Sunteți pe pagina 1din 16

Manual de latina

Simbolurile 7

Câteva notiuni preliminare


SUMAR
Latina la școală: de ce? 10
Obiectivele cursului 12
Cititul în latină 13
Cazurile limbii latine 15
Vocabularul latin 17

Un concurs de frumusete care a esuat…


Text : Etapa 1 din Lux 1 și VIRGILIU Aeneis II, 23
15-16 ; 24 ; 27 ; 265
Gramatică: Declinarea I 24
Gramatică: Declinarea a II-a 25
Exerciții 27
Civilizație: Războiul Troian 31

Serviti acest servitor servil!


Text: Propoziții despre sclavagism 35
Gramatică: Indicativul prezent 37
Exerciții 39
Civilizație: Sclavagismul la Roma 42
Vocabular: Vocabular despre timp 43

Non scholae, sed vitae discimus


Text: Propoziții despre școală 49
Gramatică: Indicativul imperfect 51
Gramatică: Verbe posse 52
Gramatică: Substantivele în –er 52
Exerciții 53
Civilizație: Școala la Roma 56
Vocabular: Câteva principii de etimologie 61
Fie ca zeii… ! Vade retro, Satana!
Text: CAESAR, De bello Gallico VI, 17, 1-2 67 Text: OVIDIU, Fastes IV, 445-456 133
Text CICERO, De natura deorum III, 60 Gramatică: Mai mult ca perfectul și viitorul anterior 135
Gramatică: Declinarea a III-a 68 Exerciții 136
Gramatică: Adjectivele din clasa I 70 Civilizație: Infernurile 138
Exerciții 71
Civilizație: Zeii greco-romani 75
Vocabular: Expresii mitologice 78

Mi casa es su casa
Text: IUVENAL, Satires XIV, 59-67 (partim) 143
Gramatică: Indicativ viitor simplu 144
Exerciții 146
Romulus fondeaza Roma Civilizație: Locuințele romane
Text: TITUS-LIVIUS, Ab Vrbe condita I, 3-4 (partim) 85 148
Gramatică: Indicativul perfect 87
Gramatică: Declinarea a IV-a și declinarea a V-a 90
Exerciții 91
Civilizație: Romulus și Remus
95

Unde sunt femeile?


Text: TITUS-LIVIUS, Ab Vrbe condita I, 9 (partim) 153
Exerciții 154
Civilizație: Răpirea Sabinelor 155
Panem et circenses !
Text: AULUS-GELLIUS, Noctes Atticae V, 14 101
Gramatică: Adjectivele din clasa a II-a 103
Gramatică: Participiul prezent 104
Exerciții 105
Civilizație: Spectacolele antice
Vocabular: Prefixele latine 108
113

Sejur la balneoterapie
Text: SENECA, Ad Lucilium, 56 119
Gramatică: Imperativul prezent 121
Gramatică: Propoziția relativă 121
Exerciții 123
Civilizație: Băile romane 125
Vocabular: Substantive latine în română 127
Simbolurile
Pentru a te ajuta să utilizezi mai bine acest manual, vei găsi regulat desene mici, simboluri care îți indică ceea
ce trebuie să înveți pe de rost, dacă exercițiul trebuie făcut în carte sau în caiet, dacă acesta este important
pentru a-ți pregăti lucrările de control, etc.
Iată lista acestor simboluri și semnificația lor:

Tabelul și/sau regula trebuie învățate pe de rost.


La următoarea oră de latină poți fi ascultat din aceste lucruri!

Becul semneazeală o informație care clarifică anumite curiozități ale limbii române
sau ale lumii care ne înconjoară.

Sfatul lui Marvin: Marvin este aici pentru a te ajuta la învățat și la exerciții. El îți va
da sfaturi pe parcursul întregului curs.

Activitatea și/sau exercițiul propuse trebuie făcute în caiet.


Nu uita să indici corect referințele exercițiului făcut.
Ex : Exercițiul A.1, p. 17

Acest exercițiu este foarte important deoarece lucrările de control referitoare


la tema abordată vor urma același model.
Dacă ai de gând să te pregătești pentru o lucrare de control, acest exercițiu
este exact unul asupra căruia trebuie să insiști.

Acest exercițiu face parte din tema facultativă.


