Cuprins

Tema proiectului ...................................................................

Mecanism manivela-piston...............................................
Mecanism cama-tachet de translatie cu rola ....................
Mecanism cu roti dintate .................................................

1. Mecanism manivela-piston
1.1. Sinteza mecanismului functie de unghiul de presiune
1.1.1. Definitia unghiului de presiune
1.1.2. Calculul de proiectare
1.1.3. Scara reprezentarii grafice
1.2. Analiza structurala a mecanismului
1.2.1. Determinarea familiei mecanismului
1.2.2. Determinarea gradului de mobilitate
1.2.3. Descompunerea mecanismului in grupe
structurale
1.3. Analiza cinematica a mecanismului prin metoda
ecuatiilor vectoriale
1.3.1. Pozitii
1.3.2. Viteze
1.3.3. Acceleratii
1.4. Analiza cinematica a mecanismului prin metoda
cinematica
1.4.1. Pozitii, viteze, acceleratii pentru φ1=40º
1.4.2. Pozitii, viteze, acceleratii pentru φ1=320º
1.5. Analiza cinetostatica a mecanismului prin metoda
grafo-analitica
1.5.1. Determinarea fortelor utile
1.5.2. Determinarea fortelor de greutate ale
elementelor mecanismului
1.5.3. Determinarea acceleratiilor centrelor de
masa
1.5.4. Determinarea pozitiei centrului de masa al
bielei
1.5.5. Determinarea reactiunilor in cazul φ1 = 40º
 1.5.6. Determinarea reactiunilor in cazul φ1 = 320º
2. Mecanism cama – tachet de translatie cu rola
2.1. Analiza structurala a mecanismului
2.1.1. Determinarea gradului de mobilitate
2.2. Analiza cinematica a mecanismului
2.3. Determinarea parametrilor geometrici de baza la
mecanismul cama-tachet
2.3.1. Definitia unghiului de presiune
2.3.2. Determinarea parametrilor e si S0 prin
procedeul grafic
2.4. Trasarea profilului camei folosind metoda grafica
3. Mecanism cu roti dintate
3.1. Analiza structurala a mecanismului
3.2. Analiza cinematica a mecanismului
3.3. Calculul elementelor geometrice ale angrenajului
cilindric
4. Bibliografie
5. Anexe
 Tema proiectului
Mecanismul manivela – piston

Sa se proiecteze mecanismul unui motor cu ardere interna in

patru timpi cunoscand :
- schema structurala : desen nr. 1;
- diagrama indicata motorului p=p(s);
p – presiunea in cilindru
s – deplasarea pistonului
- turatia motorului : n = 2350 rot/min ;
- diametrul cilindrului : dcil = 140 (mm);
- unghiul de presiune maxima : Өmax = 9 (◦) ;
h
- raportul d cil = 1,25 ; h = cursa pistonului;
- masa bielei : m2 = 9 • l ; l= lungimea bielei [m] ;
- masa pistonului : m3 = k • m2 ; k = 0,31;
- masa manivelei : m1 = k1 • m2 ; k1 = 2,1;
- raza de giratie a bielei : ρ² = 0,17 • l²;
- pozitia centrului de masa a bielei : lBG = 0,35 • l
2

- pozitiile unghiulare : - φ1 = 30 [◦];

- φ1 = 120 [◦];
 Mecanismul cama-tachet de translatie cu rola

Sa se analizeze si sa se proiecteze un mecanism cama- tachet

de translatie cu rola cunoscand :
- unghiul de faza :
φ1 = 80 [◦] – unghiul fazei de urcare (ridicare);
φ2 = 130 [◦] – unghiul fazei de stationare la raza maxima;
φ3 = 70 [◦] – unghiul fazei de coborare;
φ4 = 360 – (φ1 + φ2 + φ3) = 80 [◦]; - unghiul fazei de
stationare la raza minima.
- cursa tachetului : h = 51 [mm];
- legea de miscare a tachetului : tachetul are si la urcare si la
coborare o acceleratie sinusoidala cu perioada sinusoidei φ1.
- ω1 ≡ω1 de la manivela mecanismului manivela piston.
 Mecanism cu roti dintate

Sa se analizeze din punct de vedere structural si cinematic si apoi sa

se calculeze elementele geometrice ale angrenajului cilindric conform
metodologiei standardizate pentru mecanismul reprezentat in figura
urmatoare :

Se cunosc :
nsm = 950 [rot/min] = constant;
Z2 = 19 [dinti];
Z3 = 23 [dinti];
aw = 200 [mm] – distanta constructiva dintre axe;
m = [ 1,25; 2; 5] [mm] la treapta cilindrica;
me = 2 [mm] – la treapta conica;
Σ = 90 [◦];
Πn1
ω= 30
= 223 [ rad/s].
 1. Mecanismul manivela piston

1.1. Sinteza mecanismului functie de unghiul de

presiune

1.1.1. Definitia unghiului de presiune

Un parametru deosebit de important pentru buna functionare a

mecanismului este unghiul de presiune.
Acest unghi este format de directia fortei de transmise de biela si
directia vitezei punctului sau de aplicatie.
Cu cat acest unghi este mai mare cu atat solicitarea si uzura
elementelor sunt mai pronuntate, iar randamentul este mai redus.
Daca unghiul de presiune atinge o valoare limita se produce
blocarea mecanismului. De aceea se impune ca unghiul de presiune sa
nu depaseasca o valoare admisibila Өa. Ө ≤ Өa;
Impunerea unghiului de presiune admisibila Өa este dictata de
procesul tehnologic sau conditiile de lucru ale mecanismului.

