20.01.

2015 Despre norme și cutume | SAGA Software

SAGA Software
Programe de contabilitate

Home
Despre

Switcher
Home > De contabilitate > Despre norme și cutume

Despre norme și cutume

April 2nd, 2011
Goto comments Leave a comment

Una din cutumele des întâlnite în contabilitate este următoarea: pe o balanță de verificare,
diferența calculată între totalul rulajelor clasei 7 și cele ale clasei 6 trebuie să aibă ca
rezultat soldul contului 121.

De ce este o cutumă? Pentru că o astfel de corelație, se întâlnește în cazul ideal, în care,

într-adevăr, o astfel de corelație se verifică, drept pentru care mulți contabili sunt obișnuiți cu ea și o aplică.
Dar nu se verifică în toate cazurile. De ce nu este o normă? Tocmai pentru că, așa cum sunt elaborate
reglementările contabile actuale, nu se poate verifica în toate cazurile și nu în ultimul rând, pentru că o astfel de
corelație nu este reglementată de nici o reglementare contabilă, fie ea emisă de către MF, CECCAR, sau
orice altă entitate ce poate emite reglementări contabile.

În foarte multe cazuri, mulți dintre dumneavoastră, v-ați întâlnit mai mult ca sigur cu o astfel de cerință în
special din partea unor ofițeri de credite sau inspectori fiscali. Și, probabil, mulți dintre dumneavoastră le-au
dat dreptate în primul rând pentru că aceștia deși nu au argumente au alte mijloace de convingere decât
argumentele. În plus o astfel de discuție pentru un administrator de firmă nu are prea mare relevanță. El va ști
doar că “ăia de la bancă” nu-i dau creditul sau că “cei de la finanțe” i-au spus că-l pot amenda pentru lipsa
acestei corelații. În ambele situații amenințările sunt lipsite de fundament și nu au argumente raționale, logice,
de bun simț, prevăzute de vreo reglementare legală, ci sunt motivate de o atitudine de genul “pentru că așa
spun eu”. Totuși, unii din cei ce solicită ca o astfel de corelație să fie îndeplinită, recunosc, de regulă, o singură
situație din cele cinci de mai jos. Mai exact prima situație și admit că în acest caz corelația nu se poate
îndeplini.

Iată care sunt cazurile în care o astfel de corelație nu se poate verifica:

1. Producție sau servicii – cazul folosirii conturilor 711 respectiv 712.

2. Contabilitatea operațiunilor de asociere în participațiune.
3. Înregistrarea plusurilor de inventar
4. Utilizarea stornării în negru
5. Utilizarea conturilor 609, respectiv 709, începând cu 2010.

Care sunt premisele de la care trebuie să plecăm:

http://www.sagasoftware.ro/?p=87 1/10
20.01.2015 Despre norme și cutume | SAGA Software