NB : O temă facultativă este o temă pe care nu ești obligat s-o faci, dar pe care o poți realiza dacă
dorești să exersezi o lecție dificilă sau să-ți mărești media. Notele temelor facultative nu sunt
contorizate decât în cazul în care dorești să-ți mărești media.

Pentru evenimentul sau personajul evocat aici trebuie să faci o fișă. În fișă for fi
trecute informațiile din manual, precum și alte informații importante despre
eveniment sau personaj. Nu uita să adaugi și câteva imagine reprezentative.

Acest simbol nu va figura decât la materialul care poate fi dat la o lucrare de


control sau la anumite activități. Numărul indică competența sau competențele pe
care le exersezi răspunzend la întrebările puse (a se vedea Obiectivele cursului, p. 12).
Această informație este importantă deoarece ea te ajută să identifici
competențele pentru care găsești cele mai puține înlesniri.

7
La sfârșitul introducerii știu:

Limba latină  să dau două motive lexicale, cerebrale și culturale pentru a învăța limba latină
la școală:  să delimitez Antichitatea din punct de vedere istoric
de ce?

Citirea în latină să citesc orice text latinesc într-un ritm normal fără greșeli de pronunție

Cazurile  să formez singur tabelul corespondențelor cazurilor și al funcțiilor principale


limbii latine

Vocabularul  să deduc genul și numărul declinării/clasei/conjugării unui cuvânt latinesc


latin pornind de la lemă și de la tabelele de clasare completate

Latina la școală: de ce? . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .10


Obiectivele cursului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 12
Cititirea în limba latină . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .. . . . . . . . . . . . . .13
.
Cazurile limbii latine. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 15
Vocabularul latin . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 17
Inscripție latină de Marcus Appuleius, găsită la Lectura imaginii
Trento, în Italia, datând din anul 23 ACN. - Găsește cele trei substantive proprii prezente în
această inscripție.
- În inscripțiile latine deasupra cifrelor apare o liniuță.
Poți să găsești și să transcrii cifra romana prezentă în
această inscripție?
Latina la scoala: de ce?
INTRODUCERE
Latina, la origine, este o limbă ca toate celelalte; are propriul său lexic și propria sa gramatică. Este vorba de
o limbă care se declină (ca româna).

zilele noastre limba latină aproape că nu se mai vorbește în lume, dar a o descrie drept o ”limbă moartă”
nu este deloc exact.

latinĉ pater mater filius filia homo


ƐƉĂŶŝŽůĉ padre madre hijo hija hombre
italŝĂŶĉ padre madre figlio figlia uomo
portuŐŚĞnjĉ pai mãe filho filha homem
ĨƌĂŶĐĞnjĉ père mère fils fille homme
ƌŽŵąŶĉ ........... ........... ........... ........... ...........

După cum poți constata, latina nu este nici pe departe o limbă moartă! Cele cinci limbi romanice prezentate
mai sus provin direct din latină. Latina nu este moartă, ci a ĞvolƵĂƚîncetul cu încetul pentru a se transforma în
limbi noi.
Anumite limbi, cu ar fi limbile germanice (olandeza, engleza, germana...) au conservat câteva elemente
care arată înrudirea lor cu limba latină:
olandeză vader moeder zoon dochter mens
engleză father mother son daughter man
germană Vater Mutter Sohn Tochter Mensch

CONTRIBUȚIA LEXICALĂ
Vocabularul latin este foarte bogat, un singur cuvânt putând avea foarte multe sensuri diferite, doar adăugându-i
diferite prefixe, infixe sau sufixe.
Prefix . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
..................................................................................................
Ex : . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
Infix . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
..................................................................................................
Ex : . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
Sufix . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
..................................................................................................
Ex : . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
Studiul vocabularului latin permite, mai ales prin învățarea cuvintelor derivate, înțelegerea mai bună și
stăpânirea mai precisă a vocabularului limbii române și al altor limbi romanice. De asemena latina ne poate ajuta și
la învățarea vocabularului limbii engleze, deoarece călugării au introdus multe cuvinte din latină în limba engleză în
Evul Mediu.
Și în zilele noastre lumea publicității se folosește de cuvinte latinești pentru a denumi produse noi:
volvo, «eu rostogolesc» ; nivea, « care este făcut din zăpadă » ; mars, zeul roman al războiului; itineris, « drumul » ;
etc.