Alegerea unui unghi de presiune foarte mic mareste foarte mult

gabaritul. De aceea de multe ori se realizeaza o optimizare intre unghiul
de presiune si gabarit. Unghiul de presiune se poate calcula cu expresia :
 l0 sin(ϕ1 + ϕ2 )
sin θ = = l1 • ,
l2 l2
l1 + l4
in rezolvarea maxima se poate calcula cu : sin θmax = .
l2
In cazul nostru cand l4 = 0, unghiul de presiune se defineste ca fiind
unghiul dintre biela BC si directia t-t.
Unghiul de presiune se poate calcula cu formula :
l1 sin ϕ
sin θ =
l2 ;
iar unghiul de presiune maxim :
l1
sin θmax = .
l2

1.1.2. Calcule de proiectare

Cu ajutorul datelor cunoscute vom afla raza manivela si lungimea

bielei.
Vom nota l1 = r - raza manivelei, care poate fi calculat cu expresia :
h
r=
2
, unde h = 1, 25 • dcil ⇒ h = 1, 25 • 140 ⇒ h = 175[mm] , de unde rezulta :
h 175
r= = = 87,5[mm] vom adopta r = 88 [mm];
2 2
Vom nota l2 = l - lungimea bielei care se poate calcula in functie de
unghiul de presiune maxim si raza manivelei.
Atunci cand unghiul Ө ia valoare maxima, intre manivela si axa
pistonului se formeaza un unghi de 90° .
r r 88
sin θmax = ⇒l = = = 564,1 ⇒ l=564,1 [mm]=0,564 [m];
l sin θmax 0,156
1.1.3. Scara reprezentarii grafice
Vom calcula scara functie de dimensiunea cea mai mare si anume
biela.
lungimea K reala[m]
K1 =
lungimea K reprezentata[ mm]
Lungimea reala [m] = 0,564 [m]
Lungimea reprezentata [mm] = 100 [mm]
0,564  m ,
k1 = = 0, 0056  
100  mm 
l- reprezentat = 100 [mm],
0, 088
r- reprezentat = = 17, 6[mm]
0, 005

Marimea reala Marimea reprezentata

[m] [mm]
l1 0,088 17,6
l2 0,564 100
1.2. Analiza structurala a mecanismului

1.2.1. Determinarea familiei mecanismului

Definitie: Familia unui mecanism (sau lant cinematic) este egala cu
numarul de legaturi comune la care sunt supuse elementele sale.

Miscare Rotatie Translatie

Element ωx ωy ωz Vx Vy Vz
1 - - + - - -
2 - - + + + -
3 - - - - + -
4 - - - - - -

„- „ nu se efectuiaza miscare
„+” se efectuiaza miscare
f=3
1.2.2. Determinarea gradului de mobilitate

Definitii:
a) Gradul de libertate al unui lant cinematic reprezinta numarul de
parametri independenti care determina complet pozitia sa.
b) Gradul de mobilitate reprezinta numarul parametrilor
independenti care pozitioneaza elementele mobile ale unui mecanism
fata de elementul fix.
c) Prin mecanism se intelege un lant ciematic care satisface
urmatoarele conditii:
- este inchis;
- are un element de referinta, element fix, in raport cu care se
studiaza miscarea celorlalte elemente;
- are un numar de cuple conducatoare, stabilit astfel ca miscarea
tuturor elementelor sa fie determinata;
d) Cupla cinematica este legatura mobila stricta dintre doua
elemente cinematice.
e) Clasa unei cuple cinematice este data de numarul de restrictii
impuse miscarii elementului.
M - 3n – 2C5 – C4 unde:
n – numarul elementelor mobile
C5 – numarul cuplelor de clasa V
C4 – numarul cuplelor de clasa IV
M – gradul de mobilitate
1.2.3. Descompunerea mecanismului in grupe structurale

Definitie : Prin grupa structurala se intelege cel mai simplu lant

cinematic cu grad de mobilitate egal cu zero.
Se procedeaza invers ca la formarea acestuia: se indeparteaza
elementul conducator si elementul fix si se identifica grupele structurale
din componenta mecanismului.
Grupa condusa
L=0
cls = 2
ord. = 2
asp. = 2
1.3. Analiza cinematica a mecanismului prin metoda
ecuatiilor vectoriale (metoda grafo – analitica)

1.3.1. Pozitii : 1) φ1 = 30 ◦ ; φ1 = 120 ◦

Din masurarea directa de pe desen rezulta :
2) φ2 = 356◦ ; φ = 352◦
1) L3 = 638 [mm]; L3 = 515 [mm]
1.3.2. Viteze :
Date cunoscute : ω1 = constant
VA = 0
2π n π n
ω1 = = = 245,97 ; 246 [ rad / s ]
60 30
De aflat : VB, VC, ωz, VCB.

I. Grupa conducatoare (1,1,1).

VB = VA + VBA
VBA = ω1 × AB {directie : ⊥ AB
modul : ω1 • lAB
sens : AB rotit cu 90◦
in sensul lui ω1
VB = 246 • 0,088 = 21,65 [m/s]
VB 21, 65  m • s −1 
kV = = = 0, 43  
PV 50  mm 

II. Grupa condusa (0,2,2).

VC = VB + VCB (1)

VC = Vc ghidaj + Vcc ghidaj (2)

Vc ghidaj = 0
(1)= (2) → VB + VCB = VCghidaj + VCCghidaj
VCB = ω2 x BC {directie : ⊥ BC VCC ghidaj { directie : P ghidaj
Sens : - sens : -
Modul : - modul : -
Pentru ϕ1 = 30°
VB = VCB = 21, 64[m / s ]
VC = VCCghidaj = 12, 04[m / s ]
21, 64
ω2 = = 38, 64[rad / s ]
0,56
Pentru ϕ1 = 120°
VCB = KV • lBC = 0, 4 • 25 = 10 [ m s ]
VC = VCCghidaj = KV • (lpuc ) = 0, 4 • 40 = 16[m / s]
VCB 10
ω2 = = = 17,85[rad / s]
lCB 0,56
1.3.3. Acceleratii
I. Grupa conducatoare (1,1,1)
ω1 − cons tan t ⇒ ε1 = 0, a A = 0
aB = aA + aBA
n
+ aBA
t

directie :P AB 
 
n
aBA = ω12 • AB mod ul : ω12 • lAB 
 sens : B → A 
 

m
n
aBA = ω12 • lAB = 246 • 0, 088 = 5325, 4  2 
s 
 directia :⊥ AB 
 
aBA = ε1 × AB  mod ul = 0
t

 sens = 0 
 
aB = aA + aBA
n
+ aBA
t
= 5325, 4[m / s 2 ]
n
aBA [m / s 2 ]
5325, 4 [m / s 2 ]
ka = = = 66,56
Pba [mm] 80 [mm]

Grupa condusa (0,2,2)

