Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Extractia Lichid Lichid PDF
Extractia Lichid Lichid PDF
profesională – nivel 2
2008
0
CUPRINS
1. MEMORIU EXPLICATIV……………………..1
2. CONTINUT PROPRIU- ZIS……………………3
3. EXPLOATAREA SI INTRETINEREA
UTILAJELOR.................................................21
4. CONCLUZII..................................................23
5. BIBLOGRAFIE...............................................25
1
Memoriu explicativ
2
Continut propriu-zis
(A+B) + S = (B+S) + A
Amestec initial Solvent Faza de extract Faza de rafinat
3
solvent S.
Extractia este operatiunea de separe si purificarea a
componentelor dintr-un amestec omogen sau eterogen prin
dizolvarea selectiva in diferiti solventi, in functie de
solubilitatea substantelor.
In prezent, extractia cu solventi si cromatografia sunt
cele mai utilizate tehnici de separare.
Dupa natura amestecului initial (solid, lichid) supus
extractiei, operatia poate fi:
-extractie solid-lichid (de exemplu extractia cu
alcool etilic sau cu apa a produselor vegetale
pentru obtinerea unor medicamente, extractia cu apa a
zaharului de sfecla etc)
-extractia lichid-lichid (de exemplu extractia
uleiurilor minerale si vegetale cu furfurol, recuperarea si
concentrarea substantelor organice din diverese solutii).
Extractia se realizeaza prin contactul direct din solvent
si materialul supus extractiei: componentele solubile
difuzeaza si se dizolva in solvent.
Durata si eficacitatea extractiei depinde de:
-natura si gradul de maruntire al produsului
supus extractiei; agitarea mareste suprafara de contact cu
dizolvantul;
4
- natura solventului ales;
- viteza de circulatie ales a solventului care
usureaza difuziunea;
- temperatura de lucru; difuziunea creste o data
cu marimea temperaturii;
- gradul de umiditate al produsului;
Solventii cei mai frecventi intrebuientati in operatiile de
extractie sunt: apa, alcoolul etilic, acetona,
benzina, benzenul , tetraclorura de carbon, etc.
Indiferent de natura amestecului supus extractiei,
solventul trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii:
1) sa fie selectiv;
2) sa fie pur;
3) sa nu fie exploziv sau inflamabil;
4) sa aiba masa specifica mica;
5) sa aiba temperatura de fierbere cat mai scazuta ;
6) sa nu fie corosiv sau prea toxic.
Pentru extractia diferitelor substante componente se
pot intrebuinta succesiv mai multi solventi.
5
2.2. Procede de extractie utilizate in laboratorul de
chimie
6
substanta utila, parasind percolatorul pe la partea inferioara.
Nivelul solventului se mentine constant in timpul
extractiei si deasupra materialului solid.
Extractia continua solid-lichid se realizeaza in aparatele
Soxhlet. Produsele de extras, uscat maruntit, cantarit la
balanta, este introdus intr-un cartus filtrat. Se introduce
cartusul cu produsul de extras in extractorul 2, fara a depasi
inaltimea sifonului. Se monteaza refrigerentul 1, se porneste
apa de racire si se intoduce solventul pe la partea
superioara a refugiului printr-o palnie, pana cand nivelul
lichidului din extractorul 2 depaseste putin inaltimea sifonului
4. Cartusul si sifonul se imbiba cu solvent. Se amorseaza
sifonul astfel ca solventul sa patrunda in balonul de distilare
5. Prin incalzirea balonului 5 solventul distila in refrigerentul.
Condesul se scurge in extractor peste produsul din cartus si
extrage componenta solubila. Cand lichidul ajunde la nivelul
sifonului se amorseaza din nou sifonul, trecand lichidul in
balon de distilare.
7
Percolator Aparat de extractie Soxhlet
8
sa se raceasca in exsicator si este cantarit la balanta
analitica. Produsul obtinut se calculeaza astfel:
m1-m2
p%= ------------- 100,
m
in care:
p este continutul procentual al produsului extras,
in %
m1- masa balonului, in g;
m2-masa balonului cu produsul util extras in g;
m-masa materialului (produsului) solid luat pentru
extractie, in g.
9
2.3. Procedee de extractie industriale
2.3.1 Extractia lichid-lichid
10
Prin extractie, componentul solubil B,care urmeaza sa
fie separat din amestecul initial, se distribuie intre cele doua
faze lichide - amestec initial si solvent - pana la atingerea
echilibrului dinamic. Aceasta repartizare este caracterizata
de coeficientul de repartitie Kb,care reprezinta raportul dintre
concentratiile de echilibru ale componentului distribuit in
extract Fb si rafinat Xb la temperatura data:
Yb*
Kb=------------,
Xb
unde: Yb* este fractia molara a componentului in faza de
extractie la echilibru;
Xb este fractia molara a componentului in faza
rafinata.
11
determina experimental, iar ecuatia ia forma:
Yb=(fxb),
care in diamgrama din figura se reprezinta printr-o linie
curba care intersecteaza diagonala in punctul K, numit punct
critic. Punctele critic se caracterizeaza prin egalitatea
concentratiei componentului B in cele doua faze - extractul si
rafinatul - yb=xb si corespunde miscibil totale a celor trei
componenti (A,B si S).
