Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Ce este economia ?
21. Atunci când se consumă succesiv unităţi dintr-un bun, intensitatea nevoii
umane pentru bunul respectiv:
a) scade;
b) nu se modifică;
c) creşte;
d) poate să crească sau să scadă;
e) se accentuează.
22. Utilitatea marginală scontată a se obţine prin consumul unor unităţi succesive
dintr-un bun este:
a) constantă;
b) crescătoare şi pozitivă;
c) întotdeauna negativă;
d) crescătoare şi negativă;
e) descrescătoare.
PA = UmgB ;
c) PB PA
d) P = P ;
A B
e) UmgA = UmgB.
a) Umg = UT ;
Qx
b) Umg = Qx ;
U
T
UT Q
c) Umg = ; x
Qx
d) Umg = ;
U
T
Q
e) Umg = Px .
40. Care din elementele de mai jos reprezintă intrări pentru activitatea firmei?
a) impozitele;
b) subvenţiile;
c) vânzările de bunuri economice;
d) salariile;
e) amortizarea capitalului tehnic fix.
48. La baza împărţirii capitalului tehnic în capital fix şi capital circulant se află:
a) mărimea firmei;
b) domeniul de activitate al firmei;
c) legătura cu factorul muncă;
d) modul cum participă la activitatea economică;
e) forma de uzură la care este supus.
10
49. Capitalul tehnic fix:
a) se consumă integral într-un ciclu de producţie;
b) cuprinde şi apa tehnologică;
c) se înlocuieşte după fiecare ciclu de producţie;
d) este afectat de uzura fizică şi morală;
e) participă la un singur ciclu de producţie.
52. Uzura morală (involuntară) a capitalului tehnic fix apare sub incidenţa:
a) folosirii în producţie;
b) progresului tehnic şi a condiţiilor pieţei;
c) acţiunii agenţilor naturali;
d) poluării mediului natural;
e) uzurii fizice.
56. Dacă productivitatea marginală a factorului substituit este mai mică decât
productivitatea marginală a factorului ce îl substituie, rata marginală de
substituţie este:
a) negativă şi supraunitară;
b) pozitivă şi subunitară;
c) egală cu zero;
d) negativă;
e) egală cu productivitatea marginală a factorului ce substituie.
14
Utilizarea factorilor de producţie
82. Dacă volumul producţiei este egal cu zero, atunci este valabilă următoarea
relaţie:
a) CF=CV;
b) CT=CV;
c) CF=0;
d) CT=CF;
e) CV>CF.
85. Atunci când costurile variabile cresc mai rapid decât creşte producţia, pe
termen scurt, costul fix mediu:
a) creşte;
b) scade;
c) nu se modifică;
d) este egal cu costul variabil mediu;
e) determină sporirea costului total mediu.
86. La o scădere a producţiei, dacă sporeşte costul variabil mediu, costul total
mediu, pe termen scurt:
a) scade;
b) nu se modifică;
c) creşte;
d) nu depinde de evoluţia producţiei;
e) evoluează în sens invers cu nivelul costului fix mediu.
102. O firmă obţine o producţie de 20000 tone dintr-un anumit bun economic în
condiţiile unei productivităţi medii a muncii de 200 tone/salariat. Numărul de
salariaţi utilizaţi în acest scop este:
a) 100;
b) 200;
c) 150;
d) 1000;
e) 10.
105. În T0 costul variabil mediu este 100 u.m. Pe termen scurt, , dacă producţia
creşte cu 50% iar costurile variabile totale cresc cu 25%, costul marginal este
de:
a) 25 u.m.;
b) 75 u.m.;
c) 125 u.m.;
21
d) 50 u.m.;
e) 250 u.m.
106. Dacă producţia scade cu 60%, costul fix mediu:
a) creşte cu 150%;
b) scade cu 150%;
c) creşte cu 250%;
d) scade cu 250%;
e) creşte cu 50%.
107. La o producţie de 21 unităţi, costul total este de 1000 u.m. Când producţia
este de 23 de unităţi, costul total este de 1280 u.m., iar costul marginal este de
100 u.m. Costul marginal al celei de-a 22 unităţi este, în u.m.:
a) 280;
b) 180;
c) 480;
d) 1280;
e) 1180.
109. Atunci când salariul nominal creşte mai mult decât creşte salariul real,
preţurile bunurilor de consum:
a) scad;
b) cresc în acelaşi ritm cu salariul real;
c) nu se modifică;
d) scad în acelaşi ritm cu salariul real;
e) cresc mai puţin decât salariul nominal.
110. Atunci când preţurile bunurilor de consum cresc mai puţin decât creşte
salariul real, salariul nominal:
a) creşte mai mult decât salariul real;
b) creşte mai puţin decât salariul real;
c) scade;
d) nu se modifică;
e) creşte mai puţin decât preţurile bunurilor de consum.
111. Pentru aprecierea justeţei diferenţierii salariilor trebuie să se ţină seama de:
a) necesitatea prelungirii perioadei de muncă a lucrătorilor;
b) contribuţia lucrătorilor la activitatea economică;
c) nevoia de egalizare a salariilor;
d) tipul de progres tehnic dominant;
e) faptul că salariul trebuie corelat neapărat cu vârsta celui care lucrează.
139. Suma de bani pe care societatea, în ansamblul ei, o acordă pentru a spori
veniturile unor categorii de salariaţi sau numai ale unor grupuri din cadrul
acestora ce se confruntă cu dificultăţi mari reprezintă:
a) salariul colectiv;
b) salariul real;
c) câştig real;
d) salariul social;
e) salariul minim.
a) IP
I
SN ⋅100;
b) I
SN
⋅100;
c) IP
I
SN1
⋅100;
I SN0
IP1
d) IP ⋅100;
0
SR
e) ⋅100.
I
SN
152. Din perspectiva producătorului, salariul spre deosebire de profit este un:
a) venit specific;
b) câştig real;
c) venit impozabil;
d) cost;
e) venit legitim.