C4 – proiectia punctului C pe ghidaj
aC4 = 0

aC = aB + aCB
n
+ aCB
t

aC = aC4 + aCC
r
4
+ aCC
C
4
 C
aCC4
= 2 • ω4 × VCC4
 directia PCB 
 
a  mod ul : ω22 • lCB 
n
CB
 sens : C → B 
 
aC = ka • l pac ' [m / s ]
2

t
aCB = ka • lnc ' [m / s 2 ]
t
aCB
ε2 = [ rad / s 2 ]
lCB
Pentru ϕ1 = 30°
a t
CB = ω • lCB = 0
2
2

n
aCB = ω22 • lCB = 38, 642 • 0,56 = 836[m / s2 ]
t
aCB = 67 • 43 = 2881[m / s 2 ]
aC = 67 • 53 = 3551[m / s 2 ]
t
aCB 2881
εz = = = 5145[rad / s 2 ]
lCB 0,56
Pentru ϕ1 = 120°
t
aCB = 67 • 67 = 4489[m / s 2 ]
aC = 67 • 38 = 2546[m / s 2 ]
t
aCB 4489
εz = = = 8016[rad / s 2 ]
lCB 0,56
 1.4. Analiza cinematica a mecanismului prin
metoda analitica. Metoda contururilor vectoriale

l AB , lBC
ϕ1 , ϕ3
Se cunosc : ω1 ,
ε1 = 0
ϕ2 , X C
De aflat : ω2 , VC
ε 2 , aC

Calculul numarului de contururi vectoriale independente.

ϑ = ∑ CK − n = 4 − 3 = 1 unde: ϑ - numarul contururilor vectoriale independente
CK - numarul cuplelor cinematice din mecanism
n - numarul elementelor mobile din mecanism
 1.4.1. Pozitii, viteze, acceleratii pentru ϕ1 = 30°, ϕ3 = 180°

Avem conturul inchis ABCD,

AB + BC + CA = 0

I ) Parametrii cinematici de pozitie:

r cos ϕ1 + l cos ϕ2 − X C cos ϕ3 = 0 ⇔

OX | r cos 30° + l cos ϕ 2 − X C = 0 ( 1)

r sin ϕ1 + l sin ϕ2 + X C sin ϕ3 = 0 ( 2 ) ⇔

− r sin ϕ1
l sin ϕ 2 = −r sin ϕ1 ⇔ sin ϕ2 = ⇒
OY | l
 −r sin ϕ1   −0, 088 • 0,5 
ϕ2 arcsin   = arcsin   = arcsin ( −0, 078 ) = −4, 47
 l   0,56 
ϕ2 = 360 − 4, 47 = 355,5; ϕ2 = 355,5°

Din (1) ⇒ r cos ϕ1 + l cos ϕ2 − X C = 0 ⇔

X C = r cos ϕ1 + l cos ϕ2 = 0, 088 • cos 30° + 0,56 cos 355,5 = 0, 07 + 0,55 = 0, 62
X C = 0, 62 [ m]

II ) Viteze ϕ1 = 30°

dϕ1 dϕ
( 2 ') ⇒ r cos ϕ1 + l cos ϕ2 2 = 0 ⇒ r cos ϕ1ω1 + l cos ϕ2 ω2 = 0 ⇒
dt dt
r cos ϕ1ω1 88 • 0,86 • 246
ω2 = − =− = 33,58
l cos ϕ 2 560 • 0,99
ω2 = 33,58  rad s 
 
( 1') ⇒ −r sin ϕ1ω1 − l sin ϕ2 − VC = 0 ⇒
VC = − r sin ϕ1ω1 − l sin ϕ2ω2 ⇒
VC = −88 • 246 • 0,5 − 560 • 33,58 • ( −0, 07 ) = −10824 + 1316,33 = −9507, 6 [ mm s ]
VC = 9,50 [ m s ]
III ) Acceleratii

( 2 ') ⇒ ε1l cos ϕ1 − ω12 r sin ϕ1 + ε2 l cos ϕ2 − ω22 l sin ϕ2 =0⇒

ω12 r sin ϕ1 + ω22 l sin ϕ2 246 • 88 • 0,5 + 33,58 • 560 • ( −0, 07 )
2 2

ε2 = = =
l cos ϕ 2 560 • 0,99
2662704 − 44202
= = 4723,1  rad s 2 
554, 4
ε 2 = 4723,1  rad s 2 
( 1') ⇒ −rε1 sin ϕ1 − ω12 r cos ϕ1 − ε2 l sin ϕ2 − ω22 l cos ϕ2 − aC = 0
⇒ aC = −lε1 sin ϕ1 − ω12 r cos ϕ1 − ε 2 l sin ϕ2 − ω22 l cos ϕ2 =
= 2462 • 0, 088 • 0,86 − 4723,1 • ( −0, 07 ) − 33,582 • 0,56 • 0,99 =
= 4579 + 185 − 625 = 4139
aC = 4139  m s 2 

1.4.2. Pozitii, viteze, acceleratii pentru ϕ1 = 120°, ϕ3 = 180°

Avem conturul inchis ABCA

AB + BC + CA = 0

I ) Parametrii cinematici de pozitie :

r cos ϕ1 + l cos ϕ2 + X C • cos ϕ3 = 0 ⇔

OX | r cos ϕ1 + l2 cos ϕ2 − X C = 0 ( 1)

r sin ϕ1 + l sin ϕ2 + X C sin ϕ3 = 0 ( 2 ) ⇔

r sin ϕ1  r sin ϕ1 
l sin ϕ 2 = −r sin ϕ1 ⇔ sin ϕ2 = − ⇒ ϕ2 = arcsin  − ⇒
OY | l  l 
ϕ2 = arcsin ( −0,135 )
ϕ2 = 352, 2
Din ( 1) ⇒ r cos ϕ1 + l cos ϕ2 − X C = 0 ⇒
X C = r cos ϕ1 + l cos ϕ2 = 0, 088cos120° + 0,56 cos 352, 2 =
= −0, 044 + 0,554 = 0,51
X C = 0,51[ m ]

II ) Viteze

dϕ1 dϕ
( 2 ) ' ⇒ r cos ϕ1 + l cos ϕ2 2 = 0 ⇒
dt dt
⇒ r cos ϕ1ω1 + l cos ϕ2ω2 = 0 ⇒
r cos ϕ1ω1 88 • ( −0,5 ) • 256
ω2 = − =− = 19,52
l cos ϕ 2 560 • 0,99
ω2 = 19,52 [ rad s ]

