-

EVANGHELIA DurA

IUDA

CAPITOLUL 8

Piatra pe care va zidi biserica lui

1. Canurarii i fariseii erau adt de deseumpaniri de marea

rreeere pe care Isus 0 avea in randul poporului, incat s-au inreles
imre ei ea sosise timpuI sa ia masuri serioase.

2. a s-a fkur ca fariseii, care nu se abateau de la legile I

Israelului, i-au unit foqele eu fidelii lui lrod, evreii care
vez;

indeplineau ordinele stapanilor de la Roma. Marcu 3:6

3. Dei eele doua tab ere se dispreruiau una pe aha, s-au unit
eu un rel comun: sa-1 piarda pe Isus.
4. Iuda avea prieteni la Capernaum i aeetia I-au avenizat ea
fariseii i fidelii lui Irod planuiau in taina eaderea lui Isus.
5. Iuda n-a luat in seama aeeste euvinte, tiind ci aeetia erau
dmani dedarari, parra ee n-a dat peste un fariseu i un om allui
Irod uotind in sinagoga. Cei doi s-au despaqit imediat cum I-au
vazur.

6. luda I-a prevenit pe Simon in legamra eu temerile lui i

agule stadrwnI-a sfamspreit pe lnvNazareth,

araror sa paraseinsoritasca aezanwnairea Capedernaumueenieii
7. lsus a ascultat sfatul Iui Simon i a pornit in ziua aeeea pe lun-
I pana slabepese scare-iemimemeehemase
l rauvoirorilor.II
indi: Simon, Andrei, lacob, loan, luda, Filip, Nathanael i Matei.
8. Dupa 0 seuna bueata de drum, Iuda a vazut ca-i mai
urmau i alrii.
23
 EVANGHELIA DurA IUDA

9. Unii doreau doar sa fie in acelai loc cu Isus, in vreme ce

alrii sperau sa fie manori la 0 noua minune.
10. Pe cand Isus ii croia drum din sat in sat, numarul
mulrimii sporea.
11. De cate ori imra imr-o aezare, se ducea la sinagoga i Ie
predica acelora adunari sa-l asculte.
12. Isus Ie impartaea vestea cea bUlla, pregatindu-i pemru
apropiata impararie a Domnului in Israel.
I 13. Ii atingea pe cei bolnavi, vindecandu-Ie neputinrele.
14. Isus cunotea nedreptarile pe care Ie sufereau oamenii din

I pric15.inaFiecare
stapanirorisatlosau
r straiorani.avea in frume un grup de condu-I
I carori evrei corupr i , care se imbogareau pe zi ce trecea,
ramanand in solda romanilor.

vezi 16. Isus le-a spus ucenicilor lui ca mulfimile sunt ca oile fiira
tv1arcu 6:34; t

Matel 9;361 pastor. I 17. Auzind aceste cuvinte, Iuda i-a reamimit lui Simon
I
I

vezi I proferia lui Ezechiel: Domnul va ridica un rege pastor, pentru a

Ezechiel d a uce inapoi domnia lui David, primul rege pastor.
34:23-24
18. Ascultandu-i cuvimele, Simon i-a raspuns cu vorbele
! proferului Isaia: El a luat asupra-$i durerile noastre fl CU
15ala53:4 sufirintele noastre S-a impovarat.

I 19. Simon i Iuda au fost primre primi ucenici ai lui Isus

care au crezut in indeplinirea proferiilor lui Isaia.
I 20. Dupa ce Isus predica in sinagoga, pleca impreuna cu
I Ghenesareth,
I adeprii lui dicunmulpmea
ora, indreptandu-se spre dupa
dupa el, ca 0 tmma nordulpastor.
lacului
24
 rIATRA rE CARE SE VA ZIDI BISERICA LVI

I
- - -- ---

21. Ajungand Isus in varful unui deal, ucenicii au avut I

nevoie de odihna si dtiva dintre ei erau arat de osteniti, ineat au
adormit. ,. , I II

22. Iuda a stat pe pamam i I-a privit pe Invarator, care s-a

retras pupn. !
23. Isus a cazut in genunchi i a inceput sa se toage.
24. Pe eand soarele disparea dupa deal, Iuda a adormit i el.
III
25. Trezindu-se dupa un timp, I-a vazut pe Invarator tot I
adancit in rugaciune. Parea ca mintea i trupul intreg ii erau I
daruite devoriunii solitare.
26. La ivirea zorilor, Isus s-a ridicat i imrand intre ucenici,
a pornit alaturi de ei.
27. Isus s-a oprit pe coasta dealului i le-a vorbit celor care
ateptasera roata noaptea sa-i auda cuvintele.
28. I-a avertizat sa nu se adune doar cu speranra ca vor asista

, la 0 nova minune i, condudndu-i in rugaciune, i-a sfatuit sa I se intoarca acasa, la famili le lor.
I 29. Isus a ateptat ca mulrimea sa se impratie, apoi a adunat
pe eariva in jurullui, pentru a-linsori.
30. lsus a randuit doisprezece oameni sd fie cu el. Aceftia erau:
Simon, al cdrui nume I-a schimbat in Petru, ftatele lui, Andrei, fi cei
doi fii ai lui Zebedeu, lacob fi loan; Filip fi Nathanael # de aseme-
nea, 7Oma, care, ca # luda, JUsese ucenic allui loan BotezdtoruL La Matei 10:1-4;

aceftia s-au mai addugat Matei vameful lacob allui Alfiu, Tadeu, I ;5; luca 6:12-16

Simon Cananeul fi luda lscarioteanul. [xv]

31. Isus i-a schimbat lui Simon numele in Petru, pentru a Ie
I arata ucenicilor ca el fusese eel ales pemru a-i conduce.
25
 EVANGHELIA DurA IUD A

I 32. Numele tui Petru vine din grecescul petros, care inseamna
i . ...." , "platra .
33. Iuda ii amintea adesea ca lnvarawrullliauda pe Petru
I pentru inrelepciunea i patrunderea lui i ca 0 data, I-a numit
Mate; 16;18 piatra pe care va zidi biserica lui.
34. i Iuda era unul dintre ucenicii favoriri i de mai mulre
ori, el a fost cel care I-a rugat pe Isus sa-i explice mai bine
invatatura i care, atunci cand era nevoie, se incumeta la farte
indraznete pentru lnvarawrullui.
vezi
35. Alegandu-i discipolii, Isus le-a spus ca., din acea dipa, ei
3:::; vor avea putere sd propovdduiascd in numele lui, sd lecuiascd orice
Matei10:1;

Luca9:1-2 neputintd i sd alunge duhurile necurate.

36. Pe langa aceti doisprezece barbati, Isus a tinut langa el i
cateva femei care-i fusesera credincioase inca de la inceput.
37. i ele renuntasera la Wate pentru a-I urma.
38. Printre aceste femei erau Maria din satul Magdala,
cunoscuta mai rarziu ca Maria Magdalena; Ioana, femeia lui
Huza, un ispravnic allui Irod pe care-Ilasase ca sa-l slujeasca pe

Luca8e I Isus, i mule altele drie sa ajte telui in care credeau.

39. Ele l-au ddrult l tlmpul l banll.
I 40. Din acel moment, pana la sfaritul tragic al vierii lui Isus,
I cei doisprezece discipoli i femeile credincioase I-au insotit pre-
i tutindeni, pe drumul propovaduirii in mijlocul poporului.
I

I
I

26

-
 EVANGHELIA DurA

IUDA
II
CAPITOLUL 9
Cand vd ruga{i, zice{i aceste cuvinte
I
II
III

1. Isus i ucenicii lui au coborat de pe dealuri i i-au croit

drum spre lacul Ghenesareth. II
2. Ajungand In d.mpie, s-a raspandit vestea ca Isus i dis-
cipolii lui se odihnisera pe dealuri i la coborare Ii atepta 0
mulime mare.
3. Dei Is us nu pusese piciorul In sfantul ora al
lerusalimului, afland despre Invaaturile lui i despre multele
minuni savarite, oameni din acel ora i din toate paqile Iudeii
au venit sa-l came.

4. Alii calatorisera din oraele de pe coasta marii, Tir i

Sidon, In timp ce caiva venisera tocmai de la Decapolis, de pe
celalalt mal al Iordanului.

S. Muli venisera sa-i auda predica, in vreme ce alii, bolnavi

sau nepmincioi, sperau sa fie vindecai.
6. Isus s-a plimbat primre oameni i le-a redat sanatatea celor
tulburai de duhuri necurate.
7. Muli 11 ateptau cu rabdare, sperand sa-i atinga doar

I vemamul, caci toi pmeau sa vada ca Isus raspandea in jur pu- I tere i bunatate i Ie transmitea vindecare i foqa tmuror celor
cu care intra in leg:'itura.
8. In mulimea aceea, era i 0 femeie care suferea de 0 scurge-
re ndntrerupta de sange, de peste doisprezece ani. Ea credea ca
27
 EVANGHELIA DurA IUDA
- - -

doar dacd-i va atinge vefmlintul va fi vindecatd. Pe clind I

mulJimea il inconjura pe Isus, ea s-a aplecat # i-a atins poala
vefmlintului. Suferinta ei s-a vindecat imediat.
9. Isus s-a oprit i a intrebat: Cine m-a atins? Ucenicii n-au I
inteles ce dorea sa spuna i i-au amintit lui lsus ca oamenii ill
inconjurau din toate paqile.
10. Isus a zis din nou: Cine m-a atins?

11. Femeia a inaintat, pentru ca se temea ca Isus se va supara

ca, prin atingerea ei, I-a murdarit. I

12. A cazur in genunchi i, plednd capul, i-a spus ca ea il
atinsese. I
vezi

Marcu 5:25-
34'

Matei 9:20-22;
13. Is us a zis: Fiicd, credint a ta te-a mlintuit; mergi in pace # I
Luca 8:4348
fii vindecatd.
14. Acest lucru a sporit imbulzeala in jurullui. Cand Isus nu s-a
mai putut mica, i-a adunat ucenicii in jurullui i rididnd ochii
I spre ceruri, a inceput sale vorbeasc:l mulpmilor adunate sa-l asculte.
,

15. Isus le-a zis:

FericiJi voi eel sdraci, cdci a voastrd este lmpdrdJia lui

Dumnezeu.

Ferici# sunteJi voi care Jldmlinziti acum, fiindcd vd veJi sdtura. I

Fericiti cei care pllingeti acum, pentru cd voi vd ve# bucura.
FericiJi veJi fi clind oamenii vd vor prigoni # vd vor ocdri, pen-
Luca6:2Q-22 tru cd a voastrd este lmpdrdtia cerurilor.
16. Pe dnd Isus Ie ptomitea acestea, un vuiet mare s-a starnit in
multime, c:lci oamenii incepeau sa creada c:l indelung-a.}teptatul
Mesia se afla printre ei.
17. Isus a ateptat sa se liniteasc:l zgomotul. Privindu-i,
28
_ _ CAND vA RUGATI, ZIETI A CES TE CUVlNTE !I 1 ['
a vazut di unii dintre ei Incercau sa-i razvrateasca pe oameni, I
pentru ci ei credeau ca numai Dumnezeu poate rosti astfel de
promisiuni, nu cineva pe care-l priveau ca pe un pacatos i blas-
femiator. Dar acetia au fost redui la tacere.
I I'
ill

18. Cand linitea a cuprins In sfarit adunarea, Isus a conti- III I

nuat sa vorbeasca despre promisiunile Domnului: ,I

\i1i lloud, bogafilor, cd ll-afi bucurat deja de plata lloastrd.

\i1i llOud, celor sdtui, cd lla lleni llremea foametei.
\i1i lloud, celor care trditi in desfdtare, cd repede lla lleni llremea II
plansului fi a jalei. I
I

\i1i lloud, celor ce cilutapi numai laude, cdd afa se nasc prorocii
neadelldrapi. [xv;]
19. Aceste cuvmte au provocat i mai mati neinrelegeri In
multime i Iuda a vazut cum 0 parte din oameni au plecat revoltari.
20. Isus a ateptat ca rumoarea sa se stinga, apoi le-a cerut
ucenicilor sa-i strfmga In jurullui pe cei care Inca mai doreau sa-i
asculte cuvintele. I!
I

21. Is us s-a aezat pe pamant, cu multa mila i Inrelegere i a III

I
explicat mai departe cum va fi apropiata Impararie a Jui vezi Marcu
1:14-15,
Dumnezeu In Israel. Matei 4:12-17

22. Iuda a plans dnd Isus a spus catre mulrime: i daca

iubiri pe cei care va iubesc, ce mulrumire averi? Firi milostivi, vezi
Luca 6:33-36;

precum i Tatal vostru este milostiv. Matei 5:46-48

23. In continuare, Isus le-a spus oamenilor ca nu trebuie sa-i

condamne niciodata pe semenii lor, pentru ca nu exista om care
sa nu greeasca: Cine suntem noi ca sa ne apucam sa-i judecam
pe alrii?
29
 EVA NGHELlA DurA IUDA

24. Pe cand Isus vorbea, Iuda ii repeta cuvintele, pemru ca

do rea sa Ie transmita celor care nu fusesera acolo sa-J asculte pe
Invarator.
De ce vezi paiul din ochiul ftatelui tdu, iar Mrna din ochiul
tdu nu 0 iei In seamd? Pdzete-te de fiitdrnicie. Scoate mai Intai
vez, Mrna din ochiul tdu S , i atunci vei vedea sd scoti P aiul din ochiul
luca6:41;
Matei7'"3
ftatelui tdu.
25. Tori cei rama.}i acolo au fost foarte micati de cuvintele
arat de intelepte i pline de mila, care aratau cat de buna i pu-
ternica era invatamra lui Isus.
26. Isus le-a spus apoi 0 aha parabola: Cdci nu este pom bun
care sd facd roade rele # iardfi, nici pom rdu care sd facd roade
bune. Afa este fi cu noi. Omul bun, din vistieria cea bund a inimii
Luca643:;' sale, scoate cele bune, fi omul rdu, din vistieria cea rea a inimii lui,
Mate!

12:33-35 scoate cele rele.

27. Auzind aceste cuvinte, Iuda le-a optit celorIalti ucenici:

"De la omul acesta vine numai bunatate i mila pentru tori cei
care il ating. Sumem norocol ca ne-am gasit rabinul i
Invat<ltorul" .
28. Isus a auzit ce spusese Iuda i le-a zis ucenicilor: Dar pen-
tru ce mil numiti: lnviltdtm; dacd nu faceti ce vd spun? Oricine
vine fa mine # aude cuvintele mele # Ie urmeazd, vd voi ardta cu
cine se aseamdnd. Asemenea este unui om care, zidindu-fi casd, a
sdpah a adancit fi i-a pus temelia pe piatrd, fi venind apele mari
# puhoiul izbind In casa aceea, n-a putut s-o clinteascd, fiindcd era
bine cldditd pe piatrd. lar cel care Ie aude, dar nu Ie urmeazd, este
asemenea omului care fi-a zidit casa pe pdmant fiird temelie fi,
30
 CAND vA RUGATI, ZICETI AC EST E CUVlNTE
izbind in ea puhoiul de ape, indatii a eiizut # priibu#rea aeelei ease
a fo st mare. Chibzuipi bine la aeeste euvinte # fi # desiivar##, cum vezi

luca 6:46-49:

desiivar#t este Yatiil vostru din eeruri. Matei 5:48

29. Spunand aceste cuvinte, Isus s-a ridicat i a pornit prin

mulfime, binecuvanrand oamenii. Apoi le-a spus sa pIece la
casele lor.

30. Ei I-au ascultat i Isus i-a continuat calatoria pe margi-

:1
I
nea lacului Ghenesareth.

31. Iuda i ceilalfi ucenici I-au urmat pe Invatator. II

II
II
32. Dupa ce mersesera pUfin, Iuda I-a intrebat cu indraz-
neala: "Cine este Tatal tau?"
33. Isus a raspuns: Yatiil meu este in eer.
III I
34. Iuda a zis: "Vorbeai cu Taral tau dnd te rugal pe

I deal35.uri?Isus
I
" s-a intors spre Iuda i I-a spus: "Da, ma rugam vezl
II
I

Tatalui meu din cer." Luca 11:1-2

36. Ne vei invara i pe noi sa ne rugam aa cum te rogi tu I

I
I

Tatalui tau, Invafatorule?

I
37. Isus a zambit i intordndu-se spre ucenici, le-a zis: Cand
va rugari, ziceri:
Yatdl nostru, eare efti in eeruri, sfinteased-se numele Tiiu. vIe
fmpiirii#a Ya, faeii-se voia Ttz, preeum in eer afa # pe piimant.
Painea noastrii eea de toate zilele, dii-ne-o nouii astiizi.

$i ne iartd noud grefelile noastre, preeum fi noi iertiim gre##lor

nostri.
vezi
luca 11:1-4

$i nu ne duee pe noi in ispitii, ei ne mantuiefte de eel riiu. [xvii)

31
 EVANGHELIA DurA mDA
--------------

38. Ucenicii au repetat aceste cuvinte ora dupa ora i zi dupa I

zi, pentru ca rugaciunea lui Isus sa fie transmisa din generatie in :
generatie. I

32
 EVANGHELIA DurA il,I I
IUDA

CAPITOLUL 10
I
Dati-Ie voi sa manance I

:1

1. Dupa ce Isus i-a invatat ucenicii cum sa se wage, au con-

tinuat sa mearga spre Capernaum.
2. Cand Invatatorul a intrat in localitate, Iuda a vazut cu sur-
prindere i teama un centurion in mijlocul drumului.
3. Acesta a spus: Servitorul meu s-a imbolniivit. Zace la pat fi
nu se poate mifca.
4. Isus i-a raspuns: l/oi merge la tine acasii fi-l voi fitce din nou
bine.

5. Centurionul a spus: va fi destul sii spui: Servitorul tiiu e vin-

decat, pentru cii eu sunt un om obifnuit sii dea # sii primeascii
ordine. li spun unui soldat sii meargii undeva fi el se duce, iar dacii
un superior imi comandii sii vin la el, eu vin. Afa se va vindeca fi
servitorul meu, doar la porunca ta.
6. Isus i-a zis: intoarce-te acasa fi-l vei gasi pe servitorul tau
siiniitos.

in momentul acela, servitorul s-a ridicat din pat.

7. Isus s-a intors spre ucenicii lui i le-a zis:
Matei 8:5-13;

Nici in Israel n-am aflat atitta credin!ii. Luca 7:1-10

8. Di Isus Ie spusese oamenilor sa pIece la casele lor, ori-

unde mergea, gloata se inmultea.
9. Pe cind cei din jurullui erau tot mai obositi i infometari, Marcu 6:37;
Matei 14:16;

Isus mergea mai departe in multime, ingrijorat i induioat de Luca 9:13

33
 EVANGHELIA DurA mDA
---

ei. S-a Intors spre Petru i i-a spus: Dafi-Ie voi sii miinance.
10. Iuda ar fi vrut sa-i spuna Invatatorului ca nu era de man-
care dedit pentru ucenici i, d fiind Inconjurati de oameni din
toate partile, doar cu lacul Ghenesareth In spate, trebuia sa ceara
din nou multimii sa se Impratie.
11. Nici Petru nu a Inteles cere rea Invatatorului i I-a pre-
venit pe Isus: Nu avem decat cinci paini # doi pefti.
12. Atunci Isus le-a zis ucenicilor: Milii imi este de mulfime
ciici oamenii aceftia m-au urmat toatii ziua # n-au ce sii miinance.
Dacii-i slobozesc fliimanzi, mulfi se vor istovi pe drum fi pot chiar
vezi sii se priipiideascii. Nu uitafi cii aceia venifi de la Tir, Sidon #
Mareu 8:1-3:
Matei 15:32
Decapolis au mult de mers panii acasii.