1. OMFP 3055/2009 permite fiecărei entități, chiar obligă la definirea propriei politici contabile. Asta
înseamnă că entitatea poate decide ce conturi să folosească, cum tratează și cum înregistrează din
punct de vedere economic o anumită tranzacție, cum efectuează stornările, etc.
2. OMFP 3055/2009 definește două tipuri de stornare, modalități de efectuare a stornărilor. Precizarea
se găsește la punctul 63 alineatul 9 din acest ordin. În roșu sau în negru. Stornarea în roșu înseamnă
operarea aceluiași articol contabil cu cel inițial, dar cu înscrierea sumei în roșu (invers față de suma
inițială), pe când stornarea în negru presupune întocmirea unui articol contabil invers față de articolul
inițial, cu același tip de sumă. Spre exemplu dacă primesc o factură pentru prestări de servicii, în sumă
de 1000 lei și refuz o parte, 200 lei să zicem, din prețul lucrărilor pe motive de calitate iar furnizorul
este de acord cu refuzul și-l acceptă mi se va emite o factură de stornare pentru suma de 200 lei.
Acestea se vor înregistra astfel, ambele variante de stornare fiind corecte:
factura inițială: 628=401 cu suma de 1000 lei
dacă fac stornare în roșu, factura de stornare o pot înregistra, 628=401 cu –200 lei
dacă fac stornare în negru, factura de stornare o pot înregistra 401=628 cu +200 lei
3. OMFP 3055/2009 face precizarea mai mult decât clară la funcțiunea conturilor din clasa 6 și 7 că,
“La sfârşitul perioadei, soldul acestor conturi se transferă asupra contului de profit şi
pierdere (121).” Deci, asupra contului de rezultat se transferă soldul înainte de închidere a acestor
conturi, nicidecum rulajele conturilor de cheltuieli, așa cum eronat înțeleg unii. Ca urmare, contul 121
va reflecta în rulajele sale soldul conturilor de cheltuieli și venituri ce se transferă asupra contului de
rezultat și nu rulajele conturilor de cheltuieli și venituri.
4. Conturile 609 și 709 funcționează invers față de modul de funcțiune al conturilor 607 și 707. Ceea ce
înseamnă că 609 e cont de pasiv, iar contul 709 e cont de activ. Astfel, pentru reduceri comerciale
primite, se va înregistra 401=609 cu reducerea primita, la data primirii facturii de reducere, iar daca eu
voi acorda reducere se va înregistra 709=4111, cu sume pozitive. Înregistrarea la primirea sau
emiterea facturii inițiale sub forma 609=401 în roșu sau 4111=709 în roșu nu este corectă. De ce?
Pentru că încalcă un principiu de bază al contabilității, ce se învață în anul I, principiu ce spune că orice
cont de activ începe să funcționeze prin debitare și orice cont de pasiv începe să funcționeze prin
creditare. În aceste condiții la primirea/emiterea facturii pentru reduceri comerciale, articolul contabil de
tip 609=401 în roșu ar însemna înregistrare eronată din punct de vedere contabil pentru că un cont de
pasiv ar începe să funcționeze prin debitare, iar un articol contabil de tip 4111=709 în roșu ar însemna
ca un cont de activ să înceapă să funcționeze prin creditare. În balanță conturile de cheltuieli și venituri
nu pot prezenta rulaje totale negative.
5. Plusurile de inventar nu duc la generarea de venituri, ci, dimpotrivă, la scăderea costurilor stocurilor.
Dar scăderea nu se înregistrează în roșu ci în negru. Vedeți la orice cont de stocuri că plusurile de
inventar se vor înregistra sub forma 3xx=6xx. Înregistrarea 3xx=758 se va face numai pentru bunuri
primite gratuit. Dacă nu mă credeți, verificați OMFP 3055/2009, inclusiv funcțiunea contului 758.

Dacă luăm în considerare tot ceea ce am scris anterior, premisele de la care plecăm și cazurile în care
corelația respectivă nu dă, putem și exemplifica.

Să luăm însă, pe rând, fiecare din situațiile descrise anterior:

Situația 1 – producție sau servicii în curs – să lăsăm de o parte această situație 1, cea a producției și al
serviciilor, în care sunt implicate conturile 711 și 712 pentru că așa cum am arătat anterior, se pare că în acest
caz particular, toată lumea se pune de acord că această corelație nu se îndeplinește.

Situația 2 – contabilitatea operațiunilor în asociere în participațiune. Se conduce, de către una din

părțile asocierii, aceasta transmițând celeilalte părți pe bază de decont veniturile și cheltuielile ce i se cuvin. Să
presupunem că o astfel de asociație va înregistra venituri de 1000 lei, din care asociatul A 700 lei și asociatul

http://www.sagasoftware.ro/?p=87 2/10
20.01.2015 Despre norme și cutume | SAGA Software

B 300 lei, cu cheltuieli de 700 lei din care ale asociatului A 500 lei și ale asociatului B 200 lei. Asociatul A ,ce
evidențiază contabil operațiunile, va înregistra astfel:

4111 = 707 Vânzarea de marfă

1000

607 = 371 Cheltuiala cu marfa vândută

700

707 = 458 Transmiterea veniturilor aferente asociatului B către acesta

300

458 = 607 Transmiterea cheltuielilor aferente asociatului B către acesta

200

707 = 121 Închiderea conturilor de venituri

700

121 = 607 Închiderea conturilor de cheltuieli

500

După cum se vede, deși rulajele conturilor 607 și 707 sunt de 700 lei, respectiv 1000 lei, asupra contului de
rezultat se va transfera soldul acestor conturi, 500 lei de la cheltuieli, respectiv 700 lei de la venituri. Astfel
contul 121 va avea rulaje mai mici decât suma rulajelor conturilor din clasele 6 și 7.

Situația 3 – Plusuri de inventar.

Exemplu: o societate înregistrează venituri din vânzare de marfă de 1000 lei, cheltuieli cu marfa vândută de
800 lei și un plus de inventar la finele perioadei de 50 lei.

Cum se va înregistra o astfel de situație și cum se vor închide conturile de venituri și cheltuieli?

4111 = 707 Vânzarea de marfă

1000

607 = 371 Cheltuiala cu marfa vândută

800

371 = 607 Înregistrarea plusului de inventar

50

707 = 121 1000 Închiderea conturilor de venituri

121 = 607 Închiderea conturilor de cheltuieli
750

După cum se observă, rulajele vor fi: 1000 lei la contul 707, 800 lei la contul 607, dar rezultatul va fi – profit
250 lei și nu 200 lei cum eronat ar fi, dacă profitul s-ar determina ca diferență matematică între totalul
rulajelor.

Situația 4 – Utilizarea stornării în negru

http://www.sagasoftware.ro/?p=87 3/10
20.01.2015 Despre norme și cutume | SAGA Software

Este similară situației 3, în cazul în care stornarea implică un cont de cheltuieli sau de venituri. Spre exemplu:
am vânzare de marfă de 1000 lei, cheltuieli cu marfa vândută de 800 lei și-mi dau seama că, într-o lună, am
înregistrat o sumă eronată (50 lei de exemplu) la descărcarea gestiunii, motiv pentru care o stornez. Stornarea
în negru ar presupune să înregistrez 371=607 cu suma de 50 lei. Deci vom ajunge în situația 3 arătată
anterior.

Situația 5 – Utilizarea conturilor 609 și 709

Exemplu: societatea vinde marfă de 1000 lei, al cărui cost de achiziție este 700 lei. Un furnizor acordă
societății o reducere comercială de 100 lei, iar societatea acordă unui client o reducere comercială de 50 lei.
Cum se va transpune în contabilitate o astfel de situație?

Iată:

4111 = 707 Vânzarea de marfă

1000

607 = 371 Cheltuiala cu marfa vândută

700

401 = 609 Înregistrarea reducerii comerciale primite

100

709 = 4111 Înregistrarea reducerii acordate clienților

50

% = 121 Închiderea conturilor de venituri și de reduceri comerciale primite

707 1100
609 1000
100

121 = % Închiderea conturilor de cheltuieli și de reduceri comerciale

607 750 acordate
709 700
50

Ce rulaje vom avea în această situație: la clasa 7 vom avea rulaje de 1050 lei și la clasa 6 rulaje de 800 lei.
Care e diferența între acestea? E 250 lei. Este un rezultat real, corect, dacă determin profitul sau pierderea ca
diferență matematică între rulajele celor două clase? NU!

Care este rezultatul corect? E profit în sumă de 350 lei. De ce? Simplu. Pentru că reducerile primite și
acordate corectează costul, respectiv venitul obținut din aceste bunuri. Cum s-ar citi, empiric, o astfel de
situație? Am cumpărat marfă de 700 lei, pentru care am primit o reducere de 100 lei, deci pe mine m-a costat
marfa doar 600 lei. Această marfă am vândut-o cu 1000 lei, însă clientului fidel i-am făcut o reducere de 50
lei, așadar am obținut din vânzarea ei doar 950 lei. Ca urmare, cât am câștigat? 350 lei – diferența dintre cei
950 lei obținuți din vânzare și cei 600 lei cât m-a costat marfa.