( 1) ' ⇒ −rω1 sin ϕ1 − lω2 sin ϕ2 − VC = 0 ⇒

VC = − rω1 sin ϕ1 − lω2 sin ϕ2 ⇒
VC = −88 • 246 • 0,86 − 560 • 19,52 • ( −0,13) = −18617 + 1421
VC = −17 [ m s ]

III ) Acceleratii

( 2 ) '' ⇒ ε1l cos ϕ1 − ω12 r sin ϕ1 + ε2 l cos ϕ2 − ω22 l sin ϕ2 =0⇒

ω12 r sin ϕ1 + ω22 l sin ϕ2 246 • 0, 088 • 0,86 + 19,52 • 0,56 • ( −0,13)
2 2

⇒ ε2 = = ⇒
l cos ϕ 2 560 • 0,99
4579,8 − 27, 7
ε2 = = 8, 2108 • 103
554, 4
ε 2 = 8210,8 [ rad s ]

( 1) '' ⇒ −rε1 sin ϕ1 − ω12 r cos ω1 − ε2 l sin ϕ2 − ω22 l cos ϕ2 − aC = 0 ⇒

⇒ aC = −lε1 sin ϕ1 − ω12 r cos ϕ1 − ε 2 l sin ϕ2 − ω22 l cos ϕ2 =
= 2462 • 0, 088 • 0,5 + 8210,8 • 0,56 • 0,13 − 19,522 • 0,56 • 0,99 =
= 2534, 4 + 597, 09 − 211, 24 ⇒
aC = 2920  m s 2 
 1.5. Analiza cinetostatica a mecanismului prin
metoda grafo – analitica

In cazul analizei cinetostatice se propune sa se determine fortele de

legatura ( reactiunile normale si fortele de frecare ) utilizand principiul
lui D’Alambert , care arata ca in orice moment al miscarii fortelor
aplicate, fortele de legatura si fortele de inertie se gasesc in echilibru.
Se ia s = h = 175 mm => s = 175 mm intre PMI si PMS.

daN 10 N
ϕ1 = 30° ⇒ L3 = 638mm( PMS ) ⇒ P1 = −3 2
⇒ P1 = −3 • −4 2
Pentru cm 10 cm
P1 = −3 • 105 N
m2

Pentru ϕ1 = 120° ⇒ L3 = 515mm ( ac si vc au sensuri opuse ) => p2 se ia de

daN N
la curba 2 => p2 = 8 cm2 ⇒ p2 = 8 •105 m2

1.5.1. Determinarea fortelor utile

π D2
Relatia de calcul a fortelor utile este : Fv = p •
4
Forta utila are :
- punct de aplicatie in C,
- directia paralela cu ghidajul;
- sens (1) daca VC si ac coincid ca sens, atunci Fv se ia din curba 3 ,
sensul fiind al vitezei;
- sens (2) daca VC si ac nu coincid ca sens, Fv se ia din curba 2,
sensul fiind opus vitezei.
Din datele initiale : dcil = 140mm = 14 •10−2 m
−3 • 105 • π • 142 • 10−4
Pentru ϕ1 = 30° ⇒ Fv1 = N
4
Fv1 ; −4615.8 N
8 • 105 • π • 142 • 10−4
Pentru ϕ1 = 120° ⇒ Fv1 = N
4
Fv 2 ; 12308.8 N
 1.5.2. Determinarea fortelor de greutate ale elementelor mecanismului
Din datele initiale :
 m2 = 9 • l = 5, 08 Kg 
 
l2 = lBC = 0,564m  ⇒ G2 = m2 • g = 5, 08 • 9,8 ⇒ G2 ; 50 N
 
 g = 9,8 m s
2

 m3 = K • m2 = 0,31 • 5, 08 = 1,57 Kg 
 K = 0,31 
 
  ⇒ G3 = m3 • g = 1,57 • 9,8 ⇒ G3 ; 15 N
 m 2 = 5, 08 Kg 
 g = 9,8 m s 2 
 m1 = k1 • m2  m1 = 10, 67 Kg 
 ⇒ 2 
⇒ G1 = m1 • g = 10, 67 • 9,8 ⇒ G1 ; 105 N
 k1 = 2,1   g = 9,8 m s 

1.5.3. Determinarea acceleratiilor centrelor de masa

Din diagrama acceleratiilor se determina aG2 care are forma vectoriala:

n t
a G2 = a B + a 2B +a
G2 B

Pentru ϕ1 = 30° : (bc )s = 45mm ⇒ g 2b = 0.35 • 45 = 15.75mm ⇒

( aG 2 ) S = 67 mm 
 
 ⇒ aG2 = (aG2 )S • Ka ⇒ aG2 = 67 • 67 = 4489 m s
2
 m s2
K
 a = 67 
 mm 

Pentru ϕ1 = 120° : (bc )s = ? mm ⇒ g 2b = 0.35 • 68 = 23.8mm ⇒

( aG 2 ) S = 61mm 
 
 ⇒ aG2 = (aG2 )S • Ka ⇒ aG2 = 4087 m s
2
 m s2
 K a = 67 
 mm 

1.5.4. Determinarea pozitiei centrului de masa al bielei

Din date initiale :

lBG2 = 0,35 • l ⇒ ( BG2 )S = 0,35 • 100 = 35 [ mm ]
⇒ BG2 = 0,564 • 0,35 ⇒ BG2 = 0,197 [ m]
Pentru ϕ1 = 30° : (bG ) S = 5 • 0, 005 = 0.025 [ m]
2

Pentru ϕ1 = 120° : (bG ) S = 8 • 0, 005 = 0.04 [ m]

2

1.5.5. Determinarea reactiunilor in cazul ϕ1 = 30°

Grupa condusa
1) ∑ M 0 ( F ) = 0 pentru elementul 2
R12t • lBC + G2 • BG2 − Fi 2 • bFi 2 − Mi 2 = 0
 mod ul : Fi 2 = m2 • aG2 = 5, 08 • 4489 = 22804.12 N 
 
F i 2  directie : paralela.cu.aG2 
 
 sens : opus.lui.aG2 
( ) ( )
bF12 = 16mm ⇒ bFi2 = K1 • bFi2 = 56 • 16 = 0,896 [ m ] bF12 = 0.89 [ m ]
S

 mod ul : J12 • ε 2 = M i 2 [ N • m] 
 