10 Introducere
CONTRIBUȚIA CEREBRALĂ
Datorită gramaticii sale ciudate, latina ne obligă să gândim diferit. Când suntem puși în fața unei propoziții
latine trebuie să arătăm rigoare și metodă. Pentru a traduce o propoziție latină, trebuie să observăm, să
analizăm, să formulăm ipoteze, să selectăm ipoteza cea mai coerentă și să redăm totul într-o limbă română
corectă. Studiul limbii latine ne face să devenim mai riguroși și mai preciși, ne dezvoltă spiritul de analiză și de
sinteză, competențe care nu sunt indispensabile doar pentru a învăța la diferite materii (matematică, istorie,
geografie, biologie, etc.), dar și pentru a precepe și a înțelege lumea care ne înconjoară.

Și cel mai important lucru este faptul că latina cu aspectul său de limbă exotică poate fi percepută ca un joc,
deci ca o plăcere. Tradusul unei propoziții latine este de fapt rezolvarea unui puzzle lingvistic creat acum mai
bine de două mii de ani!

CONTRIBUȚIA CULTURALĂ
După ce ai tradus un text este posibil să-ți pui întrebări asupra conținutului său. Textele latine ne pot povesti
multe lucruri diferite: povestiri istorice, poeme, romane, fabule, povestiri mitologice, etc. Antichitatea se bucura
deja de tot atâtea tipuri de scrieri literare ca și noi!
Antichitatea . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

................................................................................................

Citirea unui text latin ne învață cum trăiau romanii și alte popoare din antichitate, ne face să descoperim o
altă cultură care a influențat puternic lumea occidentală, în mai multe domenii.
Literatura
Oamenii și-au găsit tot timpul inspirația în trecut: fabula « Corbul și vulpea » de La Fontaine este de fapt o
fabulă a lui Esop (fabulist grec) preluată în latină de către Fedru; jocul video God of war este inspirat direct din
mitologia greacă care ne-a fost transmisă printre alții și de către poetul latin Ovidiu, etc. Cinematografia, teatrul,
opera sunt domenii care se inspiră încă regulat din povestirile antice.

Istoria
Cunoștințele noastre despre istorie se datorează în principal cunoașterii textelor latine. Nu doar romanii ne-
au povestit despre războaiele lor mărețe și despre viața regilor și împăraților lor, dar și istoricii din Evul Mediu
care scriau în latină.
Științele
Medicina și farmacia se folosesc încă regulat de rădăcini greco-latine pentru a denumi boli și medicamente.
Botanica și zoologia folosesc încă limba latină pentru denumirile savante ale plantelor și animalelor (ex :
Carassius auratus, nume specific al carasului auriu = peștișorul de aur). În astronomie, numele stelelor provin
adesea din termeni mitologici.
Este clar că limba latină nu este folosită doar în studiile literare!

CONCLUZIE
Utilizarea limbii latine nu este directă: nu este a priori vorbită în viața de zi cu zi, scrisă sau tradusă. Cu toate
acestea limba latină ne ajută la înțelegerea mai bună a limbii române și a lumii în care trăim, la descoperirea unui
tip de exercițiu mental inedit, la îmbunătățirea memoriei, dezvoltând-ne spiritul de analiză și de sinteză, precum
și la mărirea culturii generale.

Câteva notiuni preliminare 11


Obiectivele cursului
INTRODUCERE
Cursul de limba latină din clasele a IX-a și a X-a are o poziție cu totul deosebită și se are două obiective
principale:

- Să fie o activitate care să ne ajute la o mai bună înțelegere a limbii române


- Să ne dezvolte competențe specifice cursului de limba latină

LATINA CA ACTIVITATE COMPLEMENTARĂ LIMBII ROMÂNE


În cadrul acestui curs de latină vom încerca să dezvoltăm principalele aspecte ale orelor de română:
- citit
- scris
- înțelegere
- vorbit
Aceste patru aptitudini vor fi urmărite în mod constant pe parcursul acestui curs, dar și limba latină își va
dezvălui întregul său potențial în ceea ce privește scrierea și înțelegerea. Vom vedea cum cuvintele derivă din
latină în română. Vom învăța de asemenea sensul prefixelor și expresiilor mitologice, ceea ce te va face să
înțelegi, fără dicționar, cuvinte și expresii pe care nu le știai înainte.

