ELICOPTERE

Curs

CURS 1

1
 INTRODUCERE
• Clasificări
– Autogirul
– Combinatul
– Convertoplanul
– Girodina
– Elicopterul

• Elicoptere
– Cu un singur rotor şi elice anticuplu
– Cu două rotoare coaxiale contrarotative
– Cu două rotoare în tandem
– Cu două rotoare alăturate
– multirotor

2
 Scurt istoric
• 1452-1519 Leonardo da Vinci
• 1904 col. Renard (Franţa)
• 1907 Breguet şi Richet (Franţa)
• 1907 Paul Corun (Franţa)
• 1915 Papin şi Rouilly
• 1915 Juan de la Cierva
• 1935 Breuget şi Dorand
• 1941 Fock şi Angelis (Germania)

Scurt istoric
• 1918 Vuia 1
• 1921 Vuia 2
• 1939 VS-300 (Sikorski); Bell 47
• După 1945:
– URSS: Mill, Kamov, Yakovlev
– Franţa: SNCASO, SNCASE, SNCA, Societe
des giravions Dorand, Societe Breuget
– Marea Britanie: Bristol, Fairez, Percival,
Westland

3
 Scurt istoric

• 1951-1955 K225, Alouette II

• ’70 materiale compozite

Tipuri constructive de elicoptere

• Monorotor cu elice anticuplu
• Birotor cu elici coaxiale contrarotative
• Birotor cu elici în tandem
• Birotor cu elici alăturate
• Multirotor

4
Monorotor cu elice anticuplu

Birotor cu elici coaxiale

contrarotative

5
Birotor cu elici în tandem

Birotor cu elici alăturate

6
 Multirotor

Principiile constructive ale

rotorului de elicopter
• Rotorul asigură sustentaţia şi forţa de
înaintare
• Cerinţe d.p.d.v. aerodinamic:
– Asigurarea stabilităţii mişcărilor palelor
– Asigurarea unei viteze periferice de lucru sub
cea sonică
– Asigurarea unor momente de torsiune cât mai
reduse

7
 Principiile constructive ale
rotorului de elicopter
• Cerinţe d.p.d.v. mecanic:
– Palele să nu transmită butucului vibraţii
– Momente încovoietoare cât mai reduse:
clasificare rotoare:
• Articulate
• Nearticulate (cantilever)

Amortizor

Pârghia de schimbare a
incidenţei palei

Articulaţia Axială (A.A.)

Articulaţia Verticală (A.V.)

Articulaţia Orizontală (A.O.)

8
 Pala rotorului de elicopter
• Cracteristici:
– Forma in plan
• Dreptunghiulară
• Trapezoidală
• Dublu trpezoidală
– Torsiunea
– Profilul

Pala rotorului de elicopter

V p (ψ , r ) = V sin ψ + ωr
Se observă că:
π
pt. ψ = ;r=R V p = Vmax
2
3π
pt. ψ ≅ ; r ≅ 0.1R V p → 0, V p < 0 cercul de inversiune
2

9
 Pala rotorului de elicopter
• Cerinţe pentru profil
– Mcr cât mai mare – pentru evitarea desprinde-
rilor în zona ψ = 3π
2
– Fineţe cât mai mare
– Variaţie cât mai mică a poziţiei focarului cu M
– Cm > 0 pentru a nu produce eforturi mari în
0
pârghia de comandă a incidenţei

Comanda rotorului

• Rolul rotorului - asigură:

– Sustentaţia
– Înaintarea şi comanda elicopterului
– Stabilitatea direcţională şi laterală

10
 Comanda rotorului
• Unghiurile de aşezare ale palelor se pot
schimba:
– Simultan – “pasul general”
• Variaţia pasului general duce la modificarea
modulului tracţiunii ceea ce permite deplasarea pe
verticală a elicopterului. Modificarea pasului general
e cuplată cu modificarea turaţiei motorului –
“maneta pas-gaz”
– Alternativ – “variaţia ciclică a pasului”
• Variaţia ciclică a pasului duce la modificarea
direcţiei tracţiunii ceea ce permite deplasarea
înainte-înapoi şi lateral. Este comandată de “manşă”
• Direcţia este comandată din “paloniere” care modifică
pasul elicei anticuplu.

Probleme legate de construcţia

elicopterului
• Construcţia palei:
– Pala metalică

Înveliş din
tablă de dural

Bord de atac
Bord de fugă
Oţel inox Umplutură din Oţel inox
moltopren + nervuri

11
 – Pala din materiale compozite

Înveliş din
fibră de sticlă

Bord de atac
Bord de fugă
Fibră de sticlă Umplutură fagure Fibră de sticlă

• Cerinţe pentru pale:

– Rezistenţă mecanică
– Precizie dimensională
– Rezistenţă la umiditate şi coroziune
– Posibilităţi de echilibrare statică şi dinamică
– Rigiditate faţă de cele trei mişcări posibile:
• Baleiaj
• Bătaie
• Schimbare de pas

12
 Antrenarea rotorului
• Sursă de putere:
– Motor cu piston
– Turbomotor
– Reacţie la capătul palei
• Transmisie:
– Ambreiaj
– Reductor principal
– Arbore, articulaţie cardanică, reductor pentru
elicea anticuplu

• Cerinţe motor: idem ca la orice motor de

aviaţie
• Cerinţe transmisie:
– Greutate minimă
– Securitate în funcţionare
– Funcţionare fără vibraţii şi zgomot
– Durată mare în serviciu
– Acces uşor la montaj şi demontaj în timpul
întreţinerii
– Răcire bună în orice situaţie de zbor
– Randament maxim

13
 Fuselajul
• Cerinţe:
– Formă aerodinamică pentru rezistenţă minimă
la înaintare
– La monorotor C.G. Să fie apropriat de axul
rotorului
– Să permită accesul uşor la motor, transmisie,
etc.
– Să permită o bună vizibilitate pilotului

Elicea anticulpu
• Pale drepte sau trapezoidale netorsionate,
articulate
• Se comandă doar variaţia pasului general

14
 Centrajul elicopterului
• Componentele principale:
– Greutatea utilă
– Combustibil şi ulei 15-25%
– Instalaţia de forţă 14-22%
– Transmisia 7,8-9,3%
– Rotor 9-13%
– Elicea anticuplu 1%
– Comenzi 3-5,9%
– Aterizor 4,6-5,8%
– Fuselaj 12-16%
– Echipamente 4,6-5,7%

Limite de centraj
• Monorotor cu elice anticuplu

C.G. σc

σ c ∈ (− 30 ,10 )

15
 Limite de centraj
• Birotor cu elici coaxiale contrarotative

C.G. σc

σ c ∈ (− 30 ,−20 )

Limite de centraj
• Birotor cu elici în tandem
H H

C.G. σc

σ c ∈ (− 50 ,50 )

16
 Limite de centraj
• Birotor cu elici alăturate

C.G. σc

σ c ∈ (− 30 ,20 )

17