13. Se apropia sarbatoarea Patelui i la vremea aceea a anu- 1

lui, pamantul era plin de iarba verde.
Exodul
14. Isus le-a spus ucenicilor sa-i aeze pe oameni cum facuse
18:21-25:

Moise cind Ii pregatise pe copii lui Israel pentru fuga din Egipt, I la vremea primului Pate.
Numerii 31 :14;
Deuteronomul
1:15

legea
Comunitar
15. Multimea numara cam cinci mii de oameni i toti s-au
[105J 2:21-23;
legea
Congrega]iei
adunat In jurullui Isus, atepclndu-i porunca.
[1:1:14'15,
28-29; 2:1; 16. Iuda i-a amintit ci cei adunati sa-l atepte pe Mesia la
Pergamentul
Razboiului
[1QMj4:1-5. Khirbet Qumran fuses era grupati ca poporul ales al lui
16-17
[xviii]
Dumnezeu, cite 0 mie, 0 suta, cincizeci i zece.
17. Iuda cunotea datina respectata de comunitatea reli-

gioasa din Qumran i a Inceput sa organizeze multimea cum I

poruncise Isus.
18. Dupa ce sarcina a fost Indeplinita, Isus a luat painile i,
ridicind ochii spre cer, a multumit.
34
 DATI-LE VOl s A MA NANCE

II multimii.
19. Apoi le-a spus ucenicilor sa ia painile i sa Ie imparra I
20. Iuda i ceilalti ucenici au trecut pe langa oamenii ran-
duiti in iruri i fiecare a fost hranit dupa nevoie, iar dnd au
I
impaqit i petele, nimeni n-a ramas infometat. vezi

loan 6:12;
II
21. Dupa ce toti au maneat, Isus i-a zis lui Petru: Ucenicii sd Marcu 6:43;
8;8;

I adune rdmd#!ele bucatelor. luca 9:17

II
22. Ucenicii i-au indeplinit porunca l au ad un at I

douasprezece couri cu firimituri.

23. Iuda a numarat de doua ori courile, pentru ca nU-l II
venea sa creada ca hranisera cinci mii de oameni i tot mai aveau

Iar ta ncare. 24.Invremeceucenicistrangeaufirmituri,Iudai-a minti IluiPetrudepromisuneapecareDumnezeui-afacut-oin Deuteronomul

I vechime lui Moise: Eu voi ridica proroc din mijlocul vostru.

18:18

25. Petru le-a spus aceste cuvinte i celorlalti ucenici i

I acetia, la randullor, Ie-au impartait celor din jur ca indelung- II

I ateptatul proroc promis de Moise era prezent acolo. , 26. Minunea i'nfaptuita de Isus, care-i hranise cu paine i I :1
'I
1

I ete pe tot i cei adunat i pe tarul lauli henesareth, le-a I

msuflat speranta multor evrel credmC1ol, care ateptau
,'i

indeplinirea promisiunii facute lui Moise: $i in vremea aceea, I I

mana. vade
cddealiarrft
din slavd fi din ea vor manca toti, cdci ei vor fi I
. I l . 2 Baruch 29:8
aCeta a s urltu veacu Ul. [xix)

27. Multi dinrre cei eare venisera cu speranta de a asista la 0

I noua minune incepeau sa creada ca promisiunea lui Dumnezeu
I se implinea in Isus.
35
 EVAN GHELIA DurA IUDA

28. Pe dnd ucenicii transmiteau vestea, In mulrime a

Inceput sa se raspandeasci un murmur, transformat In vacarm
pe masura ce oamenii auzeau, cici mulri credeau acestea:
Acesta este intr-adeviir prorocul care va sii vind in lume.
vezi

loan 6:14,15 Haideti sii-l fitcem Regele nostru.

29. Dar, pe masura ce ovariile crteau, Iuda era tot mai
Inspaimantat. Elle-a reamintit celorlalri ucenici ci romanii aveau I
porunci sa ucida orice profet prodamat de poporullui Israel.
30. I-a sugerat lui Isus sa Ie spuna oamenilor sa se Impratie,
pentru ci nu credea ci erau timpul i Iocul sa aleaga acolo un
rege mantuitor. I

vezi
31. Pe dnd Teudas se ridicase In Galileea, romanii Ii ucise- I
Faple 5:36-37

sera32.peDarpretinsul "Mesia" i pe mulp dintre adepfii Iui. I

mila Iui Isus parea nesfaqita, dupa cum a aratat
I

urmatoarea lui porunca: Impiirtiti-Ie oamenilor cele doudsprezece

vezi cOfuri cu firimituri" ca sii se poatii intoarce la casele lor fitrii teama
Mareu 8:1-3;
Matei 15:32
de a fliimanzi sau de a se istovi pe drum.
33. Dupa ce ucenicii i-au ascultat porunca, Petru I-a sfatuit

pe34.Invafator sa pIece mai departe. I

Au cilatorit S p re nord, dar nu au intrat In nicio asezare,, I

cici se temeau ci prezenta lui Isus va atrage mulfimi mari, care I

Ie vor sdnjeni Inaintarea.

35. Mergand de-a lungul drumurilor prafuite, ucenicii vor- i

beau despre minunea painilor i petilor, despre care Iuda era I
convins ca dovedea Indeplinirea promisiunii lui Dumnezeu.

. 36. i a mult, Petru i ceilalfi ucenici credeau acum ci i I

eI erau alel 1 ca aceea era vremea lor.
36
 DATI-LE VOl sA MANANCE
37. Oar Isus Ie spunea ucenicilor sa nu-l socoteasca proroc i '
sa nu-l numeasca Mesia.

37
 EVANGHELIA DurA

IUDA

CAPITOLUL 11
Cine zic oamenii cd sunt Eu?

Marcu 8:27; 1. Pe dnd ucenicii se odihneau in Cezareea lui Filip, lsus I-a
Matei16:13:
luca 9:18
intrebat pe Petru: Cine zic oamenii cd sunt Eu?
2. Petru nu era sigur ce ar fi trebuit sa raspunda. Multi uce-
nici il considerau pe lsus Mesia, di nu toti ajunsesera sa fie
convini de asta.
3. Minunea hranirii celor cinci mii de oameni i multe alte
semne la care fusesera martori erau destule dovezi pentru unii
: dintre ei ca lsus Ie implinise deja sperantele celor care hotarasera
sa-l urmeze.

4. Totui, Petru le-a reamintit celorlalti ucenici ca lsus insista

intotdeauna ca oamnii sa nu-l numeasca Mesia, aa ca nu tiau
cum trebuia sa raspunda Petru la intrebarea lui lsus, mai ales ca
se aflau pe atunci in Cezareea lui Filip, un loc cu semnificatie
[xx] politica.
5. luda I-a sfatuit pe Petru cum sa raspunda la intrebarea lui
lsus: "Cine zic oamenii ca sunt Eu?" I-a sugerat sa spuna: Unii
zic cd efti loan Boteziitorul in vreme ce altii te considerd profttul
Marcu 8;:: llie, venit inainte de Mesia. Multi cred cd efti prorocul pe care
Matei16'14;
Luca 9:19 L vLOlSe nlTIff' . / ue
-a promzs . Jmult.

6. luda i-a reamintit lui Petru ca maJ0ntatea evreilor

. recunoteau deja ca exista 0 legatura stransa intre loan
I Botezatorul i profetul Hie. loan se imbraca, manca i traia ca
38
 CINE ZIC OAMENII cA SUNT EU?
11'1
Ilie, aa ca lsus poate ca indeplinea pur i simplu profetia lui
Malahia: Lua# aminte, voi trimite un pro roe, pe Ilie, inainte de
III
infrieofata zi a Domnului. vezi :1
Malahia 4:5

7. Ceilalp ucenici au fost de acord ca acesta era raspunsul pe

care trebuia sa i-I dea Petru Iui lsus Ia intrebarea: Cine zic

oamenii ca sun Eu?, cac niciunul nu credea ca loan I

Botezatorul sau lhe erau Mesla. III
8. luda le-a mai reamintit i de promisiunea din Tora: Eu voi I
Deuteronomul II
ridiea proroe din mijloeul vostru. 18:18

9. Di multi ucenici credeau deja ca lsus era Mesia cel atep-

tat, mai erau in Galileea destui, mai ales dintre carturari, care
refuzau sa accepte chiar i ca lsus era un profet.
10. Carturarii i fariseii ii indemnau pe adeptii lor sa res-
pinga tot ce reprezenta lsus i se unisera in ultima vreme cu iro-
dianii, ca sa-i puna la cale caderea.
11. In ciuda multelor minuni infaptuite de lsus i a trecerii
de care se bucura ella oameni, chiar i printre ai lui erau unii
care inca nu doreau sa creada ca umilul fiu al unui timplar din
Nazareth putea sa fie insui Mesia.
12. Unii continuau sa intrebe: Din Nazareth poatefi eeva bun? loan 1:46
13. Alrii erau auziri spunand: Cereeteazd Seripturile # vezi ed
proroe din Galileea nu s-a ridieat. loan 7:52
14. Zvonurile raspandite de unii carturari, ca lsus fusese con-
ceput in pacat, ii descurajau pe oameni i mai muk
15. Fariseii i conducatorii religioi ai Israelului respectau
credinra lor traditionala: Noi nu suntem niiseu# din desfranare. I il
Un tatil avem: pe Dumnezeu. loan 8:41
39
 EVANGHELIA DurA IUDA

16. Dupa ce Petru i-a raspuns la 1ntrebarea: Cine zic oamenii

cii sunt Eu?, Isus I-a 1ntrebat iarai: Cine zice# voi cii sunt Eu?
17. Petru, un om dintr-o bucata i uneori nerabdator, nu i-a
mai putut ascunde sentimentele i i-a raspuns: Noi credem cii tu
efti Mesia.
Marcu 8:29-30 18. Sii nu spune# asta despre mme, i-a prevenit Isus, met
Matei 16:15-20;
Luca 9:20-21 miicar intre voi.

19. Iuda a fost Intristat de aceste cuvinte, dar s-a multumit

cu faptul ca Isus nu negase ca el era Mesia.
20. Totui, nu erau pregatiti niciunul pentru urmatoarea
vezi dezvaluire a lui Isus: Fiul Omului trebuie sii piitimeascii multe #
Marcu8:31;
Matei 16:21-22;
Luca 9:22
sii fie defiiimat de biitrani, de ftrisei fi de arhierei.
21. Iuda nu putea 1ntelege de ce Isus se referise la sine ca
"Fiul Omului". Nu-i amintea pe Invaratorullui folosind aces-
re cuvinre 1nainte, clnd se referise la ellnsui i formularea con-
trazicea tor ceea ce ajunsese el sa creada.
22. Iuda i-a 1ntrebar pe ceilalri ucenici daca ei 11 mai auzisera
pe Isus numindu-se singur "Fiul Omului". i Perru i Iacob i-au
confirmar ca mai folosise acesre nume la 1ncepurul
propovaduirii lui, de clre ori savarea minuni sau cand explicase
vezi cu ce putere ierta piicatele # despre stiipanirea lui asupra sam-
Marcu 2:10,28
[xxi) betei.

23. Iuda s-a luprar cu nedumerirea lui, pana clnd i-a

amintit cuvintele prorocului Ezechiel, care folosise expresia
"Fiul Omului" pentru a arata diferenra dintre prorocul muritor
i Dumnezeu, care lumineaza 1ntordeauna slabiciunea fiintelor
omeneri.
40
 CINE ZIC OAMENII cA SUNT EU?
-- --

I, I,
i Ezechiel,
24. Iudacare
s-a susrinuse
gandit cacaInvaratorul se referise probabil la
Dumnezeullui Israel 11 alesese pe el,
I un simplu muritor, sa readuca domnia Lui pe pamant. I" I I

I 25. i atat de bine cunotea Iuda scripturile, lncat le-a putut I reaminti celorlalri ucenici alt pasaj lamuritor din cartea pro- I"
fetului Daniel.

26. Daniel a avut un vis In care 0 mulrime de montri ieeau

din mare, porniri sa distruga totul. Iuda era convins ca acetia
simbolizau lmperiul Roman, care distrugea vierile, credinta i I
!I
tradiriile religioase ale Israelului. il
27. Iuda i-a amintit ca acei montri fusesera chemari mai
tarziu la tronullui Dumnezeu, pe care Danielll numete Cel I
I
I
I vechi de zile, i abia apoi lnvini i distrui.
28. Iuda a repetat cuvant cu cuvant pasajul din Daniel: Am
privit in vedenia de noapte, fi iattl pe norii cerului venea cineva ca I,
Fiul Omului # El a inaintat panii fa Cel vechi de zile fi a fist dus
in ft-fa Lui. $i Lui I s-a dat stiipanirea, sfava fi impiiriifia, fi toate
popoarele, neamurile fi limbile li slujeau Lui. Sttlpanirea Lui este
vefnicii, stiipanire care nu va trece, iar lmpiirii#a Lui nu va fi
nimicitii niciodatii. DomoI7:13-14

29. Dei Iuda simrea acum ca lnrelesese de ce Isus folosise

expresia "Fiul Omului", a fost i mai nedumerit cand
Invaratorul le-a spus mai tarziu ucenicilor: Fiul Omului va fi vezi
Marcu 8:31;
Matei 16:21:

om or at fa lerusalim, dar in cea de-a treia zi va invia din mor#. luca 9:22

30. Auzind prima data aceste cuvinte, Petru a spus raspicat:

"Invaratorule, nu dorim sa mergem cu tine la lerusalim daca
asta va duce la moartea ta."

41
 EVANGHELIA DurA IUDA

31. Mulfi au mai scris despre ceea ce s-a intamplat mal

depane, dar Iuda n-a putut uita niciodata cuvintele lui Isus i le-a
inteles pe deplin.
32. Isus nu I-a binecuvantat pe Petru aa cum spun
Evangheliile dinainte, dnd a spus: Mergi inapoia mea, Satand!
Cd nu cuge,; cele ale lui Dumnezeu, ci cele ale oamenilor.
33. Cuvintele lui Isus, Mergi inapoia mea, au fost folosite
doar pentru a Ie reaminti ucenicilor despre chemarea lor. Cand
intrase in viata lor, Ie spusese: Urma,;-md, iar Iuda intelesese sa
mearga in spatele lui, pentru ca era Invatatorullor.
34. Isus Ie spunea ucenicilor sa-I urmeze fura ovaiala, ori-
unde ar fi dus drumul lui, cu toate ca tia ca ei nu puteau
intelege deloc motivul pentru care Ie poruncea asta.
35. Iuda a inteles la fel de bine ce do rea sa Ie spuna Isus
folosind cuvantul Satana in prezenta lor.
36. In limba aramaica, folosita de Isus dnd Ii se adresa
ucenicilor, cuvantul satana inseamna "oprelite" sau cineva care
[xxii] se impotrivete cailor Domnului.
37. Aa ca, atunci dnd Isus a spus: Mergi inapoia mea,
Satand, Iuda a inteles ce insemnau cuvintele lui: Sunte!i oprelifti
in calea mea, md impiedicati sd due La indeplinire voia sftnttl a
vezi Domnului, pentru cd dorinfele voastre sunt omenefti f1 nu
Marcu 8:33;

Matei 16:17-23 infelegep cdile Domnului.

38. Ucenicii s-au framantat toata noaptea sa patrunda intele-
sui adevarat al cuvintelor lui Isus; mai ales cand vorbise despre 0
viitoare calatorie la Ierusalim, unde va suferi i va muri, dar dupa
trei zile se va ridica din moqi, adeverind invierea Fiului Omului.
42
 II
CI NE ZIC OAM ENII cA SUNT EU?

39. Oridt ar fi cautat, Iuda nu putea gasi in Tora niciun

pasaj unde sa fie asociate suferinra, moartea i indeplinirea spe-
I
ranrelor de mantuire ale lui Israel. Cuvintele lui Isus I-au tulbu-
rat adanc.
I
40. Cand s-a zarit lumina diminerii, Isus i-a chemat pe tori
ucemcll.

41. Li s-a adresat solemn, zicandu-Ie: S-au implinit zilele. Sii I

mer gem fa Ierusalim. 9:51 II
42. Fara sa mai schimbe vreun cuvant, ucenici s-au ridicat I
ca unul i I-au urmat pe Isus, coborand muntele Hermon catre
campia care ducea la Ierusalim.
43. Tori ucenicii tiau ca Mesia trebuia sa intre in Oraul
Sfant daca avea sa ceara tronullui David. Dar stateau cu teama.

44. Daca Isus nu i-ar fi prevenit ca urma sa sufere i sa

moara, I-ar fi insorit in calatoria aceea cu bucurie in inima.
45. Pe vremea aceea, Iuda voia sa creada mai departe ca
porneau intr-o calatorie care va duce la incoronarea mesianica a
lui Isus i daca pentru asta ar fi trebuit sa-i sacrifice viata, Iuda
ar fi facut-o bucuros.

43
 EVANGHELIA DurA

IUDA

CAPITOLUL 12

Fiul Omului n-a venit ca sd piarda sufletele oamenilor

1. Inainte de a porni in calatoria spre lerusalim, Petru le-a

I impart it sarcini ucenicilor.
2. Avand in vedere rolul indeplinit de luda cand ii hranisera
pe cei cinci mii de oameni, el a fost numit responsabil pentru
vistieria com una.

3. EI trebuia sa se ingrijeasca de mancare, haine i adapost

pentru Isus, ucenici i femeile care-i insoteau.
4. Calatoria de la muntele Hermon la lerusalim avea sa fie

luna i bostoare, drand mai multe ile. C toate ca dceau I o vla slmpla, luda t1a ca aveau, totul, neVOle de molt aJutor I
de-a lungul drumolui pentru a sosi in Oraul Sfant pe deplin
pregatii pentru ca Invatatorul sa apara ca ateptatul Mesia i
regele Israelolui.
5. luda mai tia i ca pe drumullung din Galileea la lerusalim
vor strabate i locuri nesigure, mai ales in inutol Samariei, dici
vezi

loan 4:9 samaritenii n-ar impdr# niciodatd ceva cu un evreu.

6. Acest lucru s-ar fi schimbat daca Invaatorul ii arata pu-

II t7.erealudaasupra acelora care se dovedeau opreliti in calea lui.

s-a mai gandit i la posibilitatea de a fi atacati de tal-
I hari pe drumul catre Ierusalim.

I 8. Actia erau oameni disperai care nu mai puteau plati

, birurile impovaratoare impuse de autoritatile romane. Ei fugi-
44
 FIUL OMULUI N-A VENIT CA sA rIARDA SUFLETELE OAMENILOR
- ---

I sera din sate i orae i se ascunsesera in munti, unde traiau in '

I peteri -i pradau pe straini, uneori chiar omora,ndu-i. I 9. luda se temea ca Invatatorul va dori sa evite astfel de intal-
I lordan
niri i vai intrand
alege drumul maiprin
in ludeea lungsud.
i mai sigur, traversand raul l
I drumul
1 O. Totui, dupa ce pornira, se dovedi repede ca lsus prefera
mai scurt, ceea ce umplu inima lui luda de speranta.
11. EI a presupus ca lsus dorea sa-i stranga 0 armata mare
pe drum, astfel ca, intrand in Oraul Sfant, sa-i imp una imedi-
at autoritatea asupra oricarui necredincios.