157. În T0 salariul nominal al unui individ era de 1.500.000 lei, iar preţul unei
pâini de 5.000 lei. În T1, salariul nominal a crescut cu 100%, iar preţul pâinii
cu 300%. Salariul real în T1 faţă de T0:
a) a crescut cu 50%;
b) a scăzut cu 50%;
c) a rămas constant;
d) a crescut cu 100%;
e) a scăzut cu 100%.
159. Salariul nominal în T0 este de 2.000.000 lei. În perioada T 0-T1, acesta creşte
cu 50% iar preţurile bunurilor de consum cresc cu 200%. Salariul real:
a) a crescut cu 50%;
b) a scăzut cu 100%;
c) a scăzut cu 150%;
d) a scăzut cu 50%;
e) a crescut cu 100%.
160. Dacă în perioada T0-T1 salariul nominal a scăzut cu 50% iar preţurile de
consum s-au dublat, salariul real:
a) a scăzut cu 150%;
b) a scăzut cu 50%;
c) a crescut cu 50%;
d) a scăzut cu 125%;
e) a scăzut cu 75%.
32
161. Salariul nominal net în T0 este de 5.000.000 lei. În situaţia în care, în perioada
T0-T1, creşterea salariului reprezintă 50% din creşterea productivităţii medii a
muncii, care s-a dublat, salariul nominal net în T1 este:
a) 5.500.000 lei;
b) 10.000.000 lei;
c) 7.500.000 lei;
d) 7.250.000 lei;
e) 10.500.000 lei.
162. Atunci când salariul real scade cu 25%, iar salariul nominal creşte cu 50%,
indicele preţurilor de consum este:
a) 109%;
b) 110%;
c) 121%;
d) 200%;
e) 150%.
163. Dacă salariul real creşte cu 25%, iar salariul nominal cu 20%, preţurile
bunurilor de consum:
a) scad cu 4,16%;
b) cresc cu 4,16%;
c) scad cu 4%;
d) cresc cu 5%;
e) scad cu 5%.
164. Dacă salariul real creşte cu 20%, iar rata inflaţiei este 15%, salariul nominal:
a) scade cu 38%;
b) creşte cu 28%;
c) creşte cu 4,3%;
d) scade cu 4,3%;
e) creşte cu 38%.
165. În T0, salariul nominal era de 25.000 u.m. Cu cât trebuie mărit salariul
nominal pentru ca salariul real să crească cu 30%, în condiţiile sporirii
preţurilor cu 40%?
a) cu 7,69%;
b) cu 80%;
c) cu 20.000 u.m.;
d) cu 20.500 u.m.;
e) cu 90%.
33
166. Din vânzarea producţiei obţinute, o firmă încasează 10 mld. u.m. Obţinerea
producţiei ocazionează costuri totale de 8 mld. u.m. În condiţiile în care firma
trebuie să plătească statului sub formă de impozite şi taxe pe profit 25%, iar
cota repartizată sub formă de dividende este de 10%, mărimea dividendelor
plătite acţionarilor va fi:
a) 35,7 mil. u.m.;
b) 150 mil. u.m.;
c) 50 mil. u.m.;
d) 17,5 mil. u.m.;
e) 500 mil. u.m.
167. La un preţ unitar de 10.000 u.m., un cost fix total de 1 milion u.m. şi un cost
variabil mediu de 5.000 u.m., volumul producţiei la care profitul total al
firmei este egal cu zero este:
a) 300 unităţi;
b) 200 unităţi;
c) 150 unităţi;
d) 250 unităţi;
e) 100 unităţi.
168. La o rată a profitului, calculată la costurile totale, de 10%, o cifră de afaceri
de 400 milioane u.m. a asigurat firmei un profit de:
a) 363,63 milioane u.m;
b) 36,36 milioane u.m.;
c) 40 milioane u.m.;
d) 76,63 milioane u.m.;
e) 46,43 milioane u.m.
169. La o cifră de afaceri de 20 milioane u.m. şi la o rată a profitului, calculată la
costurile totale, de 20%, costul total de producţie este:
a) 3,34 milioane u.m.;
b) 23,34 milioane u.m.;
c) 16,66 milioane u.m.;
d) 18,43 milioane u.m.;
e) 24,34 milioane u.m.
170. O firmă previzionează pentru anul următor costuri fixe totale de 20 milioane
u.m., un cost variabil mediu de 2000 u.m. şi că preţul bunului pe care-l
produce va fi de 7000 u.m.. În condiţiile în care firma şi-a stabilit ca obiectiv
obţinerea unui profit total de 5 milioane u.m., producţia care trebuie realizată
este de:
a) 6000 bucăţi;
b) 4500 bucăţi;
c) 5000 bucăţi;
d) 7500 bucăţi;
e) 10.000 bucăţi.
34
171. În T0, rata profitului calculată la costurile totale a fost de 10%. În T 1, costurile
totale cresc cu 20%, iar rata profitului calculată la costurile totale creşte cu 5
puncte procentuale. Profitul în T1:
a) creşte cu 280%;
b) scade cu 280%;
c) creşte cu 180%;
d) creşte cu 80%;
e) rămâne constantă.
172. În T0, costurile totale reprezintă 80% din cifra de afaceri. În T 1, cifra de
afaceri creşte cu 40%, iar profitul se dublează. Costurile totale în T1:
a) nu se modifică;
b) se reduc cu 12,5%;
c) se reduc cu 70%;
d) cresc cu 25%;
e) cresc cu 20,5%.
173. Dacă nivelul preţului de vânzare este de 20.000 u.m., iar rata profitului
calculată în funcţie de cost este de 25%, atunci nivelul costului şi profitului
sunt:
a) 4.000 u.m., 16.000 u.m.;
b) 10.000 u.m., 10.000 u.m.;
c) 16.000 u.m., 4.000 u.m.;
d) 8.000 u.m., 12.000 u.m.;
e) 12.000 u.m., 8.000 u.m.