M i 2  directie : perpendiculara. pe. planul. XOY 
 sens : opus.luiε 
 2 
M i = 0.08 • m2 • lbc2 • ε 2 = 0.08 • 5.08 • 0.562 • 5147 = 656 [ N m ]
M i 2 + Fi 2 • bFi 2 − G2 • bG2 656 • 22804.12 • 0.89 − 50 • 0.05 13313.96 − 2.5
R12t = = = = 23770.46 N
lBC 0.560 0.560
 mod ul : Fi 3 = m3 • ac = 1,57 • 3551 = 5575.07 N 
 
F i 3  directie : paralela.cu.aC 
 sens : opus.lui.a 
 C 

∑ F = 0; R
t
n
12 + R12 + G2 + Fi 2 +Fv +G3 +Fi 2 +R3 =0
2) Fu 4615.8
KF = = =230.79[ m mm
] ⇒KF; 230[ m mm
]
( Fu )S 20
Se scriu toate fortele aflate la scara :
 R12t 23770.46
( R12t ) S = = = 103.34mm
KF 230
G2 50
( G2 ) S = = = 0.21mm ( se.neglijeaza )
K F 230
Fi 2 22804.12
( Fi 2 ) S = = = 99.14mm
KF 230
( Fu ) S = 20mm
G3 15
( G3 ) S = = = 0.06mm ( se.neglijeaza )
K F 230
Fi 3 5575.07
( Fi 3 ) S = = = 24.23mm
KF 230
Cele doua necunoscute R12n si R23 se determina grafic.
(R )n
12 S = ? mm ⇒ R = K F • ( R n
12
n
)
12 S = ?• ? = ? N

3) ∑ F = 0 ; pentru elementul 2.
R12t + R12n + Fi 2 + G2 + R23 = 0
Se determina grafic ( R23 ) S = ? mm ⇒ R23 = K F • ( R23 ) S =?N
∑ M 0 ( F ) = 0 : Fv • brF − G3 brG − R3 g • L3 = 0
v 2

(b ) G3
S
= ? mm
4) ( b )Fv S
= ? mm
( Fv − G3 ) • bG
R3 g = 3
=?N
L3
Grupa conducatoare R21 = − R12
1) ∑ F = 0 : R21 + R41 + G1 = 0
Se determina grafic R41
G ?
( G1 ) S = 1 = = ? mm
KF ?
( R41 ) S = ? mm ⇒ R41 = K F • ( R41 ) S =?N
 2) ∑ M A ( F ) = 0 pentru elementul 1
− R21 • brR + M e = 0 ⇒ M e = R21 • brR = 0deoarece.brR = 0
21 21 21

M e = 0 [ N • m]

1.5.6. Determinarea reactiunilor in cazul ϕ1 = 120°

Grupa condusa
1) ∑ M 0 ( F ) = 0 pentru elementul 2
R12t • lBC + G2 • BG2 − Fi 2 • bFi 2 − Mi 2 = ?
 mod ul : Fi 2 = m2 • aG2 = 5, 08 • 4087 = 20761.96 N 
 
F i 2  directie : paralela.cu.aG2 
 
 sens : opus.lui.aG2 
( b ) = 22mm ⇒ b
F12 Fi2 ( )
= K1 • bFi2
S
= 56 • 22 = 1232 [ m ]
 mod ul : J12 • ε 2 = M i 
 
M i 2  directie : perpendiculara. pe. planul. XOY 
 sens : opus.luiε 
 2 
M i 2 + Fi 2 • bFi 2 − G2 • bG2
R12t = =?N
lBC
 mod ul : Fi 3 = m3 • ac = 1,57 • 2546 = 3997.22 N 
 
F i 3  directie : paralela.cu.aC 
 sens : opus.lui.a 
 C 
 ∑F = 0: R
t
n
12 + R12 + G 2 + F i 2 + F v + G3 + F i 2 + R3 = 0
2) Fv 2 12308.8
KF = = = 246.17 [ m mm ] ⇒ KF ; 246 [ m mm]
( Fv 2 ) S 50
Se scriu toate fortele aflate la scara :
R12t ?
( R12t ) S = = = 103.34mm
K F 246
G2 50
( G2 ) S = = = 0.20mm ( se.neglijeaza )
K F 246
Fi 2 20761.96
( Fi 2 ) S = = = 84.39mm
KF 246
( Fu ) S = 50mm
G3 15
( G3 ) S = = = 0.06mm ( se.neglijeaza )
K F 246
Fi 3 3997.22
( Fi 3 ) S = = = 16.24mm
KF 246
Cele doua necunoscute R12n si R23 se determina grafic.
(R )n
12 S = ? mm ⇒ R = K F • ( R
n
12
n
)
12 S = ?• ? = ? N
3) ∑ F = 0 ; pentru elementul 2.
R12t + R12n + Fi 2 + G2 + R23 = 0
Se determina grafic ( R23 ) S = ? mm ⇒ R23 = K F • ( R23 ) S =?N
 ∑M ( F ) = 0: F •b
0 v rFv − G3 brG2 − R3 g • L3 = 0

(b )
G3
S
= ? mm
4) ( b )
Fv S
= ? mm
( Fv − G3 ) • bG
R3 g = 3
=?N
L3
Grupa conducatoare R21 = − R12
1) ∑ F = 0 : R21 + R41 + G1 = 0
Se determina grafic R41
G ?
( G1 ) S = 1 = = ? mm
KF ?
( R41 ) S = ? mm ⇒ R41 = K F • ( R41 ) S =?N

2) ∑ M A ( F ) = 0 pentru elementul 1
− R21 • brR + M e = 0 ⇒ M e = R21 • brR = 0deoarece.brR = 0
21 21 21

M e = 0 [ N • m]
 2. Mecanism cama-tachet de translatie cu rola
2.1. Analiza structurala a mecanismului

Mecanismul cama-tachet de translatie cu rola este un mecanism de

familia a –III- a deoarece miscarea tuturor elementelor mecanismului se
face paralela cu un plan dat XOY.
Cunoscand familia, sa se determine gradul de mobilitate si apoi
transformarea cuplei superioare ( de clasa IV ) si sa se descompuna
mecanismul in grupe structurale.