I
12. Apropiindu-se de hotarul Samariei, lacob i fratele lui,
I loan, au fost trimii sa vesteasca venirea lui lsus.
13. Cu toate acestea, cei doi frati au descoperit dezamagiti ca
locuitorii primului sat in care au intrat nu aratau mare interes
I sa-lintampine pe lsus.
I 14. Samaritenii nu doreau deloc sa-i intiinteze pe romani I
! despre prezenta lui lsus, pentru ca apoi sa Ii se rada satul de pe fata

I pamantului pentru ca adapostisera un fals proroc i pe adeptii lui.

15. lacob i loan s-au intors la lsus i i-au cerut sa-i pedep-
i seasca pe samariteni pentru lipsa lor de credinta. Doamne, vrei
I , sa zieem sa se eoboare foe din eer # sa-i mistuie, eum a faeut #
I flie? I 9,54
I 16. lsus i-a dezamagit, raspunzand: Fiul Omului n-a venit ea I sa piarda sufletele oamenilO1; aa ca au plecat in alta parte. 9:55-56
I 17. luda era de acord cu ce judecasera lacob i loan i teama ! i-a crescut pentru ce a ce se putea Intampla cand ajungeau la I
I lerusalim.

45
-- ----
EVANGHELIA DurA IUDA
--

I sa18.0 Ceilalti
discute ucenici ausaml
i au ocolit indeplinit porunca
samaritean, Invatatorului
evidnd 0 infruntarefara
cu
locuitorii lui.

19. Cltiva adepti au venit din sat sa-l urmeze pe Isus, dar
erau put ini . I
20. In seara aceea, in timp ce oamenii mancau i se odih-
neau, Isus s-a depanat i s-a adancit in rugaciune, cu linite i
ardoare.

21. Ingenunchind langa Invatator, luda I-a auzlt rostind

[xxm] cuvantul Abba.

22. Acest fapt i-a intarit credinta lui luda ca Isus este intr-
adevar Hul Domnului, dei tot nu putea intelege de ce
Invatatorul continua sa se numeasca singur Fiul Omului.
23. De ce prorocea Isus ca va muri la scurta vreme dupa
intrarea in Ierusalim i apoi, dupa trei zile, se va ridica din moqi
i va reveni 1a ucenicii lui inainte de a-i lua locul la dreapta
Tatalui ceresc?

24. luda a continuat sa se roage ca Dumnezeu sa-i dea lui

Isus puterea de a-i nimici vrajmaii dupa ce intrau in lerusalim
i de a deveni regele Israelului, urmaullui David.

46
 , I

EVANGHELIA DurA II
IUDA

CAPITOLUL 13
la-Ii crucea si urmeaza-ma II

1. A doua zi de dimineata, cand s-a inaltat soarele, Isus i

:t l
grupul ce-l insotea, marindu-se mereu, i-au cominuat calatoria
catre sud, spre Ierusalim.
2. Intra,nd in oraul Enon, au fost intampinap de ° multime
I
,

mare, care voia sa se alature lui Isus, in marul sau triumfal.

3. Printre cei adunati acolo, se afla un tanar bogat care avea
I
I

multe pogoane de pamant, turme numeroase i ° puzderie de

servitori. I
4. Iuda a imrat in vorba cu tanarul acela.

5. El i-a spus limpede ca, daca Isus il asigura ca-i va da °

pozipe importanta dupa ce va ajunge rege al Israelului, el era
gata sa-i sacrifice toata bogatia i sa-l urmeze. I I
6. Contient de ajutorul pe care-l puteau primi de Ia tanarul
acela bogat, Iuda I-a condus direct Ia Invatator, care I-a primit
cu bratele deschise.
7. Incurajat de gestuIIui Isus, tanarul a intrebat: lnviitiitorule
bun, vei aduce impiiriitia lui Dumnezeu in Israel?
8. Isus a zambit: De ce-mi zici bun? Nimeni nu este bun dedit I
singur Dumnezeu. . . I u::'6;
9. Iuda a fost bucuros auzmd raspunsul InvaatoruIUI, pen-
tru ca-i intarea credinta Iui evreiasca i nu dorea sa-I considere
I
pe Isus drep zeu, ca grecii. Nu aceasta era calea unui fiu adevarat I
47
 EVANGHELIA DurA IUDA
- - - -

allui Israel. Este un singur Dumnezeu, YHWH* i Mesia este

trimisullui ateptat, dar nu Dumnezeu insui.
10. Incurajat i el de raspunsullui Isus, tanarull-a intrebat
cu indrazneala daca poate deveni ucenicullui.
11. Isus a spus: Da, dar mai intiii trebuie sa ascul# poruncile
Domnului.

12. Care sunt acestea?

13. Sa nu ucizi. Sa nu saviirfefti adulter. Sil nu fUri. Sa nu

marturisefti striimb. Sa nu infeli pe nimeni. Cinstefte pe tatal tau
# pe mama ta.
14. Tanarul a fost nedumerit, pentru ca fusese invatat sa
creada in cele zece porunci cunoscute de la Moise. EI a spus:
Jnvatatorule, ascult toate poruncile de ciind eram copil.
15. Isus a zambit i dandu-i seama ca tanarul era un om
pios, s-a invoit sa-l primeasca ucenic.
16. Tanarul a fost copleit de bucurie i I-a asigurat pe Iuda
ca era pregatit sa renunte la toate pentru a-I urma pe Invatator.
17. Auzindu-i cuvintele, Isus a spus: Mergi, vinde tot ce ai fi
vez;
Marcu 10.21; da saracilor fi vei avea comoara in ce1: $i apoi ia-ti crucea fi
Matei 19:21;
luca 1822 urmeazii-ma.

18. Iuda a fost abatut, tiind ca, daca Isus voia sa se incoro-
neze rege al Israelului, ca fiu al lui David i Mesia, nu purea
spera la asta ca profet ratacitor, refuzand orice bogatie. Mai rau,
ii poruncise ranarului sa yanda tot ce are i sa-i impart:l averea
saracilor, ceea ce nu respecta vechile traditii ale Israelului.

* YHWH = Iahve (numele lui Dumnezeu In lb. ebraica) - n.tr.

48
 IA-TICRUCEAIURMEAZA-MA

19. In toata istoria Israelului, slava lui Dumnezeu se I

masurase intotdeauna in bogafia i prosperitatea poporului. I
20. In vremea dud era rege David, evreii au oeupat multe
pamanturi, au avut reeolte bogate i turme manoase. Aeest lueru
s-a putut realiza pentru ea aveau un rege puternie, respeetat i
temut de loeuitorii tarilor veeine. I
21. Iuda fusese invafat sa ereada ca in aeel timp, Israelul fu-
sese eu adevarat in eomuniune eu Dumnezeu. Spera i atepta
ea Isus sa readuea tara in aeei pozifie de invidiat.
22. Nu cantase Solomon astfel pentru marele rege:
$i va fi viu fi se va da lui din aurul Arabiei
# se vor ruga pentru el puntrea,
toatii ziua it vor binecuvanta pe el
Pi-va belfug de paine pe piimant panii-n varful muntilO1; I
pomii roditori se vor iniifta ca cedrii Libanului
# vor inflori cei din cetate ca iarba Pdmantului.
Numele lui va dainui pe vecie,
cat va exista soarele, va fi pomenit numele lui.
Se vor binecuvanta intru el toate semintiile Pdmantului,
Psalmi

toate neamurile it vor ferici pe el. 72:15-17

23. Disperat, Iuda I-a vazut pe tinar pledud.

24. Raspunsul tinarului bogat a fost: Ai ales sii urmezi un om I
periculos, care-i va duce la pierzanie pe multi din neamu/l vezi

Israelului. Iluca2:34

49
 EVANGHELIA DurA

IUDA

CAPITOLUL 14
Mica este credinla voastra

1. In vreme ce Isus i ceata lui ponosita inaintau cu greu spre

lerihon, luda I-a prevenit pe Petru ca vistieria Ii se golea i
Invaatorul trebuia sa afle acest lucru.

I sa-i
2. Petru a refuzat sa-i
indeplineasca dea vestea
sarcinile date deproasta i i-fara
Invaator a spusnicioluiintre-
Iuda
bare.

3. Dei era disperat, dispoziia lui Iuda s-a imbunatait cand

un carturar damic i pios s-a apropiat de Isus. Acesta era un om

' I riceput la interpetarea leilor lu Israel i i-a spus lui Isus:

Invlltatorule, te VOl urma onunde vel mero-e.
I . 6

Ml;:';s':;' Icuiburi,
4. Dar Isus i-a rasOmului
p uns:nuVulare1>iunde-fi
le au virezema
zuini si capul
p l sarile cerului
vezi r J

dar Piul

I termenul
5. Carturarul nu a putut inelege ce voia sa spuna Isus prin
"Fiul Omului" i a plecat din locul acela.
6. Un altul a venit la Isus i i-a spus: vreau sa te urmez, dar
mai intiii, dd-mi voie sa mil intorc in Calileea fi sa-mi ingrop
tatal

7. Uluit, Iuda a ascultat raspunsul Invaatorului: Vlno dupd

vezi

Mate,8:21-22 mine fi lasa morfii sa-fi ingroape morfii lor.

8. Toi cei care au auzit aceste cuvinte tiau ca, pentru orice
fiu allui Israel, sa-i ingroape parimele este 0 datorie sacra, caci
familia este in centrul vieii evreului i tatal este capul familiei.
50
 MICA E STE CRE DINTA VOA STRA
9. Omul acela I-a parasit pe Isus i a plecat in Galileea.
10. luda I-a intrebat pe Petru: "N-a fost una dintre cele zece
porunci date Iui Moise de Domnul pe muntele Sinai: Cinstete
pe tatiil tiiu # pe mama ta ca sii-# fie bine # sii triiieti ani mul#
pe piim/intul pe care ti-l va da YHW/i Dumnezeul tiiu? Exodu120:12

11. Dar Petru nu I-a bagat in seama i Ie-a reamintit uceni-

cilor inrelesul adevarat al cuvintelor rostite de Isus: Mergi
inapoia mea, Satanii. Acestea I-au inspaimantat i mai tare pe
luda.
I vezi I
12. Stiind Ia ce se g andeau ei, Isus i-a strans laoialta P e uce- Mate, 8:26;
, vezi

nici i le-a zis: De ce vii este fricii? Micii este credin!a voastrii. u:;O'41:
13. luda nu inrelegea de ce Isus ii pune la incercare astfel.
Oare nu-i aratasera devotamentul de 0 mie de ori? Ii pusesera I
vreodaa la indoiala autoritatea? I
14. In seara celei de-a treia zile, Isus i adeprii lui au ajuns pe
coasta mumelui Tabor i se pregateau de odihna la caderea noprii.' [xxiv]
15. luda impaqea mancare i paturi, caci noaptea era rece, I
cand I-a vazut pe Isus luandu-i pe Petru, lacob i loan deoparte. :::ei 17:1
16. Fa.ra explicarii, cei patru au inceput sa urce coasta
abrupta a muntelui.
17. luda i ceila1ri ucenici au adormit i nu s-au trezit decat
in zori, cand I-au vazut pe Isus in mijlocullor. £1 a spus: Sii ne
vez;

mai odihnim putin, inainte de a ne continua ciildtoria. Marcu 6:31

18. luda a observat ca Petru, lacob i loan vorbeau intre ei in I

oapta.
19. S-a apropiat de Petru i I-a intrebat: "Ce s-a intamplat
cand ari urcat cu Isus pe mume?"
51
 EVANGHELIA DurA IUD A
--

20. Petru nu i-a putut ascunde bucuria i, dei Invaatorul

Ie spusese sa nu dezvaluie ce se inramplase pe munte, nu a ovait
decat un moment i i-a zis:
Am vazut 0 lumina puternica fi am vazut proroci din trecut
vorbind cu /sus # cerurile s-au deschis fi am auzit 0 voce care a
spus: ,Acesta este Piul meu iubit, ascultafi-i cuvintele. cc
21. Apoi Petru i-a spus lui Iuda: Jneleg ce ne ateapta la
, IerusalimY
vez/ <;i ma im p ac acum cu g andul ca Isus se va ridica din
Marcu 9:9-13; . "
Matei 17:9-13
morp.

22. Iuda s-a indepartat, neconsolat. Dad Isus era Mesia cel
teptat din neamullui David, Regele Israelului, de ce sa mearga
la Ierusalim doar ca sa fie omorat i apoi sa se scoale din moqi
dupa trei zile? In tradiva evreilor nu exista nimic scris sau spus
despre asemenea intamplare.
23. Dar Iuda a inteles d gandulla moanea lui Isus nu-i mai
tulbura pe Petru, Iacob i loan, care erau stapflllii acum de
vedenia pe care 0 avusesera pe mume in acea noapte.
24. Pentru prima data, Iuda a inceput sa se indoiasd de fap-
tul ca Isus, in care crezuse i caruia i se devotase arat de mult,
era Mesia cel ateptat de neamullui Israel.
25. Iuda s-a depanat de ceilali ucenici i judeca de unul sin-
gur.

26. Cand soarele a ajuns la amiaza, Isus s-a oprit sa se odih-

neasd i i-a adunat pe toti adepii in jurullui. Li s-a adresat cu
vezi
aceste cuvinte: Piul Omului se va da in mainile oamenilor fi-l vor
Marcu 9:31;
Matei 17:22-23; ucide. Dar Dumnezeu nu-l va parasi. $i va fi din nou cu voi, din-
Luca 9:44

[xxv] colo de moarte.

52
 MICA ESTE CREDINTA VOAsTRA
- -

27. luda il iubea pe rnvaator mai presus de toi oamenii i

dupa ce loan Botezatorul poruncise: latii Mielullui Dumnezeu,
vezi

mergeti dupii el, se devotase cu totul invaaturii lui Isus. loan 1 :34-36

28. Oar luda era, totodata, un fiu bun al Israelului, care

atepta ca Isus sa indeplineasca prorocirile inelepilor evrei i
acum se temea cl acest Fiu al Omului nu avea nicio intenie de
a intra in lerusalim ca sa ceara tronullui David pentru poporul
lui.

29. Clntarind acestea, luda simea 0 durere adanca in inima,

dci totul i se parea pierdut dad Isus continua pe calea pe care
pornise. Romanii aveau sa triumfe din nou i chiar
supravieuirea Israelului era ameninata.

53
 EVANGHELIA DurA

IUDA

CAPITOLUL 15
Ati ales sa urmati un om periculos

1. Isus i ueenicii lui se apropiau de sfaqitul ealatoriei dtre

Ierusalim.

2. Au pus la cale sa petread noaptea in Ierihon, inainte de a

urea pantele Iudeii i a intra in Oraul Sfant.
3. Patrunsera pe poqile Ierihonului la dderea serii i-i gasira
pe vanzatorii de la piara Inchizandu-i dughenele, pe cand
muneitorii care lucrasera la camp se Intoreeau trudiri aeasa.
4. Cum mergea Isus pe strazi, loealnicii s-au adunat in jurul
[xxvi] lui, curioi sa-l vada pe strainul din Galileea.
5. Zvonuri despre un nou proroe, poate chiar Mesia,
ajunsesera la Ierihon cu eeva timp inaintea lui Isus. Ca mu1ri alri

I evrei, i credincioi din Ierihon traiau eu speranr a d va veni

eineva sa-i elibereze de tirania romanilor.

6. Pe cand Isus inainta pe strazi, unii s-au oprit doar ea sa-l

priveasea pe omul din Nazareth, in vreme ce altii I-au intampinat
strigandu-l. ,,lnvii!iitorule c : "Rabi cc sau chiar "Mesia c : dar lsus #-
a viizut de drum, fdrii sii riispundii vociferdrilor multimii zgomo-
toase.

7. Iuda a plecat de langa Invarator, eaurand adapost pentru

noapte, unde Isus i ucenieii sa se poata odihni. A umblat zadar-
nie, pentru d nu mai aveau suficienri bani pentru a acoperi
cheltuiala, dad voia sa mai eumpere i ceva de mancare.
54
 II-I
ATI ALES sA U RMAT I UN OM PERICULOS
8. luda s-a Intors cu mainile goale i I-a gasit pe Isus Incon-
jurat de 0 mulrime tot mai numeroasa, inainrand incet pe In I
strazile lerihonului.

9. Deodata, lsus s-a oprit pe neateptate. A ridicat ochii spre

un sicomQr Intre crengile ciruia statea Zaheu, mai-marele
vameilor din o.
10. Zaheu, un om corupt i slujba al romanilor, era
dispreluit de evrei nu numai pentru cd era pdcdtos, ci # pentru
statura lui mdruntd.

11. Surprins, el a coborat ochii spre lsus. Mulrimea a tacut, I

I
ateptandu-se ca vameul sa fie batjocorit. Doar ii facuse averea I
linguindu-i pe romani i acum era inconjurat din toate paqile
,I;
de mulrime, neavand unde sa scape.
12. Gloata a incepur sa huiduiasci i oamenii au t:leur doar I
cand lsus a ridicat mana in semn de salut i a spus: Grdbefte de
coboard, Zaheu, pentru cd trebuie sd md primefti la tine acasd in
seara aceasta.

13. Zaheu a coborat dintre ramurile copacului i i s-a alatu-

rat lui Isus, intrand in mulrime.
II
II
14. luda a privit neJ'ncrezator cum Isus I-a luat sub ocrotirea

luiperreaci
pe unnoaptea
om dispreruit de vreiacelma.
sub acopenul i, ai tau, dorea acum sa-i I
15. Zaheu a fost arat de copleit de mila lui Isus, in cat a de-
clarat mulrimii surprinse: latd, Doamne, ddruiesc sdracilor
jumdtate din bunurile mele. $i dacd am infelat pe cineva, ii voi
inapoia paguba impdtrit.
16. Localnicii au adamat zgomotos cuvintele acelea. Apoi
55
 EVANGH ELIA DurA IUDA

i-au dat voie lui Zaheu sa alerge inaime acasa, pemru a Ie spune
servitorilor ca Isus i ucenicii lui vor fi oasperi acolo in seara
aceea.