174. Costul de producţie în T0 reprezintă 80% din preţ, iar în T 1 reprezintă 75%
din preţ. Cum s-a modificat rata profitului calculată la cifra de afaceri?
a) creşte cu 25%;
b) a crescut cu 20%;
c) a scăzut cu 5 puncte procentuale;
d) a scăzut cu 25%;
e) a scăzut cu 20%.
175. Un capital se roteşte anual de 3 ori, totalul încasărilor fiind de 2 mil. um.
corespunzător fiecărei rotaţii. Dacă rata anuală a profitului în funcţie de costul
total este de 25%, nivelul anual al profitului şi costului total va fi:
a) 4 mil u.m., 1,2 mil. u.m.;
b) 1,2 mil u.m., 4,8 mil. u.m.;
c) 0,4 mil u.m., 1,6 mil. u.m.;
d) 1,6 mil u.m., 0,4 mil. u.m.;
e) 1 mil u.m., 1 mil. u.m.
35
176. Profitul reprezintă 20% din cost. Costurile materiale reprezintă 20% din
costurile totale, iar cheltuielile salariale reprezintă 300 u.m. Masa profitului
va fi:
a) 50 u.m.;
b) 60 u.m.;
c) 75 u.m.;
d) 90 u.m.;
e) 100 u.m.
177. Costul fix mediu în T0 este 2.000 u.m., iar costul variabil mediu de 3.000 u.m.
Producţia creşte de 2 ori, iar costurile variabile totale cu 50%. Când preţul
este constant, creşterea profitului unitar este:
a) 1.250 u.m.;
b) 1.350 u.m.;
c) 1.450 u.m.;
d) 1.750 u.m.;
e) 2.000 u.m.
178. Un credit de 10 milioane u.m. este acordat pe o perioadă de trei ani, cu o rată
anuală a dobânzii de 10% , în regim de dobândă compusă. Suma finală pe
care debitorul trebuie să o restituie este de:
a) 13.300.000 u.m.;
b) 13.331.000 u.m.;
c) 3.300.000 u.m.;
d) 1.331.000 u.m.;
e) 13.330.000 u.m.
179. Un credit acordat unei firme pe doi ani, în regim de dobândă compusă, cu o
rată anuală de 20%, aduce o dobândă totală de 44 milioane u.m. Creditul
acordat este de:
a) 74 milioane u.m.;
b) 144 milioane u.m.;
c) 120 milioane u.m.;
d) 100 milioane u.m.;
e) 110 milioane u.m.
180. O bancă acordă două credite însumând 3 milioane u.m, primul pe 1 an cu o
rată anuală a dobânzii de 20%, iar al doilea pe 6 luni cu o rată a dobânzii de
10%. Dobânda încasată de către bancă din primul credit este de două ori mai
mare decât dobânda celui de-al doilea credit. Cele două credite sunt:
a) 1,5 milioane şi, respectiv, 1,5 milioane;
b) 1,25 milioane şi, respectiv, 1,75 milioane;
c) 1 milion şi, respectiv, 2 milioane;
d) 2 milioane şi, respectiv, 1 milion;
e) 2,25 milioane şi, respectiv, 0,75 milioane. 36
181. Ce sumă de bani trebuie să depună în prezent la o bancă un individ pentru a
obţine în 2 ani un venit din dobândă de 210.000 u.m., în condiţii de dobândă
compusă, la o rată anuală a dobânzii de 10%?:
a) 2.000.000 u.m.;
b) 1.200.000 u.m.;
c) 1.100.000 u.m.;
d) 1.000.000 u.m.;
e) 2.000.000 u.m.
182. O firmă a împrumutat de la o bancă 100 milioane u.m. pentru doi ani, plătind
o dobândă totală de 44 milioane u.m. Rata anuală a dobânzii cu care a fost
contractat creditul, în regim de dobândă compusă, este de;
a) 10%;
b) 20%;
c) 30%;
d) 40%;
e) 100%.
183. Un agent depune la bancă suma de 200 milioane u.m., cu o rată anuală a
dobânzii de 20%. Care este dobânda obţinută de deponent după 2 ani, în
regim de dobândă compusă?:
a) 44 milioane u.m.;
b) 10 milioane u.m.;
c) 60 milioane u.m.;
d) 88 milioane u.m.;
e) 48 milioane u.m..
184. Un agent economic contractează un credit bancar de 100 milioane u.m pe o
perioadă de 1 an cu o rată nominală a dobânzii de 20%. În condiţiile în care în
acel an rata inflaţiei a fost de 10%, rata reală a dobânzii este:
a) 20%;
b) 10%;
c) 1%;
d) 100%;
e) 0,1%.
185. Un credit de 1 milion lei este acordat pe principiul dobânzii compuse, pe o
durată de doi ani, cu o rată anuală a dobânzii de 10%. Rata dobânzii, pe
principiul dobânzii simple, ce aduce aceeaşi dobândă, tot pe doi ani, este:
a) 13%;
b) 12%;
c) 11%;
d) 10,5%;
e) 10%. 37
186. La un credit de 1 mil. u.m., o bancă percepe o rată anuală a dobânzii de 40%.
În aceste condiţii, dobânda încasată la trei luni va fi:
a) 400.000 u.m.;
b) 300.000 u.m.;
c) 200.000 u.m.;
d) 150.000 u.m.;
e) 100.000 u.m.
187. O firmă contractează un împrumut în sumă de 1 mil u.m. Peste 1 an, firma
returnează băncii 1,5 mil u.m. Dacă în acest interval preţurile au crescut cu
50%, ratele nominală şi reală ale dobânzii sunt:
a) 50%, 0%;
b) 50%, 100%;
c) 100%, 50%;
d) 0%, 50%;
e) 50%, 50%.
188. O bancă acordă un împrumut în valoare totală de 2 mil. u.m., pe termen de
doi ani. Dacă rata anuală a dobânzii este de 10%, suma încasată de bancă
după doi ani este:
a) 2.500.000 u.m.;
b) 2.530.000 u.m.;
c) 2.250.000 u.m.;
d) 2.150.000 u.m.;
e) 2.420.000 u.m.