Cum se poate verifica totuși corelația de tip total rulaje clasa 7 – total rulaje clasa 6 = sold 121 în situația 5,
dacă nu am și cazurile de la situațiile 1-4? Simplu! Corelația va fi dată de următoarea formulă:

http://www.sagasoftware.ro/?p=87 4/10
20.01.2015 Despre norme și cutume | SAGA Software

[total rulaje clasa 7 – (2 x total rulaje 709)] – [total rulaje clasa 6 -(2 x total rulaje 609)] = sold cont 121

Cristi De contabilitate Balanță, cheltuieli, reduceri comerciale, venituri

Comments (17) Trackbacks (1) Leave a comment Trackback

1.
Sorin Nica
April 4th, 2011 at 02:24 | #1
Reply | Quote

Multumesc!

2.
doina
April 5th, 2011 at 14:32 | #2
Reply | Quote

Foarte profi, ca de altfel tot programul Saga. Felicitari! Va doresc sa aveti parte de sanatate o mie de
ani! Si noroc!

3.
Aureliu TARNOVEANU
April 15th, 2011 at 21:26 | #3
Reply | Quote

Frumoasa explicare: CONCIS, CLAR si LA OBIECT!!

4.
rodica
August 21st, 2011 at 10:41 | #4
Reply | Quote

super…!!!!!!!!!!!!!

5.
marilena
October 16th, 2012 at 12:16 | #5
Reply | Quote

Multumesc, am mai invatat ceva nou

6.
ramona
January 10th, 2013 at 17:44 | #6
Reply | Quote
http://www.sagasoftware.ro/?p=87 5/10
20.01.2015 Despre norme și cutume | SAGA Software

Eu ma verificat si imi da asa in cazul in care avem doar cont 609 : diferenta dintre total clasa 6 si total
clasa 7 fata de rulajele totale din contul 121 debitoare si creditoare ( imi influenteaza debitul si
creditul),este contul 609 !
dar in bilant nu se reflecta bine !
Multumesc .
am urm.inregistrari :
401=609
si
609=121

Cristi
January 10th, 2013 at 19:19 | #7
Reply | Quote

În bilanț contul 609 e trecut la cheltuieli și se scade din acestea. Eu zic să mai verificați odată.

7.
ramona
January 10th, 2013 at 21:29 | #8
Reply | Quote

ca sa nu fac o simulare dau date concrete :

total clasa 7 = 151.681 in rulajul contului 121 = 152.006
total clasa 6 = 173.171 in rulajul contului 121 = 172.846
valoare in 609 = 325
si nu imi da la bilant
Multumesc .

Cristi
January 10th, 2013 at 21:58 | #9
Reply | Quote

Și în bilanț cât aveți venituri totale și cheltuieli totale? Verificați de asemenea ca datele ce le-ați
enumerat aici să fie aceleași cu cele cu care se generează bilanțul. Implicit, în versiunile de după
30/06 în SAGA se generează date la 30/06, până la actualizarea bilanțului contabil. Or acesta
nu a apărut și nici nu există în SAGA. Pentru a verifica datele, când intrați în ecranul de generare
a bilanțului alegeți data de 31/12/2012 pentru generarea lui, înainte de a apăsa actualizare date.

8.
ramona
January 11th, 2013 at 01:01 | #10
Reply | Quote

da am ales 31.12.2012.In bilant venituri totale = 151.681 si cheltuieli totale = 172.521 ?

http://www.sagasoftware.ro/?p=87 6/10
20.01.2015 Despre norme și cutume | SAGA Software

9.
ramona
January 11th, 2013 at 01:34 | #11
Reply | Quote

am introdus din nou totul si eu zic ca acum este bine

total clasa 7 = 151.681 in rulajul contului 121 = 151.681
total clasa 6 = 172.846 in rulajul contului 121 = 172.521( dif.cei 325 lei )
si la bilant este bine doar ca in balanta pe rulaj cont 609 nu apare nimic este zero .