II.1.1. Determinarea gradului de mobilitate

M = ( 6 − f ) • ( n − 1) − ( 5 − f ) C5 − ( 4 − f ) C4 − ( 2 − f ) C2 − ( 1 − f ) C1
In cazul mecanismului cama-tachet de translatie cu rola avem:
M = ( 6 − f ) • ( n − 1) − ( 5 − f ) C5 − ( 4 − f ) C4
M = 3 ( n − 1) − 2C5 − C4
n = 4 ( 1, 2,3, 4 )
f =3
C5 = 3 ( A, C , D )
C4 = 1 ( B )
M = 9 − 6 −1 = 2

M = 2 ( grad de mobilitate teoretic )

 Elementul 2 este elementul pasiv deoarece rola se foloseste doar
pentru miscarea frecarii ; din frecarea de alunecare se trece prin
intermediul rolei la o frecare de rostogolire.
In acest caz : n = 3, C5 = 2, C4 = 1.
M = 3 • 2 − 2 • 2 − 1• 1 = 1 ( grad de mobilitate real )

II.2. Analiza cinematica a mecanismului

Analiza cinematica urmareste determinarea parametrilor de pozitie

si cinematici ai tachetului, cunoscand caracteristicile constructive ale
mecanismului. Miscarea camei este uniforma.
Miscarea tachetului se face cu o acceleratie sinusoidala.
Aceasta lege de miscare se caracterizeaza prin variatia acceleratiei
dupa o lege sinusoidala cu perioada φ1.
Ecuatiile sunt :
a d 2S  2π  
 2 = = C sin  ,ϕ  
ω dϕ  ϕ1 
2

V dS  2π  
 ϕ1 
 = = − C cos  , ϕ +
 1C 
 ω dϕ 2π  ϕ1  
   
 S = −C • ϕ1 • sin  2π , ϕ  + C1 • ϕ + C2 
2

 4π 2  ϕ1  
Conditiile pentru determinarea constantelor de integrare la urcare
V
sunt : la ϕ = 0, = 0; la ϕ = ϕ1 , S = h si la ϕ = 0, S = 0 de unde rezulta :
ω
2π h h
c = − 2 , C1 = , C2 = 0 , iar ecuatiile devin :
ϕ1 ϕ1
 h h 2π 
 S = ϕ • ϕ − 2π sin ϕ • ϕ 
 1 1

V h  2π  
 = 1 − cos ,ϕ  
 ω ϕ 1  ϕ 1  
 a 2π h 2π 
 2 = 2 sin •ϕ 
 ω ϕ1 ϕ1 
 Pentru cursa de coborare se impun urmatoarele conditii fata de
V
originea O’ translata : La ϕ = 0, S = h ; la ϕ = ϕ3 , S = 0 ; la ϕ = 0, =0 ; de unde
ω
2π h h
rezulta : C=− , C1 = − , C2 = h , iar ecuatiile devin :
ϕ32
ϕ3
 h 2π h 
 S = sin • ϕ − •ϕ + h
2π ϕ3 ϕ3
 
V h 2π  
 =  cos • ϕ − 1 
 ω ϕ3  ϕ3  
a 2π h 2π 
 2 = − 2 sin •ϕ 
 ω ϕ3 ϕ1 

Pentru trasarea diagramelor se vor intocmi tabelele :

ϕ1 0° 10° 20° 30° 40° 50° 60° 70° 80°
S 0 0,633 4,628 13,340 25,493 37,66 46,372 50,367 51
ϕ1 = 80°
V 0 10,695 25,834 62,290 73,059 62,290 25,834 10,695 0
h = 51mm
ω
a 0 116,19 164,34 116,19 0 -119,192 -164,344 -116,192 0
ω2

V a lreala [ m ] 0, 051 [ m]
KS = K =K 2 = = = 0, 001
ω ω lreprezentat [ mm ] 51 [ mm]

ϕ3 0° 10° 20° 30° 40° 50° 60° 70°

S 51 50.06 44.34 32.699 18.325 6.665 0.929 0
ϕ3 = 70°
V 0 -15.721 -51.051 -79.346 -79.346 -51.051 -15.721 0 h = 51mm
ω
a 0 -167.941-209.457-167.941 167.941 209.457 167.941 0
ω2
 II.3. Determinarea parametrilor geometrici de baza
la mecanismul cama – tachet

Parametrii geometrici de baza sunt caracteristici constante care,

impreuna cu profilul camei, definesc din punct de vedere constructiv,
mecanismul. Acesti parametri determina raza minima si raza maxima a
camei ( in cazul mecanismelor plane ) si deci gabaritul acestuia.
Pentru mecanismul cama - tachet de translatie cu rola parametrii
geometrici de baza sunt :
e – excentricitate
S0 - distanta de la centrul rolei la centrul de rotatie al camei
rmin = e 2 + S02
Cu aceasta se pot scrie relatiile :
rmax = e 2 + ( S0 + h )
2

2.3.1. Definirea unghiului de presiune

In cazul mecanismelor cu tachet cu rola, determinarea parametrilor

geometrici de baza este legata de notiunea de unghi de presiune.
Prin unghi de presiune se intelege unghiul format intre normala la
profilul camei in punctul de contact si directia vitezei unui punct al
tachetului.
Valoarea unghiului de presiune are o importanta esentiala pentru
functionarea mecanismului. Cu cat acest unghi este mai mare, solicitarile
elementelor si uzura mecanismului devin mai pronuntate, iar
randamentul scade. Exista o valoare a unghiului de presiune numita
unghi de blocare, care provoaca mecanismului.
Ca urmare, unghiul de presiune α , trebuie sa satisfaca relatia :
α ≤ αa ( 1) , unde :
α a - unghiul de presiune admisibil
Pentru a satisface relatia ( 1) este necesar sa se cunoasca expresia
unghiului de presiune functie de parametrii functionali si constructivi ai
mecanismului .
In cazul mecanismelor cama-tachet de translatie cu rola, unghiul de
presiune α se formeaza intre normele nn si axa tachetului ( OY ) dar si
intre tt si perpendiculara pe axa tachetului ( OX ).
 In acest caz se poate scrie expresia unghiului de presiune :
V
−e
tgα = ω ( 2) . In formula ( 2 ) toti prametrii reprezinta marimi orientate,
S0 + S
iar semnul fiecaruia se stabileste prin comparatie cu sensul axelor de
coordonate.