189. O bancă primeşte sub formă de depozite suma de 3 mil. u.m., rata dobânzii la
depozite fiind de 10%. Pe baza acestor sume, banca acordă împrumuturi, pe
termen de un an, rata dobânzii fiind de 12%. Dacă banca suportă cheltuieli
generale de funcţionare de 30.000 u.m., profitul băncii va fi:
a) 50.000 u.m.;
b) 330.000 u.m.;
c) 327.000 u.m.;
d) 60.000 u.m.;
e) 30.000 u.m.
190. Care este suma prezentă care generează peste doi ani, în regim de dobândă
compusă, o sumă finală de 144.000 u.m., în condiţiile în care rata anuală a
dobânzii este de 20%?
a) 110.000 u.m.;
b) 100.000 u.m.;
c) 90.000 u.m.;
d) 80.000 u.m.;
e) 70.000 u.m. 38
Piaţa
197. Între modificarea preţului şi modificarea cantităţii cerute dintr-un bun există:
a) o relaţie directă;
b) o relaţie inversă;
c) atât o relaţie directă cât şi una indirectă;
d) o relaţie de la parte la întreg;
e) aceeaşi relaţie ca de la preţ la ofertă.
204. Decizia de a reduce preţul unitar pe piaţa unui bun se ia atunci când cererea
pentru bunul respectiv este:
a) inelastică;
b) cu elasticitate unitară;
c) elastică;
d) independentă de veniturile consumatorilor;
e) independentă de volumul valoric al vânzărilor.
206. Atunci când coeficientul de elasticitate a cererii în raport de venit este pozitiv,
dar subunitar, cererea:
a) este elastică;
b) evoluează în sens opus faţă de venit;
c) este inelastică,
d) este cu elasticitate unitară;
e) evoluează în acelaşi sens cu venitul, dar mai puternic.
41
207. La o cerere elastică, în raport de venit, cantitatea cerută:
a) este mai mică decât oferta;
b) este mai mare decât oferta;
c) se modifică mai mult decât venitul;
d) se modifică în aceeaşi proporţie cu venitul;
e) se modifică mai puţin decât venitul.
215. Când pe piaţa unui bun oferta creşte mai puţin decât creşte cererea:
a) preţul de echilibru scade;
b) cantitatea de echilibru scade;
c) preţul şi cantitatea de echilibru scad;
d) preţul şi cantitatea de echilibru cresc;
e) preţul de echilibru creşte şi cantitatea de echilibru scade.
216. Când pe piaţa unui bun, cererea creşte mai puţin decât creşte oferta, preţul şi
cantitatea de echilibru:
a) cresc;
b) scad;
c) nu se modifică;
d) scade şi, respectiv, creşte;
e) creşte şi, respectiv, scade.
217. Când pe piaţa unui bun, cererea creşte şi oferta scade, preţul şi cantitatea de
echilibru:
a) cresc;
b) scad;
c) nu se modifică;
d) creşte şi, respectiv, creşte, scade sau nu se modifică;
e) scade şi, respectiv, creşte, scade sau nu se modifică.
218. Când pe piaţa unui bun, cererea scade şi oferta creşte, preţul şi cantitatea de
echilibru:
a) scad;
b) cresc;
c) nu se modifică;
d) scade şi, respectiv, creşte;
e) scade şi respectiv, creşte, scade, nu se modifică. 43
219. Când pe piaţa unui bun, oferta creşte mai mult decât scade cererea, preţul şi
cantitatea de echilibru:
a) scad;
b) cresc;
c) nu se modifică;
d) scade şi, respectiv, creşte;
e) creşte şi, respectiv, scade.
222. Dacă preţul unui bun este 2000 u.m., atunci oferta este de 200 de unităţi.
Dacă preţul este de 4000 u.m., atunci oferta este de 240 unităţi. Coeficientul
elasticităţii ofertei în funcţie de preţ este:
a) 5;
b) 0,5;
c) 0,8;
d) 0,2;
e) 1.
223. Pe piaţa grâului, cererea şi oferta sunt Qc= 50 – 2P şi, respectiv, Qo = 10 + 4P,
(unde Q – cantitatea, P – preţul). Dacă guvernul intervine asupra preţului
fixându-l la un nivel de 5 u.m., pe piaţă apare un exces de:
a) ofertă de 10 unităţi;
b) cerere de 40 unităţi;
c) cerere de 10 unităţi;
d) ofertă de 30 unităţi;
e) ofertă de 40 unităţi.
44
224. Pe piaţa unui bun, cererea şi oferta sunt Qc= 30 – 5P şi, respectiv, Qo = 12 + P,
(unde Q – cantitatea, P – preţul). Preţul şi cantitatea de echilibru sunt:
a) 3 şi, respectiv, 20;
b) 4 şi, respectiv, 10;
c) 4 şi, respectiv, 16;
d) 3 şi, respectiv, 15;
e) 5 şi, respectiv, 5.
225. Dacă preţul unui bun se reduce de la 300 la 250 u.m., iar cantitatea cerută
creşte de la 200 la 400 bucăţi, coeficientul de elasticitate a cererii în raport de
preţ este:
a) 2;
b) 4;
c) 0,9;
d) 12;
e) 6.
227. Pe piaţa untului, la un preţ de 20.000 u.m. apare un exces de ofertă, iar la un
preţ de 10.000 u.m. apare un exces de cerere. Preţul de echilibru la unt este:
a) mai mare de 20.000 u.m.;
b) mai mic de 10.000 u.m.;
c) între 10.000 u.m. şi 20.000 u.m.;
d) 22.000 u.m.;
e) 9.000 u.m..
230. Dacă oferta unui bun are o elasticitate unitară, iar preţul bunului creşte cu
10%:
a) cantitatea oferită creşte cu mai mult de 10%;
b) cantitatea cerută scade cu cel puţin 10%;
c) cantitatea oferită creşte cu 10%;
d) cantitatea oferită nu se modifică
e) cantitatea oferită scade cu 1%.