17. Iuda nu inrelegea de ce Isus ii poruncise t:1narului bogat

sa se desparta de toate bunurile lui i sa-i daruiasca averea
saracilor, iar lui Zaheu ii dadea voie sa-i pastreze jumatate din
bogar ii .
18. Petru nu I-a putut explica acest fapt i a fost i el
nedumerit di Isus dorea sa-i odihneasci frumea in casa unui om
care fusese alungat in public din sinagoga pemru pacatele lui.
19. Mulrimea din jurul lui Isus era la fel de naucita.
Majoritatea I-au privit in tacere, unii au izbucnit in cas, iar alrii
i-au imors spatele.
20. Isus i-a lasat i a pornit spre casa lui Zaheu, in timp ce
Iuda i ceilalti ucenici I-au urmat cu indoiala.
21. Imcand in casa vameului, Isus i-a salutat astfel pe servi-
torii surprini: Astlizi s--a fiicut mantuire casei acesteia, clici # aces-
Luca 19:2-9 ta este flu allui Abraham.
22. Iuda a fost revoltat ca Invaratorullui ii putuse pomeni
alaturi pe Abraham i pe Zaheu. Oare nu era unul parimele
poporului, iar celalalt, un pacitos dispreruit?
23. Dupa ce fransesera painea, Isus le-a vorbit ucenicilor. I-a
prevenit din nou ca zilele lui se implineau i ca era pe cale sa se
vezi intoarca la Tatal, dar dupa trei zile se va ridica din moqi i va
Matei26:1;
loan 13:1 veni in noudin 1
mij 11
ocu or.
24. Iuda a fost descurajat auzindu-l pe Isus vorbind despre
moartea lui, dar nu i-a mai cerut atunci explicarii Invaratorului.
56
 K(I ,{\LES sA U RMK (I UN OM rERICULOS
25. luda nu a putut dormi in noaptea aceea, sub acoperiul
unui om necurat, care-i datora poziria i averea unui neam de
necredincioi.
26. In vreme ce ceilalri dormeau, luda ii framama mintea cu
muitele probleme pe care Ie ridicase invaratura lui Isus.
27. De cind coborasera de pe mumele Tabor, aqiunile
Invatatorului nu fusesera acelea ale unui conducator mamuitor,
hotarat sa imre in triumf in lerusalim l sa ceara tronul lui
David pentru Israel.
I

28. Fara 0 armata care sa-l sprijine, Iui luda ii era teama de
ce i s-ar fi putut indmpia Invaratorului dupa ee ar fi intrat in
Orul Sfant.
29. Adria dimre dumanii lui Isus, primre care batranii i
fariseii, ar fi cautat i eea mai mica scuza pemru a-I defaima i
chiar distruge.
30. luda ii ammtea inalrarea sufleteasca de care fusese
cuprins cind i se alaturase lui Isus. Fusese copleit de puterea
invaraturii lui i mandru de a se numara primre cei doisprezece
I ucenici ai Invaratorului.
I

: 31. Dar acum, trebuia oare sa se impace eu faptul ca Isus nu

era decit un profet i ea tanarul bogat avusese dreptate eand il
avenizase: Ai ales sa urmezi un om periculos, care Ii va duce fa vezi
luca 2:34

pierzanie pe multi din neamullsraelului? [xxvii]

57
 EVANGHELIA DurA

IUDA

CAPITOLUL 16

Mergi fi fii # tu asemenea

I. L-au putut auzi cu mult inainte de a-I vedea.

2. Bartimeus eel orb eerea in acelai eoir de strada in fieeare
zi, de Ia rasarituIIa apusul soarelui.
3. In acea dimineaa, Ia pleearea Iui Isus din Ierihon, strigatul
Iui Bartimeus a sunat altfel decit oricind in trecut i Iuda a pre-
supus ci Invaatorul nu-I va Iua in seama: Isuse, flu allui David
milostivefte-te de mine.
4. Petru a alergat inaintea Iui Isus, pentru ci InvaatoruIIe
poruneise ueenicilor sa nu lase pe nimeni sa-I numeasci Fiu al
lui David

5. I-a poruneit eeretorului sa-i ina gura.

6. Dar Bartimeus, tiind ci Isus era pe aproape, a strigat i
mai tare: Isuse, flu allui David milostivefte-te de mine.
7. Auzind aeeste cuvinte, Isus a zis: Chemati-l.
8. Andrei s-a dus Ia Bartimeus, I-a ajutat sa se ridice i I-a
eondus Ia Isus. Orbul a cizut 'in genunchi.
9. Isus I-a privit eu mila i I-a'intrebat: Ce aftepti de fa mine?
10. Bartimeus a ridieat frumea i a cerm: Doamne, dd-mi
inapoi vederea.
vezi

Matei 20:30-32; 11. Isus i-a atins Iimba i apoi a uns eu saliva orbitele Iui
Marcu 10:47-52;
luca 18:38-42
Banimeus, zicind: Mergi in pace, credinfa ta te-a vindecat.
12. Inima lui Iuda s-a umplut din nou de sperana. Un
58
 ME RGI .$1 FA .$1 TU ASE MEN EA
ceretor orb 11 numise pe Isus Fiu allui David i Invatatorul nu-i
negase vorbele. [xxvil
13. Oare acesta era, in sfarit, semnul ca Isus accepta, cu
putin timp inainte de a intra in Oraul Sfam, ca el era Mesia i-l
va face pe YHWH rege i stapan absolut?
14. Un carturar credincios din lerusalim a parasit Oraul

Sfant pentru a-I cauta pe Isus, caci auzise spunandu-se ca fiU1 1

tamplarului din Nazareth era Mesia cel ateptat.
15. Carturarul a calatorit 0 zi i 0 noapte inainte de a ajunge
. I
la 0 mare mulpme care urma un om ce strabatea drumul de la
lerihon la lerusalim.

16. Apropiindu-se de Isus, carturarul a intrebat: inviifiitorule,

ce sii fac ca sii motenesc viafa de veci?
17. Zambindu-i, Isus a intrebat i el: Ce este scris in lege?
18. Carturarul a raspuns: Sii iubeti pe Domnul Dumnezeul
tiiu din toatii inima ta # pe aproapele tiiu ca pe tine insufi.
19. Isus i-a zis: Fii aceasta i vei fi viu.
20. Dar cine este aproapele meu? a contmuat carturarul,
crezand ca-l poate incurca.
21. Isus s-a aezat pe marginea drumului prafuit i i-a
raspuns astfel canurarului: Un negustor care ciildtorea pe acest
drum a cdzut intre tlilhari, care I-au jeftit i I-au liisat aproape
mort.

22. Un fariseu care trecea pe acolo, I-a liisat pe om sii zacii pe

drum pentru cii a crezut cd era mort # dacii l-ar fi atins, ar

l fi devenit necurat i n-ar mai fi putut sii intre in lmpiiri {ia

cerului.

59
 EVANG HELIA DurA IUDA

23. Dupii un timp, a treeut pe aeolo un preot. $i el s-a temut

sii-l ajute pe eel eiizut, gandindu-se eii, daeii era viu # se va atinge
de sangele lui, va deveni neeurat # nu va mai putea intra in
lmpiiriitia eerului.
24. Dupii ceva vreme, a trecut un samaritean # viizand trupul
ziieand aeolo, a siirit imediat in ajutorul negustorului. I-a euriitat
# i-a legat riinile, apoi l-a ridieat # l-a ureat pe miigarul lui,
dueandu-lla hanul eel mai apropiat. I-a dat doi biinufi hangiu-
lui, ea sii aibii grijii de riinit panii se va face bine. lnainte de a pleea
mai departe, samariteanul i-a spus hangiului: "Orieat vei eheltui
eu aeest om, am sii-Ii pliitese eand mii intore pe aid. <C
25. Uirandu-se la carturar, Isus I-a imr:ebat: Care dintre aeefti
oameni era aproapele lui?
26. Carturarul a ramas suparat, pentru ca Isus 11 incurcase,
fa.candu-l sa recunoasca fapml ca samariteanul se dovedise a fi
. aproapele celui jefuit.
27. Isus s-a ridicat in picioare I a ZlS: Mergi fi fii fi tu
vezi
luca 10025-37 asemenea.

28. Isus i-a continuat drumul carre Ierusalim i ucenicii lui

I-au urmat.

29. Iuda I-a cautat apoi pe carturar, pemru ca nu inelegea de

ce rnvaatorul a povestit 0 parabola in care un samaritean - om
dimr-un neam duman evreilor - arata mai multa mila pentru
nenorocirea unui semen decat un fariseu sau un preot.
30. Iuda I-a gasit pe carturar in randurile din spate ale
mulimii, fierband de manie pemru ca fusese umilit In public,
in faa unor oameni simpli.
60
 --
MERGI I FA I TU ASEMENEA
--

31. luda a mers langa el i a inceput sa-i spuna despre mul-

tele fapte bune la care fusese martor de dnd devenise ucenicul
lui Isus.

32. Carturarul a ascultat in linite, dar a mai trecut un timp

pana dnd a fost dispus sa accepte ca Isus era un om al lui
Dumnezeu.

33. Cand s-au oprit sa se odihneasca noaptea, Iuda spera ca-l

convinsese pe carturar sa mearga alaturi de ei a doua zi, dnd vor
intra in Oraul Sfant. Intrebandu-l, carturarul a dat din cap, dar
nu a spus mmlc.

34. In timpul cinei, increderea lui luda a crescut. I-a marturi-

sit carturarului ca i el avea indoieli cu privire la ceea ce se putea
inrampla dnd Invatatorullui va pune piciorulin lerusalim.
35. luda a recunoscut ca se temea ca Isus putea fi in primej-
die din cauza nenumaratilor sai dumani care abia ateptau sa-I
vada greind sau chiar pierdut.
36. Carturarul i-a sugerat: "Poate ca ar fi intelept ca Isus sa
nu fie vazut acum la lerusalim i sa se intoarca mai bine in
Galileea. "

37. luda a spus: "Este prea tarziu pentru aceasta. Invatatorul

i-a hotarat calea i nu va lua in socoteala intoarcerea. Este vre-
mea Ptelui l el ere de ca duce la indeplinire vomta lui
Dumnezeu.

38. Carturarul i-a raspuns: "Atunci trebuie sa-l salvezi de eI

insui i pentru aceasta, te poti bizui pe mine."

39. luda I-a ascultat atent pe carturar, care-i arata cum putea I
fi salvat Isus.

61
 EVANGHELIA DurA IUDA
- ---

40. Clrturarul a fost chiar de acord sa-i vina oridnd in aju-

tor, daca Iuda s-ar fi temur ca Invatatorul este in primejdie.
41. Iuda a dormit bine pentru prima data dupa multe zile,
increzator ca, in fap pericolelor care-l pandeau pe Isus la

I intrarea in Ierusalim, i asigurase un aliat care se bucura de tre-

cere i-l purea sprijini.
I 42. A doua zi de dimineata, dnd Iuda s-a trezit, i s-a spus ca
acel carturar plecase deja mai devreme catre Ierusalim.
I 43. Iuda a plecat sa-l caure pe Isus i l-a gasit printre ucenicii
I lui. Invatatorul ii incuraja sa strabata i ultima bucata de drum
I pana la Oraul SHinto
44. Dei ceilali ucenici, chiar i Petru, pareau nesiguri de
soarta lor in viitor, Iuda avea acum in credere ca Isus nu va mai

I fi in primejdie dupa ce va intra in Ierusalim.

62
 EVANGHELIA DurA

IUDA

CAPITOLUL 17
Ii este de folos Domnului

L La inceput, s-au auzit sunete de corn, urmate de rumoare

de voci, crescand tot mai tare.
2. iruri de oameni napadeau pOllile oraului i urcau pe
deal sa-l intampine pe Isus, caci se zvonise ca marele Invarator
venea din Bethania.

3. Pe cand mulrimea sporea, Isus a poruncit la doi dintre

ucenici sa mearga intr-un sat apropiat. Acolo vor gasi un asm
neincalecat vreodata, priponit langd un ham bar.
4. Isus a spus: Dezlega# animalul # aducefi-mi-l. Daca va
intreaba cineva cu a cui putere face# asta, spuneti-i: "Ii este de fllos
Domnulut' # va da drumul dobitocului.
5. Ucenicii au plecat de langa Isus i au intrat in sat, unde au
gasit un asin legat langa un hambar. Cand I-au eliberat, cineva
care se uitase la ei i-a intrebat: De ce dezlega# asinul?
6. Ucenicii au raspuns: Ii este de fllos Domnului i omul nu
le-a mai pus nicio intrebare.
7. I-au adus asinullui Isus #, dupd ce i-au acoperit spinarea cu
un vefmant, Isus a stat pe dobitoc fi ji-a continuat drumul spre
lerusalim.

8. Multi #-au scos hainele ji Ie-au ajternut in calea lui Isus, in

vreme ce al#i au taiat ramuri din copaci fi Ie-au ajezat pe cararea
pe unde trecea el.
63
 EVA NGHELIA DurA IUDA
-loan 12:13
9. Pe cand Isus se apropia de poqile oraului, oamenIl au
inceput sa fluture ramuri de palmier, strigand: Dsana!
Bineeuvantat este eel ee vine in numele Domnului, regele lui Israel!
Dsana in inaltul eerului!
vezi

Matei 21 :2-10;
Marcu 11 :2-10; 10. Iuda a privit abatut cum Isus patrunde pe poqile
Luca 19:30-36

[xxix) Oraului Sfant dlare pe un asin.

11. Oare cum spera Invatatorul sa puna stapanire pe Templu
i sa-i alunge pe romani, dad umbla cilare pe un asin i nu
avea decat un grup de adepti entuziati i dezordonati drept
armata?

12. Iuda a ridicat ochii spre sumbra fortareata Antonia, care

domina oraul i unde tia ca statea cantonata 0 legiune de
soldari.
13. La cel mai mic semn de revolta, marile poqi de lemn se
vor deschide i va aparea 0 Falanga de soldati romani.
14. Oar romanii nici nu s-au obosit sa-i paraseasd
fortareata, pe cand Isus inainta incet spre Templu, iar multimea,
pierzandu-i credinta ci el ar fi putut fi Mesia, a inceput sa se
subtieze i sa se impratie.
15. Inima lui Iuda se intarise cand orbul Bartimeus ii strigase
I
lui Isus Fiu allui David, i Invatatorul nu se impotrivise. Oar
. decizia lui Isus de a intra in Ierusalim dlare pe un asin nu avea
sa-i convinga lllC1 macar pe oamenii simpli ca acesta era
Mantuitorul care venise in triumf sa-i alunge, in sfarit, pe
pagani din Orul Sfam.
16. Iuda i-a impartit indoielile sale lui Petru, care i-a re-
amintit daar cuvintele lui Isus: Mergi inapoia mea, Satand, edei
64
 11 ESTE DE FOLOS DOMNULUI
- --

tu mergi pe caile oamenilor, nu pe calea Domnului. $i noi trebuie vezi

Marcu 8:33;

sa implinim voia Domnului. Matei 16:23

17. Iuda a spus: "Dar unde scrie J'n legiIe noastre ca Mesia va
intra J'n Oraul SHint calare pe un asin?"
18. Petru i-a ridicat ochii spre cer i, inspirat parca de sus, a
rostit cuvintele profetului Zaharia:
Bucura-te foarte, fiica Sionului,
vesele!te-te, fiica lerusalimului,
caci iata lmparatul tau vine la tine drept !i biruitor,
smerit fi calare pe asin, pe manzul asinei. Zaharia 9-9

I 19. Descalecand de pe asin, Isus a intrat J'n Templu i s-a

rugat. [xxx]

20. Spre seara, s-a intors in Bethania cu 0 parte dintre ucenicii

lui, sa petreaca noaptea aceea acasa la Lazilr Ji la cele doua surori vezi

loan 11:1-4;

ale lui, Marta fi Maria. Matei 21:17

21. Iuda nu i-a J'nsotit Inwltatorulla Bemania, ci a ramas la

: Templu, unde I-a cautat pe canurarul cu care se J'mprietenise pe ,

drumul de la Ierihon. I
22. L-a gasit pe canurar, a mers la el acasa, au frant paine i
au baut vin amandoi.

23. "Ce va face el maine?" a J'ntrebat canurarul.

!t
24. Iuda a raspuns: "Fiind Ptele, se va J'ntoarce la Ierusalim

I duhuri
i va merge la Templu. Ar putea J'nfaptui minuni i alunga
necurate i multi vor crede ca el este Mesia i pentru

aceasta J'l vor urma. I

25. Canurarul a spu: lnva!atorul tau ete un om bun fi nt, I
dar, daca Ie da oamenzlor speran!e amagztoare, se va sfii111 cu
65
I'
II
 EVANGHELIA DurA mDA

loan vezi' I vdrsare de sange, iar romanii ne vor distruge cu sigurantd tot
11:48 , poporul.
I 26. Iuda tia ca invaatul graise adevarul i temandu-se pen-
tru siguranra Invaratorului, s-a hotarat sa se increada in bunul
i cunoscator allegilor sfinte.
27. Iuda i-a marturisit aceluia: "Nu mai cred ca Isus este
I

, I Mesia, dar loan Botezatorull-a numit Mielullui Dumnezeu i

vezi

10:a::U2;; nu trebuie sa-Ilasam sa moara de mana romanilor."

I 28. Carturarul a fost de acord i a promis ca-I va ajuta pe
Iuda. "Trebuie sa-I convingi pe Isus sa piece din ora i, impre-
una cu ceilalri ucenici, sa-I insoreti inapoi in Galileea, unde
I romanii nu-I vor mai tulbura."

29. Iuda a fost de acord i, inainte de a pleca, i-a promis

vezi

Marcu 14:10; carturarului ca, la momentul prielnic # locul potrivit, ii va da de

Matei 26:15;
Luca 22:6
ftire.
30. Iuda a plecat de la casa carturarului i s-a dus la Bethania.
31. Trecand pe langa fortareara Antonia, i-a auzit pe soldarii
romani strigand: "Iudeii sunt porci!", insulta cu arat mai mare
pentru evrei cu cat era rostita de sarbatoarea Ptelui.
32. Ieind din ora i luand calea in sus, pe dealul Bethaniei,
Iuda simrea ca de pe umeri i s-a ridicat 0 mare greutate, pentru

I ca el singur dintre tori ucenici il putea salva acum pe Invarator I i odata cu el, intreg Israelul.
I

66
 EVANGHELIA DurA

IUDA

CAPITOLUL 18
Trebuie sd moard ca sd ne salveze neamul

1. Se apropia sarbatoarea Ptelui i mulp. evrei venisera din

toate paqile Israelului i unii i mai de departe, pentru a petrece n
ziua cea mare in Oraul Sfant.
2. Isus a poruncit la doi ucenici sa se intoarca la Ierusalim. A
spus: Mergeti in cetate i va va intampina un om ducand un vas
de 1m cu apa. Mergefi dupd el fi unde va intra, spune# stdpanu-
lui casei cd Jnvdtdtorul zice: Unde este odaia de oaspeti, in care sd
mdnanc Paftele impreund cu ucenicii mei? lar el vd va ardta un vaz; Marcu 14:12-15;
Matei 26:18;

foifor mare, gata aranjat. Acolo sd pregdti# pentru noi. Luca 22:8-12 I
3. 0 femeie a intrat in casa Martei si Mariei din Bethania,
I
I unde se odihnea Isus. '
I 4. A cdzut la picioarele lui lsus # tilcutd, a luat un vas din
alabastru # a uns picioarele lui cu nard cur at, apoi Ie-a fters cu
pletele ei. TOatd mcdperea s-a umplut de mireasma duice a unsorii
vezi

pretioase. loan 12:3-4

5. Iuda s-a suparat i nu i-a putut ascunde neplacerea. De ce

i se permisese acestei femei sa atinga trupullui Isus, pangarind
astfel tradiiile Israelului?
6. Iuda I-a intrebat pe Invatator: De ce nu am vandut nardull
acesta pentru trei sute de dinari? loan 12:5
'I
7. Isus a raspuns: Las-o, a flicut bine, cdci pentru Zlua vaz;
Marcu 14:9;

ingropdrii mele I-a pdstrat. MaleI26:10-13

67
 EVANGHELIA DurA IUDA
- -

8. remeia a plecat repede, iar Iuda a ramas sfaiat de indoiala.