Procedeele de utilajele de extractie urmaresc crearea unor
conditii cat mai aproape de echilibru intre cele doua faze,
astfel incat cea mai mare parte a componentului de extras
sa treaca in faza de extract, iar faza de rafinat sa fie cat se
poate de mica.
In cazul extractiei lichid-lichid,un rol deosebit il are
solventul.
Proprietatile solventului utilizat determina cosnusmurile
specifie, procedeul si aparatura de extractie utilizata,
procedeul de recuperare a solventului. Solventul trebuie sa
indeplineasca urmatoarele contitii:
-sa aiba o selectivitate buna, putere mare de extractie,
temperatura de fierbere cat mai scazuta si o caldura de
vaporizare cat mai mica, sa fie pur, sa nu fie imflamabila si
corosiv.
12
Practic, nu se gasesc solventi care sa indeplineasca
toate aceste conditii si atunci se aleg solventii care sa
raspunda la cat mai multe dintre ele.
Solventii cei mai des folositi pentru extractie sunt:
benzina de extractie, benzenul,acetona,alcool etilic, acetatul
de metil, dietilengliconul,etc.
Extractia lichid-lichid, desi este favorizata de cresterea
temperaturii si a presiunii, se realizeaza de obicei la
temperaturi obisnuite si la presiunea atmosferica.
Posibilitatea de a separa amestecurile omogene de
lichide, prin extractie, la temperatura obisnuita si la presiune
atmosferica reprezinta un avantaj fata de alte metode de
separare (de exemplu rectificare, absortie etc).
13
2.3.2. Procedee generale de extractie
14
foloseste cand se urmareste puritatea ridicata a rafinatului
final. Dezavantajul consta in consum relativ mare a
solventului si concentratia mica a componentului B in faza
de extract.
Extractia cu contact multiplu in contracurent. Acest
procedeu asigura un grad inalt de separare, cu un consum
scazut de solvent prin aplicarea principiului contracurentului
intre amestecul initial si solvent.
In primul extractor 1 se introduce amestecul initial,
iar in ultimul extractor 3, solventul. Astfel solventul proaspat
intalneste rafinatul aproape epuizat, din care extrage ultimile
cantitati de component B.
15
Cand extractorul ajunge in extractorul, imbogatit din
extractoarele 2 si 3, intalnind amestecul initial proaspat din
care mai dizolva componentul B este in stare aproape de
saturatie.
In cazurile in care faza de extract obtinut trebuie sa
aiba o concentartie cat mai mare in component B, procedeul
de extractie cu un contact multiplu in contracurent se
imbunatateste prin introducerea uni reflux de extract sau
rafinat.
16
diferentei de densitate. Avantajul acestui procedeu consta in
faptul ca se obtine un grad mare de separare, insa alegerea
a doi solventi cu proprietati cerute este destul de dificila.
17
(solventul) la baza, iar fazele ce rezulta in urma extractiei se
scot prin cotele opuse.
- Extractorul cu agitare si umplutura:
b) este format dintr-un corp cilindric vertical, prevazut cu un
arbore central pe care sunt montate amestecatoare cu doua
palete. Prin rotirea arborelelui, paletele amesteca cele doua
faze in zone limitate.
18
Intre zonele de amestecare sunt dispuse tronsoane cu
umplutura, in care se face separarea fazelor prin descatare.
Acest tip de extractor are o constructie simpla si o
eficacitate mare.
Extractoarele cu contact diferential. Circulatia celor
doua lichide este in contracurent, separarea
facandu-se datorita diferentei de deansitate. Aceste
extractoare ca si extractoarele cu contact in trepte pot fi cu
sau fara amestecare mecanica.
19
- Coloana cu pulverizarea fazei disperse are cea mai simpla
constructie. Ea se compune dintr-un turn gol in intreiorul
1,care se umple cu lichid greu,introdus in partea superioara
prin racordul 2.Lichidul usor se introduce pe la baza coloanei
prin racordul 3, fiind pulverizar cu ajutorul dispozitivului de
puverizare 4.
-Coloana de extractie cu pulsatie elimina dezavantajul
coloanelor cu talere sau cu umplutura care in formarea
straturilor stationare de lichid greu sau usor, pe talere sau pe
suprafata umpluturii.
Aceste lucruri se realizeaza cu ajutorul unei pompe cu
piston fara suprafecare, imprima masei de lichid din interiorul
coloanei o miscare de du-te-vino (cu o frecventa de 1-2
pulsati pe minut).
20
Exploatarea si intretinerea extractoarelor
21
pentru avertizarea pericolului (aparate echipate cu sisteme
de comanada exterioara).
- sunt obligatoriu masurile speciale de asigurarea etanseitatii
ca instatiile care prelucraeza substante provenite din
microorganisme.
22
Concluzii
23
fazelor, extractoarele pot fi cu contact in trepte si cu contact
diferential.
24
BIBLIOGRAFIE
25