46
Pieţe, concurenţă, preţuri
235. Atunci când piaţa unui bun economic se caracterizează prin existenţa unui
singur vânzător şi a unui singur cumpărător, ea se numeşte:
a) piaţă de monopson;
b) piaţă de oligopol;
c) piaţă de concurenţă pură şi perfectă;
d) piaţă cu concurenţă loială;
e) piaţă de monopol bilateral.
47
236. Piaţa caracterizată prin existenţa a numeroşi agenţi ai cererii şi numeroşi
agenţi ai ofertei poate fi:
a) piaţă de monopol;
b) piaţă monopolistică;
c) piaţă de oligopol;
d) piaţă de oligopol bilateral;
e) piaţă de monopol bilateral.
237. Piaţa caracterizată prin existenţa a numeroşi agenţi ai cererii şi câţiva agenţi ai
ofertei se numeşte:
a) piaţă de oligopol;
b) piaţă monopolistică;
c) piaţă de monopol;
d) piaţă de oligopson;
e) piaţă de oligopol bilateral.
239. Piaţa caracterizată prin câţiva agenţi ai cererii şi numeroşi agenţi ai ofertei se
numeşte:
a) piaţă monopolistică;
b) piaţă de monopson;
c) piaţă de oligopson;
d) piaţă de oligopol bilateral;
e) piaţă de monopson contrat.
240. Piaţa caracterizată prin câţiva agenţi ai cererii şi câţiva agenţi ai ofertei se
numeşte:
a) piaţă de monopson contrat;
b) piaţă de monopol;
c) piaţă de monopol bilateral;
d) piaţă de oligopson;
e) piaţă de oligopol bilateral.
48
241. Piaţa caracterizată prin câţiva agenţi ai cererii şi un singur agent al ofertei se
numeşte:
a) piaţă de monopol contrat;
b) piaţă de monopol bilateral;
c) piaţă de monopson contrat;
d) piaţă de monopson;
e) piaţă de oligopson.
242. Piaţa caracterizată prin existenţa unui singur agent al cererii şi numeroşi
agenţi ai ofertei se numeşte:
a) piaţă monopolistică;
b) piaţă de oligopson;
c) piaţă de oligopol;
d) piaţă de monopson;
e) piaţă de monopol.
243. Piaţa caracterizată prin existenţa unui singur agent al cererii şi câţiva agenţi ai
ofertei se numeşte:
a) piaţă de monopol;
b) piaţă de oligopol;
c) piaţă de monopson contrat;
d) piaţă de oligopson;
e) piaţă monopolistică.
246. Cele două funcţii principale ale primelor forme de bani au fost:
a) mijloc de schimb şi mijloc de măsură (etalon) pentru celelalte bunuri;
b) mijloc de schimb şi mijloc de plată;
c) mijloc de măsură (etalon) pentru celelalte bunuri şi mijloc de plată;
d) mijloc de măsură (etalon) pentru celelalte bunuri şi mijloc de rezervă şi
economisire;
e) mijloc de schimb şi mijloc de rezervă şi economisire.
271. Trezoreria:
a) este o bancă comercială;
b) atrage depozite de la populaţie şi acordă credite agenţilor economici;
c) este bancă a statului care centralizează şi gestionează fondurile publice;
d) realizează schimb valutar pentru persoanele fizice, rezidenţi şi nerezidenţi;
e) are surplus de fonduri dacă bugetul este deficitar.
273. Între operaţiunile prin care are loc creşterea masei monetare, se include:
a) limitarea creditului;
b) rambursarea creditelor;
c) emisiunea monetară;
d) schimbul valutar al monedei interne pe alte monede convertibile;
e) creşterea vitezei de rotaţie a banilor. 54
274. Între împrejurările care duc la restrângerea masei monetare se include:
a) creşterea preţurilor interne;
b) creşterea cantităţii bunurilor marfare;
c) acoperirea deficitului bugetar;
d) creşterea vitezei de rotaţie a banilor;
e) cumpărarea de valută de către banca centrală.
275. Între operaţiunile prin care are loc restrângerea masei monetare, se include:
a) acordarea de credite de către băncile comerciale;
b) refinanţarea băncilor comerciale de către banca centrală;
c) emisiunea monetară;
d) vânzarea de valută de către banca centrală;
e) reducerea vitezei de rotaţie a banilor.
277. Atunci când masa monetară este de 20000 miliarde u.m. iar volumul valoric
al tranzacţiilor de 80000 miliarde u.m., viteza de rotaţie a banilor este:
a) 0,25;
b) 1;
c) 4;
d) 0,5;
e) 1,2.
278. În T0 masa monetară este de 3000 miliarde u.m. În perioada T0 – T1, sistemul
bancar acordă credite de 300 miliarde u.m. iar credite de 200 miliarde u.m.
ajung la scadenţă şi trebuie rambursate către bănci. Atunci, masa monetară în
T1 este:
a) 3300 miliarde u.m.;
b) 3000 miliarde u.m.;
c) 3200 miliarde u.m.;
d) 3100 miliarde u.m.;
e) 3500 miliarde u.m.
55
279. Dacă preţurile cunosc o reducere generalizată de 25%, puterea de cumpărare
a monedei:
a) creşte cu 20%;
b) scade cu 25%;
c) creşte cu 33,33%;
d) nu se modifică;
e) scade cu 80%.
280. La un curs de 35000 lei la 1 dolar, dacă intră în ţară 100 milioane de dolari şi
ies 80 milioane de dolari, iar celelalte condiţii nu se modifică, atunci masa
monetară în circulaţie:
a) scade cu 700 miliarde u.m.;
b) creşte cu 700 miliarde u.m.;
c) scade cu 3500 miliarde u.m.;
d) creşte cu 2800 miliarde u.m.;
e) scade cu 1700 miliarde u.m.