9. Ca#va dintre ucenici au murmurat chiar cd Iuda ar fi vrut
vezi sd pdstreze banii aceia pentru eL
loan 12:6

10. Iuda i-a spus cu repro lui Petru: "Vistieria noastra nu

mai are bani decat ca sa traim de azi pe maine."
11. Petru nu era sigur de motivele lui Iuda i s-a indepartat
de el.

12. Carturarul s-a dus la Sanhedrin i I-a intiinrat pe mai-

[xxxi] marele preotilor de tot ce-i spusese Iuda.
13. Un fariseu a spus: "Ce este de facut dad Isus savarete

I mul14.te miCaiafa,
I
nuni?mai-marele
Atunci nu putem stainimacelpotrian,vaaluspus:
preotilor i pe farTrebuie
a ." sd
vezi I moard, dar nu in zi de sdrbdtoare, cdci s-ar putea rdscula poporuL
M:in2: 15. Carturarul a spus: Dar dacd-lldsdm singur, poporul nostru
Mar::; poate fi nimicit.
16. Caiafa a zis: Nu in!elegi. Trebuie sd moard ca sd ne salveze
loan l1v;i neamuL
17. Un altul a intrebat: "Cum se va face asta?"
18. Carturarul a raspuns: "Iuda ne va duce la el i-l vom ares-
ta pe Isus din Nazareth, apoi 11 vom acuza de pacat i blasfemie."
19. Apoi, drturarul a mai spus: "Trebuie sa raspandim vestea
in Templu ca unul dintre ucenicii lui I-a tradat."
loan 11:53 20. Din ziua aceea, Sanhedrinul a planuit sa-I dea moqii pe Isus.

68
 EVANGHELIA DurA

IUDA
'I
CAPITOLUL 19
Dati Cezarului ce-i al Cezarului

1. Isus a venit din Bethania i s-a indreptat spre Templu.

2. 0 mare multime s-a adunat sa-l priveasca pe Isus inain-
dnd incet prin Ierusalim. Cand a ajuns la Templu, I-a gasit plin
de credincioii care teptau sa-i auda cuvintele marelui
Invatator i sa se lumineze cu privire la lege, din spusele lui.
3. Pe drumul din Bethania, Isus fusese linitit i milostiv cu
toti cei ce-ll'nconjurau, dar dispozitia lui s-a schimbat de I'ndata
ce a intrat I'n Templu.
4. A gasit I'n curte tarabe cu marfa, unde se vindeau animale
mici i pasari care puteau fi sacrificate de cumparatori I'n Templu.
5. Isus nu i-a putut ascunde mania.
6. A rasturnat tarabele unde zarafii dadeau monede romane

pentru monede de Tir, pe care nu aparea niciun chip. (xxxii]

7. Apoi Isus a fkut un bici din franghii impletite i a manat
afara animalele, dand drumul porumbeilor din colivii i
spunand: Luati acestea de aici; nu faceti casa latdlui meu casd de
negu!dtorie. loan 2:16
8. Iuda nu a fost de acord cu amestecullui Isus in obiceiurile

oamenilor, pentru ca tia ca evreii pot savari ritualurile lor reli-

gioase in Templu daca negutatoria este permisa in curte.

9. Atunci, unul dintre batrani I-a intrebat pe Isus: Ce semn ne I

ardti cd ai dreptul sd faci acestea?
69
 EVANGHELIA DurA IUDA

10. Isus i-a raspuns: Daramati lemplul acesta fi in trei zile il l

voi ridica.

11. Batranii au zis: in patruzeci fi fase de ani s-a zidit Templul

loan 2:18-20
acesta! $i tu il vei ridica in trei zile?
12. Iuda i-a dat seama ca Invaratorul vorbea despre Templul
trupului lui, pe care promisese ca-l va ridica din moqi dupa trei
zile, ceea ce elinca nu putea accepta.
13. Iuda s-a uitat la omul pe care-l iubea i s-a gandit la
cuvintele lui loan Botezatorul: Tu efti eel ce va sa vina sau sa
Matei11:3;
luca 7:19
cautam pe altul?
14. Un saducheu, care nu putea accepta invierea, pentru ca
era impotriva celor mai adanci credinre ale lui, a insistat ca Isus
sa explice ce dorise sa spuna.
15. Isus a raspuns: Dumnezeullui Abraham, Isaac Ji Jacob este
vezi
Marcu 1224-27; Dumnezeul celor l,ii. Deci parintii neamului trebuie sa fie vii la
Matei 22:31-32;
luca 20:37-38
judecata.
16. Un alt batran a inaintat, sperand i el sa-linvinga pe Isus
cu vorba i a zis: invafdtorule, ftim cd adevarat efti fi nu-fi este
teama de nimeni, a;a ca spune-ne, se cuvine a da tribut Cezarului
sau nul

17. Isus a spus: Aduceti-mi un dinar. Omul care vorbise i-a

inmanat 0 moneda pe care aparea chipul Cezarului. Isus a intre-
bat: Al cui chip este pe aceast4 moneda?
18. Al Cezarului, a raspuns batranul.
veZI

Marcu 12:13-17; 19. Atunci Isus i-a spus in raspar: Dati Cezarului ce este al
Matei 22:15-22;
luca 20:20-26 Cezarului, iar lui Dumnezeu ceea ce este allui Dumnezeu.
20. A inaintat i un canurar.
70
 DATI CEZARULUI CE-I AL CEZARULUI
- ---

21. Iuda I-a reeunoseut imediat pe omul care ii promisese

I'
ajutor daci Isus era in perieol.
22. Carturarul i-a pus 0 intrebare aflata ehiar in Illlma
traditiei iudaiee: Este Mesia fiullui David?
23. Isus i-a raspuns eu euvintele lui David, dintr-o cantare

pentru Israel: Zis-a Domnul Domnului meu: ,,$ezi de-a dreapta I vezi

mea, pand ce voi pune pe vrdjmaJii tdi aJternut picioarelor tale." Psalmi 10:1
24. Apoi, intorcandu-se spre multimea din jur, Isus a
marturisit: Dacd David il numeJte P e Mesia Domn atunci Mesia vezi Marcu 12:35-37;

nu
25. Inpoate fi jurullui
timp ee aeeia din fiullui David.
erau eopleiti de invatatura I :i;
lui puterniea, mai multi batrani i farisei au pleeat de la Templu
la sfaml Sanhedrinului.

26. Aeolo, au hotarat ci Isus trebuia sa moara.

71
 EVANGHELIA DurA

IUDA

CAPITOLUL 20
Unul dintre voi md va vinde

I. Isus i ucenicii lui s-au inralnit in foiorul un de Petru i

Andrei pregatisera cina pemru sarbatoarea Patelui.
2. Aezandu-se la cina, ucenicii au inceput sa vorbeasca In
oapta.
3. Erau Ingrijorati dupa cele vazute la Templu In dimineara
aceea i chiar se temeau ca dispozitia lnvatatorului s-ar putea
schimba dimr-odata, aa cum se imamplase mai devreme.
4. Au recunoscut unii fata de altii ca nu mai tiau ce urma sa
se inrample, cu Isus sau cu ei.
vezi
5. Cand Isus i-a ridicat, imr-un rarziu, fruntea i a vorbit,
Mareu 14:17-21:
Malei .2620-25; cuvimele lui i-au mirat pe tori: Adevdrat grdiesc voud, cd unui
Luea
22:14,21-23
dintre voi, care mdnancd impreund cu mine, md va vinde.
6. Fiecare ucenic a staruit ca nu putea fi el acela.
7. Iuda tia ca era nevinovat, pemru ca telullui era doar acela
de a-I salva pe Isus de la 0 moarte inutila.
8. Petru a fost cel mai staruitor. El a spus ca nu poate fi el
vanzatorul, caci el i-ar da bucuros viara pentru Isus.
9. Isus s-a uitat cu tristete la Petru i a spus: Adevdrat grdiesc
Marcu 14:30; tie: Cd tu astdzi, in noaptea aceasta, mai inainte de a canta de
Malei .26:34;
Luca .2.2:34
doud ori cocoful de trei ori te vei iepdda de mine.
vezi
Mareu 14:31:
Matei .26:35 10. Petru insa spunea staruitor: Chiar de-ar fi sd mor cu tine, I
nu te voi tdgddui.
72
 UNUL DINT RE YO] MA VA V]NDE
Ii
11. Isus a tnchis ochii i a tnceput sa slujeasca Patele,
rididnd pe rand ierburi amare, paine, vin i alte lucruri care
amintesc de Exodul evreilor din Egipt. [xxxiiij

12. Uceniij jtiau dl reperarea Exodului nu eta un simplu I

gest, pentru ca top evrell cred ca Dumnezeu este prezent la masa
de Pati.
13. Totui, dnd Isus a deschis ochii i a ridicat pamea
nedospita, nu s-a referit la mana primita de evrei in pustiu, aa
cum se ateptau ucemCll.

14. EI a vorbit, spunandu-Ie cuvinte nemaiauzite: Lua{i #

mancati> acesta este trupul meu.
15. Fiecare ucenic a luat din paine i a maneat.
16. Isus a ridicat apoi cupa cu vin, fara sa aminteasca'

momentuldn Dumnez uadespaqitMareaRoie.InlocdeIveziasta, spus:Acestaestesangel meu,alegi cel inoi,carepentruI215:2 _24;

Connteni I

Matei 26:26-28;

multi se varsa. Luca2220

17. Ucenicii au baut pe rand din vin, dei Ie era teama ca Isus
vorbea despre moartea lui apropiata.
18. Iuda tot mai credea ca-l va putea salva pe Invarator i ca
tori ucenicii ii vor aproba cutezanra.
19. Dupa ce a luat painea> luda a iefit numaidecat. $i era
noapte. loan 13;30
20. S-a tndreptat repede spre casa carturarului, care I-a
intampinat bucuros.
21. Acela i-a spus lui luda: ,,Am strans mai mulri aparatori
credincioi lui Isus, al caror rel este doar acela de a-I salva de la
o moarte zadarnica." I
73
 EVANGHELIA DurA IUDA
--- --- -- ---

22. Iuda i-a multumit i i-a spus carturarului: "Dupa cina de

Pati, Isus va merge pe Muntele Maslinilor, unde el i ucenicii
se vor ruga."
23. "Cand vei veni, p.-l voi arata pe lnvatator, aa ca sa ne
putem Intoarce In Galileea i sa-l salvam de la 0 moarte zadarnici."

74
 'I'

EVANGHELIA DurA

IUD A

CAPITOLUL 21
lnvdfdtorule, lnvdfdtorule!

I. Iuda a plecat de Ia casa carturarului i s-a dus pe Muntele

Maslinilor.

2. Ajungand Ia un Ioc pe nume Ghetsemani, I-a gasit pe Isus

in genunchi, adancit in rugaciune. vezi

3. Multi dintre cei ce-l urmaserd pe [sus erau rdspanditi pe loan 18:2;
Marcu 14:26;
Matei .26:30;

munte, unii se rugau, altii dormeau dUfi. Luca 22:39

4. Iuda s-a apropiat de Invatator i cind a ajuns Ia cativa pai

de el, a ingenuncheat i a inceput sa se roage.
5. Isus s-a ridicat deodata i, inaltand bratele catre cer, a zis:
Doamne, la tine toate sunt cu P utintd, dehdrteazd
:r Marcude la mme vezi
14:36;

pah I d
aru acesta; ar e fi
nu ceMale1.26:39;
voiesc eu, ci ceea ce voiefti tU. Luca22:42
6. Auzind aceste cuvinte, Iuda s-a umplut de speranta ca
Invatatorul era dornic sa se intoarca in Galileea i sa evite
moartea pe care i-o prezisese mai devreme.
7. Iuda s-a indreptat incet catre Isus. L-a imbratiat, i-a spus: I Marcu14:45;
l <C
"lnvdtdtoru e i -a Isarutat
b Matei .26:49;
pe 0 raz. Luca22:47-4S
8. Isus I-a Iuat in brate i Iuda a fost copIeit de mila Iui.
9. Deodata, din intuneric a aparut un pale de soidap. de la
TempIu, cu felinare, torte, bate, maciuci i alte arme.
10. Isus I-a lasat pe Iuda i s-a tmors catre ei, cdci ftia toate
cele ce vor veni asupra lui. loan 18:4

11. Iuda s-a dat inapoi ingrozit, dandu-i seama deodara ca

75
 EVANGHELIA DurA mD A

vez; Ila. eJ se gndise .Inva:atorul cand spus.ese la cina de Pati: Unul

Marrou 14:18 dmtre VOl, aceftza dozsprezece, md va vmde.
12. [sus s-a intors spre soldati fi i-a intrebat: "Pe cine cdutati?"
13. Ei au rdspuns: "Pe [sus din Nazareth. "
loan 18:4-5 14. "Eu sunt acela" a zis [sus.

15. Iuda a fost ocat vazandu-l printre cei care-l ares tau pe
Isus pe carturarul care se da:duse drept prietenullui.
16. S-a repezit spre el cu pumnii strani, strigand: "M-ai van-
dut." Dar doi soldati I-au tinut de brate. Iuda I-a scuipat pe
carturar.

17. Privindu-I pe acela, Isus a zis: Ati venit ca la un talhar, cu

sdbii # cu toiege, ca sd md prinde{i? In fiecare zi eram fa voi in
Marcu 14:48v,: I Templu, invdf/ind fi nu m-ati prins, dar ati venit in puterea noptii
Matei .26:55; J.
Luca 22:52,53 ca sd md aucetz.

18. Soldatii II tineau nemicat pe Iuda, iar carturarul s-a

vez; Iintors spre Isus i i-a zis: Nu itelegi. Este mai de folos sd moard
loan 11:50 un om pentru popor, decat sd pzard tot neamul.

vezi
Marcu 14:50
I 19. Ucenici s-au trezit i ei din toropeala i vazandu-l pe Isus Iintre soldati i slujba{li Templului, au fost cuprini de groaza.
20. lOti s-au lepddat de [sus fi au fitgit.
21. Pe dind fitgeau, un soldat I-a prins pe unul dintre ei, care
avea doar 0 ftfie de panzd in jurul foldurilor, dar tandrul fi-a ldsat
Marcu 14:51 imbrdcdmintea in mainile soldatului fi a fitgit go!.
22. Iuda a fost eliberat i a ramas pe loc, privind cum II
duceau pe Isus de acolo.

76
 EVANGHELIA DurA

IUDA

CAPITOLUL 22

Nu cunosc pe omul acesta

1. Iuda a ateptat ca soldatii care-l duceau pe Invatatorullui

sa dispara din raza vederii, apoi s-a luat dupa ei, tinandu-se la
departare. I
2. Dei nu mai credea ci Isus era Mesia, Iuda pretuia Inci
vezi
marturisirea lui loan Botezatorul: latd Mielullui Dumnezeu. loan 1:34

3. EIInci spera ci i In acest ceas rarziu mai exista 0 cale de

a-I salva pe Isus.
4. S-a uitat i a vazut ci Isus era dus la casa lui Caiafa, mai-
marele preotilor, unde urma sa aiba loc 0 judecata a carei
sentinta fusese stabilita dinainte.
5. Iuda i-a tras gluga pe cap i a disparut In spatele unei
coloane din gradina.
6. I-a ascultat pe cei nevinovati i creduli cum vorbeau i-i
imparteau ultimele zvonuri raspandite de carturarii i pazitorii
Sanhedrinului.

7. Unul spunea: "Isus din Nazareth a fost arestat i acuzat de

blasfemie. "

8. Aiml: "Nimeni n-a dorit sa-i ia apararea."

9. i inca alml: "Toti ucenicii lui au fugit dnd i-au vazut pe
soldatii de la Templu."
1 O. Iuda a ieit din umbra. Inca mai spera sa primeasca aju-
tor de la carturarul din Sanhedrin i sa obtina eliberarea lui Isus
77
-- -- --
EVANGHELIA DurA IUDA
-

i permisiunea de a se Imoarce in Galileea, cu conditia de a nu

mai reveni niciodata la Ierusalim.

11. Apoi a vazut un om incovoiat ascunzandu-se intr-un colt

indepartat al cuqii.
12. Iuda s-a apropiat de Petru, crezand ca Impreuna vor
putea marturisi pemru Isus i-I vor salva, macar in ceasul acela.
13. 0 servitoare s-a oprit i, uirandu-se la Petru, a spus:
Ie-am vdzut cu Isus din Galileea.

14. Petru a spus: Nu cunosc pe omul acesta.

15. Un altul, Imorcandu-se spre Petru a zis: Era ucenicullui
Isus i Petru a repetat ca nu-l cunotea.
16. Cocoul a cantat 0 data.
17. Dupa pup.n timp, altii au venit la Petru i i-au spus: Erai
cu Isus din Nazareth, i el s-a lepadat de Invatator a treia oara.
18. Iuda a auzit cocoul candnd a doua oara.
19. i atunci, Petru i-a amimit cuvimele lui Isus: Mai
inainte de a dinta de doua ori cocoful de trei ori te vei lepada de
mme.

20. Iuda s-a luat dupa Petru, care se strecura afara din cune,
Matei26:69;;: sa se ascunda in multime. Tinea capul plecat # plangea cu lacrimi
Marcu 14:66-72;
Luca 22:56-62 amare.

21. Dei amandoi il paraslsera pe Invatator la ceas de

restrite, luda tot mai credea ca se puteau mamui.
22. Petru s-a imors i vazand ca eel ce-I urma era luda, i-a
Marcu 14"21; J J J
Male' 2624 strigat: Bine era ae tine aaca nu te ndfteai aeloc!
23. luda s-a simtit nedreptatit. El nu fugise cand Invatatorul
fusese ares tat.

78
 --
NU CUNOSC PE OMUL ACESTA
- - -

24. El nu se lepadase de Isus de trei ori, ca Petru, aa cum 'I

prorocise Invaratorul. De ce era doar elinfierat ca un pacatos?
25. luda s-a intors in curtea preotului i a ateptat mai multe I'
ore sa-l vada din nou pe Invarator.
26. Preorii intrau i ieeau din casa lui Caiafa, astfel ca
ultimele veti puteau fi aflate de cei cu urechi atente, doar ca
erau numai veti rele.
27. Isus din Nazareth spune cd el este Fiul Domnului.
28. Sanhedrinull-a acuzat cd ia numele Domnului in defert. vez; Marcu 14:62-64;
Matei 26:65-66; II
I

E un pdcdtos. luca 22:70-71

29. S-a raspandit iute i zvonul ca Isus a fost vandut de unul

dintre ucenicii lui.

30. "Spune-i numele!" a strigat unul care era mai in fara. I

31 . Carturarul a ieit inaintea lor i a spus clar, pentru ca tori

sa auda: "Iuda Iscarioteanul". I

32. luda a lasat fruntea in JOs l mulrimea a repetat: I
"Vanzator, vanzator, vanzator!".

33. luda s-a intors la carturar i I-a rugat sa marturiseasca I

lucrurile aa cum se intamplasera ele de fapt.
34. Carturarul a zambit i ararand spre luda, a proclamat:
"lata vanzatorul".
35. i Iuda a plans.

79
 EVANGHELIA DurA

IUDA

CAPITOLUL 23
DumnezeulmeDumnezeulme
pentru ce m-ai pitritsit?