COMPETENȚE SPECIFICE LIMBII LATINE


Există cinci competențe pe care un elev trebuie să le aibă la limba latină la sfârșitul liceului. Mai este mult
până atunci, dar noi le exersăm începând cu clasa a IX-a.
Prin combinarea analizei și a sintezei vom înțelege un fragment dintr-un autor latin și-l vom traduce într-
o limbă română corectă, având la dispoziție informații necesare și suficiente. Exercițiile de traducere îi vor face
pe elevi capabili să-și strucutreze gândirea și să-și organizeze raționamentul.
Retraducerea în limba română a autorilor latini, traduși și analizați în clasă într-un demers colectiv ghidat
de către profesor, justificând funcționarea lingvistică și comentând conținutul într-un mod personal și critic,
pornind de la comentariile construite în timpul cursului.
Înțelegerea și analiza funcționării acestei limbi, dar și a formării lexicului. Orginea lexicului limbii române
și sursele sale de împrumut, cum este și cazul multor altor limbi moderne.
Punerea aspectelor celor mai importante din civilizația greacă și din civilizația romană în relație cu cultura
noastră contemporană, dar și cu elementele constitutive ale identității noastre individuale și colective

Conducerea autonomă a unei cercetări personale, pornind de la texte latinești și/sau grecești, care duce
la o sinteză orală și scrisă, răspunzând cerințelor unei comunicări de calitate.

12 Introducere
Citirea în limba latina
ALFABETUL LATIN
Alfabetul pe care îl utilizăm astăzi se numește « alfabet latin » (diferit de alfabetul chirilic, alfabetul grec,
alfabetul arab, etc.). Totuși romanii nu utilizau exact același alfabet. În perioada arhaică alfabetul latin nu avea
decât douăzeci de litere, toate majuscule:

A, B, C, D, E, F, H, I, K, L, M, N, O, P, Q, R, S, T, V, X
Pentru că litera « C » se putea pronunța /k/ sau /g/1, romanii au decis să adauge litera « G » pentru a-i lăsa
literei « C » doar pronunția /k/.
Literele « Y » și « Z » au fost adăugate mai târziu pentru a ușura preluarea cuvintelor grecești.

Alfabetul clasic avea prin urmare douăzeci și trei de litere:


A, B, C, D, E, F, , H, I, K, L, M, N, O, P, Q, R, S, T, V, X, ,

Lipsesc trei litere pentru a obține alfabetul nostru modern:


- Litera …… : acest sunet nu era utilizat în latină, romanii se mulțumeau să utilizeze uneori litera « I »
drept consoană. Literea « I » era folosită atât pentru « I » cât și pentru « … ».
Ex : TINERIS  tinerariu ; VSTITIA  ustiție
- Litera …… : după același principiu romanii utilizau litera « V » când aveau nevoie
de litera « … ».
Ex : TERVS  terus ; ERITAS  eritate
- Litera …… : această literă nu a apărut decât în Evul Mediu; este vorba de doi « V » lipiți unul de altul.

Pentru mai multă ușurință și pentru că nu mai scriem textele latine cu majuscule, editorii textelor
latine fac astăzi diferența între « U » și « V ». În textele noastre vom vedea în consecință aceste două
litere.

Deși litera « J » nu este prezentă în general în textele moderne, ea este totuși folosită în anumite
dicționare.

PRONUNȚAREA LIMBII LATINE


Limba latină se citește aproape ca limba română, cu niște excepții pe care le vom vedea mai jos.

Litera / Literele … … se pronunță ...


e e închis sau deschis
u et v u/v
ae e scurt
oe e scurt
c et ch c
gn g+n
qu / gu cv / gv

1NB: semnele / / în fața și în spatele lui k și g înseamnă <suntelul k> și <suntetul g>.

Câteva notiuni preliminare 13


EXERCIȚIU
Fiecare elev va citi cu voce tare câteva propoziții din textul de mai jos; dacă apare vreo greșeală de
pronunție, profesorul o va corecta. Dacă faci și tu vreo greșeală, notează sub cuvânt pronunția corectă.