2.3.2. Determinarea parametrilor e si S0 prin procedeul grafic

Se considera tachetul intr-o pozitie oarecare, cu centrul rolei intr-un

V
punct A. Se aplica in acest punct vectorul ω
si apoi se rabate cu 90° in
sensul lui ω . Se procedeaza in acelasi mod pentru mai multe pozitii,
unele considerate in faza de ridicare, iar altele in faza de coborare.
Extremitatile vectorilor obtinuti se unesc prin linie continua. Se obtine
V  V
astfel o diagrama S  . Scarile de reprezentare pentru S si trebuie sa
ω  ω
aiba aceeasi valoare. Axa tachetului imparte curba in doua ramuri : una
corespunzatoare ridicarii, iar cealalta coborarii.
In continuare se traseaza dreapta U1 - tangenta la ramura de ridicare
si dreapta U 2 prin punctul A0 , ambele formand cu axa tachetului unghiul
α av - unghiul de presiune admisibil la urcare.
Analog se traseaza dreptele C1 si C2 pentru ramura de coborare
inclinate cu unghiul α ac - unghi de presiune admisibil la coborare. Centrul
de rotatie al camei O se poate adopta in zona situata in intregime sub
cele 4 drepte.
 Cunoscand pozitia centrului de rotatie al camei se cunosc implicit
parametrii e si s0 .
Pentru a obtine o cama cu gabarit minim trebuie sa adoptam centrul
camei astfel ca raza maxima sa aiba valoarea cea mai mica.
 m 
Scara K S = KV = 0, 001 
ω  mm 
De pe grafic rezulta :

e = 30mm; e = 30mm • K S = 0.03

S0 = 60mm S0 = 60mm • K S = 0.06m
rmin = e 2 + S02 = 0.067 m

rmax = e 2 + ( S0 + h ) = 0.114m
2

2.4. Trasarea profilului camei folosind metoda grafica

 Trasarea grafica se bazeaza pe construirea unui sir de pozitii
succesive ale tachetului in raport cu planul camei. Pentru aceasta se
aplica procedeul inversarii miscarilor.
Se obtine planul camei fix si se deplaseaza elementul care in
realitate este imobil in sens invers deplasarii reale a camei.
Profilul teoretic se obtine unind punctele care in pozitiile succesive
reprezinta centrul rolei.
Profilul real rezulta prin infasurarea cercurilor care reprezinta rola.
Dimensiunile mecanismului sunt :
e = 30 mm
S0 = 60 mm
Rrola = 47 mm
Rreal = 20mm
rmin real = 47mm
rmax real = 94mm

3. Mecanism cu roti dintate

3.1. Analiza structurala a mecanismului
 Mecanismul cu roti dintate contine atat cuple inferioare, cat si cuple
superioare. Pentru a determina familia observam ca elementele se
deplaseaza si se rotesc paralele cu un plan fix, deci f = 3.

M = 3n − 2C5 − C4
M = 3•3− 2•3− 2
M =1

3.2. Analiza cinematica a mecanismului

ω1 ω3 n1 950
igl = i12 • i34 = • = = = 0, 4 deoarece ω2 ≡ ω3 . Impunem ca
ω2 ω4 n4 2350
distanta sa fie egala cu distanta de referinta dintre axe.
aW
m ( z1 + z2 )
aW =a= ⇒ m ( z1 + z2 ) = 2a ⇒ mz1 + mz2 = 2a ;
2
 m = 5mm;  2a − mz
unde : a = 200mm  ⇒ z1 = m 2 = 61 dinti
 
n m z n z 950 • 61
i12 = 1 = 1 = 1 ⇒ n2 = 1 1 = = 3050 [ rot min ]
n2 m2 z2 z2 19
igl 0.446
i34 = = = 1.434
i12 0.311
z4
Se considera impus z3 = 23 dinti ⇒ i54 = ⇒ z4 = z3 • i34 ⇒ z4 = 35.85 dinti.
z3
Se adopta z4 = 36 dinti.
3.3. Calculul elementelor geometrice
ale angrenajului cilindric
 Date initiale privind definirea geometrica a danturii
angrenajului

Poz. Denumirea parametrului geometric Formula de calcul Valoarea U.M.

1 Z1 ; - 61 -
Numere de dinti - 19 -
Z2 .
2 Unghiu de inclinare a dintelui ( β ) - 0 [ °]
3 Modul ( standardizat ) STAS 822 – 82 5 [ mm]
4 Modul ( normal ) STAS 822 – 82 5 [ mm]
Profilul de referinta standardizat STAS 822 - 82 20’
αno 1.0 -
hao* 0.25
C

Calculul parametrilor de baza al rotii dintate si

angrenajului
Poz.Denumirea parametrului Formula de calcul Valoarea U.M.
geometric
1 αn = αno - 20’ -
han* =hao* - 1.0 -
cn* =Co* - 0.25 -
2 Unghiul de presiune de α t = arctg ( tgα n cos β ) 20 [ °]
referinţă frontal
3 Modulul frontal mt =
mn 5 [ mm]
cos β
4 Distanţa dintre axe de mt ( Z1 + Z 2 ) 200 [ mm]
a=
referinţă (a) 2
5 Unghiul de angrenare  a 
α tW = arccos  ( cos α t ) 
20 [ °]
frontal  aW 
6 Coeficientul normal al ( Z1 + Z 2 ) 0 [ °]
deplasărilor de profil
X nS = ( invαwt − invαt )
2tgα n
 însumat xns
7 Repartizarea Marimea X nS se repartizeaza pe
coeficientului deplasărilor cele doua roti dupa criteriul
de profil pe celedouă roţi admisastfel incat : - -
xn1 X n1 + X n 2 = X nS
xn2
8 Stabilirea coeficientilor
X1 - +0.5 -
deplasarii de profil -0.5
X2
9 Involuta unghiului de invα wt = invαt = tgαt − αt 0.149 -
angrenare
10Unghiul de angrenare α wt = arg ( invα wt ) 20 [ °]
11Diametrul de divizare d1 = mt • Z1 305 [ mm]
d 2 = mt • Z2 95
12Diametrul cercurilor de (
df1 = d1 − 2mn ha*n − Cn* − X n1 ) 297.5
picior 77.5 [ mm]
(
df 2 = d 2 − 2mn ha*n − Cn* − X n2 )
13Inaltimea de referinta a 11.25 [ mm]
dintelui (h) (
h = 2h + C mn
*
an
*
n )
14Diametrele cercurilor de da1 = df1 + 2h 320 [ mm]
cap da2 = df 2 + 2h 100
15Diametrele de rostogolire cos α t 305
dw1 = d1 •
cos α wt [ mm]
cos α t 95
dw2 = d2 •
cos α wt
16Diametrele de baza db1 = d1 • cos α t 286.6 [ mm]
db2 = d 2 • cos α t 89.27
17Unghiul de presiune  db  26.41
α ta1 = arccos  1 
frontal la capul dintelui  da1  [ °]
 db 
α ta 2 = arccos  2  26.78
 da2 
18Unghiul de inclinare pe βb = arcsin ( sin β • cos an ) 0 [ °]
cilindrul de baza ( βb )
19Unghiul de inclinare pe α 
β aL = arctg  aL tg β 
0 [ °]
cilindrul de cap ( β aL )  α1 
20Coeficientul normal Z1 • sin 2 α t -2.56
Xn1min = ha*n −
minim de deplasare a 2 • cos β
profilului in limita Z 2 • sin 2 α t -
subtaierii
2
Xnmin = ha*n − -0.61
2 • cos β
21Verificarea lipsei de Xnmin L ≤ Xn1 ( a ) -
subtaieri Xnmin L ≤ Xn2 ( a ) -
22Coeficientul de scurtare a D = X − Z1 + Z 2  cos α t − 1 0 -
 