I. Isus a ieit din casa lui Caiafa legat, dar drept; i pe fara
fusese scuipat.
2. A fost dus la locuinra guvernatorului roman i mai-marele
preorilor I-a dat pe prizonier in mana lui Pilat din Pont.
3. Carturarii i fariseii nu doreau sa-l condamne ei, pentru ca
nu voiau ca moartea lui Isus sa cada asupra lor.
4. Daca se intampla ceva rau, ei puteau sa sustina ca romanii
avusesera ultimul cuvant.

5. 0 multime mare i agitata se adunase la poqile cetatii

intarite i oamenii erau tot mai cuprini de mlburare, ateprand
judecata lui Pilat.
Marcu 15-14;
Matei 27:22; 6. Scribii i fariseii s-au amestecat in multime, starnind-o sa
luca 23:21:
loan 19:6
strige: Rdstigni#-l Rdstigniti-l.
7. luda statea neputincios, caurand 0 fara cunoscuta, un alt
ucenic cu care sa poata striga: Salvati-I, salvari-l. Dar vocea lui
singuratica era acoperita cu toml de zgomoml brutal al
mulrimii.
8. Vacarmul a crescut cand Pilat a ieit cu Isus pe balcon.
vezi
loan 19:5
9. Isus purta 0 haind rofie fi 0 cunund de spini.
vezi 10. Pilat a spus: Iatd-l pe Regele Iudeilor, cdruia nu-i gdsesc
Luca 23:4

[XXXIV) mcw vmd.

80
 DUMNEZEUL MEU, DUMNEZEUL MEU, PENTRU CE M-AI pARAs IT?
- - -- - - --

] 1. Gloata a urlat ragit: Rdstigni{i-l Rdstigni{i-l adt de

tare, incat Pilat s-a retras in interiorul fortaretei Antonia.
12. Multimea a taeut, aseultand uierul bieiului folosit de
soldatii lui Pilat. Cand lsus a aparut a doua oara, nu mai avea
decat 0 panza in jurul oldurilor, iar trupullui era brazdat de I vezi
Luca 23:22;
biee i sangera. Marcu 15:14;
Matei 27:23;

13. Pilat a spus: latd omul. Nu gdsesc nicio vind in el. loan 19:4

14. Dar strigatele: Rdstigni{i-l Rdstigniti-l s-au intetit i Pilat

s-a retras din nou, temandu-se sa nu sdrneasea vreo raseoala.
15. lata ca Pilat a aparut i a treia oad, aducandu-i eu el pe
lsus de 0 parte i pe Barabas, un ueiga scos din temnita, de alta
parte.
16. Fiind Patele, Pilat a dat multimii ansa de a-I salva de
exeeutie pe unul dintre eei doi condamnati.
17. Barabas, Barabas, a strigat multimea intr-un glas.
18. Sd-l rdstignesc pe Regele vostru? a intrebat Pilat.
19. Mai-marele preorilor a raspuns: Nu avem alt rege in afizrd
de Cezar.

20. Atunei Pilat a spus: Aja sa fie # sangele prizonierului sd vezi Marcu 15:6-15;

cadd asupra voastrd. Matel27:1S-26;

Luca 23:18-25:
loan 18:39-40.

21. luda I-a privit pe Pilat streeurandu-se inapoi in fortareata 19:15

lui, unde i-a gasit soria plangand.

22. Cedand mulrimii hotararea eu privire la eondamnare,
Vezl

Pilat s-a spdlat pe maini. Mate! 27:24

23. Pe cand lsus era dus de acolo, luda a cautat pnmre

oamenii adunari in piara vreun alt ueenie allui lsus. N-a vazut
pe nieiunul.
81
 EVANGHELIA DurA IU DA

24. Ochii lui s-au oprit asupra unui grup de femei.

vezi
25. Iuda a plecat fruntea, recunoscandu-Ie pe Maria
Luca Magdalena, Maria, mama lui Iacob # Iosiffi pe celelalte femei care
8;1-3; 23:55
Mareu 15:40-41;
Matei 27:55-56; veniserd cu ei din Galileea.
vezi
Luca 23-28
26. Acestea nu se lepddaserii de !sUS, ci-i rdmdseserd credincioase.
27. Femeile au plans cand Isus a aparut in piata.
28. Era inconjurat de soldali, care if puneau sd-# ducd singur
loan 19:17 I crucea pand La locul rdstignirii.
I 29. Pe cand Isus Ii tara crucea grea pe strazile aglomerate,
I

vezi I treditorii 11 scuipau i il batjocoreau: Acesta este oare Regele

M:,':;:': Iudeilor. care a venit sd impdrd!eascd peste noi?
30. Iuda i-a amintit de cate ori Ii prevenise Isus pe ucenici
sa nu-i spuna Rege alludeilor.
31. Un soldat, viizand cd prizonierul riisufld greu, a imbibat un
vezi

Marcu 15:36; burete in otet # i I-a apdsat cu cruzime pe gurd, dar Isus I-a
Matei 27:34;
loan 19:29
indepdrtat.
32. Dupd alii caliva pafi, Isus s-a prdbufit pe pdmant # un sol-
Mareu 15:21; dat I-a firtat pe un om pe nume Simon, care venea din Cirene sd
Matei 27:32;
loan 19:29 viziteze orafu4 sd-i ducd crucea.
33. Femeile au ramas alaturi de el pe cand Isus i-a continuat
dnunul lung i umilitor spre un loc munit Golgota - care
inseamnd locul craniului - unde I-au tintuit pe cruce.
Marcu 15:26; 34. Dar Inainte de a riruca crucea, un soldat a batut deasupra
Matei 27"27:
Luca 23:26
ei, din ordinullui Pilat, 0 tablita pe care scria: Regele Iudeilor.
35. In acelai timp, de-a stanga i de-a dreapta lui au fost
ridicate alte doua cruci i Iuda i-a arruntit cele prezise In scrip-
vezi tura: Cu cei fiicdtori de rele a fist numdrat.
Isa1653:12

82
 DUMNEZEUL MEU, DUMNEZEUL MEU, PENTRU CE M-AI pARAs IT?
- - - -

36. Unul dintre cei rastigniti langa el a strigat: Dacd tu eti I I.

Mesia, salveazd-te, # pe noi impreund cu tine.

37. Dar celalalt rastignit I-a musrrat, zidnd: Noi pldtim pen-
tru vina noastrd, dar acesta n-a fiicut nimic rdu. Apoi, I'ntorcan-
du-se spre Isus: Amintete-ti de mine cand vei intra in impdrdtia
Ta.

38. Isus i-a zis: Astdzi vei fi cu mine in rai. Luca 23:39-43

39. Iuda s-a uitat nUll soldatii de la picioarele crucii jucau

zaruri ca sa-i traga la sorti vemintele, pe care Ie-au impaqit in
vezi

patru gramezi, ca sa se I'mplineasca prorocirea lui David. Psalmi 22:18

40. Isus a spus: Iartd-i, Tatd, cd nu tiu ce fic. II

I
41. Iuda a privit nUll barranii i carturarii 1'1 chinuie mai
departe pe Isus: Pe altii i-a salvat, acum sd se salveze i pe el
42. Mai spuneau: Sd-l vedem pe Mesia cum coboard de pe
cruce # atunci vom crede in el.
43. Un altul a zis: Nu eti tu acela care voia sd ddrame Templul
# sd-l zideascd la loc in trei zile?
44. $i intunericul s-a coborat pe pdmant, iar catapeteasma
Templului s-a sfIi#at in doud.
45. Iuda a cazut I'n genunchi. S-a rugat ca Invatatorul sa fie
scutit de multa suferinta i lasat sa moara repede.
46. Dar abia in ceasul al noualea, Isus a strigat tare: Dumnezeul
meu, Dumnez:eul meu, pentru ce m-ai pdrdsit?
47. Un centurion, aflat de paza la cruce, a ridicat ochii spre
Isus i a spus: Acest om a fast cu adevdrat Piullui Dumnezeu.
48. Iuda a ramas in genunchi i s-a rugat pana cand crucea a
fost lasata pe pamant.
83
 EVANGHELIA DurA IUD A

49. Acum, langd cruce stdteau femeile credincioase lui Isus.

50. Soidatii au controlat sa vada daca prizonierul murise,
apoi Ie-au ingaduit femeilor sa-i ia trupul.
51. Dupd ce I-au dat jos de pe cruce, Maria Magdalena i-a
vezi
Marcu 15:25-47; spdlat rdnile, iar Maria, mama lui Iacob, i-a fters trupul Femeile
Matei 27:35-61;
Luca 23:33-56
I-au invelit mtr-un giulgiu alb # I-au dus de acolo.
52. Pe dnd lsus era purtat de femei, luda s-a uitat Ia cer i a
repetat cuvintele Iui loan BotezatoruI: Tu efti eel ce va sd vind sau
Luca 7:19;
Matei11:3
sd cdutdm pe altul?
53. A fost ultima data dnd luda I-a vazut pe Invatator.

84
 EVANGHELIA DurA

IUDA I
CAPITOLUL 24

Blestemat este tot eel atarnat pe lemn

1. Patele era aproape i unii evrei murmurau deja ca fusese

o greeala sa fie partai la uciderea unw om sfant.
2. Ei erau aceiai oameni care strigasera din proprie voinra:
Rdstigni{i-l Rdstigni;i-l cu doar cateva zile Inainte, dar acum
dadeau repede vina pentru moartea lui Isus pe Pilat din Pont i
pe slujitorii lui romani.
3. Restul ucenicilor se ascunsesera, iar numele aflat pe buzele
tuturor i scuipat cu ura era eel allui Iuda Iscarioteanul, omul
vezi

care-l vlinduse pe Isus. Matei 26:15

4. Prin or se raspandeau repede zvonuri care-i luau locuJ

unul altwa.

5. Se spunea ca piatra de pe mormlintullui Isus se rostogolise la ::u 16:4-7;

. '-' A. Matei 28:2-7:
o parte fl aparuserd lngerz. Luca24'2-5
6. Chiar se spunea ca Isus se ridicase din moqi i fusese vazur
de trei ori: de Maria Magdalena - ea if vdzuse In cea de-a treia zi
In afara mormlintului i-l luase drept grddinar; de cdtre
doi ucenici, pe drumul spre Emaus # de unsprezece ucenici, la ;;:;20:14,'5;
cind. :,19'20
7. Batranii i fariseii Incercau sa ia in deradere orice sugestie
vezi

ca Isus Inviase din moqi. Matei 28:11-15

8. Toni, trecerea lor la popor se miqora i nu pureau face

nimic Impotriva evreilor care-i lasau credinra stramoeasca i
85
 EVANGHELIA DurA IUDA
--- -

intrau in secta noua a celor care credeau ca Isus inviase din

morp.

9. Petru devenise conducatorul acestor convertiti i afirma ca

Fap'e2:2': Duhul Sfant eoborase asupra micului grup din Ierusalim.
10. Iuda nu a putut accepta d Isus inviase din morti i s-a
despartit de Petru.
11. El a ramas la credinta lui loan Botezatorul, ca Isus fusese

un sfam, chiar un profet, 'urmand traditia lui Ieremia, Isaia i I

Ezechiel.

12. Dar Iuda nu mai accepta ca Isus era eel ales i menit sa-i
mantuiasca pe evrei de asupritori.
13. El continua sa creada ca YHWH era DumnezeuJ lor i

IJeuteronomJI
Israel, poporul
14. Oare nu prorocise Moise: BleJtemat esteales.
tot eel atarnat peI
21:23 lemn?

15. Din cauza celor inramplate, Iuda era acum un om

stigmatizat, fara niciun prieten care sa-l apere.
16. De cate ori ii arata fata la Templu, batranii il goneau,
caci nu doreau sa-i aminteasca de acela care-i condusese la Isus.
17. Respins de preotii evrei i abandonat de adeptii lui Isus,
Iuda a plecat dupa treizeci de zile din Orul Sfant i a pornit
intr-o lunga c:'ilatorie catre Khirbet Qumran.
18. Acolo s-a alaturat esenienilor, care traiau intr-o cetate de

pe malul Marii Moarte, fiind legati sa-i petreaca restul zilelor

in singuratatea deenului.
19. Dei esenienii ii detestau pe romani, ii dispretuiau in
egala masura i pe saduchei.
86
 BLESTE MAT ESTE TO T CEL ATARNAT rE LEMN
- ---

20. Ei considerau ca sadueheii ii pierdusera autoritatea I

morala de a fi conducatorii Israelului prin faptul ca luerasera cu
paganii ea sa-i pastreze funqiile i privilegiile.
2 L Esenienii ii dezaprobau i pe farisei, pentru d nn mai
eredeau ea aeetia se oenpa de taleuirea caqilor sfinte, seumpe
evreilor.

22. In sehimb, esenienii ii dedieau viaa retraind experiena

drumului prin pustiu al evreilor la Exodul din Egipt.
23. Ateptau venirea lui Mesia, eare-i va spulbera eu sigu- II

ranta pe toi dmanii lui Dumnezeu inainte de a se urea pe I . tron in ziua aeeea mareata i nfricoata, cand imparatia lui
Israel va coborl din nou printre evrei.
24. Dei Iuda' i-a consaerat restul vieii muneind eu ese-
nienii, nu a treeut niei macar 0 singura zi in eare sa nu eada in
genunehi, jelind moartea lui Isus.

87
 EVANGHELIA DurA

IUDA

CAPITOLUL 25
Pdcatele tatdlui

1. Nu-mi mai vazusem tatal de la varsta de opt ani, cand el a

plecat catre lerusalim ca ucenic allui lsus din Nazareth.
2. N-a fi aflat niciodata care-i era soarta, daca un predicator
aflat in trecere prin Kerioth nu mi-ar fi spus ca s-a intalnit cu
tatal meu la Khirbet Qumran.
3. Dupa cateva zile, cu binecuvantarea familiei, am plecat in
lunga calatorie peste dertul ludeii, catre Marea Moarta, ca sa-mi
regasesc tatal.
4. Esenienii mi-au dat voie cu greu sa patrund pe portile lor,
nu inainte de a-i fi convins ca eram primul nascut allui luda
lscarioteanul.

5. Cand mi-am revazut tatal, nu I-am recunoscut, pentru ca

imbatranise i nu ma tia.
6. Dupa ce a acceptat ca eram fiullui, Abba* m-a prevenit ca
nu puteam ramane decat 0 luna i 0 zi, daca nu aveam cumva
, dorina de a deveni esenian i a-mi petrece restul vieii in sin-
[xxxvI guratate, pregatindu-ma pentru venirea lui Mesia.
7. Abia in cea de-a treia zi, i-am cerut tatalui meu sa-m!
explice de ce nu se illtorsese la Kerioth sa-i apere bunul renume.
8. Abba credea ci simpla lui prezenta Ie va reaminti mereu celor
din jurullui de mlul nesabuit pe care-I jucase in moartea lui lsus.
*Abba = tata (In limba ebraica) - n. tr.
88
 rAC ATELE TATA LUI

9. De asemenea, nu putea uita niei euvimele lui Petru: Bine

Mareu 14:21:

era de tine dacil nu te ndfteai deloc! Matei 26:24

10. Dupa ee mi-a spus despre ultima lui imalnire eu Petru,

nu a mai amintit alteeva despre zilele cand ii era ueenie lui Isus

din Nazareth. I
11. Nu parea lllteresat sa vorbeasca decat despre familia
noastra i ee se inramplase eu ea. :1
I
12. Nu am raspuns la toate intrebarile lui, caei nu aveam
nieio dorinta de a-i dezvalui ca pana i eelor mai indepanate
rude ale noastre Ii se amintea zilnie ca aveau aeeli sange eu
Iuda Isearioteanul, vanzatorullui Isus.

13. I-am spus ca mama i-a dat ultima suflare la v:usta de

patruzeei i trei de ani, dupa ee doi dintre frapi mei au parasit
Israelul, ducandn-se sa traiasca in tinnturi tndepartate.
14. Mai rarziu, am reeunoseut ca nieiuna dintre surorile
mele nu se maritase i eu inca nu zamislisem un fiu.
15. Raspunsullui Abba a fost ca pand la a treia fi a patra spi{d I
Deulorenomul

fiii vor ispd;i Pdcatele tatdlui. 5:9

16. Pe masura ee afla mai mnlte, el devenea tot mal

deznadajduit.
17. Zile tmregi n-a scos nieiun envam i ma temeam pentru
viata lui.
18. Abia in eea de-a unsprezeeea zi a ineeput sa vorbeasca din
nou i atunei, doar ea sa-mi povesteasea despre luerarea lui in
aeei ani de surghiun de bunavoie la Khirbet Qumran.
19. Impreuna cu eeilalti esenieni, luerase zi i noapte la
alcatuirea unei biblioteei de pergamente care sa pastreze netirbita I
89
 EVANGHELIA D u rA IUDA

istoria poporului evreu, oricat ar fi stapanit paganii Pamantul

Sf ant.

20. Peste wate, romanii ii intarisera puterea dupa ce aflasera

[xxxvi] de la iscoade di poporul era pe cale de a pomi 0 rascoala.
21. Titus dad use un edict prin care wate aezarile care
vez; refuzau sa Ie deschida portile romanilor urmau sa fie rase de pe
Josephus,

Riizboiul fat , a P amantului, iar locuiwrii lor , condamnat , i la moarte P entru

evreiesc
vi. 323-355

[xxxvii] di infruntasera puterea Cezarului.

22. Legiunile romane strabateau tinuturile lui Israel, ducand
la indeplinire ordinele comandantului.
23. Dupa jefuirea Ierusalimului, Iuda mi-a spus di se temea
di nu va mai trece mult i romanii vor traversa deertul, venind
asupra cetatii Khirbet Qumran.
24. De cate ori imi vorbea, tata povestea doar despre trecu-
tulindepartat i incepusem sa-mi pierd speranta di-mi va spune
vreodata despre zilele in care era ucenic allui Isus din Nazareth.
25. Lucrul acesta s-a schimbat dnd I-am intrebat dad tia ce
se inramplase cu ceilalti unsprezece ucenici.
26. I-am spus despre 0 scriere care fusese raspandita de
cretinii din Antiohia i despre alta, aparuta mai de curand la
£fes.

27. Tata a ascultat nelncrezator dezvaluirile mele.

28. Iuda a aruncat ocara asupra autorului scrierii care spunea

d-l vazuse pe Isus runbland pe apa i asupra celui care dadea de
inteles di-I vazuse pe Invatator preschimband apa in vin la 0

vez; I nunta din Cana. £1 a sustinut d asemenea lucruri nu se inram- I

MateI14:22-27; )

loan 2:1-10
[xxxv;,;] 1 mclO
p asera . . d ata.
90
 rACATELE TATALUI

29. In vreme ce el d,ntarea aceste lucruri, eu pastram tacerea.

30. Pana nu a mai staruit pe langa mine, nu i-am spus ca se I
mai raspandea peste hotare i 0 aha evanghelie, unde se scria ci
Petru poruncise ca numele lui Iuda sa fie ters din randul uceni-
, cilor alei de Isus.
31. El trebuia sa fie inlocuit de unul Matia, ales de ceilal-,i ca vezi
Fapte1:21-26
sa fie unul dintre cei doisprezece apostoli. [xxxix)

32. "De ce, de ce?" a vrut Iuda sa tie.