281. Volumul valoric al tranzacţiilor este 140000 u.m. iar viteza de rotaţie a
monedei este de 7. Masa monetară în circulaţie este:
a) 14000 u.m.;
b) 20000 u.m.;
c) 10000 u.m.;
d) 140000 u.m.;
e) 98000 u.m.
282. Atunci când masa monetară este 30000 u.m. iar volumul valoric al
tranzacţiilor 150000 u.m., viteza de rotaţie a monedei este:
a) 3;
b) 0,2;
c) 1;
d) 0,5;
e) 5.
283. Masa monetară creşte cu 26% iar preţurile cresc cu 20%. Dacă viteza de
rotaţie monedei este constantă, atunci volumul fizic al tranzacţiilor:
a) creşte cu 5%;
b) scade cu 26%;
c) creşte cu 26%;
d) nu se modifică;
e) creşte cu 20%.
56
284. În intervalul T0 – T1, masa monetară creşte de la 5000 miliarde u.m. la 12000
miliarde u.m. În acelaşi interval, valoarea tranzacţiilor creşte de la 10000 la
36000 miliarde u.m. Viteza de circulaţie a banilor în T0 şi T1 este:
a) 2 şi, respectiv 1,5;
b) 2 şi, respectiv 3;
c) 2,5 şi, respectiv 1,5;
d) 3 şi, respectiv 3,5;
e) 3 şi, respectiv 2,5.
285. În intervalul T0 – T1, masa monetară în circulaţie creşte cu 8%, volumul fizic
al tranzacţiilor cu 12%, iar preţurile cresc cu 6%. Viteza de rotaţie a monedei:
a) creşte cu 1,92%;
b) scade cu 1,92%;
c) creşte cu 10%;
d) creşte cu 9,92%;
e) scade cu 9,92%.
287. În T1 faţă de T0, masa monetară în circulaţie creşte cu 50%. Dacă în acelaşi
interval valoarea tranzacţiilor pe piaţă sporeşte cu 25%, viteza de rotaţie a
monedei:
a) scade cu 16,67%;
b) creşte cu 83,33%;
c) scade cu 83,33%;
d) nu se modifică;
e) creşte cu 166,67%.
288. Dacă masa monetară în circulaţie este de 15000 miliarde u.m. şi viteza de
rotaţie a monedei este 4, atunci valoarea tranzacţiilor pe piaţă este:
a) 3750 miliarde u.m.;
b) 60000 miliarde u.m.;
c) 30000 miliarde u.m.;
d) 90000 miliarde u.m.;
e) 15000 miliarde u.m.
57
289. Atunci când masa monetară în circulaţie este 20000 miliarde u.m. iar valoarea
tranzacţiilor pe piaţă de 120000 miliarde u.m., viteza de rotaţie a monedei
este:
a) 16,66;
b) 6,66;
c) 6;
d) 1;
e) 1,66.
290. În T1 faţă de T0, masa monetară în circulaţie creşte cu 200%. Dacă în acelaşi
interval valoarea tranzacţiilor pe piaţă sporeşte cu 50%, viteza de rotaţie a
monedei:
a) creşte cu 50%;
b) scade cu 150%;
c) creşte cu 100%;
d) scade cu 100%;
e) scade cu 50%.
58
Piaţa financiară
298. Dacă gradul de risc este mai mare pentru acţiuni decât pentru obligaţiuni,
atunci:
a) investitorii se orientează către acţiuni;
b) investitorii se orientează către obligaţiuni;
c) randamentul acţiunilor este mai mare decât rata cuponului obligaţiunilor;
d) randamentul acţiunilor este mai mic decât rata cuponului obligaţiunilor;
e) piaţa acţiunilor este de tip “bear”.
309. Venitul anual adus de o obligaţiune este de 1000 u.m. Care este modificarea
procentuală şi absolută a cursului obligaţiunii, dacă rata dobânzii se reduce de
la 25% la 20%:
a) creşte cu 20%, respectiv cu 4000 u.m.;
b) creşte cu 25%, respectiv cu 4000 u.m.;
c) scade cu 20%, respectiv cu 8000 u.m.;
d) creşte cu 25%, respectiv cu 1000 u.m.;
e) creşte cu 20%, respectiv cu 1000 u.m.
310. Încasările unei firme sunt de 20 miliarde u.m. iar costurile totale de 12
miliarde u.m. Impozitul pe profit este de 25%, iar 75% din profitul net se
distribuie acţionarilor sub formă de dividende. Capitalul social al firmei este
divizat în 2000 acţiuni. Dividendul pe o acţiune este:
a) 4,5 milioane u.m.;
b) 2,5 milioane u.m.;
c) 2,25 milioane u.m.;
d) 2 milioane u.m.;
e) 1,5 milioane u.m.
311. Atunci când venitul anual adus de o obligaţiune este 2000 u.m. iar rata
dobânzii este de 20%, cursul obligaţiunii este:
a) 2000 u.m.;
b) 1000 u.m.;
c) 4000 u.m.;
d) 5000 u.m.;
e) 10000 u.m.
314. Venitul anual fix al unei obligaţiuni este 10000 u.m. la o rată a dobânzii de
20%. Dacă rata dobânzii creşte la 40%, atunci cursul obligaţiunii:
a) scade cu 20%;
b) creşte cu 20%;
c) scade cu 100%;
d) creşte cu 100%;
e) scade cu 50%.
319. Dacă rata dobânzii este 20% iar cursul obligaţiunii este 10000 u.m., venitul
anual fix adus de obligaţiune este:
a) 200 u.m.;
b) 20000 u.m.;
c) 12000 u.m.;
d) 2000 u.m.;
e) 10000 u.m.
321. Venitul anual adus de o obligaţiune este de 10000 u.m. În condiţiile unei rate
a dobânzii de 20%, cursul obligaţiunii este:
a) 5000 u.m.;
b) 15000 u.m.;
c) 50000 u.m.;
d) 2500 u.m.;
e) 1500 u.m.