Etsi vereor, iudices, ne turpe sit pro fortissimo viro dicere incipientem timere, minimeque deceat, cum Titus

Annius ipse magis de rei publicae salute quam de sua perturbetur, me ad eius causam parem animi

magnitudinem adferre non posse, tamen haec novi iudici nova forma terret oculos, qui, quocumque

inciderunt, consuetudinem fori et pristinum morem iudiciorum requirunt. Non enim corona consessus

vester cinctus est, ut solebat; non usitata frequentia stipati sumus: non illa praesidia, quae pro templis

omnibus cernitis, etsi contra vim conlocata sunt, non adferunt tamen oratori aliquid, ut in foro et in iudicio,

quamquam praesidiis salutaribus et necessariis saepti sumus, tamen ne non timere quidem sine aliquo

timore possimus. Quae si opposita Miloni putarem, cederem tempori, iudices, nec inter tantam vim

armorum existimarem esse oratori locum. Sed me recreat et reficit Cnaius Pompei, sapientissimi et

iustissimi viri, consilium, qui profecto nec iustitiae suae putaret esse, quem reum sententiis iudicum

tradidisset, eundem telis militum dedere, nec sapientiae, temeritatem concitatae multitudinis auctoritate

publica armare.

Quam ob rem illa arma, centuriones, cohortes non periculum nobis, sed praesidium denuntiant; neque

solum ut quieto, sed etiam ut magno animo simus hortantur; neque auxilium modo defensioni meae,

verum etiam silentium pollicentur. Reliqua vero multitudo, quae quidem est civium, tota nostra est; neque

eorum quisquam, quos undique intuentis, unde aliqua fori pars aspici potest, et huius exitum iudici

exspectantis videtis, non cum virtuti Milonis favet, tum de se, de liberis suis, de patria, de fortunis hodierno

die decertari putat.

CICERO, Pro Milone I, 1-3.

14 Introducere
Cazurile limbii latine
După cum am putut vedea în introducere, limba latină este o limbă care se declină.

SĂ OBSERVĂM...
Romulus Remum videt. Romulus îl vede pe Remus.
Remum Romulus videt Pe Remus îl vede Romulus.
Romulum Remus videt. Remus îl vede pe Romulus.
Romulum videt Remus. Pe Romulus îl vede Remus.

Ce constați când privești ordinea cuvintelor în latină?


................................................................................................
................................................................................................

Cum fac romanii pentru a înțelege imediat sensul propoziției?


................................................................................................
................................................................................................

CAZURILE
O limbă care se declină este o limbă în care un cuvânt își poate schimba forma în concordanță cu funcția sa
în propoziție.

Ex : Trandafirul este pe masă.  Rosa in mensa est.


subiect

Iau un trandafir.  Capio rosam.


CD

Iau trandafiri.  Capio rosas.


CD

 Constatăm că termiația cuvântului s-a schimbat. Această terminație se numește desinență; ea se


schimbă în concordanță cu funcția cuvântului în propoziție și după număr (singular sau plural).
Toate cuvintele latinești sunt formate din două părți: terminația (= desinența cazuală) și ceea ce rămâne, tema.

Când un cuvânt își schimă desinența din cauza funcției, spunem că-și schimbă cazul. Limba latină are
șase cazuri, cinci dintre ele fiind încă prezente în limba română:

Caz Funcțiile principale


Subiect
Nominativ
Atribut adjectival și nume predicativ
Vocativ Cazul chemării
Complement direct
Acuzativ
Complement cerut de prepoziții
Genitiv Atribut substantival
Dativ Complement indirect
Complement circumstanțial
Ablativ
Complement cerut de prepoziții

Câteva notiuni preliminare 15


EXERCIȚIU
Observați formele substantivelor latine următoare. Care este tema lor? Care sunt desinențele lor?
1. tabulis – tabulae – tabulas
Tema: . . . . . . . . . . . . . . . Terminații: . . . . . – . . . . . – . . . . .
2. animo – animum – animis
Tema: . . . . . . . . . . . . . . . Terminații: . . . . . – . . . . . – . . . . .
3. magistri – magistro – magistros
Tema: . . . . . . . . . . . . . . . Terminații: . . . . . – . . . . . – . . . . .
4. templum – templo – templa
Tema: . . . . . . . . . . . . . . . Terminații: . . . . . – . . . . . – . . . . .
5. militum – militibus – militem
Tema: . . . . . . . . . . . . . . . Terminații: . . . . . – . . . . . – . . . . .
6. navis – navium – nave
Tema: . . . . . . . . . . . . . . . Terminații: . . . . . – . . . . . – . . . . .

 În general, tema este. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .


..........................................................................................

BINE AȚI VENI,


RECRUȚI
NOI!