33. "Pentru ca unul dintre apostoli a scris ci Iuda s-a spanzu-
" vezi
rat. Matei 27:5

34. Iuda a raspuns imediat: "Daca i-ar fi adus aminte de

tradirie, ar fi tiut ci niciun evreu credincios nu alege sa-i ia
propria viara." [xl]
35. L-am prevenit pe tata ci altul scrisese ca Iuda cizuse,
crapase i i se varsasera marumaiele. Faple1;18
36. Abba a cantarit aceste cuvime, apoi a ZIS: "Daci cele
scrise ar fi adevarate - i nu pot fi amandoua - 0 astfel de fapta
ar fi fost Imarita i de ceilalri apostoli, ca sa tie tori cretinii
cum i-a sfarit viara Iuda."
37. ,,i ce defaimari mal raspandesc acet1 oameni?" m-a
imrebat Incet.

38. Nu i-am raspuns, dar nu mi-am putut ascunde tulbu-

rarea.

39. "Spune-mi tot", mi-a cerut Abba. "ca sa tiu ce spun

tovaraii mei despre mine".
40. Plecandu-mi fruntea, am optit ci unul dimre ei scrisese: vezi
Matei 26:15

i "Iuda i-a tradat Invaratorul pemru treizeci de arginri." [xli)

91
 EVANGHELIA DurA IUDA

41. Auzind aeeste euvinte, Abba nu i-a mal putut pne

eumpatul.
42. Atunei mi-a eerut sa seriu povestea lui, pentru ea toi sa
tie ee se indmplase cat fusese ueenie al profetului Isus.
43. Mi-am petreeut ultimele zile la Khirbet Qumran, no tan-
du-mi tot ee mi-a spus.
44. Ca atatia batrani, Abba ii amintea fiecare amanunt din
eele intamplate eu patruzeei de ani in urma, dei nu mai pnea
i bine minte ee se intamplase eu 0 zi inainte.
45. A fi putut serie mult mai multe, dar cand esenienii au
aflat de la un strain calator di 0 legiune de soldap romani fusese
vazuta trecand deertul Iudeii spre Khirbet Qumran, Abba a
staruit sa ma grabese sa plee i sa ma intore aeasa.
46. Voiam sa seriu mai departe euvintele tatalui meu, dar
mintea era aeum preoeupata de siguranta mea i de urmarile
posibile ale sosirii armatei romane acolo.
47. Am ascultat porunea lui Abba i am varat intr-o punga
de piele paginile aeestui manuseris, parasindu-l fara tragere de
inima, ea sa ma intore in Kerioth.

48. Muli dintre esenieni parasisera deja aezarea i se refu-

!"'iij giasera in sud, in eetatea Masada.
49. Cand au pleeat, i-am vazut pe multi dintre ei ducand
manusense.

50. Mai tarziu, am aflat ca esenienii credeau atat de mult in

eauza lor, incat au ales sa-i ia singuri viaa la Masada i sa

moara:
purtap lamai degraa
marul daInsafaafiepagalllior.
vletonel ea:trap, tarai la Roma i I
92
 .

rACATELE TATALUI
- -

51. Mi-a fost teama ca toata truda esenienilor de a pastra

prerioasele lor manuscrise de-a lungul anilor a fost in van.
52. Iuda avea pe atunci aptezeci de ani i era prea slab pen-
tru a indura urcuuI abrupt care l-ar fi dus in siguranta parelnica
de la Masada.

53. Impreuna cu 0 mana de oameni, Iuda a ramas hotarat in

aezarea de la Khirbet Qumran.
54. Poqile cetarii erau incuiate l zavorate la aproplerea
armatel romane.

55. Dupa patru zile, aezarea a fost cucerita de 0 legiune de

soldari romani.
56. Iuda a fost arestat i impreuna cu apte tovarai ai lui,
condamnat la moarte fara judecata.
'57. Cand i s-a rostit condamnarea, Iuda a cazut in genunchi.
58. I-a mu1rumit lui YHWH, afland ca va avea aceeai soarta
ca Isus. [xliii]

59. Iuda a murit ca i Isus. A fost rastignit de romani.

93
 EVANGHELIA DurA IUDA

GLOSAR

GLOSARUL furnizeaza clarificilri ale anumitor detalii ale Evangheliei dupd

Iuda, serisil in contextul primului secol dupa Cristos. I

PASAJELE SUBLINIATE din Evanghelia dupa Iuda sunt fie citate intocmai
, din textul bib/ie, fie parafraze ale acestuia. Sursele sunt indicate intotdeauna,
dar citarea sursei bib/ice este preeedatd de "vezi':

TOATE TEXTELE BIBLICE sunt traduceri originale ale autorului (auto-

rilor), orientate de versiunea standard revizuitil fi noua versiune standard
revizuitd a Bib/iei.
[Nota traducatorului: In traducerea romaneasca a pasajelor din Biblie, m-am
orientat dupa Biblia sau Sfanta Scriptura, tiparita acum a doua oara sub I
indrumarea i purtarea de grija a Preafericitului parinte Justinian, patriarhul
Bisericii Ortodoxe Romane, cu aprobarea Sfantului Sinod. Editura
Institutului Biblic i de Misiune Ortodoxa a Bisericii Ortodoxe Romane,
Bucureti, 1975. Am citat exact sau am parafrazar din sursa romaneasca,
incercand sa fiu cat mai aproape de versiunea originala a textului.]
[Nota editorului: Unificarea terminologiei religioase (rinand cont de faptul
ca autorul este catolic) s-a realizat conform Dictionarului Enciclopedic, aparut
la Editura Enciclopedica, Vol. I-VI (1993-2006).]

I i. EVANGHELIl: Evangheli le au fost scrise la sfaritul secolului Intai (Marcu:

circa 70 i.e., Matei: circa 85 i.e., Luca: circa 85d.e., loan: circa 100 i.e.). Nu
I cunoatem identitatea evanghelitilor, caci numde Matei, Marcu, Luca i
loan au fost adaugate tuturor manuscriselor mai rarziu, in secolul al doilea.
Este probabil ca niciunul dintre evangheliti nu a fost apostol. Dupa tradiia
crtina, Marcu a fost un colaborator apropiat allui Petru la Roma, dar nu
un apostol. Matei a fost un evreu cultivat, care a devenit cretin (vezi Matei
13:52). Faptul ca numele vamului (Levi) In Marcu 2:14 (vezi, de aseme-
I nea, i Luca 5:27) devine "Matei" In Matei 9:9 poate constitui 0 auroidentic

I ficare a apostolului Matei (vezi Matei 10:3, Marcu 3:18, Luca 6:15), dar nu
este dovedit cu certitudine. "Ucenicul iubit" din cea de-a patra Evanghelie a
fost identificat cu loan rarziu, In secolul al doilea. Autorul celei de-a patra
Evanghelii a fost mai probabil un discipol al lui loan Botezatorul care a
devenit un adept credincios allui Isus, dar nu unul dintre cei Doisprezece.
Biserica Crtina considera cele patru Evanghelii ca "Sfanta Scriptura".
Acestea sunt descrieri narative a ceea ce a facur Dumnezeu pemru omen ire
prin viara, invaratura, moartea i Invierea lui Isus.
ii. TAT! 51 HI: Ca rezultat al imperiului creat de Alexandru cel Mare (336-
323 i.e.), limb a greaca se vorbea i se uriliza In mod frecvent pentru comu-
I nicare In bazinul Mediteranei i chiar In afara lui. Toate documentele Noului
94
 GLOSAR
-

I !estament, pr?de ale lumi evreieti, sut.scrise In gecete. ."Fniia" (bet-

ab: "casa tatalul ) este umtatea cea mal lmp0rtanta a naflunll l pentru
supravieruirea individului. Numeroasele liste genealogice atat din Vechiul,
cat i din Noul Testament (vezi, de exemplu, Geneza 36:9-14; 1 Numerii
9:39-44; Matei 1:1-17; Luca 3:23-28) arata cat de esenrial era sa "posezi"
propria linie paterna. Deopotriva cu motenirea economic:i i sociala, fiii
aveau responsabilitatea sa continue traditiile parintilor lor. Aceasta responsa-

bilitate este putemic subliniata in documentul iudaic Testamentul celor Doisprezece Patriarhi i de asemenea In Ben Sirah. In primul, "fi i" sunt
instruiri de tatallor sa-i duc:i mai deparre tradiria, iar ultimul este un text
care arata un nepot indeplinindu-i cu respect aceasta Indatorire faa de
Inaintai. Aceasta carte, cunoscuta i sub numele "Ecleziastul", scrisa original
In ebraica, a fost tradusa in grecete Inainte de epoca crtina.
iii. EVANGHELII NEACCEPTATE DE CRE5TINI: Au existat multe "evanghelii",
cunoscute ca "evanghelii apocrife", care nu au fost acceptate de noua
BisericiL 0 coleqie de astfel de materiale evanghelice, In limb a copta, dar la
origine in greac:i, pe nume Codex Tchacos, a fost facuta publica in 1999. Mai
multe fragmente ale unei "Evanghelii a lui Iuda" se gasesc In acest codice i
este posibil sa dateze din 180 I'.e. Textul este fragmentar, nu 0 "evanghelie"
reala, i este reprezentativ pentru inrelegerea lui Isus dintr-o perspectiva
gnostica de secol doi. Iuda este prezentat ca 0 persoana Incurajata de Isus sa
faca voia Domnului, declanand aqiunea care-l va elibera pe Isus din corup-
ta condirie umana, pentru a deveni 0 faptura cereasc:i. 0 discurie a textului
propune episcopul de Durham, In T. Wright, Iuda Ji Evanghelia lui lsus
(Londra: SPCK, 2006). Evanghelia dupil Iuda de mai sus nu a fost inspirata
de acest text, dar Incearca sa prezinte istoria crtina prin ochii lui Iuda.
iv. NUMELE "IUDA ISCARIOTEANUL" : Pe Hinga explicarea supranumelui
Iscarioteanul, avansata in Evanghelia dupil Iuda 1: 12-15, au fost formulate
multe alte ipoteze, de exemplu ca Iuda era un "eliberator", pe baza radacinii
verbale ebraice skr. Numele "Iuda" este forma greac:i a ebraicului "Judah".
v. NA5TEREA LUI Isus: Inrelegerea lui Iuda despre naterea lui Isus nu este
interpretarea "romano-carolica" exprimata de doctrinele mariane, in special
aceea despre perpetua virginitate a Mariei. Toti, este 0 interpretare accep-
tata pe scara larga a unor texte precum Matei 1:25; Marcu 3:31-35; 6:3; loan
7:3-8. Ca orice evreu cu educatie stricta, Iuda nu putea accepta decat ca Isus
era primul nascut dintr-o casatorie iudaica legitima.
vi. UNIRE SEXUAU INTRE INGERI 51 FEMEI: Traditiile precrtine i rabinice
privesc unirea dimre Ingeri i femei pamantene, la care se refera Geneza 6: 1-
4, ca pe 0 sursa a raului i a prezenrei uriailor in lume. Acest rau a fost atat
de mare, Incat Dumnezeu a regretat c:i i-a aezat pe Adam i pe Eva pe
pamant. Inima lui a fost Indurerata i din distrugerea care a urmat, numai
Noe i familia lui au supravieuit (vezi Geneza 6: 1-9: 17). Vezi urmarile I
Genezei 6:1-4 In documentele de la Qumran (de exemplu: 4Q Cartea I Uriailor) i In ] Enoh (vezi 1 Enoh 6 i 7).
95
 EVANGHELIA DurA IU DA

vii. ATINGEREA ONE! FEME]: Faptul ca Isus atinge 0 femeie care nu-i este sot ie I
poate fi considerat 0 lipsa de cuviinta. Legislatia rabinic:i tarzie Ii interzice
unei femei sa serveasca la masa, pentru c:i nu poate fi facuta publica starea ei
intima privitoare la ciclul menstrual. Pentru contextul biblic al acestei datini,
vezi Levi 15:19-24; 18:6; 22:10; 27:1-7 i tratatul Niddah In Mina. Dupa
cum a spus rabinul Samuel (a mucit circa In 254 i.e.): "Nu trebuie ca un om
sa fie servit de 0 femeie. fie ea matura sau copila, in nicio Imprejurare."
viii. TRONUL LVI DAVID: Regele David a fost al doilea rege i cel mai mare al
Israelului. A domnit aprox. Intre anii 1010-970 l.c. i a faurit un imperiu ce
se Intindea din Egipt pana In Iranul zilelor noastre. Psalmul 89:4 i 2 Samuel
23:5 vorbesc explicit despre un legamam vnic Intre YHWH i David. Sunt
multe interpretari privitoare la Indeplinirea acestui legamam. Una dimre ele
este aceea ca YHWH va ridica un "Fiu allui David" care va ajunge pe tronul
din Ierusalim. Acesta va restabili gloria din trecut a Israelului, prin cuceriri
militare insemnate. Cretinii cred ca Isus Indeplinete promisiunea facuta lui
David (vezi Matei 1:1; Romani 1:3), dar [sus nu a acceptat niciodata rolul
unui potenrial conducator militar. Evangheliile sugereaza c:i primii ucenici

I-au urmat In speranra ca-i va asuma acest ro1. ix. CARTURARII .5! FARISEII: In mare, carrurari erau 0 categorie sociala subor-
I aveau
donata.nevoie
Erau oameni care studiasera
de serviciile lor. Existaudreptul i-i consiliau
carturari pe torii carturari
ai saducheilor aceia careai
fariseilor. Fariseii au aparut In Israel In cele doua secole anterioare erei crtine. In epoca respectiva, conducatori iudaici, inclusiv mai-marele
preoilor, erau controlari de puteri smline, inirial din lumea elenistic:i, apoi
romana. Fariseii (al caror nume reflecta probabil ideea ca erau "rupri" de
corupie) Incercau sa duca 0 viara strict iudaica. dupa legile Torei. Se
opuneau corupriei conducatorilor i au suferit mult pentru credinra lor.
Calatoreau pretutindeni unde traiau evrei, dar locul lor de baza era Intar-
deauna sinagoga, un de Tora se aHa In centrul cultului iudaic. Focalizarea
asupra Torei i sinagogii Ie asigura mobilitate, astfel, au supravietuit Razboiu-
lui iudaic i au creat curentul cunoscut sub numele de "iudaism rabinic".
x. SUB UN SMOCHIN: Conform tradiiei iudaice, 0 persoana care reflecteaza
asupra Torei rrebuie sa 0 faca sub un smochin. Textele evreiti sunt tarzii,
dar se refera, probabil, la 0 traditie timpuriu raspandita a invaarilor care
stateau sub smochini i studiau scriptura.
xi. FIUL DOMNULUI: Iuda nu crede ca Isus este "Fiul Domnului", aa cum
putem gasi In tradiria ioanina (100 i.e.) i cum a fost interpretat i definit de
sinoadele de la Niceea (325 i.e.) i Calcedon (451 i.e.): Isus ca a doua per-
soana In Treime. Iuda crede in mesianicul "fiu allui Dumnezeu", ateptat In
Israel pe baza unor texte precum Psalmi 2:7 i 2 Samuel 7:14.
xii. PACAT .5! BOALA : Biblia ebraic:i leaga adesea pedepsirea pacatului de boala
i moarre (2 Samuel 12:13-23; 24:1-25). Numai Dumnezeu are putere

asupra bolii i pacatului. I

xiii. POVESTIRI DESPRE CONFLICTE: Descrierea conflictelor Intre Isus i
96
 G LOSAR

ierarhii evrei, din Evanghelia dupil Iuda 6:9-15 se bazeaza pe Marcu 2:1-12.
Relatarea lui Iuda sugereaza 0 criza ascendenta. Reaqia initiala fara de mi-
nunile lui Isus este surprinderea. Dupa ce-i Infaptuite minunile, batranii
iudei il acuza de blasfemie i-l condamna pe Isus la moarte.
xiv. DECAPOLlS: Termenul acesta se refera la un grup de orae elenistice loca-
lizate In Transiordania, regiunea de la nord-estul raului Iordan. In grecete,
cuvantulinseamna "zece orae", dar este dificil sa aflam numele exacte ale
celor zece orae. Au fost identificate urmatoarele noua: Abila, Canata, Dius,
Gadara, Gerasa, Hippos, Pella, Phildelphia i Scythopolis. In aceste orae
locuiau In special cei care respecrau obiceiurile i religia greceasca.
xv. CEI DOISPREZECE: Lista celor doisprezece ucenici din Evanghelia dupil
Iuda 8:30 corespundea listelor din Evangheliile crtine. Iuda Iscarioteanul
este Intotdeauna numit ultimul. Aezarea numelui lui Iuda la sfaritullistei
i desemnarea lui ca acela care I-a vandut pe Isus faceau toate parte din apli-
carea hotararii primilor cretini de a "Innegri" caracrerullui Iuda.
xvi. PREDICA WI Isus: Predica lui Isus, Incepand cu "fericirile", este bazata,
In mare, pe predica lui Isus de pe munte (Matei 5, 6 i 7).
xvii. TATM NOSTRU: Versiunea de la "Tatal nostru" din Evanghelia dupil Iuda
9:37 se bazeaza pe versiunea lui Luca asupra rugaciunii (Luca 11:2-4). Este
foarte scurta i conrine multe dorinre ce-i cauta indeplinirea iminenta.
Versiunea din Evanghelia lui Luca este mai apropiata, probabil, de cuvintele
pe care Isus le-a spus In realitate discipolilor lui decat forma elaborata i mai
bine cunoscuta din Matei 6:9-13, utilizata in mod curent In majoritatea
liturghiilor i caqilor de rugaciune crtine.
xviii. COMUNITATEA DE LA KHIRBET QUMRAN: Descoperirea manuscriselor
de la Marea Moarta (circa 1947) a dus la dezgroparea unei cetari intarite la
Khirbet Qumran, aproape de Marea Moarta, localitate ce adapostea 0 comu-
nitate de evrei religioi. Cetatea a durat aproximativ din 150 LC. pana In 70
i.e., cand a fost distrusa de romani. Este un fapt general acceptat ca un grup
de credincioi evrei, cunoscuri sub numele de esenieni, se adunasera la
Khirbet Qumran. Traiau In comunitari izolate i Ie erau ostili conducatorilor
evrei care compromiteau tradiiile Israelului pemru a menrine bunele relarii
cu puterile straine. Din 1947, multe manuscrise, unele conrinand texte bi-
blice i altele, texte compuse la Qumran, au fost descoperite de arheologi.
Textele menrionate (Regula Comunitdfii, Regula Congregafiei, Pergamentul de
Rdzboi) au fost scrise de esenieni la Khirbet Qumran.
xix. MESIA,5I PNNEA DIN CER: In primul secol, iudaismul facuse deja legatura
intre darul manei i era mesianica. Citatul din 2 Baruh din Evanghelia dupil
Iuda 10:26 este dimr-un document care poate fi datat la sfaritul primului
secol i.C.
xx. CEZAREEA LUI FILIP: Oraul nu este cunoscut Inaintea epocii lui Antioh
al IV-lea de Siria, dar in jurul anului 200 1.c. a fost identificat cu Panionul.
Numele acesta reflecta deja cultullui Pan, atestat in ora. In anul 20 l.c.,
Augustus i-a predat districtullui {rod cel Mare j dupa moartea acestuia, a
97
 EVANGHELIA DurA IUDA