322. În perioada T0 – T1, dacă rata dobânzii creşte cu 25% şi venitul adus de
obligaţiune rămâne constant, cursul obligaţiunii:
a) creşte cu 20%;
b) scade cu 20%;
c) creşte cu 25%;
d) scade cu 25%;
e) nu se modifică.
64
Piaţa muncii
330. Orice mod de a depune o muncă salariată fără contract de angajare reprezintă:
a) economie naturală;
b) economie casnică;
c) piaţă neagră a muncii;
d) piaţă monopolistică;
e) piaţă de monopol.
340. Diferenţa dintre produsul intern brut şi produsul intern net este egală cu:
a) consumul intermediar;
b) consumul personal de bunuri;
c) amortizarea capitalului fix;
d) consumul de stat de bunuri şi servicii;
e) investiţia netă.
350. Dacă din veniturile personale ale populaţiei scădem impozitele şi taxele
plătite de populaţie, obţinem:
a) venitul naţional disponibil;
b) venitul disponibil pentru consum;
c) venitul disponibil pentru economii;
d) venitul disponibil;
e) venitul naţional.
355. Când consumul este superior venitului disponibil, apare fenomenul de:
a) economisire pozitivă;
b) dezeconomisire;
c) consum amânat;
d) investiţii nete;
e) amortizare.
c) s’+ c’ < 1;
1
d) k = c ' ;
1
e) k = 1 − s' .
367. Investiţiile nete plus consumul de stat de bunuri şi servicii plus consumul
personal de bunuri şi servicii formează:
a) PIN;
b) PNB;
c) PIB;
d) VN;
e) PGB.
372. În cadrul unei economii unde CCF este egal cu consumul intermediar, iar
investiţiile nete sunt de două ori mai mari decât CCF:
a) investiţia netă este de 3 ori mai mică decât consumul intermediar;
b) produsul intern brut este egal cu investiţia brută;
c) investiţia brută este de 3 ori mai mare decât consumul intermediar;
d) produsul intern net este egal cu produsul intern brut;
e) investiţiile nete nu stimulează dezvoltarea.
377. Raportul dintre sporul venitului disponibil şi diferenţa dintre sporul venitului
disponibil şi sporul consumului este cunoscut sub denumirea de:
a) înclinaţie marginală spre consum;
b) rata medie a economiilor;
c) multiplicatorul investiţiilor;
d) rata medie a consumului;
e) rata creşterii economice.
388. În perioada T0 – T1, dacă venitul creşte cu 80000 u.m. iar economiile sporesc
cu 20000 u.m., înclinaţia marginală spre consum este:
a) 0,25;
b) 4;
c) 0,75;
d) 1;
e) 0,50.
390. Consumul personal de bunuri şi servicii este 1000 miliarde u.m., consumul de
stat de bunuri şi servicii 400 miliarde u.m., investiţiile brute 300 miliarde
u.m., consumul de capital fix 100 miliarde u.m., exportul 60 miliarde u.m. iar
importul 40 miliarde u.m. Produsul intern brut, produsul intern net şi
investiţiile nete sunt, în miliarde u.m.:
a) 1760; 1660; 100;
b) 1740; 1640; 100;
c) 1760; 1640; 200;
d) 1720; 1620; 200;
e) 1760; 1660; 200.
391. Dacă înclinaţia marginală spre economii este 0,5, multiplicatorul investiţiilor
este:
a) 0,2;
b) 0,8;
c) 1;
d) 2;
e) 0,33.
77
392. Înclinaţia marginală spre consum este 0,6 iar creşterea economiilor de 400
miliarde u.m. Creşterea venitului la nivelul unei economii este de:
a) 2000 miliarde u.m.;
b) 1000 miliarde u.m.;
c) 3000 miliarde u.m.;
d) 4000 miliarde u.m.;
e) 400 miliarde u.m.
393. Creşterea venitului este 30000 u.m. iar multiplicatorul investiţiilor este 3.
Dacă nivelul economiilor în T0 era de 3000 u.m. valoarea investiţiilor, la
nivelul unei economii, în T1, este:
a) 13000 u.m.;
b) 3000 u.m.;
c) 10000 u.m.;
d) 7000 u.m.;
e) 300 u.m.
396. Atunci când creşterea investiţiilor este 10000 u.m. iar creşterea venitului de
30000 u.m. multiplicatorul investiţiilor este:
a) 0,33;
b) 1;
c) 3;
d) 1,3;
e) 0,1.
78
Creşterea şi dezvoltarea economică
398. Dacă PIB-ul real creşte cu 5%, iar populaţia scade cu 0,5%, atunci PIB-ul real
pe locuitor creşte cu:
a) 4,5%;
b) 5%:
c) 5,5%;
d) 10%;
e) 10,25%
399. Dacă ritmul PIB-ului pe locuitor este de 5%, iar rata inflaţiei este de 15%,
atunci creşterea economică este:
a) în mod necesar, nesănătoasă;
b) în mod necesar, sănătoasă;
c) neinflaţionistă;
d) inflaţionistă;
e) exclusiv nominală.
399 bis. Dacă PIB-ul real creşte în acelaşi ritm cu populaţia, atunci creşterea
economică este:
a) inflaţionistă;
b) neinflaţionistă;
c) zero;
d) pozitivă şi sănătoasă;
e) pozitivă, dar nesănătoasă.
414. Politica fiscală adecvată în cazul unei expansiuni prelungite constă în:
a) majorarea impozitelor;
b) creşterea cheltuielilor bugetare;
c) mărirea deficitului bugetar;
d) emisiune monetară suplimentară;
e) creşterea ratelor dobânzii.
418. Dacă cererea agregată este mai mare decât oferta agregată, atunci:
a) în economie se manifestă o stare de presiune;
b) stocurile cresc;
c) preţurile se reduc;
d) firmele îşi sporesc producţia;
e) veniturile factorilor de producţie au acoperire fizică, reală.
