Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
CAP.7. Politica-Privind-Concurenta
CAP.7. Politica-Privind-Concurenta
Noțiuni cheie
Piaţa unică
Concurenţă liberă
Concurenţă monopolistică
Înţelegeri restrictive
Acorduri orizontale şi verticale
Fuziuni şi achiziţii
Abuz de poziţie dominantă
Subvenţii
Ajutoare de stat
Robert, Jones, The Politics and Economics of the European Union, Second edition,
Eduard Elgar Publishing Limited, 2001, pag. 315.
2
Idem, pag. 316.
Economie europeană – note de curs (Sorin Câlea, Liviu Deceanu, Mihaela Luţaş, Ioana
Mihuţ) – FSEGA, Universitatea « Babeş-Bolyai » Cluj-Napoca
1. Acordurile orizontale
Înţelegerile restrictive se pot realiza pe baza acordurilor orizontale
încheiate între firme actual sau potenţial concurente. Prin articolul 85 ,
paragraful 1, Tratatul de la Roma interzice înţelegerile, deciziile şi
practicile concertate care au ca efect împiedicarea, restrîngerea sau
Economie europeană – note de curs (Sorin Câlea, Liviu Deceanu, Mihaela Luţaş, Ioana
Mihuţ) – FSEGA, Universitatea « Babeş-Bolyai » Cluj-Napoca
În anul 1999 Comisia a adoptat patru decizii în limitele art. 82: trei
implicau operatori aerieni care au oferit reduceri la preţul biletelor şi al
patrulea Comitetul de organizare al Cupei Mondiale la fotbal în 1998,
pentru vânzări discriminatorii de bilete de intrare.
Un alt caz celebru este cel al Microsoft, care a fost condamnată în 2004
de către Comisie pentru un dublu abuz de poziţie dominantă, în cadrul pieţei
serverelor de întreprindere şi vânzarea legată a sistemului de operare
Windows de programul RealPlayer3.
3. Fuziuni şi achiziţii
anii 80 în care preluările s-au efectuat în mod ostil, anii 90 şi 2000 s-au
caracterizat prin alianţe strategice în scopul concentrării asupra activităţii de
bază a companiei nou create. Dar cel mai important aspect al fuziunilor şi
achiziţiilor realizate în ultimul deceniu îl constituie mutarea acestora spre
sectorul serviciilor, în special cel al serviciilor bancare, de asigurări,
telecomunicaţii, iar în sfera productivă spre produse farmaceutice şi
automobile.
Deşi e acceptat faptul că noul val de fuziuni şi achiziţii e destinat
sporirii competitivităţii economiei europene, un număr mare de operaţiuni
de acest gen sunt naţionale şi nu fac obiectul legislaţiei comunitare privind
concurenţa.
O fuziune are o dimensiune comunitară atunci când: cifra de afaceri
globală cumulată a tuturor firmelor implicate depăşeşte 5 milarde Euro sau
atunci când cifra de afaceri cumulată a cel puţin doi întreprinzători implicaţi
depăşeşte 250 mil. Euro.
4
Tilford, Simon, Is EU competition policy an obstacle to innovation and growth?,
Centre for European Reform, 2010.
Economie europeană – note de curs (Sorin Câlea, Liviu Deceanu, Mihaela Luţaş, Ioana
Mihuţ) – FSEGA, Universitatea « Babeş-Bolyai » Cluj-Napoca
Sumar