Cristi
January 11th, 2013 at 09:18 | #12
Reply | Quote

Nu se poate. 609 trebuie să aibe rulaj. Am mai multe firme la care folosesc acest cont și nu am
avut probleme niciodată, mai ales la bilanț, Verificați ca 609 să fie definit ca fiind cont de pasiv
nu de activ.

10.
ramona
January 11th, 2013 at 13:30 | #13
Reply | Quote

este definit cont de pasiv ,multumesc .o sa mai incerc !

11.
Livia
April 13th, 2013 at 01:24 | #14
Reply | Quote

Foarte foarte fain!!! Multumesc!

12.
Cristi
October 14th, 2013 at 12:37 | #15
Reply | Quote

Nu stiu cum a fost facut acest algoritm de verificare dar nu cred ca este corect. In primul rand nici la
datele prezentate nu da corect. Probabil egalitatea de la final ar fi trebuit sa fie de genul “formula=0″,
nu formula=sold 121. Ori nu inteleg eu, ori nu e bine. Daca m-ati lamuri v-as fi recunoscator.
Multumesc.

Cristi

http://www.sagasoftware.ro/?p=87 7/10
20.01.2015 Despre norme și cutume | SAGA Software

October 14th, 2013 at 13:30 | #16

Reply | Quote

La ce algoritm vă referiți? Eu nu am descris nici un algoritm aici.

In primul rand nici la datele prezentate nu da corect

Concret?! Unde nu e corect?

13.
Cristi
October 14th, 2013 at 14:08 | #17
Reply | Quote

Este OK algoritmul. Calculasem eu gresit. Imi cer scuze.

1. April 27th, 2011 at 13:49 | #1

Legea contabilității | SAGA Software

Name (required)
E-Mail (will not be published) (required)
Website

Subscribe to comments feed

Submit Comment
Forumul de discuții SAGA 11 recomandari pentru mailuri cu solicitari de asistenta
RSS feed

Cautare

Search for: Search

Arhiva

January 2015 (3)

December 2014 (11)
November 2014 (4)
October 2014 (3)
September 2014 (1)
July 2014 (3)
June 2014 (6)
May 2014 (6)
April 2014 (1)
http://www.sagasoftware.ro/?p=87 8/10
20.01.2015 Despre norme și cutume | SAGA Software

March 2014 (4)

February 2014 (2)
January 2014 (7)
December 2013 (8)
November 2013 (6)
October 2013 (6)
September 2013 (1)
August 2013 (3)
July 2013 (4)
June 2013 (5)
May 2013 (1)
April 2013 (2)
March 2013 (3)
February 2013 (9)
January 2013 (7)
December 2012 (10)
November 2012 (3)
October 2012 (2)
September 2012 (4)
August 2012 (3)
July 2012 (3)
June 2012 (1)
May 2012 (6)
March 2012 (3)
February 2012 (7)
January 2012 (12)
December 2011 (12)
November 2011 (3)
October 2011 (1)
September 2011 (6)
August 2011 (5)
July 2011 (2)
June 2011 (8)
May 2011 (2)
April 2011 (5)
February 2011 (4)
January 2011 (3)

Categorii

De contabilitate (49)
Declarații (40)
Despre noi (14)
Diverse (62)
Legislatie (83)
Programe (30)

Comentarii recente

http://www.sagasoftware.ro/?p=87 9/10
20.01.2015 Despre norme și cutume | SAGA Software

adrian on Client-server–10 informații utile

Cristi on Case de marcat
Cristi on Client-server–10 informații utile
adrian on Client-server–10 informații utile
Florin on Contabilitatea în partidă simplă. Mod de determinare a venitului impozabil.

Top WordPress
Copyright © 2010-2015 SAGA Software
Theme by mg12. Valid XHTML 1.1 and CSS 3.

http://www.sagasoftware.ro/?p=87 10/10