ajuns in mainile fiului lui, Filip, care I-a denumit "Cezareea", in onoarea
Imparatului roman. A ajuns sa fie cunoscut drept "Cezareea lui Filip", pen-
tru a fi deosebit de frumosul port al Cezareii aflat mai In sud, sediu al
guvernarii romane pe vremea lui Isus. Acesta este numele pe care-l gasim In
Evanghelii, inclusiv in Evanghelia dupil Iuda 11. La 0 data mai rarzie, oraul
a revenit la numele vechi, Paneas, nume care inca se regaste in termenul
contemporan arab Banias.
xxi. FIUL OMULUI: Expresia aceasta, Intalnita In toate cele patru Evanghelii,
este folosita numai de Isus pentru a vorbi despre el insui. Este poate cea mai
clara indicatie despre modulin care [sus insui i-a Inteles misiunea i per-
so ana. Este 0 expresie folosita des In Ezechiel pentru a exprima statutul
uman umil al profemlui. 0 gasim, de asemenea, i In Daniel 7: 13-14. Intele-
suI expresiei in Daniel este un subiect de ample dezbateri pentru specialitii
In Biblie, mai ales pentru c:i Isus pare sa 0 foloseasca facand referire la sensul
din Daniel 7: 13-14. In mod clar, expresia vorbte despre 0 persoana care va
infringe orice impotrivire i va reveni cu glorie. In Evanghelii, Isus asociaza
termenul "Fiul Omului" i cu suferinta (vezi Marcu 8:31; 9:31; 10:32-34) i
unele interpretari argumenteaza c:i suferinp este asociata cu Fiul Omului
Inca din experienp poporului lui Israel de pe urma scrierii caqii lui Daniel.
xxii. PETRU OPRELITEA: In Evanghelia dupa Matei, jocul de cuvinte realizat
cand Petru este numit "oprelite" apare foarte claro Evanghelistul relateaza ca
I Isus I-a binecuvantat pe Petru, "piatra" (gr. petroslpetra) (Matei 16: 18). Dar
cand Petru Incearc:i sa-i opreasca drumul spre cruce, [sus 11 numte "satan"
(aramaica: satana) i explica mai departe ca lucrul acesta Inseamna "oprelite"
(gr. skandalon).
xxiii. ABBAlTATA: Isus vorbea limb a aramaica i imr-o imprejurare consem-
nata de Evanghelii (Marcu 14:36), folosete cuvantul aramaic Abba, iar
evanghelistul il traduce cu "tata" pentru cititorii greci. Termenul era folosit
de copiii care ii priveau tatii cu respect, ascultare i dragoste.
xxiv. MUNTELE TABOR: Acest munte mic, dar cu pante foarte abrupte, este
plasat la sud de Nazareth, pe drumul spre Iudeea. Este dificil de precizat ce
s-a intamplat de fapt cand ucenicii I-au vazut pe Isus schimbat la fata. De
asemenea, esre imposibil de localizat unde a avut loc exact rransfigurarea. In
rraditia ortodoxa, acest fapt este, de regula, plasat pe mumele Hermon, care
este mai spectaculos. Confuzia dintre aceti doi munti se datoreaza faptului
ca numele muntilor Hermon i Tabor sunt folosite alaturi In Psalmul 89: 12:
"Miazanoapte i miazazi - tu le-ai plasmuit; Taborul i Hermonuliti ridica
in slava numele."
xxv. PREZICEREA PATIMIlDR DE CATRE Isus: Prezicerea patimilor de catre Isus
pe drumul carre Ierusalim a fost dezvolrata in relatari. Este foarre probabil ca
Isus a vorbit despre moartea lui apropiata In cuvinte precum: "Fiul Omului
va fi dat in mainile oamenilor i ei il vor ucide". Este probabil ca a vorbit, cu
credina i speranta, despre razbunarea lui de catre Dumnezeu. La vremea
scrierii Evangheliilor, aceasta razbunare este exprimata In termenii a ceea ce I
98
 GLOSAR

Biserica din primii ani credea ca s-a infaptuit: invierea In cea de-a treia zi.
xxvi. STAAINUL DIN GALILEEA: In punctul acesta, dependenra Evangheliei
dupd Iuda de traditi le care dau forma Evangheli lor sinoptice (Matei, Marcu i Luca) devine evidenta. Isus vine pentru prima data la Ierusalim. In
Evanghelia dupa loan, Isus este vazut regulat in lerusalim.
xxvii. Isus CA PROFET: Multe studii istoric-critice despre "Isus amepascal" au
ajuns la concluzia ca Isus i ucenicii lui II priveau ca profet.
xxviii. Isus, HUL LVI DAV1D: Primii crtini II priveau pe Isus ca pe fiul
mesianic allui David (vezi, de exemplu, Matei 1:1). Dar In Evanghelia dUpill
Iuda, Isus nu se identifica pe el insui cu fiul lui David. Vindecarea lui I

Bartimeus este singurul caz din aceasra evanghelie cand Isus nu respinge I
acest nume. Specialitii au cazut in general de acord ca singura acceptare a
apelativului "Fiu allui David" de catre Isus, in Evanghelia lui Marcu (Marcu
10:46-52) nu se refera la traditia iudaica in virtutea careia "fiul" istoric allui I
David, regele Solomon, este privit ca un vindecator. In Evanghelia dupd Iuda. I
Iuda Inrelege greit apelul a Isus ca vindecator, facut de orbul Bartimeus. I Intrebarea pe care i-o adreseaza lui Petru ne arata ca i-a revenit speranra ca
Isus este Fiullui David, in sensul ca este Mesia din spira lui David. I
xxix. INTRAREA LVI Isus IN IERUSALIM: Este dificil sa reconstituim, din punct
de vedere istoric, ce s-a intamplat cu ocazia intrarii lui Isus In Ierusalim.
Scena, aa cum este descrisa in Evanghelia dupil Iuda, se bazeaza pe loan
12:12-16 i Zaharia 9:9-11.
xxx. SECVENT A EVENIMENTELOR DIN IERUSALIM: In toate cele patru
Evanghelii crtine, succesiunea evenimentelor este exact aceeai: intrarea,
predica, apoi cina, Ghetsimani, judecata evreilor, judecata roman a, crucifi-
carea, Inmormantarea, descoperirea unui mormam gol, apaririile dupa
Inviere (care nu se gasesc In Marcu). Dar durata acestor evenimente variaza
de la 0 evanghelie la alta, aa cum se Intampla i In Evanghelia dupil Iuda.
xxxi. SANHEDRINUL: Acesta era cel mai Inalt tribunal Ingaduit de romani,
care-i putea acuza i pedepsi pe evrei dupa legile evreiti. Este dificil de
determinat exact cine a instituit acest organism sau chiar daca exista un sin- I
gur Sanhedrin. Conform Evangheliilor, exista un Sanhedrin In Ierusalim,
alcatuit din preori i farisei, Impreuna cu carturarii lor.
xxxii. CEI CE SCHIMBA BANI IN TEMPLU : Schimbatorii de bani (zarafii) din
curtea exterioara a Templului Indeplineau 0 funqie esentiala pentru curarenia
rituala a Templului. Legea iudaica interzicea ca sa intri In incinta cladirii sacre
avand asupra ta monede cu efigia unui om sau animal. Astfel, tori cei care
intrau in Templu dadeau monedele lor zarafilor. Schimbau banii evreiti cu
monede tiriene, pe care nu aparea nicio imagine. Parasind Templul, credin-
cioii Ii recuperau banii pe care-i avusesera inirial. Acest detaliu trebuie
rerinut la lectura Evangheliei dupil Iuda 19:16-19. Fariseii il chestioneaza pe
Isus In Templu i el cere sa vada 0 moneda. Ei Ii arata una cu chipullui Cezar.
Niciun evreu n-ar fi trebuit sa aiba la el 0 moneda cu efigie In Templu.
xxxiii. RITU'lLUL PASCAL : Este dificil sa stabilim exact cum se sarbatorea Patele I
99
 EVANGHELIA DurA IUDA

pevr mealuiIsu.Toti,ca0tras turaconstan Incel brae multor adir Istravechi,recunoatemutilzare aliment loruneimes (ierbuiam re,paine vin)pentruare mintev niment lesalv toare lat einBblie,cupriv elaI
iirea fiilor lui Israel din Egipt (vezi ExoduI12:1-19:26). Isus a repetat aceasta
practica la Cina cea de Taina, iar felulln care a folosit painea i vinul - ca i

cuvintele lui despr smnificatia iAmbolca.a acestor alimente.- raman 0 evo- I

care constanta a Cmel DomnulUJ In maJontatea cultelor crtIne.
xxxiv. NEVINOvATIA LUI Isus: EvangheliiJe cretine (Matei, Marcu, Luca i
loan) subliniaza toate ca nu a existat nicio acuzatie Intemeiata In cazullui
Isus. Judecata iudaica are loc pe baza unor probe contradictorii, iar procesul
roman care urmeaza conrine remarci frecvente ale lui Pilat din Pont, ce su-
bliniaza ca nu-i gasete nicio vina lui Isus.
xxxv. INITIERE LA QUMRAN: Indicarea unei limite de timp in care Ii este per-
mis lui Benjamin sa ramana la Qumran, daca nu vrea sa traiasca definitiv
acolo, reflecta marturiile din secolul I ale lui Josephus i Filo, precum i tex-
tele din manuscrisele de la Marea Moarta. Oricine dorea sa se alature comu-
nitarii era acceptat un an, de proba. La sfaritul anului, participa la ritualul
Imbaierii, care era un element cheie al practicii eseniene. Dupa aceasta,
novicele mai trebuia sa atepte Inca doi ani, apoi participa la 0 ceremonie In
care depunea un juramant. Benjamin nu dorea sa ia parte la acest ritual,
invoindu-se, pein urmare, sa se Intoarca la Kerioth.

I xxxvi. IZBUCNIREA RAzBOIULUI: Mai multi factori au condus la izbucnirea

primului razboi dintre iudei i romani (cunoscut, de asemenea, drept Marea
, Revolra Iudaica) din 66 i.c. Rastignirea tuturor celor care se opuneau Romei
i fuga i sinuciderea in cele din urma a esenienilor sunt relatate de istoricul
evreu Josephus (cca 37-101 i.e.). Acesta era un evreu care, iniial, a partici-
pat la revolra, luprand Impouiva romanilor In Galileea, dar a schimbat tabara
dupa ce a fost capturat. Este cel mai bun martor pe care-l avem la Razboiul
Iudaic, di, In general, Ii apara pe romani i-i acuza pe zelorii evrei pentru
rezultatul bataliei. Razboiul a Inceput In timpullui Vespasian (66 i.e.), dar
lerusalimul a fost distrus cand Titus era comandant suprem al armatei
romane (70 i.e.). Amandoi comandanrii de otiri au devenit mai tarziu
Imparari ai Romei.
xxxvii. EmCTUL LUI TITus: Dei erau Inconjurari din toate paqile,
conducatorii Ierusalimului au refuzat sa accepte ca Infrangerea i distrugerea
erau inevitabile. Josephus prezinra in termeni blanzi edictul lui Titus, dar
transpare totui duritatea acestuia. "Titus era furios ca oamenii prini in ase-
diul propriului lor ora ii puneau lui condirii, de parca ar fi fost Invingatori.
A poruncit sa se puna in aplicare un edict. Nimeni nu mai urma sa paraseasca
oraul i nici sa caute sa Incheie pace In diferite condirii. Oricine Incerca sa
faca aceasta nu avea sa fie crurat." Oosephus, Rdzboiulludaic, VI, 352)
xxxviii. APA PRESCHIMBATA IN VIN: Chiar i cei mai critici dintre savanti
accepta ca Isus a savarit multe minuni ,in vazul contemporanilor lui. De
exemplu, a alungat spiritele rele i i-a vindecat pe bolnavi. Evenimente precum
100
 GLOSAR
r
mcrsul pe apa i preschimbarea apei in vin sunt considerate, In general,
"minuni ale naturii". Pe cind primii cretini au inceput sa accepte i sa
inreleaga ca Isus cel Inviat era Cristos i Fiul lui Dumnezeu, au iniriat i
scrieri despre Isus care demonstrau ca nu numai YHWH, Dumnezeul lui
Israel, era Domnul marilor i stapanul naturii, ci i Isus avea aceleai puteri.
In Vechiul Testament exista versete care sprijina puternic ideea lui YHWH
ca stapan al elementelor (Psalmi 29; 65:7-8; 89:9; 104:3-4; 107:24-32).
Sosirea erei mesianice este, de asemenea, marcata de un ospar bogat in vin i
man care aleasa (vezi Osea 2: 19-20; Isaia 25:6-8; leremia 2:2). Torui, daca ar

fi fost adevarat, Inseamna ca Isus a schimbat aproximativ 480 de litri de apa I

in vin!
xxxix. CEI DOISPREZECE: Este un fapt acceptat In mod frecvent ca Isus a ales
un cerc apropiat de doisprezece oameni dintre numeroii lui discipoli i
susrinatori. Acetia sunt cunoscuri sub numele de "cei Doisprezece" In
Evangheliile lui Matei, Marcu i loan. Luca Ii numete "Cei Doisprezece

I Apostoli". Alegerea celor Doisprezece de catre Isus indica rariunea lui de a

crea un nou popor allui Dumnezeu, pe baza poporului lui Dumnezeu ridi-
cat din cele douasprezece seminrii ale Israelului. Numarul "doisprezece" este
semnificativ din punct de vedere teologic. Cei doisprezece sunt piatra un-
ghiulara a stabilirii poporului lui Dumnezcu. Din acest mariv, dupa ce luda
este indeparrat dintre cei Doisprezece, un alt martor al vierii lui Isus, de la
Inceput pana la inviere, este ales de ceilalri, pentru a menrine
"Doisprezecele" (Faptel:21-26).
xl. SINUCIDERE: Nu exista In Biblia ebraica 0 porunca explicita ce interzice
sinuciderea, dar dreptullui Dumnezeu asupra vierii omului i interdiqia ca
neamullui Israel sa verse sange omenesc implica i condamnarea sinuciderii.
In final, rabinii 0 vor interzice eXplicit. Vezi, de exemplu, Invaratura rabinica
din Genesis Rabbah 34:216. Poate sa constituie 0 surpriza pentru cititorii I
Evangheliei dupil Iuda fapru] ca acesta nu s-a spanzurat. Cretinii accepta pe
scara larga faptul. Totui, in Noul Testament exista doar 0 singura referinra la
sinuciderea lui Iuda, In Matei 27:3-10. Dupa Luca (Faptel:18), s-a umflat i
a crapat i is-au revarsat maruntaiele. In Evangheliile lui Marcu, Luca sau
loan nu se spune nimic despre moartea lui luda. Astfel, doar Matei 11
zugravete pe Iuda ca pe un evreu al carui pacat de neiertat al rradarii il con-
duce la pacatul sinuciderii. Daca yom contientiza influenra Vechiului
Testament asupra lui Matei 27:9-10 (vezi Zaharia 11:12-13; leremia 32:6-15;
18:2-3), inrelegem ca este foarte probabil ca Matei sa fi infariat moartea lui
luda Intr-o incercare de a-i Innegri i mai tare numele, in lumina prezicerilor
Vechiului Tesramem, relarand un eveniment care nu s-a inramplar, de fapL
xli. TREIZECI DE ARGINTI: Viziunea populara despre tradarea lui Isus de catre
luda are In centru plata de treizeci de arginri pe care acesta a primit-o de la

arhierei. Niciun specialist serios In Noul Testament nu accepta ca acesta a fost un fapt real. In Evanghelia dupa Marcu, dupa ce luda se of era sa-l
rradeze pe Isus, se relateaza ca: ,,i cand au auzit, acetia s-au bucurat i i-au
101
 EVANG HELIA D urA IUDA

fagaduit bani" (Marcu 14:11). Nici Evanghelia lui Luca, nici aceea a lui loan
nu menrioneaza ca is-au dat bani lui [uda. De asemenea, se cuvine observar
ca nici Evanghelia lui Luca nu confirma ca luda ar fi primit banii promii.
Autorul Evangheliei lui Matei a urmat textul Evangheliei anterioare a lui
Marcu, dar I-a mai inflorit. Marei nu putea accepta ca Mesia ar fi fost van- I
dut arar de josnic, in urma unui targ improbabilintre preoti i unul dintre I
ucenicii lui. Prin urmare, el se intoarce la proferiile din Zaharia i Jeremia i
dezvolta tema in doua pasaje majore: Matei 26: 15 (,,i i-au platit lui treizeci
de arginri") i Matei 27:3-10 (returnarea celor 30 de monede de argint, si-
nuciderea lui luda i cumpararea Tarinii Olarului cu acei bani). Nimic din
acestea nu apare in celelalte Evanghelii, dar astfel de detalii au constituit ele-
meme convenabile pentru predicile Bisericii cretine i inrelegerea populara
a lui luda. Matei dorete sa arate ca Isus nu a fost pacalit in alegerea lui.
Oricit de tragica, tradarea a fost implinirea unei proferii. Detaliul cu cei
treizeci de arginri vine din Zaharia 11:12 ("'5i mi-au cintarit simbria mea
treizeci de arginri" [vezi Matei 26:15]), Zaharia 11:13 (",5i am luat cei trei-
zeci de arginri i i-am aruncat in vistieria Templului Domnului" [vezi Matei
27:5]) i din citeva versete din leremia 18:2 ("rarina olarului" [vezi Matei
27:7]) i leremia 32:7-9 (cumpararea pamamului pe monede din argim [vezi
Matei 27:7-9]).
xli. MASADA: Un castel - fortareara aproape inexpugnabil a fost construit de I
lrod cel Mare (cca 73-41.C.) pe varful muntelui de pe malul Mari Moarte. I Chiar i astazi, se poate ajunge acolo doar pe jos, urcind de pe malul mari
pe ceea ce se numete "poteca arpelui". In timpullui Titus, in anul 74 i.e.,
romanii au reuit, in fine, sa cucereasca Masada.
xlii. RASTIGNIRI ORDONATE DE TITus: Romanii priveau rastignirea ca pe 0
pedeapsa suprema (summum supplicium). Josephus relateaza ca Titus a ordo-
nat in mod frecvent pedeapsa capitala prin rastignire in timpul Razboiului
ludaic, i mai ales dupa asediul lerusalimului. Vezi, de exemplu, Josephus,
Rdzboiul iudaic, v. 449-451, unde istoricul vorbete despre rastignirea mai
multor evrei zilnic, astfel ca "nu mai era loc pentru cruci i nu mai erau cruci
pentru trupuri".

FRANCIS J. MOLONEY
JEFFREY ARCHER

102
 'i

"'\
,

.'

"

. J .i. "L
-'
:,. - -...".
".Jto; . '"
JtTi
'. ;z: -t:".'T t!. \ , ' . :':i ; .1 . . ; _ . , , . . .' , .- . : , : . < 'f , , }l
-T-_.. . _''-.:
.. UjL i.> , fIT , ,,. __ "_
,1 ';\:,:- . ......

ret ' ' V,:.:.!s:' _ i :;f i#?:s" '_ 'p', "t .._

-..... . . . 'm.

flfJ
Europa Un radio de milioane de roman;

ISBN: 978-973-9473-97-2 ..'" . ;,j,.

...