capului dintelui C nS
2 • cos β  cos α wt 
23Raza de curbura a ρ f1 = aw sin α ZW − 0,5 • db2 • tgα ta 2 45.87
profilului frontal in ρ f 2 = aw sin α ZW − 0,5 • db1 • tgα ta1 -2.76 [ mm]
punctul de intrare/iesire
din angrenare
24Jocul la cap C1 = aW − 0,5 ( df2 + da1 ) 1.25 [ mm]
C2 = aW − 0,5 ( df1 + da2 ) 1.25
25Verificarea existentei C1 ≥ 0, 2 • mn ( a ) -
jocului la cap preconizat C2 ≥ 0, 2 • mn ( a ) -
26Gradul de acoperire da12 − db12 + da22 − db22 − 2aw sin α tw 1.849 -
frontal ε α =
2π mn cos α t
27Gradul de acoperire axial ε = b • sin β 0.87
β
π mn
b =ψ a • a b=40 -
a = 0, 2 ÷ 0, 6
28 Gradul de acoperire total εν = εα + ε β 2.719 -

Calculul dimensiunilor de masurare ale danturii

Poz. Denumirea parametrului geometric
Formula de calcul Valoarea U.M.

1 Unghiul de presiune frontal pe  Z1 • cos α t  22.4

cilindrul de diametrul α twN 2 = arccos  
 Z1 + 2 X n1 cos β 
d + 2 X n mn [ °]
 Z 2 • cos α t  26.78
α twN 1 = arccos  
 Z 2 + 2 X n 2 cos β 
2 Numarul teoretic de dinti pentru Z  tgα tWN 1 2 X n1 • tgα n  4.99
masurarea lungimii (cotei ) N1 = 1  − − invα t 
π  cos βb
2
Z1 
peste dinti 2.03 dinti
Z  tgα tWN 2 2 X n 2 • tgαn 
N2 = 2  − − invα t 
π  cos βb
2
Z2 
3 Numarul real ( adoptat ) de N1( 2 ) reprezinta rotunjirea la valoarea 5
dinti pentru masurarea lungimii 3 dinti
intreaga adoptata a valoarii
( cotei ) peste dinti
N1( 2) + 0,5
4 Lungimea ( cota ) normala peste π ( N1 − 0,5 ) + 2 X n1 •  110.82
N dinti Wn N1 =   • mn • cos αn
tgα n + Z1 • invα t  [ mm]
π ( N 2 − 0,5 ) + 2 X n2 •  81.42
Wn N 2 =   • mn • cos αn
 tgα n + Z 2 • invα t 
5 Raza de curbura a profilului ρ a1 = 0,5 • db1 • tgα ta1 71.166
frontal la capatul dintelui ρ = 0,5 • d • tgα t
a2 b2 a2
22.527 [ mm]
6 Verificarea incadrarii punctelor WN 45.87<
ρ f1 < 0,5 • n 1 < ρ a1 110.82 -
de contact WnN pe flancurile cos β
evolventice ale dintelui -2.76<
WN
ρ f 2 < 0,5 • n 2 < ρ a2 81.42
cos β
7 Coarda constanta normala a π  8.54
dintelui S an1 =  cos 2 α n + X n1 • sin 2αn  mn
2 
π 
5.33 [ mm]
S an 2 =  cos 2 α n + X n 2 • sin 2αn  mn
2 
8 Inaltimea la coarda constanta a han1 = 0,5 • ( da1 − d1 − San1 • tgαn ) 5.945
dintelui
han 2 = 0,5 • ( da2 − d2 − San 2 • tgαn )
2.453 [ mm]
9 Conditia de masurare a coardei  cos βb  45.27<
ρ f1 < 0,5  db1 • tgα t + S an1 •  56.7
 cos α n 
-2.76< -
 cos β b  19.08
ρ f 2 < 0,5  db2 • tgα t + S an2 • 
 cos α n 
 Calculul parametrilor geometrici si cinematici calitativi
ai angrenajului

Poz.Denumirea parametrului Formula de calcul Valoarea U.M.

geometric
1 Segment de intrare in
angrenare AC =
( da22 − db22 − dw2 • sin α tw ) 12.575
[ mm]
2
2 Segment de iesire din
angrenare CE =
( da12 − db12 − dw2 • sin α tw ) 38.02
[ mm]
2
3 Alunecarea relativa la capul ζ = 1 − ρ f 2 • Z1 0.46
dintelui ζ a
a1
ρ a1 Z 2 [ mm]
ρ f1 Z 2 0.58
ζ a2 = 1− •
ρ a2 Z1
4 Alunecarea relativa la ρa Z -1.375
ζ f 1 = 1− 2 • 1
piciorul dintelui ζ f ρ f1 Z 2 [ mm]
ρa Z -0.846
ζ f 2 = 1− 1 • 2
ρ f 2 Z1