82
425. Dacă cererea agregată este mai mică decât oferta agregată, atunci:
a) în economie se manifestă o stare de absorbţie;
b) stocurile se reduc;
c) preţurile cresc;
d) firmele îşi reduc producţia;
e) piaţa bunurilor economice este în echilibru.
455. Dacă veniturile bugetare sunt mai mici decât cheltuielile bugetare, atunci;
a) bugetul este excedentar;
b) datoria publică se reduce;
c) datoria publică se măreşte;
d) statul acordă împrumuturi interne şi externe;
e) trebuie reduse impozitele pentru echilibrarea bugetului.
90
456. Dacă veniturile bugetare sunt mai mari decât cheltuielile bugetare, atunci;
a) bugetul este deficitar;
b) datoria publică se reduce;
c) datoria publică se măreşte;
d) statul contractează împrumuturi interne şi externe;
e) trebuie mărite impozitele pentru echilibrarea bugetului.
492. Atunci când exporturile unei ţări sunt de 100 miliarde dolari iar importurile
de 80 miliarde dolari, balanţa comercială a ţării respective înregistrează un:
a) excedent de 80 miliarde dolari;
b) deficit de 80 miliarde dolari;
c) excedent de 20 miliarde dolari;
d) deficit de 20 miliarde dolari;
e) excedent de 180 miliarde dolari.
493. Deficitul balanţei comerciale a unei ţări este de 20 miliarde dolari. Dacă
importurile ţării au fost în perioada considerată de 70 miliarde dolari, atunci
exporturile ţării au însumat:
a) 70 miliarde dolari;
b) 20 miliarde dolari;
c) 50 miliarde dolari;
d) 30 miliarde dolari;
e) 40 miliarde dolari.
494. Excedentul balanţei comerciale a unei ţări este de 10 miliarde dolari. Dacă
exporturile ţării au fost în perioada considerată de 60 miliarde dolari, atunci
importurile ţării au însumat:
a) 70 miliarde dolari;
b) 20 miliarde dolari;
c) 50 miliarde dolari;
d) 30 miliarde dolari;
e) 40 miliarde dolari.
98
468. Nu constituie un instrument al abordării protecţioniste în comerţul
internaţional:
a) Organizaţia Mondială a Comerţului;
b) taxele vamale;
c) scutirile de impozite la import;
d) subvenţiile la import;
e) restricţiile cantitative asupra importului.
492. Atunci când exporturile unei ţări sunt de 100 miliarde dolari iar importurile
de 80 miliarde dolari, balanţa comercială a ţării respective înregistrează un:
a) excedent de 80 miliarde dolari;
b) deficit de 80 miliarde dolari;
c) excedent de 20 miliarde dolari;
d) deficit de 20 miliarde dolari;
e) excedent de 180 miliarde dolari.
493. Deficitul balanţei comerciale a unei ţări este de 20 miliarde dolari. Dacă
importurile ţării au fost în perioada considerată de 70 miliarde dolari, atunci
exporturile ţării au însumat:
a) 70 miliarde dolari;
b) 20 miliarde dolari;
c) 50 miliarde dolari;
d) 30 miliarde dolari;
e) 40 miliarde dolari.
494. Excedentul balanţei comerciale a unei ţări este de 10 miliarde dolari. Dacă
exporturile ţării au fost în perioada considerată de 60 miliarde dolari, atunci
importurile ţării au însumat:
a) 70 miliarde dolari;
b) 20 miliarde dolari;
c) 50 miliarde dolari;
d) 30 miliarde dolari;
e) 40 miliarde dolari.
103
Integrarea economică şi globalizarea
Ce este economia?
1. a
2. b
3. a
4. a
5. e
6. a
7. a
8. b
9. c
10. e
Agenţii economici
11. a
12. a
13. a
14. a
15. d
16. c
17. a
18. e
Consumatorul
19. b 29. a
20. b 30. c
21. a 31. b
22. e 32. a
23. d 33. d
24. c 34. a
25. b 35. e
26. c 36. b
27. c 37. d
28. b
Producătorul
38. c 48. d 58. c
39. d 49. d 59. d
40. b 50. e 60. c
41. c 51. d 61. c
42. b 52. b 62. b
43. c 53. e 63. e
44. c 54. d 64. a
105
45. c 55. c 65. b
46. d 56. b 66. d
47. b 57. a
Veniturile
Piaţa
231. d 238. b
232. b 239. c
233. c 240. e
234. d 241. a
235. e 242. d
236. b 243. c
237. a 244. e
Piaţa monetară
Piaţa financiară
291. d 302. d 313. a
292. d 303. b 314. e
293. c 304. b 315. c
294. c 305. c 316. b
295. a 306. b 317. b
296. b 307. a 318. c
297. c 308. d 319. d
298. c 309. d 320. a
299. a 310. c 321. c
107
300. b 311. e 322. b
301. c 312. d
Piaţa muncii
323. b 330. c
324. d 331. d
325. a 332. e
326. a 333. b
327. b 334. c
328. c 335. c
329. b 336. c
397. b 409. b
398. c 410. a
399. d 411. b
399 c 412. b
bis.
400. c 413. e
401. b 414. a
402. c 415. e
403. d 416. d
404. d 417. c
108
405. b 418. d
406. b 419. d
407. d 420. c
408. c
Inflaţia şi şomajul
421. d 431. d 441. a
422. b 432. e 442. b
423. b 433. c 443. c
424. c 434. e 444. b
425. d 435. c 445. b
426. c 436. d 446. b
427. c 437. d 447. a
428. d 438. b 448. d
429. d 439. d 449. d
430. c 440. e
450. d 457. c
451. e 458. b
452. c 459. c
453. b 460. d
454. d 461. d
455. c 462. b
456. b
Piaţa mondială
463. d 474. c 485. c
464. c 475. e 486. b
465. b 476. b 487. a
466. b 477. a 488. b
467. e 478. d 489. d
468. a 479. d 490. b
469. d 480. d 491. b
470. a 481. b 492. c
471. b 482. c 493. c
472. c 483. b 494. c
473. b 484. c