor generate de acel activ
c) ratei de actualizare / capitalizare utilizate
d) a şi b
46
88. Metoda capitalizării economiei de costuri în evaluarea activelor necorporale face parte din:
a) abordarea pe bază de cost
b) abordarea pe bază de venit
c) abordarea pe baza comparaţiei de piaţă
d) nu se utilizează în evaluarea prin metoda ANC
89. Calculul valorii unui activ necorporal pe baza formulei:

VAN = ERMA x m
ERMA = economia de redevenţă medie anuală
m = factor corespunzător unei rate de x % şi perioade de y ani
a) reprezintă o tehnică bazată pe capitalizarea venitului
b) reprezintă o tehnică bazată pe actualizarea venitului
c) reprezintă o tehnică bazată pe metoda comparaţiei directe
d) este o formulă incorectă
90. Ordinea crescătoare a nivelului ratei de rentabilitate, cerută de un investitor pentru elementele
capitalului investit, este:
a) fond de rulment net, active necorporale, active corporale
b) active necorporale, active corporale , fond de rulment net
c) fond de rulment net, active corporale, active necorporale
d) rata de remunerare se refera exclusiv la capitaluri proprii şi datorii
91. Metoda capitalizării economiei de costuri în evaluarea activelor necorporale este o variantă a:
a) metodei costului de înlocuire
b) metodei contribuţiei la profit
c) metodei IRS (Internal Revenue Services) de calcul a fondului comercial
d) metodei DCF
92. Formula Gordon-Shapiro este utilizată în:

a) estimarea ratei de actualizare pentru întreprinderile necotate
b) estimarea valorii unei întreprinderi prin capitalizarea unui venit care va înregistra o
creştere constantă
c) estimarea valorii terminale (metoda DCF) în condiţiile unui flux de numerar care
înregistrează o creştere constantă în perioada de previziune non-explicită
d) b şi c
93. Formula Gordon-Shapiro este utilizată în:

a) estimarea valorii terminale (metoda DCF) în condiţiile unui flux de numerar care
înregistrează o creştere constantă doar în perioada de previziune explicită
b) estimarea ratei de actualizare pentru întreprinderile necotate
c) estimarea valorii terminale în condiţiile unui flux de numerar care înregistrează o
creştere constantă după perioada de previziune explicită
94. În evaluarea întrerinderilor demarate recent evaluarea:

a) se bazează exclusiv pe planul de afaceri al operatorului
b) ar putea utiliza planul de afaceri al operatorului cu o examinare critică a importanţei
acestei surse de informaţii şi după corecţii adecvate
c) se bazează exclusiv pe proiecţia operatorului în primul an de previziune, după care
estimează cele 3 stadii de evaluare a afacerii
d) nu ia în considerare valoarea activelor necorporale
47
95. În evaluarea unei întreprinderi în dificultate, dar redresabilă se recomandă utilizarea:
a) fluxului de numerar la dispoziţia capitalului investit (FNNCI)
b) fluxului de numerar la dispoziţia acţionarilor (FNNA)
c) capitalizarea profitului net
d) capitalizarea dividendelor
96. Care din următoarele relaţii este corectă:

a) flux de numerar actualizat la dispoziţia capitalului investit (FNNCI) < flux de numerar
la dispoziţia acţionarilor (FNNA)
b) Profit net > Cifra de afaceri
c) FNNA de regulă > Cifra de afaceri
97. Care dintre următoarele informaţii NU sunt cuprinse în formula de calcul a valorii întrepriderii sau
unor active necorporale distincte prin metoda capitalizării profitului:
a) profitul net
b) rata de capitalizare
c) rata de creştere a profitului
d) rata rentabilităţii economice
98. Care dintre următoarele informaţii NU sunt implicate, direct sau indirect, în formula de calcul a
valorii întreprinderii sau unor active necorporale distincte prin metoda DCF:
a) rata de actualizare şi fluxul de numerar
b) rata de capitalizare
c) rata de creştere după perioada explicită de previziune
d) costul de înlocuire net al activelor operaţionale
99. Punctul de plecare în elaborarea previziunilor îl reprezintă:
a) evoluţia pieţei pe care operează firma
b) diagnosticul întreprinderii
c) ratele de profit realizate pe piaţă
d) a şi b
100.Valoarea calculată prin metoda DCF este afectată de durata de previziune explicită:
a) da, pentru că o durată mai scurtă determină o valoare terminală mai mare
b) da, în condiţiile în care previziunea nu se face în monedă constantă (termeni reali)
c) da, în condiţiile în care previziunea se face pe stadii
101.În metoda DCF investiţiile pentru înlocuirea imobilizărilor sunt:

a) investiţii care asigură coerenţa între capitalul de lucru şi cifra de afaceri previzionată
b) investiţii care au rolul de a asigura realizarea cifrei de afaceri previzionată
c) investiţii care întotdeauna generează creşterea productivităţii muncii prin înlocuirea
vechilor mijloace fixe
d) investiţii care înlocuiesc activele din afara exploatării
102.Pentru o întreprindere care nu plăteşte impozit pe profit şi recurge la finanţarea prin credite, costul
creditului este:
a) rata dobânzii x (1 – TVA)
b) rata dobânzii la creditele primite
c) costul capitalului propriu
d) rata dobânzii fără risc
48
103.O firmă deţine la 31.12.N un credit pe 5 ani. Valoarea reziduală a întreprinderii se va estima în
mod normal pe baza relaţiei:
a) FNN (N+5) / rata de capitalizare
b) PN (N+5) / rata de capitalizare
c) FNN (N+6) / rata de capitalizare
104.În cazul modelului CAPM de estimare a costului capitalului propriu, diferenţa Rm – Rf exprimă:
a) rata rentabilităţii de baza (fără risc)
b) prima de risc pe piaţa de capital
c) rata medie a rentabilităţii financiare în ramură
d) prima de control pentru lipsa de lichiditate
105.O valoare de piaţă estimată prin metoda DCF este corectă când:
a) are la baza exclusiv previziunile furnizate de managementul firmei
b) se utilizează două scenarii de previziune cu rate de actualizare de 19%, respectiv 21%
c) evaluatorul evidenţiază şi anexează bilanţurile şi programul de redresare destinat
creditorilor
d) fundamentează previziunile pe analiza pieţei
106.Creşterea fondului de rulment net (FRN) determină:

a) creşterea fluxului de numerar din exploatare şi implicit a valorii prin DCF
b) scăderea fluxului de numerar din exploatare
c) creşterea profitului net (PN) şi implicit a fluxului de numerar din exploatare
d) scăderea PN şi implicit a fluxului de numerar din investiţii
107.În cazul în care rata de actualizare este de 20 %, rata de creştere perpetuă a fluxului de numerar
net este 3%, rata de capitalizare va fi:
a) 20 %
b) 23 %
c) 17 %
d) 19,7 %
108.Pentru companiile evaluate numai prin metoda DCF, rata de actualizare faţă de RIR este:
a) mai mare
b) mai mică
c) egală
d) oricare din relaţiile de mai sus
109.Costul mediu ponderat al capitalului (Cmpc), calculat pe baza structurii capitalului investit, pe de
o parte, şi pe baza rentabilităţii normale a categoriilor de active, pe de altă parte, este:
a) egal
b) diferit
c) mai mare cel pe baza structurii capitalului investit
d) mai mare cel pe baza rentabilităţii normale a activelor
110.Dacă evaluarea se face pe baza actualizării / capitalizării dividendelor, se poate aplica:

a) primă de control
b) discount pentru minoritate
c) ambele
d) nici o corecţie
49
111.Rata de capitalizare (c) poate fi mai mare decât rata de actualizare atunci când:
a) rata de creştere g = 0
b) g este negativă (scăderea venitului)
c) g > c
d) g > 0
112.Rata de actualizare şi rata de capitalizare preluate de pe piaţa comparabilelor, sunt exprimate în

termeni:
a) nominali
b) reali
c) nominali şi reali
d) în nici una din cele două exprimări
113.Valoarea întreprinderii, calculată prin metoda DCF, este o valoare:

a) pe bază minoritară
b) pe bază de control
c) fie pe bază minoritară fie pe bază de control
d) nici una
114.Abordarea prin venit are ca fundament:

a) principiul anticipării
b) principiul substituţiei
c) principiul cererii şi ofertei
d) toate cele trei principii
115.Abordarea prin venit este axată pe:

a) teoria valorii-muncă
b) teoria utilităţii
c) ambele teorii
d) pe nici una
116.Dacă există informaţii suficiente şi credibile, valoarea unui pachet minoritar se calculează prin:
a) metoda capitalizării dividendelor (modelul Gordon)
b) DCF
c) ANC
d) capitalizarea profitului net
117.Dacă venitul supus capitalizării va avea o tendinţă de diminuare:
a) rata de capitalizare (c) = rata de actualizare (k)
b) k > c
c) c > k
d) c < k
118.În metoda capitalizării venitului, generat de un activ necorporal, schema evoluţiei viitoare a
venitului poate fi:
a) o anuitate constantă la infinit
b) o anuitate crescătoare cu o rată constantă la infinit
c) o anuitate descrescătoare cu o rată constantă la infinit
d) o anuitate constantă, crescătoare sau descrescătoare pe durata de viaţă economică
rămasă
50
119.În metoda capitalizării fluxului de numerar net normalizat, valoarea rezultată este pe bază:
a) de control
b) minoritară
c) fie de control, fie minoritară
d) nici o variantă
120.Costul capitalului utilizat de o întreprindere este reflectat de:

a) rata de actualizare
b) rata de capitalizare minus creşterea perpetuă a venitului
c) rata de actualizare minus creşterea perpetuă a venitului
d) rata de capitalizare
121.Calcularea în mod direct a modificării anuale previzionate a fondului de rulment net (FRN) se
poate face pe baza următoarelor rate financiare:
a) rata lichidităţii generale
b) rata lichidităţii rapide (imediate)
c) numărul mediu anual de rotaţie a stocurilor
d) ponderea FRN în cifra de afaceri
122.Factorul de capitalizare este:

a) un multiplu utilizat pentru convertirea venitului în valoare
b) raportul 1/(1 + k), în care k este rata de actualizare
c) un divizor utilizat pentru convertirea venitului în valoare
d) nici una din cele trei variante de mai sus
123.Deosebirea între evaluarea unei întreprinderi în ansamblul ei şi evaluarea unui activ necorporal
distinct, prin metode bazate pe venit, se referă în primul rând la:
a) durata rămasă de viaţă economică
b) mărimea venitului supus actualizării / capitalizării
c) riscul asociat cu o investiţie într-o întreprindere versus într-un activ necorporal distinct
d) a + b + c
124.Un indice de corecţie de 0,9 aplicat asupra valorii rezultate prin DCF reprezintă:
a) un coeficient de încredere al evaluatorului în scenariul construit
b) o corecţie datorată existenţei unor active din afara exploatării de 10% din ANC
c) o apreciere profesionistă a raportului cerere - ofertă pe piaţa fluxurilor de lichidităţi
125.Un indice de corecţie de 1,25 aplicat asupra valorii rezultate prin capitalizarea profitului
reprezintă:
a) un coeficient de încredere al evaluatorului în scenariul construit pentru estimarea
profitului net anual reproductibil (s-a optat pentru un an ulterior datei evaluării)
b) o corecţie datorată faptului că există active redundante de 25% din ANC
c) o corecţie datorată faptului că raportul PER este situat cu 25% peste media ramurii
126.Care din următoarele relaţii este INCORECTĂ:

a) profit / rata de capitalizare = valoare
b) (profit minus rata de creştere g) / rata de capitalizare = valoare
c) profit x multiplicator = valoare
d) multiplicator = 1/ rata de capitalizare
51
127.Care din următoarele relaţii este corectă:
a) FNN actualizat plus Val. terminală actualizată = Valoare
b) FNN capitalizat plus Val. terminală capitalizată = Valoare
c) FNN actualizat plus Val. terminală actualizată minus active din afara exploatării =
Valoare
d) FNN actualizat minus Val. terminală actualizată plus active din afara exploatării =
Valoare
128.Care din următoarele relaţii este incorectă:

a) profit x multiplicator = valoare terminală
b) (profit minus rata de creştere g)/ rata de capitalizare = valoare terminală
c) profit / rata de capitalizare = valoare terminlă
d) flux de numerar actualizat x 1/ rata de capitalizare = valoare terminală
129.În evaluarea unei întreprinderi (ultimul an de previziune explicită = n) valoarea terminală se

determină pe baza formulei:
a) (profitul din anul n+1 x multiplicator) minus rata g de creştere după n+1
b) (profitul din anul n+1 minus rata de creştere g)/ rata de capitalizare
c) (flux de numerar actualizat din anul n+1 x 1/ rata de capitalizare) minus rata g de
creştere după n+1
130.Rata de capitalizare reflectă relaţia dintre valoarea întreprinderii şi:

a) capitalul propriu investit
b) venitul net anticipat dintr-un an reprezentativ
c) încasările viitoare anuale
d) patrimoniul net al întreprinderii
131.Rata de capitalizare este:

a) identică cu rata de actualizare
b) o rată de rentabilitate a capitalului
c) o rată de venit
d) o rată de creştere a venitului
52
METODA COMPARAŢIEI
1. În abordarea prin comparaţie, întreprinderile comparabile trebuie să fie:

a) asemănătoare şi în aceeaşi localitate
b) similare şi relevante
c) identice şi în aceeaşi ţară
d) cu acelaşi profit net
2. Sursele uzuale de informaţii folosite în compararea întreprinderilor sunt:

a) pieţele organizate de valori mobiliare
b) piaţa de fuziuni şi achiziţii
c) tranzacţiile anterioare ale subiectului evaluat
3. În abordarea prin comparaţie întreprinderea relevantă răspunde la:

a) dorinţele şi aşteptările cumpărătorului probabil
b) caracteristicile medii ale întreprinderilor din aceeaşi ramură
c) caracteristicile întreprinderilor cotate
d) cerinţa existenţei unei pieţe active pentru comparabilele similare selectate
4. Abordarea prin comparaţie foloseşte rata:

a) preţ / profit net
b) cifra de afaceri / numărul de salariaţi
c) numărul de salariaţi / active imobilizate
d) valoarea adăugată / activ net
5. Abordarea prin comparaţie foloseşte ratele:

a) preţ / cifra de afaceri, preţ / profit, preţ / datorii
b) preţ / profit, preţ / activ net, preţ / imobilizări necorporale
c) preţ / cifra de afaceri, preţ / profit, preţ / activ net
d) profit / cifra de afaceri, datorii / capital social
6. Dacă metoda de evaluare a unui pachet minoritar al unei întreprinderi cotate este comparaţia cu
cursul recent de tranzacţionare a unor pachete minoritare la întreprinderi similare cotate NU se
va aplica:
a) prima de control
b) discount pentru lipsa de lichiditate
c) discount pentru pachet minoritar
d) b şi c
7. Investigarea tranzacţiilor de pe piaţă se face prin:

a) informaţii de la vânzători şi cumpărători
b) analiza datelor statistice ale pieţei
c) informaţii de la consultanţii financiari
8. În metoda comparaţiei directe se ajustează întotdeauna preţul pentru:

a) întreprinderile comparabile faţă de cea de evaluat
b) întreprinderea de evaluat
c) întreprinderile comparabile între ele
53
9. Dacă procentajul de ajustare a valorii de bază este o diminuare cu 15 %, calculul poate fi
simplificat prin multiplicarea valorii de bază cu:
a) 1,15
b) 0,15
c) 0,85
d) 0,085
10. Dacă prima de control este 35%, valoarea estimată prin capitalizarea dividendelor se ajustează cu:
a) 0,65
b) 0,75
c) 1,35
d) 1,25
11. Care dintre următorii multipli pentru a determina valoarea unui pachet majoritar NU sunt, în mod
uzual, utilizaţi în abordarea prin comparaţie:
a) valoarea de piaţă a capitalului propriu / profit înainte de impozit şi dobânzi (EBIT)
b) preţul acţiunii / profit net pe acţiune
c) valoarea de piaţă a capitalului propriu / cifra de afaceri
d) valoarea de piaţă a capitalului propriu / activ total (exclusiv active din afara
exploatării)
12. Care dintre următoarele surse de informaţii sunt relevante pentru estimarea structurii capitalului
investit al întreprinderii (necesar pentru estimarea costului mediu ponderat al capitalului):
a) situaţiile financiare medii pe ramură (pe baza valorii contabile ale capitalurilor şi
datoriilor)
b) situaţiile financiare medii pe ramură (pe baza valorii de piaţă a capitalului şi datoriilor)
c) rapoarte anuale de firmă (RMA, Dun & Bradstreet)
d) a sau b
13. Conform precizărilor din Standardele Internaţionale de Evaluare (IVS), în abordarea prin
comparaţia vânzărilor:
a. se iau în considerare doar vânzările unor proprietăţi similare, tranzacţionate pe o piaţă
deschisă
b. se iau în considerare vânzările şi ofertele de vânzare ale unor proprietăţi
tranzacţionate pe o piaţă deschisă
c. se iau în considerare vânzările unor proprietăţi similare, tranzacţionate pe o piaţă
deschisă şi pot fi considerate şi ofertele de vânzare ale unor proprietăţi similare
d. se iau în considerare vânzările unor proprietăţi similare, tranzacţionate pe o piaţă
deschisă, vânzările înregistrate de de cabinetele notariale şi ofertele de vânzare din
presa de specialitate
14. În abordarea prin comparaţie raportul Preţ / CA:

a) este preferat faţă de Preţ / Profit şi Preţ / AN contabil pentru că nu poate să fie
niciodată negativ
b) este preferat pentru că este mai puţin influenţat de deciziile managementului
comparativ cu Preţ / Profit
c) este preferat pentru că este mai puţin influenţat de inflaţie comparativ cu Preţ / AN
contabil
54
15. Utilizarea ratei Preţ / Profit:
a) încorporează ipotezele referitoare la riscul, creşterea şi rata de repartizare a
dividendelor
b) este preferata ratei Preţ / AN contabil pentru că apare mai frecvent în literatura de
specialitate
c) este utilă în fundamentarea corecţiilor asupra activelor firmei
d) este utilă doar în evaluarea întreprinderilor mici
16. Dezavantajul al utilizării ratei Preţ / AN contabil este:

a) valoarea contabilă poate fi influenţată de deciziile managementului şi alţi factori
(inflaţia, sistem de contabilitate etc.) şi deci ratele nu sunt comparabile când diferă
politicile şi practicile contabile
b) rata nu poate avea o valoare negativă
c) permite comparabilitatea între ţări cu sisteme contabile diferite (utilizarea unor rate din
ţări dezvoltate în evaluarea de întreprinderi din ţări în curs de dezvoltare)
d) nu este relevantă pentru firmele capital intensive
17. Se dă următoarea schemă vis-à-vis de corelaţia Rentabilitate financiară (Rf) vs Rata Preţ / AN
contabil:
Preţ / AN contabil ridicat A Preţ / AN contabil ridicat B

Preţ / Rf scăzută Rf ridicată
ANcontabil
Preţ / AN contabil scăzut C Preţ / AN contabil scăzut D
Rf scăzută Rf ridicată
Rf
În principiu:
a) cadranul A arată o situaţie de supraevaluare a firmei, iar cadranul D o situaţie de
subevaluare
b) cadranul B arată o situaţie de supraevaluare a firmei, iar cadranul C o situaţie de
subevaluare
c) cadranul A arată o situaţie de subevaluare a firmei, iar cadranul D o situaţie de
supraevaluare
d) cadranul B arată o situaţie de subevaluare a firmei, iar cadranul C o situaţie de
supraevaluare
18. Sunteţi consultantul potenţialului cumpărător şi faceţi comparaţia Rentabilitate financiară (Rf) vs
Rata Preţ / AN contabil. În ce cadran trebuie să se afle firma evaluată pentru a orienta clientul dvs.
să cumpere:
Preţ / AN A B
contabil
C D
Rf
a) în cadranul A
b) în cadranul B
c) în cadranul C
d) în cadranul D
55
19. În abordarea prin comparaţie, un principiu fundamental este cel al substituţiei care spune că:
a) un cumpărător nu va plăti mai mult decât valoarea unui flux de numerar net similar ca
mărime şi risc cu fluxul de numerar net generat de firma evaluată
b) un investitor va plăti cel mult ANC al firmei evaluate
c) un cumpărător nu va plăti mai mult decât valoarea estimată prin DCF la o rata de 21%
d) în abordarea prin comparaţie primordial este principiul contribuţiei
20. În abordarea prin comparaţie, un principiu fundamental este cel al substituţiei care spune că:
a) un cumpărător nu va plăti mai mult decât valoarea estimată prin comparaţia directă,
având în vedere un nivel mediu în ramura al raportului Preţ / AN contabil
b) un investitor nu va plăti mai mult decât ANC plus valoarea de realizare netă a
activelor din afara exploatării
c) un investitor nu va plăti mai mult decât valoarea unui flux de numerar similar ca
mărime şi risc cu fluxul de numerar net generat de firma evaluată
21. Când impozitarea profitului firmei evaluate este diferită de impozitarea profitului comparabilelor,
multiplul selectat va fi:
a) preţ / profit net pe acţiune
b) preţ / profit brut pe acţiune
c) preţ / (profit net pe acţiune + amortizare pe acţiune)
d) preţ / valoarea contabilă a acţiunii
22. În abordarea prin comparaţia vânzărilor, în cazul utilizării unei comparabile la care tranzacţia s-a
realizat în familie, evaluatorul trebuie să analizeze corecţia care se impune pentru:
a) carateristicile fizice ale proprietăţii
b) utilizare
c) condiţiile de vânzare
d) condiţiile pieţei
56
ALEGEREA METODELOR DE EVALUARE.
RECONCILIEREA VALORILOR
1. Criteriile de stabilire a valorii finale sunt:

a) precizia, calitatea informaţiilor şi raţionamentul profesional al evaluatorului
b) cantitatea informaţiilor, data evaluării şi tipul valorii estimate
c) diferentele între rezultatele obţinute
d) competenţa evaluatorului, apropierea rezultatelor, valoarea reală
2. Valoarea estimată pe baza fluxului de numerar net la dispoziţia acţionarilor trebuie să fie apropiată
de:
a) activul net corectat
c) valoarea estimată prin capitalizarea profitului net contabil
3. Dacă ANC = 12 mld. lei, valoarea calculată prin abordarea prin venit este 4 mld. lei, iar activul net
de lichidare este 5 mld. lei, valoarea propusă va fi:
a) 10 mld. lei
b) 4 mld. lei
c) o medie ponderată a celor trei valori
d) valoarea de lichidare
4. Stabilirea valorii finale a unei întreprinderi se face prin:

a) ponderrarea valorilor diferite obţinute
b) prezentarea unui interval de valori între minimul şi maximul obţinut din aplicarea
metodelor de evaluare
c) selectarea valorii aferente celei mai adecvate metode de evaluare
d) precizarea unei valori minime
5. Valoarea de piaţă a unei întreprinderi vs. valoarea ei de investţie este:

a) egală
b) mai mică
c) mai mare
d) oricare din situaţiile anterioare
6. Valoarea de lichidare vs. valoarea calculată prin metodele de capitalizare / actualizare poate fi:
a) mai mică
b) mai mare
c) egală
d) mai mică, egală sau mai mare
7. Valorile diferite, obţinute în urma unei evaluări, se reconciliază prin:

a) media aritmetică
b) media ponderată
c) eliminarea valorilor minime şi maxime
d) selectarea unei valori
57
8. Reconcilierea valorilor rezultate dintr-o evaluare:
a) se referă la întreaga lucrare de evaluare
b) este pasul final al procesului de evaluare
c) atât a cât şi b sunt corecte
d) nici un răspuns de mai sus nu este corect
9. Reconcilierea valorilor este:

a) un proces de ponderare
b) un proces de calculare a unei medii aritmetice
c) un proces de selectare bazat pe raţionamentul evaluatorului
d) nici un răspuns de mai sus
10. În exprimarea valorii de piaţă finale este mai important:

a) rezultatul din formulele financiare
b) rezultatul din metoda comparaţiei de piaţă
c) rezultatul din metodele patrimoniale
d) rezultatul din compararea cu alte rapoarte de evaluare
11. Cea mai adecvată metodă de evaluare a unui cabinet stomatologic, în scopul vânzării acestuia,
este:
a) DCF
b) capitalizarea fluxului de numerar net
c) Activul Net Corectat
d) metode combinate
12. Valoarea estimată a unei întreprinderi este credibilă când:

a) s-au folosit cel puţin patru metode de evaluare
b) raţionamentul evaluatorului s-a bazat pe informaţii credibile
c) raţionamentul evaluatorului s-a bazat pe informaţii verificate
d) s-au folosit metodele de evaluare adecvate scopului evaluării
13. Cea mai adecvată metodă de evaluare a unui teren agricol pentru exploataţia vegetală este:
a) capitalizarea rentei funciare
b) parcelarea
c) extracţia
d) reziduală
14. În cazul unor întreprinderi cu potenţial adecvat de profitabilitate:

a) valoarea rezultată prin metoda ANC (activul net corectat) şi prin capitalizarea fluxului
de numerar la dispoziţia acţionarilor vor fi apropiate
b) valoarea rezultată prin metoda ANC şi AN contabil vor fi apropiate
c) valoarea rezultată prin metoda AN contabil şi capitalizarea profitului vor fi apropiate
d) valoarea rezultată prin metoda ANC şi ANL (activul net de lichidare) vor fi apropiate
15. În evaluarea întreprinderilor mici un element important în raţionamentul evaluatorilor este:

a) credibilitatea informaţiilor financiar-contabile este redusă
b) structura capitalului investit este complexă
c) nu au fost operate reevaluările legale asupra mijloacelor fixe
58
16. În evaluarea întreprinderilor mici un element important în stabilirea ratei de actualizare este:
a) necesitatea unor corecţii pentru cheltuieli cu compensarea proprietarilor
b) accesul dificil la surse de finanţare
c) structura capitalului investit este simplă
17. Valoarea capitalului acţionarilor, calculată prin metoda ANC este egală cu valoarea calculată prin
actualizarea / capitalizarea unei forme de venit:
a) când metodele aplicate sunt adecvate scopului evaluării
b) când capitalul investit generează o rentabilitate egală cu costul capitalului investit
c) când firma înregistrează o creştere constantă g cel puţin la nivelul creşterii PIB
d) când se estimează corect rata de actualizare / capitalizare
18. Metoda DCF poate fi utilizată pentru estimarea valorii de piaţă atunci când:
a) previziunea veniturilor reflectă că întreprinderea a ajuns la stabilitate (croazieră)
b) previziunea veniturilor reflectă aşteptările şi percepţiile participanţilor pe piaţă
c) previziunea veniturilor reflectă capacitatea întreprinderii de a-şi achita plăţile restante
d) previziunea veniturilor reflectă o rentabilitate corespunzătoare
19. În contextul reconcilierii rezultatelor evaluării unei întreprinderi afirmaţia că “valoarea este
subiectivă” se traduce prin:
a) valoarea este expresia unei selecţii subiective realizate de evaluator a rezultatelor mai
multor metode aplicate
b) valoarea se referă la un anumit subiect (întreprindere) la o anumită dată şi în anumite
circumstanţe
c) valoarea poate fi diferită pentru diferiţi cumpărători şi acelaşi subiect dar piaţa este
alcătuită din suma acestor decizii subiective
d) este o afirmaţie greşită, doar preţul este subiectiv
20. În contextul reconcilierii rezultatelor afirmaţia că “valoarea este o predicţie” are în vedere că:
a) evaluatorul are în mod normal calificare şi competenţa pentru a realiza o predicţie
corectă
b) evaluatorul se bazează fundamental pe previziunile puse la dispoziţie de
managementul firmei
c) valoarea estimată depinde de cantitatea şi calitatea informaţiilor disponibile pentru
fundamentarea previziunilor
d) evaluatorul trebuie să aibă suficientă certitudine în legătură cu realismul previziunilor
21. Reconcilierea rezultatelor înseamnă:

a) analiza unor rezultate alternative pentru a ajunge la estimarea valorii finale
b) selectarea unei valori între ANC şi DCF
c) utilizarea unor formule tehnice şi financiare pentru estimarea finală a valorii
d) realizarea unor teste de coerenţă prin care evaluatorul elimină rezultatele unor metode
insuficient fundamentate
22. Criteriile fundamentale prin care evaluatorul ajunge la estimarea valorii finale sunt:
a) coerenţa, consistenţa şi cantitatea informaţiilor
b) coerenţa, precizia şi perioada de diagnostic
c) adecvarea, precizia şi cantitatea informaţiilor
d) scopul evaluării, data evaluării şi condiţiile limitative
59
23. Criteriul “adecvării” în estimarea valorii finale se referă la coerenţa:
a) fiecărei abordări cu scopul şi destinaţia raportului
b) fiecărei metode la condiţiile limitative din raport
c) fiecărei abordări la cantitatea de informaţii disponibile
d) fiecărei abordări la pregătirea evaluatorului
24. “Precizia” este un criteriu utilizat de evaluator în estimarea valorii finale şi se referă la:
a) faptul că opinia evaluatorului poate fi o cifră sau un interval între două valori
b) nivelurile până la care se pot rotunji cifrele
c) încrederea evaluatorului în precizia uneia sau alteia dintre metodele aplicate
d) gradul de încredere al evaluatorului în autenticitatea, completitudinea şi
fundamentarea informaţiilor utilizate
25. Reconcilierea rezultatelor înseamnă:

a) selectarea unei valori dintre rezultatele metodelor utilizate
b) utilizarea unei formule acceptate de client pentru estimarea finală a valorii
c) analiza şi selectarea unor rezultate alternative pentru a ajunge la estimarea valorii
finale
d) realizarea unor teste de coerenţă prin care evaluatorul elimină rezultatele unor metode
care nu au suficientă încredere pentru vânzător
26. O eroare fundamentală în evaluarea unei întreprinderi este:

a) construirea unui scenariu în ipoteza preţurilor constante şi utilizarea unei rate de
actualizare ce incorporează o rata a rentabilităţii fără risc de 25%
b) neaplicarea unei corecţii pozitive (prima de control) asupra valorii DCF pentru
evaluarea unui pachet majoritar la o firmă necotată
c) adăugarea valorii activelor din afara exploatării la valoarea rezultată prin capitalizarea
profitului net
d) a şi b
27. O eroare în evaluarea unei întreprinderi este:

a) aplicarea unei corecţii pozitive (prima de control) asupra valorii rezultate prin
capitalizarea profitului net corectat în evaluarea unui pachet majoritar la o firmă cotată
b) includerea valorii nete de realizare pe piaţă a activelor din afara exploatării în fluxul de
numerar (metoda DCF)
c) construirea unui scenariu pe 5 ani care în estimarea ratei de actualizare porneşte de la
o rată a rentabilităţii fără risc corespunzătoare rentabilităţii la obligaţiunile emise de
stat pe termen de 5 ani
d) toate de cele de mai sus
28. Este o eroare în evaluarea unei întreprinderi:

a) omisiunea metodei activului net contabil
b) omisiunea aplicării corecţiei pentru lipsa de lichiditate la o firma cotată la bursa de
valori
c) omisiunea aplicării unei corecţii asupra creditelor pe termen lung contractate în
condiţiile pieţei
d) realizarea unei corecţii negative la activele necorporale cu valoarea cheltuielilor de
constituire
60
29. În evaluarea unui crematoriu pentru gunoaie din patrimoniul unei afaceri (activ în exploatare)
a) activul se va evalua pe baza comparaţiei directe
b) activul se va evalua pe baza costurilor
c) activul se va evalua ca diferenţa între DCF şi ANC (exclusiv acest activ)
d) activul se va evalua la valoarea de lichidare
30. În exprimarea în lei a opiniei asupra valorii evaluatorul trebuie să rotunjească:

a) până la plus sau minus un milion
b) cel mai aproape de nivelul de un milion
c) până la nivelul cel mai mare din gama de valori obţinută
d) astfel încât să arate gradul de precizie pe care îl consideră adecvat pentru proprietatea
respectivă
61
COD DEONTOLOGIC. RAPORT DE EVALUARE
1. Raportul de evaluare:
a) trebuie să descrie activităţile efectuate de evaluator
b) să arate baza legală a evaluării
c) să reprezinte mijlocul de comunicare a valorii
2. O lucrare de evaluare este bună când:

a) este fundamentată exclusiv pe datele puse la dispoziţie de întreprindere
b) evaluatorul evidenţiază autenticitatea unor documente juridice puse la dispoziţie de
întreprinderi
c) fundamentează diagnosticul şi previziunile pe analiza pieţei
d) utilizează un singur scenariu de previziune
3. Dacă evaluatorul are un interes în întreprinderea de evaluat:

a) trebuie să refuze lucrarea
b) trebuie să declare acest lucru
c) trebuie să menţină confidenţialitatea
d) trebuie să acţioneze neutru
4. O deficienţă a lucrării de evaluare este:

a) neutilizarea datelor de la Bursa de Valori
b) omisiunea de a formula ipotezele şi condiţiile limitative
c) omisiunea de a folosi instrucţiunile salariaţilor de la AVAS
d) neluarea în considerare a opiniei acţionarilor principali
5. Expertul neutru:
a) se va baza pe informaţiile puse la dispoziţie de client
b) se va situa pe poziţia investitorului mediu
c) va respecta metodologia de evaluare dată de stat
d) va face o medie între valoarea pentru vânzător şi valoarea pentru cumpărător
6. O deficienţă a lucrării de evaluare este:

a) nu identifică sfera de extindere a investigaţiilor
b) rezultatele aplicării metodelor de evaluare diferă substanţial
c) independenţa premiselor în cele 3 abordări
7. Este lipsit de etică şi profesionalism:

a) emiterea unei opinii asupra valorii fără o investigare şi analiză completă a proprietăţii
b) acceptarea unei lucrări a cărei plată este exprimată în procente din valoarea rezultată
c) colaborarea cu alt evaluator angajat independent pentru aceeaşi evaluare
8. Verificarea unui raport de evaluare se poate face:

a) la cererea clientului
b) la cererea unei instanţe de judecată
c) dacă există dubii asupra corectitudinii valorii estimate
62
9. Evaluatorul acţionează în principal:
a) în interesul clientului
b) în interesul propriu
c) în interesul public
d) în interesul profesiei
10. Integritatea evaluatorului înseamnă:

a) să realizeze o lucrare integral
b) să fie onest şi serios în limitele confidenţialităţii
c) să nu se bazeze pe colaboratori
d) să accepte numai informaţii complete
11. Sunteţi consultat în legătură cu elaborarea unui caiet de sarcini pentru contractarea lucrărilor de
evaluare. Apare ideea că pentru fiecare evaluare să fie angajaţi doi evaluatori iar dacă valoarea
estimată de evaluatori depăşeşte ± 5 % să nu fie plătită contravaloarea lucrărilor de evaluare.
a) respingeţi din start ideea
b) propuneţi ca diferenţa acceptabilă să fie ± 15 % şi sunteţi de acord ca evaluatorii să nu
fie plătiţi dacă diferenţa între valorile estimate depăşeşte această limită
c) propuneţi ca în cazul în care diferenţa depăşeşte ± 25 % evaluatorii să suporte costul
medierii sau arbitrajului unei terţe părţi
d) propuneţi să fie acceptaţi exclusiv membrii ANEVAR care au asigurare profesională
12. Competenţa evaluatorului:
a) este dată de diplomele obţinute
b) este dată de vechimea în activitate
c) este declarată în ofertă
d) este evidenţiată de recomandările altor clienţi
13. La verificarea rapoartelor de evaluare:
a) se pun în evidenţă toate erorile
b) se fac referiri la competenţa evaluatorului
c) se analizează raportul de evaluare în relaţie cu misiunea şi standardele profesionale
d) se refac acele părţi din raport care nu corespund
14. Un raport de evaluare bun:
a) este redactat conform reglementarilor
b) este conform cerinţelor clientului
c) dă posibilitatea beneficiarului să înţeleagă problema, faptele, logica şi concluziile
d) cuprinde numai datele culese de pe teren şi verificate
15. Verificarea unui raport de evaluare presupune:
a) modificarea valorii
b) investigarea logicii, procedurilor şi concordanţei cu standardele de evaluare
c) folosirea retrospectivei
16. Raportul de evaluare trebuie să conţină:

a) scopul evaluării
b) baza de evaluare, ipotezele şi condiţiile limitative
c) declaraţiile de certificare
63
17. Evaluatorul poate să lucreze în acelaşi timp pentru două sau mai multe părţi interesate de
rezultatul evaluării:
a) niciodată
b) întotdeauna
c) numai cu acordul în scris al părţilor
d) este la latitudinea evaluatorului
18. În redactarea raportului de evaluare evaluatorul:

a) va prezenta concluziile reale
b) va evita să evidenţieze incertitudinile pentru a nu deruta clientul
c) va prezenta numai elementele bazate pe documentele oficiale
d) va prezenta rezultate care sunt după dorinţa clientului
19. La stabilirea onorariului solicitat pentru evaluare se are în vedere:

a) valoarea întreprinderii
b) costul întreprinderii
c) volumul de muncă necesar pentru realizarea misiunii
d) veniturile generate de întreprindere
20. Care din factorii de mai jos NU trebuie să influenţeze onorariul solicitat de evaluator pentru o
lucrare de evaluare:
a) complexitatea lucrării
b) valoarea estimată
c) cheltuielile necesare lucrării
d) timpul necesar pentru realizarea lucrării
21. O diferenţă acceptabilă între două evaluări ale aceleiaşi întreprinderi / afaceri este de:
a) 5-20%
b) 10-50%
c) 40-50%
d) sub 50%
22. Verificarea unui raport de evaluare are scopul:

a) de a stabili consecvenţa şi corectitudinea evaluatorului în funcţie de scopul evaluării
b) de a stabili consecvenţa şi coerenţa concluziilor cu standardele de evaluare,
informaţiile conţinute în raport şi alte informaţii cunoscute
c) de a stabili abilitatea evaluatorului în aplicarea procedurilor şi standardelor
recunoscute
23. Evaluatorul verificator trebuie:

a) să aibă experienţă superioară faţă de cea a evaluatorului raportului iniţial
b) să aibă experienţă superioară faţă de cea a evaluatorului raportului iniţial şi să fie
membru acreditat ANEVAR
c) să aibă experienţă cel puţin la nivelul autorilor raportului iniţial
d) să aibă experienţă şi calificare corespunzătoare şi să nu aibă interese speciale cu acel
raport de evaluare
64
24. Raportul de verificare:
a) sprijină clientul în deciziile lui de vânzare, cumpărare, închiriere etc.
b) oferă clientului o estimare corectă şi credibilă a valorii proprietăţii / afacerii
c) ajută clientul să obţină un preţ mai bun în negocierea pentru vânzare, cumpărare,
închiriere etc.
d) sprijină clientul pentru a verifica nivelul de pregătire şi de competenţă al evaluatorului
iniţial
25. Dacă într-un raport de verificare clientul solicită actualizarea valorii, evaluatorul verificator:
a) va solicita o suma în plus pentru realizarea actualizării
b) va preciza necesitatea unei noi evaluări
c) va include un capitol distinct în raportul de verificare cu o declaraţie privind condiţiile
limitative
d) a şi c
26. Prin transparenţă în raportul de evaluare se înţelege:

a) comunicarea permanentă cu clientul
b) dezvăluirea în raportul de evaluare a surselor de informaţii pe care este fundamentată
valoarea
c) dezvăluirea în raportul de evaluare a etapelor parcurse pentru estimarea valorii
întreprinderii
d) comunicarea limitelor de competenţă sau a conflictelor de interese ale evaluatorului
27. Prin consistenţă în raportul de evaluare se înţelege:

a) fundamentarea raţionamentului evaluatorului pe date relevante şi exhaustive
b) fundamentarea raţionamentului evaluatorului pe informaţii verificabile şi relevante
c) fundamentarea raţionamentului evaluatorului pe date şi informaţii verificate şi
credibile
d) fundamentarea raţionamentului evaluatorului pe informaţii exhaustive şi verificabile
28. Prin coerenţă în raportul de evaluare se înţelege:

a) selectarea metodelor în funcţie de scopul evaluării şi corelarea indicatorilor incluşi în
cadrul formulelor de calcul
b) selectarea metodelor în funcţie de clientul evaluării şi corelarea indicatorilor incluşi în
cadrul formulelor de calcul
c) selectarea surselor de informaţii în funcţie de definiţia valorii şi corelarea indicatorilor
incluşi în cadrul formulelor de calcul
d) selectarea definiţiei valorii estimate în funcţie de scopul evaluării şi corelarea
indicatorilor incluşi în cadrul formulelor de calcul
29. Declaraţia privind condiţiile limitative se introduce în raport:

a) pentru a obţine o primă de asigurare mai mică de la firma de asigurare profesională
b) pentru a fundamenta valoarea de piaţă
c) pentru a proteja evaluatorul, a informa şi proteja clientul şi alţi utilizatori
d) pentru a permite reconcilierea rezultatelor
30. Este lipsit de etică şi profesionalism:

a) acceptarea unei lucrări a cărei plată este exprimată în număr de zile consultant x tarif /
zi consultant
b) lipsa de colaborare cu un alt evaluator membru ANEVAR angajat independent pentru
aceeaşi evaluare
c) elaborarea în paralel a două rapoarte de evaluare, unul pentru vânzător şi celălalt
pentru cumpărător
65
31. Verificarea unui raport de evaluare:
a) necesită întotdeauna consimţământul scris şi prealabil al autorului iniţial
b) necesită întotdeauna consimţământul scris şi prealabil al ANEVAR
c) necesită întotdeauna inspecţia proprietăţii / afacerii
32. Evaluarea retroactivă (la o data anterioară elaborării raportului) poate apărea:
a) în cazurile în care se estimează valoarea unui prejudiciu trecut
b) pentru asigurare, în cazul în care se estimează daunele produse ca urmare a manifestării unui
risc asigurat
c) a şi b
33. Declaraţia privind condiţiile limitative se introduce în raport pentru:

a) a proteja evaluatorul
b) pentru a informa şi proteja clientul şi alţi utilizatori ai raportului
c) în general nu se include o asemenea declaraţie într-un raport de evaluare
d) a şi b
34. Care din următoarele caracteristici ale raportului de evaluare trebuie urmărite la verificarea
unui raport de evaluare:
a) adecvarea şi relevanţa datelor utilizate
b) modul de editare a raportului
c) exprimarea condiţiilor în care evaluatorul si-aq desfăşurat munca
66
LICHIDARE. GARANŢII
1. În estimarea valorii de garantare a creditului ipotecar:

a) se elimină elementele speculative
b) se consideră numai elementele ce se păstrează pe termen lung
c) se ia în considerare utilizarea curentă şi cele alternative
2. Obiectivele lichidării societăţilor comerciale sunt:

a) finalizarea operaţiilor comerciale
b) încasarea creanţelor
c) plata datoriilor
3. La evaluarea stocurilor pentru lichidare, inspecţia, identificarea, cuantificarea şi estimarea gradului

de depreciere sunt:
a) necesare uneori
b) obligatorii
c) nenecesare
4. Creanţele nerecuperabile se evaluează la lichidare la:

a) valoarea contabilă
b) un procent din valoarea contabilă
c) valoarea zero
5. Valoarea de casare este:

a) fără legătură cu valoarea de lichidare
b) mai mare ca valoarea de lichidare
c) limita inferioară a valorii de lichidare în absenţa valorilor negative
6. În cazul întreprinderilor în dificultate şi neredresabile, metoda de evaluare adecvată este:

a) metoda fluxului de numerar actualizat
b) metoda activului net de lichidare
c) metoda capitalizării profiturilor
7. Valoarea de lichidare este estimată:

a) numai când întreprinderea este falimentară
b) numai la cererea cumpărătorului
c) când proprietarul hotărăşte să închidă întreprinderea
d) pentru toate întreprinderile neprofitabile
8. Valoarea unei proprietăţi imobiliare la lichidare, este:

a) întotdeauna mai mare decât valoarea terenului
b) cel puţin egală cu valoarea terenului
c) uneori mai mică decât valoarea terenului
d) cel mult egală cu valoarea terenului
67
9. Valoarea stocurilor la lichidare:
a) e mai mică decât valoarea contabilă
b) nu poate fi mai mică decât valoarea contabilă
c) poate fi şi negativă
d) e mai mică pentru că nu se acordă garanţie
10. Valoarea creanţelor la lichidare:

a) e mai mică decât valoarea contabilă
b) nu poate fi mai mică decât valoarea contabilă
c) este zero, pentru că debitorii nu mai pot fi obligaţi să plătească
d) e mai mică pentru că nu s-a încasat la timp
11. Valoarea participaţiilor la o altă societate, în caz de lichidare, este:

a) proporţională cu procentajul deţinut
b) proporţională cu puterea de vot
c) influenţată de puterea de vot
d) nesemnificativă la lichidare
12. Creditele contractate, în caz de lichidare:

a) se reevaluează la data rambursării
b) se evaluează la data lichidării
c) se negociază separat cu banca creditoare
d) se trec la datoria publică
13. Conform standardelor de evaluare, valoarea de lichidare este similară cu:

b) valoarea de vânzare forţată
c) valoarea de casare
d) valoarea de salvare
14. Faza preliminară a evaluării pentru lichidare, cuprinde:

a) inventarierea metodelor de evaluare
b) definirea sarcinilor şi echipei de evaluare
c) obţinerea acceptului adunării creditorilor
d) inventarierea bunurilor
15. Evaluarea pentru lichidare este bazată pe abordarea:

a) patrimonială
b) comercială
c) financiară
d) managerială
16. Separarea activităţilor viabile, înseamnă:

a) divizarea managementului
b) divizarea activelor
c) asamblarea unor unităţi viabile
d) fuziunea serviciilor
17. La evaluarea pentru lichidare a instalaţiilor, maşinilor şi echipamentelor aflate în stare de

funcţionare:
a) se estimează valoarea de piaţă
b) se estimează valoarea de casare
c) se consideră la cea mai bună utilizare
d) se consideră şi utilizarea existentă
68
18. La evaluarea activităţilor viabile:
a) valoarea este dată de metode bazate pe venit
b) valoarea este dată de metoda patrimonială
c) se consideră numai valoarea activelor componente
d) nu se ia în considerare fondul de rulment
19. Evaluarea pentru lichidare:

a) consideră cea mai bună utilizare a fiecărui activ
b) consideră cea mai bună utilizare în combinaţie a activelor
c) ţine cont de hotărârile adunării generale
d) ţine cont de deciziile judecătorului sindic
20. La actualizarea evaluării:

a) se reduce valoarea cu max. 30%
b) se reduce valoarea cu procentul admis de judecătorul sindic
c) se ţine cont de mersul licitaţiilor
d) se ţine cont de inflaţie
21. La evaluarea unor utilaje tehnologice speciale:

a) se ia în calcul numai valoarea de casare
b) se compară cu preţurile obţinute la licitaţiile recente
c) se consideră preţurile oferite la cumpărare de furnizorii acestor utilaje
d) se consultă cataloagele de utilaje la mâna a doua
22. Anumite activităţi din întreprinderea în lichidare sunt viabile dacă:

a) nu au nevoie de investiţii suplimentare
b) au nevoie de fond de rulment
c) au nevoie de management
d) sunt acceptate la Registrul Comerţului
23. Obligaţiile speciale către salariaţi:

a) nu se mai iau în considerare
b) rămân să se achite după finalizarea lichidării
c) se evaluează la data lichidării
d) vor fi achitate de acţionari
24. Veniturile înregistrate în avans:

a) se restituie celor ce le-au constituit
b) se impozitează şi se trec la active
c) se consideră profit
d) se anulează
25. Evaluarea activelor necorporale:

a) are la bază şi beneficiile generabile de acestea
b) are la bază numai cheltuielile efectuate pentru obţinerea lor
c) se execută numai la vânzarea lor
d) nu se mai face pentru că nu mai au valoare la lichidare
26. Fondul comercial al societăţii în lichidare:

a) se reevaluează ţinând cont de cursul de schimb leu/dolar la data evaluării
b) rămâne la valoarea contabilă
c) nu are valoare
d) se împarte proporţional între acţionari
69
MAJORARE DE CAPITAL SOCIAL
1. Capitalul social al unei societăţi comerciale reprezintă:

a) valoarea societăţii la un anumit nivel al preţurilor
b) suma valorii nominale a acţiunilor / părţilor sociale ce aparţin acţionarilor / asociaţilor
c) valoarea investiţiilor realizate de acţionari / asociaţi
d) a şi b
2. Capitalul social al unei societăţi comerciale poate fi majorat prin:

a) aport în numerar
b) aport în natură
c) încorporarea fondurilor proprii, profiturilor, diferenţelor din reevaluare
d) una din căile prezentate la pct. a, b şi c
3. Capitalul social al unei societăţi comerciale poate fi majorat prin:

a) aport în creanţe asupra altor persoane juridice
b) aport în natură
c) încorporarea rezervelor legale
d) prin una din căile prezentate la pct. a, b şi c
4. Dreptul de preemţiune poate fi exercitat în cazul majorării capitalului social prin:

a) aport în natură
b) aport în numerar
c) încorporarea rezervelor legale
d) în toate cazurile, conform Legii nr. 31/1990
5. Evaluarea aportului la capitalul social este obligatorie îm cazul:

a) aportului în numerar
b) aportului în natură
c) încorporării fondurilor proprii
d) în toate cazurile
70
DISCONTURI. PRIMA DE CONTROL
1. Pentru determinarea discontului pentru un pachet minoritar sau a primei de control pentru un
pachet majoritar, elementul esenţial îl reprezintă:
a) dacă societatea este închisă sau deschisă
b) tipul valorii (pe bază de control sau minoritară) estimată în procesul de evaluare
c) structura acţionariatului / asociaţilor
2. Prima de control pentru pachet majoritar poate fi determinată prin:

a) majorarea valorii determinate prin metoda DCF cu un procentaj bazat pe raţionamentul şi
experienţa evaluatorului
b) capitalizarea surplusului de avantaje financiare obţinute ca urmare a drepturilor date
de deţinerea pachetului majoritar
c) capitalizarea dividendelor distribuite acţionarilor
3. Valoarea unui pachet majoritar de acţiuni poate fi determinat prin:

a) metoda DCF, după corectarea contului de profit şi pierdere
b) metoda ANC
c) metoda capitalizării dividendelor distribuibile acţionarilor
d) prin metodele de la pct. a şi b
4. Mărimea discontului pentru nelichiditate este influenţată de:

a) mărimea participaţiei – pachetul minoritar sau pachetul majoritar
b) structura activelor si gradul de lichiditate a acestora
c) mărimea societăţii
d) toate elementele prezentate la pct. a, b şi c
5. Valoarea unui pachet minoritar de acţiuni poate fi determinat prin:

a) metoda capitalizării dividendelor distribuibile acţionarilor
b) metoda comparaţiilor cu valoarea de piaţă a unei acţiuni cotate, emisă de o
întreprindere comparabilă
c) metoda DCF, după corectarea contului de profit şi pierdere
d) prin una din metodele de la pct. a şi b
6. Discontul pentru lipsa de control înseamnă:

a) o sumă sau procentaj care reflectă lipsa de control în repartizarea profitului net
b) o sumă sau procentaj care reflectă lipsa de control în declanşarea procedurii de
faliment
c) o sumă sau procentaj care reflectă lipsa unora sau a tuturor drepturilor de control
7. Discontul pentru lipsa de lichiditate înseamnă:

a) o sumă sau un procentaj care reflectă faptul că rata lichidităţii generale este mai mică
de 1,5
b) o sumă sau un procentaj care reflectă faptul că rata disponibilităţi / total active este
mai mică de 2%
c) o sumă sau un procentaj care reflectă lipsa de lichiditate a investiţiei în firma evaluată
d) o sumă sau un procentaj care reflectă lipsa de decizie asupra fluxului de lichidităţi generat
de firma evaluată
71
8. Ordinea aplicării disconturilor asupra unei valori pe bază de control a unei întreprinderi
necotate este:
a) discont pentru minoritate şi apoi discount pentru nelichiditate
b) discont pentru nelichiditate şi apoi cel pentru minoritate
c) nu se aplică discont pentru nelichiditate
d) orice ordine
9. Dacă se evaluează un pachet majoritar, soluţia cea mai adecvată este:

a) calcularea valorii pe baze minoritare şi aplicarea unei prime de control
b) utilizarea unei metode de calculare în mod direct a valorii pe bază de control
c) utilizarea metodei capitalizării dividendelor
d) oricare din cele două variante de mai sus
72
EVALUARE PENTRU SITUAŢII FINANCIARE
1. Evaluarea în scopul întocmirii situaţiilor financiare are drept scop:

a) estimarea valorii de piaţă a societăţii
b) recunoaşterea valorii activelor în bilanţul contabil
c) determinarea discontului pentru pachet minoritar prin comparaţie cu valoarea de piaţă
a unei acţiuni cotate, emisă de o întreprindere comparabilă
2. Pentru recunoaşterea în bilanţ a activelor, acestea trebuie să îndeplinească următoarele criterii:

a) să aibă un cost sau o valoare, care poate fi evaluat (ă) în mod credibil
b) să genereaze un flux de numerar viitor, fie direct, fie prin asociere cu alte active
c) să aibă o durată de viaţă utilă cuantificabilă
d) toate criteriile de mai sus
3. Valoarea contabilă a unui activ imobilizat este reprezentată de:

a) costul de achiziţie plus costurile necesare punerii în funcţiune
b) valoarea de intrare rezultată în urma reevaluărilor administrative
c) valoarea amortizabilă
d) valoarea rămasă de amortizat (recuperabilă)
4. Valoarea de înregistrare în contabilitate a unui activ cumpărat de la o societate unde a fost