16 Introducere
Vocabularul latin
CUM ÎNVĂȚĂM VOCABULARUL?
Având un sistem de conjugări și declinări, vocabularul latin nu se învață precum vocabularul altor limbi
moderne predate la școală. Pe lângă traducerea unui cuvânt trebuie să știm de asemenea lema acestuia:

La substantive
Lema este compusă din nominativul singular și din genitivul singular. Dacă substantivul nu are decât
forme de plural, vom da formele de nominativ și genitiv plural.
Ex : rosa, ae1 animus, i miles, militis
La adejective și la pronume
Lema este compusă din nominativul masculin, feminin și neutru singular.
Ex : bonus, a, um omnis, is, e

La verbe
Lema verbelor este compusă din ceea ce numim timpuri verbale primitive: indicativul prezent 1PS, infinitivul
prezent, perfectul 1PS și supinul. Ultimele două forme nu trebuie învățate, decât după ce au fost explicate în
clasă.
Ex : amo, are(, avi, atum) sum, esse(, fui, ---) capio, ere(, cepi, captum)

La cuvintele invariabile
Cuvintele invariabile (adverbul, prepoziția, conjuncția…) nu-și schimbă forma și ne mulțumim cu scrierea
formei lor latinești ca atare.
Ex : semper non cum

Când genul (masculin/ feminin/neutru) nu respectă regula generală trebuie învățat ca atare.

Ex : cuvintele terminate în –a¸ –ae sunt în general feminine. Cu toate acesta substantivul poeta, ae este
masculin, de aceea trebuie să fim atenți atunci când învățăm substantive de felul acesta!

Când învăț vocabularul:

Învăț lema completă.

La substantive învăț genul dacă acesta nu respectă regula generală.

Învăț traducerea ajutându-mă pe cât posibil de derivatele din limba română.

1
Pentru a ușura lucrurile, în loc de a scrie « rosa, rosae », dicționarele nu repetă radicalul substantivului, dacă acesta este identic
la nominativ și la genitiv (→ « rosa, ae »).

Câteva noitiuni preliminare 17


DE CE ÎNVĂȚĂM LEMA?
În limba latină există cinci declinări, două clase de adjective și cinci conjugări; acest lucru înseamnă că există
cinci tabele de terminații pentru substantive, două pentru adjective și pentru verbe cinci tabele de conjugări
pentru fiecare timp. Când declinăm un substantiv sau conjugăm un verb trebuie să știm mai întâi cărui tabel îi
aparține. Această informație poate fi știută doar dacă învățăm corect lema.

Observând radicalii substantivelor propuse mai jos, indică care sunt cele cinci categorii de substantive
(= cele cinci declinări) care există în limba latină.

medicus, i
spes, ei
canis, canis

Același exercițiu pentru verbele următoare.

sano, are disco, ere

video, ere

Substantive Adjective Verbe


prezent 1PS
Nominativ

Nominativ

Nominativ
Nominativ

Conjugarea
Declinarea

Indicativ
masculin

Infinitiv
prezent
feminin
Genitiv
singular

singular

neutru

Clasa

1 -us/-er -a -um 1 1

2
a -a --- --- --- 2
a -a 2
a -a

3
a -a 3
a -a

4
a -a 4
a -a

5
a -a 4
a -a bis

18 Introducere
EXERCIȚIU
Mai jos avem niște leme găsite într-un dicționar latin. Identifică natura lor și declinarea / clasa / conjugarea:

Natura Nr.
1. multus, a, um . . .adjectiv . . . . . . clasa I
2. audio, ire, ivi, itum .................. .........
3. homo, hominis .................. .........
4. schola, ae .................. .........
5. domus, us .................. .........
6. iacio, ere, ieci, iactum .................. .........
7. tempus, oris .................. .........
8. moneo, ere, ui, itum .................. .........
9. gravis, is, e .................. .........
10. species, ei .................. .........
11. numquam .................. .........
12. pugno, are, avi, atum .................. .........

DE CE SĂ ÎNVĂȚĂM GENUL?
Substantivele neutre au un tabel al desinențelor ușor diferit față de cele masculine și feminine. Ele trebuie
diferențiate între ele pentru a nu le confunda în timpul exercițiilor.
Cunoașterea genului unui substantiv este indispensabilă pentru a identifica eventualele adjective epitete.
Ne vom ocupa de acest aspect puțin mai târziu.

Câteva notiuni preliminare 19