utilizat si amortizat parţial, este dată de:
a) valoarea contabilă (rămasă de amortizat) înregistrată la vânzător
b) costul de achiziţie plus costurile necesare punerii în funcţiune la cumpărător
c) valoarea de intrare (amortizabilă) înregistrată la vânzător
d) valoarea determinată printr-un raport de evaluare, la data achiziţiei
5. Valoarea de intrare (valoare amortizabilă) poate fi modificată prin:

a) investiţii ulterioare
b) reevaluare ca urmare a influenţei inflaţiei
c) realizarea de reparaţii care să reducă gradul de uzură fizică
d) unul din cazurile a sau b
6. Deprecierea unui activ reprezintă:

a) pierderea de valoare cauzată de deteriorarea fizică
b) pierderea de valoare cauzată atât de deteriorarea fizică cât şi de modificările în
domeniul tehnologic, economic, comercial şi juridic, în care întreprinderea îşi
desfăşoară activitatea
c) valoarea cumulată a amortizărilor înregistrate conform legislaţiei în vigoare
7. Valoarea recuperabilă a unui activ, în accepţiunea IAS 36, reprezintă:

a) valoarea de piaţă a activului
b) maximul dintre valoarea justă minus cheltuielile de vânzare şi valoarea de utilizare
c) valoarea de înregistrare în contabilitate (valoarea amortizabilă)
d) valoarea de vânzare forţată
8. Cheltuiala realizată de întreprindere cu achiziţia unui mijloc fix reprezintă pentru aceasta:
a) un activ în cadrul bilanţului său contabil
b) o cheltuială în cadrul contului său de profit şi pierdere
c) o resursă (element de pasiv) în cadrul bilanţului său contabil
d) o diminuare a capitalurilor sale proprii
73
9. Plata facturilor de către clienţii întreprinderii reprezintă pentru aceasta:
a) o creştere a veniturilor sale totale
b) o diminuare a creanţelor sale
c) o majorare a profitului din exploatare
d) o scădere a cheltuielilor de exploatare
10. Contractarea unui împrumut de către întreprindere reprezintă pentru aceasta:

a) o creştere a veniturilor sale financiare
b) un activ în cadrul bilanţului său contabil
c) o resursă (element de pasiv) în cadrul bilanţului său contabil
d) o creştere a cheltuielilor sale de exploatare
11. Plata de către întreprindere a ratelor de credit reprezintă:

a) o cheltuială în cadrul contului său de profit şi pierdere
b) o diminuare a resurselor sale împrumutate reflectate în cadrul bilanţului său contabil
c) o creştere a cheltuielilor sale financiare cu suma de plată
d) o diminuare a capitalurilor proprii ale acesteia
12. Cheltuielile cu amortizarea, respectiv provizioanele constituite, reprezintă:

a) o ieşire de numerar din trezoreria întreprinderii
b) trecerea pe cheltuieli a deprecierii constatate la nivelul activelor
c) venituri pentru întreprindere ce asigură recuperarea capitalului investitit în activele
acesteia
d) cheltuieli înregistrate în avans de către întreprindere pentru recuperarea capitalului
investit în activele sale
13. Activele luate în sistem de leasing operaţional de către întreprindere:

a) pot fi reevaluate
b) sunt considerate cheltuieli înregistrate în avans
c) apar reflectate în bilanţul contabil în cadrul activelor corporale
d) sunt reflectate extrabilanţier
14. Apelarea la metoda FIFO pentru estimarea costului stocurilor de materii prime trecute pe
consum are ca efect (în condiţii de inflaţie):
a) supraevaluarea cheltuielilor cu materiile prime ale întreprinderii
b) subevaluarea profitului din exploatare realizat de către întreprindere
c) reflectarea în bilanţul întreprinderii a unei valori curente a stocurilor cu materii
prime deţinute de întreprindere
d) reflectarea în bilanţul întreprinderii a costului istoric a stocurilor cu materii prime
deţinute de întreprindere
15. Apelarea la metoda de amortizare accelerată pentru reflectarea deprecierii activelor corporale
deţinute de către întreprindere are ca efect:
a) scăderea resurselor întreprinderii sub formă de cash sau echivalente monetare
b) diminuarea valorii juste a activelor amortizate
c) creşterea veniturilor din exploatare
d) diminuarea valorii contabile a activelor amortizate
74
16. Apelarea la metoda LIFO pentru estimarea costului stocurilor de materii prime trecute pe
consum are ca efect (în condiţii de inflaţie):
a) subevaluarea cheltuielilor cu materiile prime ale întreprinderii
b) subevaluarea profitului din exploatare realizat de către întreprindere
c) reflectarea în bilanţul întreprinderii a unei valori actuale a stocurilor cu materii
prime deţinute de întreprindere
d) reflectarea în bilanţul întreprinderii a stocurilor cu materii prime la valoarea lor justa
17. Rata de plată în cazul leasingului financiar:

a) este considerată cheltuială de exploatare pentru întreprinderea care l-a contractat
b) diminuează valoarea contabilă a activului luat în sistem de leasing financiar
c) este integral deductibilă din veniturile firmei
d) este deductibilă parţial din veniturile firmei (partea reprezentată de dobânda de
plată)
75
JURIDIC
1. Ipoteca convenţională:
a) este valabilă indiferent de forma sub care se încheie
b) este valabilă dacă în contract se menţionează suma împrumutată
c) trebuie să prevadă în conţinutul ei atât suma împrumutată, cât şi imobilul care
garantează împrumutul
d) poate avea ca obiect bunuri mobile şi imobile aflate în circuitul civil
2. Bunurile dobândite în timpul căsătoriei:

a) sunt comune indiferent de modul de dobândire
b) pot fi bunuri proprii în anumite condiţii
c) regimul juridic al acestora este stabilit de către soţi
d) doar cele obţinute de soţi prin cumpărare sunt bunuri comune
3. În cazul construcţiilor făcute de o persoană cu materiale proprii pe terenul aparţinând altcuiva:

a) proprietarul terenului poate fi obligat să devină proprietarul construcţiilor realizate
b) constructorul poate fi despăgubit chiar dacă proprietarul terenului nu doreşte să devină
şi proprietarul construcţiilor
c) constructorul, care ştia ca nu-i aparţine terenul, poate pretinde fie valoarea materialelor
plus preţul muncii fie sporul de valoare dobândit de teren
d) doar constructorul de bună-credinţă poate pretinde o despăgubire care poate reprezenta
manopera şi preţul materialelor sau sporul de valoare
4. Pot face obiect al exproprierii pentru utilitate publică:

a) bunurile mobile şi imobile aparţinând persoanelor fizice şi juridice
b) doar bunurile imobile aparţinând persoanelor fizice
c) bunurile imobile aparţinând persoanelor fizice şi juridice şi cele aflate în proprietatea
privată aparţinând comunelor, oraşelor şi municipiilor
d) orice fel de bunuri indiferent de regimul juridic
5. În cazul în care se vinde un teren pe care se găseşte o construcţie:

a) nu este necesară formă autentică a contractului de vânzare-cumpărare
b) contractul este valabil indiferent de forma actului
c) forma autentică a contractului de vânzare-cumpărare este necesară doar pentru vânzarea
terenului
d) dacă se vinde printr-un act sub semnătura privată se dobândeşte proprietatea doar
asupra construcţiei
6. În cazul ipotecării succesive a aceluiaşi bun are drept de prioritate:

a) cel care îşi înscrie primul contractul la cartea funciară
b) cel care a încheiat primul contractul de ipotecă
c) contractul este nul deoarece bunul nu mai poate fi ipotecat
d) creditorul a cărui creanţă are valoarea cea mai mare
7. În cazul constituirii unui drept de superficie:

a) acesta se pierde prin înstrăinarea construcţiei
b) este valabil doar cel care este constat printr-un înscris
c) acesta se menţine doar de-a lungul existenţei construcţiei
d) acesta încetează prin vânzarea terenului
76
8. Contractul de locaţiune încheiat anterior vânzării imobilului:
a) nu trebuie respectat de noul proprietar
b) este respectat de noul proprietar doar dacă este înscris în cartea funciară
c) dacă are o durată mai mare de 3 ani trebuie înscris la cartea funciară pentru a fi
respectat de noul proprietar al imobilului pe întreaga durată
d) trebuie respectat doar dacă are formă autentică
9. Bunurile care fac parte din patrimoniul statului:

a) pot fi vândute în condiţii restrictive şi doar prin licitaţie publică
b) se pot vinde prin licitaţie publică numai cele din domeniul privat
c) nu pot fi vândute, ipotecate sau concesionate
d) doar cele din domeniul privat al statului pot fi vândute similar celor aparţinând
persoanelor private
10. În cazul coproprietăţii obişnuite:

a) fiecare coproprietar poate vinde o parte din bun fără acordul celorlalţi
b) actele de administrare a bunului presupun acordul celorlalţi coproprietari
c) fiecare coproprietar îşi poate vinde în mod valabil cota din dreptul de proprietate
d) înstrăinarea bunului fără acordul celorlalţi este sancţionată întotdeauna cu nulitatea
actului
77
INFLUENŢA FACTORILOR DE MEDIU
1. În cazul evaluării unei întreprinderi, a cărei activitate afectează mediul prin emisia de substanţe
toxice în atmosferă, evaluatorul are obligaţia:
a) să aducă la cunoştinţa conducerii întreprinderii acest fapt
b) să aprecieze (estimeze) modul în care acest fapt influenţează valoarea întreprinderii
c) evaluatorul nu are nici o obligaţie, acest aspect nu intră în domeniul său de activitate
2. Existenţa substanţelor toxice sau periculoase reprezintă factori de mediu ce pot afecta:
a) valoarea de piaţă a întreprinderii cauzată de reducerea vandabilităţii
b) valoarea estimată pe baza activului net corectat, din cauza existenţei unor obligaţii
extrabilanţiere
c) valoarea estimată pe baza venitului din cauza reducerii fluxurilor de numerar
3. Responsabilităţile evaluatorului faţă de client, în relaţie cu influenţa factorilor de mediu asupra

valorii, sunt:
a) declararea competenţei faţă de toate aspectele potenţiale de mediu, care afectează
valoarea proprietăţii
b) menţionarea rezultatelor investigaţiilor realizate şi a naturii celor de realizat
c) nu are responsabilităţi în acest domeniu
d) punctele a şi b cumulat
4. În cazul evaluării unei întreprinderi, a cărei valoare este afectată negativ de factorii de mediu,
riscurile asociate activităţii sunt:
a) mai mici decât în cazul întreprinderilor ce nu sunt afectate de factorii de mediu
b) mai mari decât în cazul întreprinderilor ce nu sunt afectate de factorii de mediu
c) factorii de mediu nu au influenţe asupra riscurilor
5. Influenţa factorilor de mediu asupra valorii este dată de:

a) costurile directe necesare tratării si remedierii
b) costurile indirecte necesare gestionării, calificării personalului si taxelor ecologice
c) influenţa costurilor directe şi indirecte, precum si a riscurilor asociate şi a pierderii de
vandabilitate
78
PROBLEME
1. Profitul net anual reproductibil al unei firme pe o perioadă nedefinită în viitor este de 100 mil.
lei, rata de actualizare este 20%, iar rata de creştere perpetuă a venitului este 2%. Valoarea
întreprinderii calculată prin metoda capitalizării profitului va fi:
a) 555,6 mil. lei
b) 500,0 mil. lei
c) 454,5 mil. lei
d) 599,9 mil. lei
2. Profitul net anual reproductibil al unei firme pe o perioadă nedefinită în viitor este de 100 mil.
lei, rata de actualizare este 22%, iar rata de creştere perpetuă a venitului este 2%. Dacă valoarea
activelor necorporale este de 100 mil. lei, valoarea întreprinderii prin metoda capitalizării
profitului va fi:
a) 555,6 mil. lei
b) 500,0 mil. lei
c) 454,5 mil. lei
d) 600,0 mil. lei
3. Profitul net anual reproductibil al unei firme pe o perioadă limitată (3 ani) este de 100 mil. lei,
rata de capitalizare este 20%, iar valoarea netă de lichidare a activelor la sfârşitul celor 3 ani
este zero. Valoarea întreprinderii prin metoda capitalizării profitului va fi:
a) 210 mil. lei
b) 500 mil. lei
c) 750 mil. lei
d) 599 mil. lei
4. Fluxul de numerar net actualizat la o rată de 20%, pe perioada explicită de previziune (3 ani),
este 1.000 mil. lei. Afacerea nu va mai continua după cei 3 ani, iar valoarea netă de realizare a
activelor la sfârşitul perioadei explicite este de 500 mil. lei. Valoarea întreprinderii prin metoda
DCF va fi:
a) 1.289 mil. lei
b) 1.500 mil. lei
c) 711 mil. lei
d) 868 mil. lei
5. Fluxul de numerar net actualizat pe perioada explicită de previziune (1 an) este 1.000 mil. lei.
Afacerea nu va mai continua după perioada explicită, iar valoarea netă de realizare a activelor
la sfârşitul perioadei explicite este de 800 mil. lei. Rata de actualizare este 20%. Valoarea
întreprinderii prin metoda DCF va fi:
a) 1.800 mil. lei
b) 1.500 mil. lei
c) 700 mil. lei
d) 1.667 mil. lei
79
6. O tranzacţie foarte apropiată de data evaluării arată că acţiunile unei firme s-au vândut cu 10
mii lei/acţiune în condiţiile 50% plata cash şi 50% plata peste 1 an, fără dobândă. Conform
definiţiei valorii de piaţă evaluatorul va considera în abordarea prin comparaţie că valoarea
unei acţiuni este: (costul capitalului = 20%)
a) 9.167 lei/acţiune
b) 11.833 lei/acţiune
c) 10.000 lei/acţiune
d) 8.333 lei/acţiune
7. O tranzacţie foarte apropiată de data evaluării arată că acţiunile unei firme s-au vândut cu 50
mii lei/acţiune în condiţiile 20% plata cash şi 80% plata peste 1 an, fără dobândă. Conform
definiţiei valorii de piaţă evaluatorul va considera în abordarea prin comparaţie că valoarea
unei acţiuni este: (costul capitalului = 20%)
a) 50.000 lei/acţiune
b) 43.333 lei/acţiune
c) 41.667 lei/acţiune
d) 56.667 lei/acţiune
8. O întreprindere chimică deţine un stoc de produse finite care a fost refuzat de client şi care nu
mai poate fi valorificat. Valoarea contabilă a acelui stoc este de 1.000 mil. lei, iar costurile de
neutralizare a produselor respective este de 1.200 mil. lei. Corecţia aplicată asupra valorii
contabile a acelui stoc este de:
a) minus 1.000 mil. lei
b) minus 1.200 mil. lei
c) minus 2.200 mil. lei
d) plus 1.200 mil. lei
9. O firmă deţine o creanţă neîncasată în termen de 1.000 mil. lei care va fi încasată totuşi peste 1
an. Rata de actualizare utilizată pentru scenariul construit în scopul estimării valorii firmei este
de 20% iar rata inflaţiei prognozată de Guvern pentru anul următor este de 7%. Corecţia asupra
creanţei în cadrul metodei ANC va fi:
a) minus 333 mil. lei
b) minus 167 mil. lei
c) minus 500 mil. lei
d) plus 167 mil. lei
10. Multiplicatorul PER la 5 firme similare şi relevante este : 3,1; 3,2; 3,3; 3,4; 3,5. Profitul brut al
firmei evaluate este de 1.000 mil. lei. In condiţiile unei cote de impozit pe profit de 25%,
valoarea estimată prin metoda comparaţiei directe va fi:
a) 3.000 mil. lei
b) 2.475 mil. lei
c) 3.600 mil. lei
d) 3.100 mil. lei
11. Multiplicatorul PER la 5 firme similare şi relevante este : 2,1; 2,2; 2,3; 2,4; 2,5. Profitul brut al
firmei evaluate este de 1.000 mil. lei. In condiţiile existentei unor active necorporale cu o
valoare estimată de 500 mil. lei şi reţinând că impozitul pe profit are o cota de 25%, valoarea
estimată prin metoda comparaţiei directe va fi:
a) 2.800 mil. lei
b) 2.300 mil. lei
c) 2.225 mil. lei
d) 1.725 mil. lei
80
12. Raportul Preţ / AN contabil la 5 firme similare şi relevante este : 2,1; 2,2; 2,2; 2,3; 8,0. Activul
net contabil al firmei evaluate este de 10.000 mil. lei. Valoarea estimată prin metoda
comparaţiei directe va fi:
a) 22.000 mil. lei
b) 51.000 mil. lei
c) ultima firmă probabil şi-a reevaluat activele imobilizate. Nu putem avea o indicaţie a
valorii prin comparaţie
d) primele patru firme probabil nu şi-au reevaluat activele imobilizate. Nu putem avea o
indicaţie a valorii prin comparaţie
13. O firmă a dat cu chirie un spaţiu comercial, la un preţ de 1.000 u.m. şi durata 1 an, în condiţiile
în care pe piaţă se închiriază spaţii similare cu 1.500 u.m. Această situaţie implică (costul
capitalului = 20%):
a) o corecţie cu minus 417 mil. lei asupra datoriilor
b) o corecţie cu plus 500 mil. lei asupra activelor circulante
c) o corecţie de minus 417 mil. lei asupra activelor necorporale
d) o corecţie de minus 500 mil. lei asupra clădirilor
14. O firmă deţine un contract de închiriere avantajos pentru un depozit, plătind un preţ de 1.000
mil. lei şi durata 1 an, în condiţiile în care pe piaţă se închiriază depozite similare cu 1.500 mil.
lei. Aceasta situaţie implică (costul capitalului = 10%):
a) o corecţie cu minus 454 mil. lei asupra valorii estimate prin DCF
b) o corecţie cu plus 500 mil. lei asupra clădirilor
c) o corecţie de plus 454 mil. lei asupra activelor necorporale
d) o corecţie de minus 500 mil. lei asupra clădirilor
15. Dacă rata de capitalizare este de 18%, coeficientul multiplicator al venitului va fi:
a) 55,5
b) 0,555
c) 5,55
d) 4,45
16. Care este rata de actualizare pe baza următoarelor informaţii:

- rata dobânzii la obligaţiunile de stat: 6%
- coeficientul beta: 1,1
- prima de risc pe piaţa bursieră 10%
a) 17,0%
b) 16,6%
c) 17,4%
d) nici un răspuns corect.
17. Care este valoarea terminală a unei întreprinderi pe baza următoarelor informaţii:
- fluxul de numerar net în primul an al perioadei de previziune nonexplicită = 1.000 mil. lei;
- rata rentabilităţii la obligaţiunile de stat: 4%
- coeficientul beta: 1,4
- prima de risc pe piaţa bursieră: 6%
- rata de creştere g = 2%
a) 8.065 mil. lei
b) 10.000 mil. lei
c) 9.615 mil. lei
d) 8.000 mil. lei
81
18. Profitul net anual reproductibil al unei întreprinderi pe o perioada nedefinită în viitor este 500
mil. lei. Rata de actualizare este 18% iar rata de creştere 2%. Dacă valoarea activelor din afara
exploatării este 350 mil. lei valoarea întreprinderii va fi de:
a) 3.125 mil. lei
b) 2.775 mil. lei
c) 3.475 mil. lei
19. Profitul net anual reproductibil al unei firme pe o perioada limitată în viitor (3 ani) este 500 mil.
lei, valoarea activelor necorporale este 500 mil. lei, valoarea netă de realizare a activelor în anul
N+3 este de 500 mil. lei, iar valoarea activelor din afara exploatării de 500 mil. lei. Valoarea
întreprinderii la un cost al capitalului de 20% va fi de:
a) 2.396 mil. lei
b) 2.896 mil. lei
c) 3.296 mil. lei
d) 1.843 mil. lei
20. În condiţiile în care se evaluează o firmă necotată de dimensiuni mici şi includem în rata de
actualizare disconturile specifice, care este rata de actualizare a fluxului de numerar net la
dispoziţia acţionarilor (FNNA), ştiind că:
• randamentul obligaţiunilor guvernamentale pe termen lung = 6 %
• prima de risc pe piaţa bursieră = 5,5 %
• coeficientul β al domeniului = 0,9 %
• prima de risc pentru întreprinderi mici cotate = 5 %
• prima de risc pentru întreprinderea necotată = 4 %
• creşterea perpetuă sperată a FNNA = 5 %
a) 19,95%
b) 14,95%
c) 25,5%
d) 19,5%
21. Dacă o rată nominală a dobânzii este 10% şi rata anuală a inflaţiei este 6%, rata reală a dobânzii
este:
a) 4%
b) 2%
c) 3,77%
d) 4,53%
22. Dacă dividendul anual sperat / acţiune este 15.000 lei, iar cursul acţiunii este 105.000 lei, costul
capitalului propriu va fi:
a) 10%
b) 14,3%
c) 12%
d) nu se poate calcula
82
23. Se cunosc următoarele informaţii privind trei tranzacţii cu proprietăţi comparabile (firme
industriale):
Firma comparabilă
X Y Z
Profit net ajustat (mil.lei / an) 1.100 1.450 1.200
Preţ de vânzare (mil.lei) 6.500 7.400 6.500
- corecţia preţului de vânzare pentru - - +5%
condiţiile tranzacţiei
- corecţia preţului de vânzare pentru - +15% +10%
uzura echipamentelor
Pe baza informaţiilor disponibile rezultă o rată de capitalizare de:

a) 19,6%
b) 20,6%
c) 19,9%
d) 16,9%
83
RĂSPUNSURI
STANDARDE DE EVALUARE
1-b 2-c 3-b 4-b 5- a 6-c 7-d 8-c 9-d 10 - b
11 - d 12 - a 13 - b 14 - a 15 - d 16 - a 17 - d 18 - c 19 - d 20 - d
21 - c 22 - d 23 - c 24 - d 25 - c 26 - d 27 - c 28 - b 29 - c 30 - c
31 - d 32 - b 33 - a 34 - b 35 - b 36 - c 37 - d 38 - b 39 - b 40 - b
41 - a 42 - c 43 - d 44 - a 45 - c 46 - a 47 - d 48 - d 49 - c 50 - b
51 - d 52 - d 53 - a 54 - b 55 - b 56 - a 57 - d 58 - c 59 - a 60 - b
61 - b 62 - c 63 - a 64 - d 65 - c 66 - d 67 - d 68 - d 69 - b 70 - c
71 - b 72 - d 73 - d 74 - c 75 - c 76 - a 77 - b 78 - b 79 - a 80 - b
81 - a 82 - b 83 - c 84 - c 85 - d 86 - a 87 - d 88 - c 89 - d 90 - a
91 - d 92 - b 93 - a
DIAGNOSTICUL ÎNTREPRINDERII
1- c 2- d 3- b 4- b 5- a 6- b 7- a
8- a 9- d 10 - c 11 - c 12 - b 13 - c 14 - a 15 - d 16 - c 17 - b
18 - a 19 - d 20 - c 21 - a 22 - c 23 - d 24 - d 25 - c 26 - c 27 - b
84
28 - d 29 - a 30 - c 31 - d 32 - d 33 - b 34 - d 35 - b 36 - c 37 - d
38 - b 39 - d 40 - c 41 - a 42 - c 43 - d 44 - b 45 - a 46 - c 47 - b
48 - b 49 - c 50 - a 51 - a 52 - c 53 - b 54 - b 55 - c 56 - c 57 - c
58 - c 59 - c 60 - d 61 - a 62 - b 63 - c 64 - d 65 - c 66 - b 67 - d
68 - c 69 - c 70 - c 71 - a 72 - d 73 - b 74 - b
METODE PATRIMONIALE
1- d 2- d 3- c 4- c 5- a 6- a 7- b 8- a 9- d 10 - d
11 - b 12 - a 13 - d 14 - a 15 - d 16 - c 17 - b 18 - a 19 - c 20 - b
21 - b 22 - d 23 - a 24 - b 25 - c 26 - c 27 - a 28 - c 29 - b 30 - b
31 - c 32 - a 33 - b 34 - d 35 - b 36 - a 37 - d 38 - d 39 - c 40 - d
41 - d 42 - d 43 - c 44 - c 45 - c 46 - b 47 - b 48 - c 49 - b 50 - d
51 - c 52 - b 53 - b 54 - d 55 - b 56 - b 57 - b 58 - a 59 - b 60 - d
61 - a 62 - b 63 - c 64 - b 65 - d 66 - c 67 - c 68 - d 69 - c 70 - b
71 - d 72 - a 73 - d 74 - b 75 - b 76 - b 77 - d 78 - b 79 - c 80 - d
81 - d 82 - d 83 - d 84 - d 85 - a 86 - b 87 - c
85
METODE BAZATE PE VENIT
1- b 2- c 3- b 4- d 5- d 6- d 7- d 8- b 9- d 10 - a
11 - b 12 - b 13 - d 14 - c 15 - a 16 - d 17 - b 18 - c 19 - a 20 - a
21 - c 22 - d 23 - b 24 - b 25 - c 26 - a 27 - a 28 - d 29 - c 30 - c
31 - c 32 - d 33 - a 34 - a 35 - b 36 - c 37 - b 38 - c 39 - c 40 - c
41 - c 42 - c 43 - b 44 - d 45 - a 46 - b 47 - c 48 - c 49 - d 50 - c
51 - d 52 - c 53 - b 54 - b 55 - b 56 - c 57 - a 58 - a 59 - b 60 - b
61 - a 62 - b 63 - b 64 - b 65 - c 66 - c 67 - c 68 - b 69 - b 70 - b
71 - a 72 - c 73 - d 74 - c 75 - a 76 - b 77 - c 78 - a 79 - a 80 - a
81 - d 82 - c 83 - d 84 - c 85 - d 86 - d 87 - d 88 - b 89 - a 90 - c
91 - b 92 - d 93 - c 94 - b 95 - a 96 - d 97 - d 98 - d 99 - d 100 - d
101 - b 102 - b 103 - c 104 - b 105 - d 106 - b 107 - c 108 - c 109 - a 110 - a
111 - b 112 - a 113 - c 114 - d 115 - b 116 - a 117 - c 118 - d 119 - a 120 - a
121 - d 122 - a 123 - d 124 - d 125 - d 126 - b 127 - a 128 - b 129 - d 130 - b
131 - c
86
METODA COMPARATIEI
1- b 2- d 3- d 4- a 5- c 6- b 7- d 8- a 9- c 10 - c
11 - d 12 - b 13 - c 14 - d 15 - a 16 - a 17 - a 18 - d 19 - a 20 - c
21 - b 22 - c
ALEGEREA METODELOR DE EVALUARE.

RECONCILIEREA VALORILOR
1- a 2- a 3- d 4- c 5- b 6- d 7- d 8- c 9- c 10 - b
11 - c 12 - d 13 - a 14 - a 15 - a 16 - b 17 - b 18 - b 19 - c 20 - c
21 - a 22 - c 23 - a 24 - d 25 - c 26 - a 27 - a 28 - d 29 - b 30 - d
COD DEONTOLOGIC. RAPORTUL DE EVALUARE
1- c 2- c 3- b 4- b 5- b 6- d 7- d 8- d 9- c 10 - b
11 - c 12 - c 13 - c 14 - c 15 - b 16 - d 17 - c 18 - a 19 - c 20 - b
21 - a 22 - d 23 - c 24 - d 25 - b 26 - b 27 - b 28 - a 29 - c 30 - c
31 - d 32 - c 33 - d 34 - a
87
LICHIDARE. GARANŢII
1- d 2- d 3- b 4- c 5- c 6- b 7- d 8- c 9- c 10 - a
11 - c 12 - b 13 - b 14 - b 15 - a 16 - c 17 - c 18 - a 19 - b 20 - c
21 - c 22 - a 23 - c 24 - a 25 - a 26 - c
MAJORARE DE CAPITAL SOCIAL
1- b 2- d 3- b 4- b 5- b
DISCONTURI. PRIMA DE CONTROL
1- b 2- b 3- d 4- d 5- d 6- c 7- c 8- a 9- b
EVALUAREA PENTRU SITUAŢII FINANCIARE
1- b 2- d 3- d 4- b 5- d 6- b 7- b 8- a 9- b 10 - c
11 - b 12 - b 13 - d 14 - c 15 - d 16 - b 17 - d
JURIDIC
1- c 2- b 3- d 4- c 5- d 6- a 7- c 8- c 9- b 10 - c
88
INFLUENTA FACTORILOR DE MEDIU
1- b 2- d 3- d 4- b 5- c
PROBLEME
1- a 2- b 3- a 4- a 5- d 6- a 7- b 8- b 9- b 10 - b
11 - c 12 - a 13 - c 14 - c 15 - c 16 - a 17 - c 18 - c 19 - d 20 - a
21 - c 22 - b 23 - d
89

Grile Evaluarea Intreprinderii

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Grile Evaluarea Intreprinderii

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

STANDARDE DE EVALUARE

1. Din ipostaza de expert consultant al clientului, tipul de valoare estimată va fi:

2. Dacă întreprinderea va funcţiona şi cu credite, valoarea întreprinderii faţă de valoarea

3. Standardele internaţionale de evaluare:

4. În prezentarea metodologiei de evaluare:

5. Abordările în evaluarea întreprinderilor sunt:

6. Procesul estimării valorii de piaţă înseamnă:

7. Valoarea unei proprietăţi este dată de:

9. În optica standardelor de evaluare ANEVAR, abordarea pe bază de active include metode de

10. Fondul comercial se va calcula în optica standardelor de evaluare:

12. Principiul anticipării arată că valoarea se bazează pe:

13. Abordarea evaluării prin capitalizarea venitului se bazează pe principiul:

14. Evaluarea activelor necorporale este de competenţa:

15. Ce metode utilizează informaţii de piaţă:

17. Principiul substituţiei este aplicabil în:

19. Influenţa factorilor de mediu asupra valorii unei întreprinderi:

20. Termenul de „valoare” este utilizat în raportul de evaluare cu alt atribut:

21. Principiul fundamental de evaluare al abordării bazate pe venit este:

22. Care tip de valoare este sinonim cu valoarea de piaţă:

25. Care NU este factor de producţie:

26. Principiul substituţiei este specific:

27. Prima etapă a procesului de evaluare este:

28. Cărui tip de valoare îi corespunde o perioadă de comercializare limitată:

29. Care este o condiţie a definiţiei valorii de piaţă:

30. Valoarea de piaţă, prin definiţie este:

31. Tipul de valoare pentru un anumit investitor este:

33. Care este un criteriu al celei mai bune utilizări:

34. Alegerea metodelor de evaluare se face:

35. Termenul de „capacitate beneficiară” mai este folosit în terminologia standardelor

36. Proprietatea intelectuală conţine active necorporale:

37. Costul unui activ este:

38. Care este caracteristica unei investiţii imobiliare:

39. Evaluarea instalaţiilor şi echipamentelor este de competenţa:

42. Între obiectivele standardelor de evaluare fac parte:

46. În accepţiunea evaluării prin capitalizare se înţelege:

47. Sintagmele “la data evaluării” şi “suma estimată” exprimă:

49. Metodele şi tehnicile recunoscute de evaluare sunt:

50. Proprietatea imobiliară este un concept:

51. Proprietatea mobiliară include:

52. Conceptul de valoare a unui bun:

53. Evaluatorul extern:

54. Evaluatorul independent este un evaluator extern şi care în ultimele:

55. Prin interes financiar indirect în relaţia client-evaluator se înţelege:

57. Valoarea de garantare a creditului ipotecar:

67. Nu este o eroare în evaluarea unei întreprinderi:

68. Nu este o eroare în evaluarea unei întreprinderi:

70. Termenul activ din afara exploatării se referă la:

71. Existenţa unui activ din afara exploatării generează:

73. Teoria valorii are un postulat care precizează că:

74. Teoria valorii are un postulat care precizează că:

80. Principiul anticipării arată că:

81. Principiul contribuţiei arată că:

83. Principiul substituţiei cere ca întreprinderile comparabile să fie:

84. Principiul contribuţiei arată că:

86. În evaluarea pentru divizare se are în vedere:

87. Principiul substituţiei cere ca o întreprindere de substituţie:

88. Ultima etapă în procesul de evaluare este:

91. Metoda practicienilor apare în terminologia standardelor internaţionale de evaluare:

92. Ce se înţelege prin valoarea capitalului investit (VCI):

1. Lichiditatea generală curentă se calculează prin raportul dintre:

2. Lichiditatea rapidă (intermediară) se calculează prin raportul dintre:

3. Rata solvabilităţii generale exprimă raportul dintre:

4. Rata autonomiei financiare este: