Utilaj in Industria Alimentara 2

Cuprins
Introducere...............................................................................................................................2
1. Studiul tehnic.....................................................................................................................3
2. Motivarea tehnico-economică.........................................................................................16
3. Construcţia şi principiu de funcţionare a liniei tehnologice........................................18
4. Construcţia şi principiu de funcţionare a utilajului.....................................................20
5. Calculul instalaţiei..................................................................................................................34
6. Protecţia muncii. Tehnica securităţii.............................................................................42
7. Concluzie...........................................................................................................................44
8. Bibliografii........................................................................................................................45
9. Anexe.................................................................................................................................46
Mod Coala Nr. Docum. Semn. Data

.
Litera Coala Coli
Elaborat Zaharia Anna
Verificat Galusca E. 1 46
Instalatia pentru răcirea
UTM FTMIA
Contr.norm.
laptelui gr. TL-061
Aprobat
Introducere
Industria laptelui ocupă un loc deosebit în industria alimentară a sectorului agro-industrial.

Laptele este un produs alimentar excelent si din el se prepară un sortiment foarte variat de produse
alimentare, însă pentru a avea materie primă în cantităti suficiente producătorul de lapte-materie
primă trebuie sustinut de stat si gospodării industriale. Fabricarea produselor lactate reprezintă un
proces tehnologic complex care include diferite operatii tehnologice bazate pe metode chimice,
fizice, microbiologice, biochimice si de actiune asupra materie prime.
Laptele si produsele lactate , datorită compozitiei lor chimice si gradului înalt de asimilare, ocupă un
loc important în alimentatia ratională a omului, fiind si sursele cele mai accesibile de proteine de
origine animală. Calitătile nutritive excelente ala laptelui ca produs alimentar se cunosc din vremuri
străvechi. Filosofii antici au numit laptele „ izvorul sănătătii” , „sucul vietii”, „sînge alb”, iar marele
fiziolog rus Pavlov l-a numit „hrană remarcabilă creată de însăsi natura”.
Răcirea laptelui are ca scop prelungirea duratei de păstrare a proprietatilor iniţiale ale laptelui
proaspat, fiind cea mai eficace metoda de incetinire a dezvoltării microflorei laptelui şi deci, de
conservare a acestuia. Temperatura la care este răcit laptele depinde de durata păstrarii lui.
In conditiile de fermă mai frecvent sunt folosite racitoarele cu placi si rezervoare - racitoare de
lapte.
Racitoarele cu placi sunt folosite in cazul utilizarii instalatiilor de muls in care caz racitorul cu placi
face parte integranta din instalatia de muls mecanic.
Racitoarele cu placi au ca parte activa o serie de placi stantate astfel incat sa formeze prin
suprapunere un canal sinuos, placile sunt etansate cu garnituri si presate formand corpul racitorului.
Racitoarele cu placi pot fi racordate direct la instalatia de muls cu transportul laptelui prin conducta,
laptele racit fiind depozitat in tancuri izoterme. Aceste racitoare pot fi utilizate si separat in laptarie
facind racirea laptelui ce se depoziteaza apoi in tancuri izoterme. In tara noastra se fabrica racitoarele
cu placi TRAP-3 cu 12 placi avand capacitatea de racire a laptelui de 3000 litri/h, si TRAP-6 cu 24
placi avand capacitatea de 6000 litri/h, care folosesc ca agent de racire saramura racita de
evaporatorul unei instalatii frigorifice.
Pentru satisfacerea necesitătilor populatiei în produse lactate republica noastră dispune de o bază
industrială de prelucrare a laptelui bine dezvoltată, dotată cu instalatii cît se poate de modernă de
mare eficacitate.
Coala
Instalaţia pentru răcirea

2 laptelui Coala -2-
Mod Coala N. Document Semnat Data
Studiul tehnic
Instalaţia pentru răcirea laptelui cu freon (11)2150193

Rezumat:
Inventia este destinata utilizării în agricultură, in industria produselor lactate şi cea alimentară-
pentru racirea laptelui. Utilajul freon-refrigerare pentru racirea laptelui conţine un recipient vid
pentru lapte în partea inferioară, conectat la partea de jos a rezervorului pentru conducta de lapte. În
ultimul set este instalata pompa universala de lapte,o supapa de retinere şi supape de dozat. Există o
linie cu o supraîncărcare de închiderea robinetului. Acesta este setat pe un dispozitiv de plutire în
partea superioară a rezervorului pentru lapte. Partea superioară a rezervorului este conectata la sursa
de filtrare a apei, de purificare a apei şi dozatoare. În mijlocul, şi-n părţile mai mici din camera de
vid pentru lapte sunt instalate senzori de nivel electric, care sunt conectate printr-o unitate de control
cu pompa de lapte universala. În rezervor pentru lapte este instalat senzor de temperatură, electric
conectat la unitatea de control. Inventia prevede o reducere a capitalului şi a costurilor de operare
pentru echipamentele de răcire a laptelui, creşte eficienţa şi intensitatea procesului de răcire a
laptelui şi extinde domeniului de aplicare a dispozitivelor.
Inventia se refera la domeniul agriculturii, industriei alimentare şi a produselor lactate şi poate fi

folosita pentru răcirea laptelui, apei şi alte produse alimentare lichide în rezervoare şi containere de
orice tip, fără a se utiliza compresori de refigerare.
Instalaţia de răcire a laptelui, conţine o baie deschisa sau sigilata de lapte, instalatie de racire cu
freon, efectuarea răcirii laptelui, prin intermediul lichidului de răcire intermediara - apă ingheţată.
Dezavantajul acestei instalaţii, precum şi a altor unităţi de refrigerare cu freon sunt cantităţile mari
de energie pentru racirea laptelui, deoarece disiparea caldurii din lapte trece prin doi pereţi de metal:
într-o baie de lapte intr-un evaporator cu freon. În plus, freon incalca echilibrul ecologic in natura,
distruge ozonul atmosferic şi este interzis prin acorduri internaţionale.
Cunoscutul sistemul- freon de refrigerare pentru lapte, conţine un rezervor pentru lapte, rezervor de
vid, o linie de supraîncărcare, o supapă de termoreglare mare, pompă de vid, pompe de vid scăzut,
condensator, supapă, elektrovacuummetru (RU 2108711 C1, A 01 J 9 / 04, 20.04.98 ). Camera de vid
în acesta instalare este izolata şi conectata la linia condensatorul de condens-returnare.
Dezavantajul acestei configuratii este incapacitatea de a fi folosite pentru fermele de lapte şi produse
lactate, cu volume mari de lapte procesat, precum şi crearea unor containere cu vid izolat-sigilate de
Coala

mare capacitate este o problemă tehnica complexa, ele fiind foarte scumpe pentru fabricare, şi pentru
acest motiv, la ferme, fabrici de produse lactate, pentru răcirea laptelui acestea sunt greu de utilizat.
În plus, exploatarea acestor nave sub vid este periculos din punct de vedere al siguranţei. Acest lucru
este valabil în special pentru recipiente de capacitate mare. Capacitatea tancurilor la astfel de
instalaţii utilizate in agricultura şi industria alimentara varieaza de la 2.5 - 6 м3.
Prezenţa in protip a unei linii speciale de returnare a condensatului nu garantează nivelul cerut de
calitate a laptelui şi face racitorul mai scump. Deficienţele raportate fac imposibilă pentru a asigura
introducerea pe scară largă a racitorului, la fermele şi la uzinele de lapte.
Aceasta inventie are ca scop rezolvarea problemei tehnice si anume de a reduce costurile de capital
şi de funcţionare pentru echipamente de răcire a laptelui, creşterea eficienţei şi intensitatii procesului
de răcire a laptelui şi de a extinde utilizarea dispozitivului.
Pentru a atinge acest rezultat tehnic a sistemului- freon de refrigerare pentru lapte, care conţine un
rezervor pentru lapte, rezervor de vid, o linie de supraîncărcare, o supapă de termoreglare mare,
pompă de vid, pompe de vid scăzut, condensator, valve, electrovacummetru, se va diferentia în ceea
ca rezervorul de vid pentru lapte în partea inferioară conectat la partea de jos a rezervorului pentru
conducta de lapte, unde sunt montate pompa universala de lapte, supapa de retinere si supapa de
dozat. Supapa de inchidere a liniei de supraîncărcare poate fi montata pe un dispozitiv de plutire în
partea superioară a rezervorului pentru lapte. Partea superioară a rezervorului poate fi conectata la
sursa de filtrare a apei, de purificare a apei şi de dozare. În mijlocul, şi-n părţile mai mici din camera
de vid pentru lapte pot fi instalate senzori de nivel electric, care sunt conectate printr-o unitate de
control cu pompa de lapte universala. În rezervor pentru lapte poate fi instalat senzor de temperatură,
electric conectat la unitatea de control. Aceste caracteristici de design oferă următoarele beneficii:
- Posibilitatea de racire de lapte în rezervoare fara vacuum de orice tip şi dimensiune, care reduce
dramatic costul şi costul de racire de lapte, inclusiv de capital şi a costurilor de operare şi creşte
semnificativ siguranţa în exploatare a acestora;
- Capacitatea de răcire în mod eficient a laptelui în rezervoare atunci când se schimbă nivelul de
lapte din ele dupa modul deplasarii lui, de exemplu, de la masinile de muls. Acest lucru face posibil
pentru a începe procesul de răcire lapte aproape simultan cu începutul mulsului, si, foarte important,
permite timp pentru muls, pentru răcirea laptelui, fără a aştepta finalizarea acestuia. Acest lucru face
posibilă pentru a fi menţinuta calitatea laptelui.
- Practic permit de a elimina pierderea de lapte atunci când este răcit, fără a compromite calitatea
laptelui şi fără a creşte costul tancurilor şi costurile de exploatare.
Esenta inventiei se explică prin desene, care arată schematic forma generală a instalaţiei.Instalatia
Coala

pentru refrigerare cu freon a laptelui conţine o cameră de vid 1 pentru lapte, în partea de jos este
conectata partea de jos a rezervorului 2 pentru conducta de lapte 3, unde este stabilita o pompă
universal a laptelui 4, o supapă de verificare 5 şi ventil 6 şi valva 7 linia 8 supraîncărcarea supapei de
montat la un dispozitiv de flotor 9 în partea superioară a rezervorului 2 pentru lapte, partea
superioară in care comunică cu sursa de apă printr-un filtru 10 pentru purificarea apei şi dozarea
dispozitivului 11. În mijlocul, şi-n părţile mai mici a camerei de vid 1 pentru lapte, sunt setati
senzori in 12 nivele, sunt conectate electric prin blocul 13, conduse cu o pompă de lapte universala
4, iar in rezervorul de lapte 2, este stabilit senzorul de temperatură 14 electric conectat la unitatea de
control 13. La sirmele cu vacuum sunt instalate pompele 15, 16 de înaltă şi joasă vid, ecartamentul
electrice de vid 17, condensator 18 şi supapă 19, şi pe linia 8 este instalat robinet termostatic 20.
Instalatia pentru refrigerare cu freon a laptelui lucreaza in felul urmator:
Se execută sistem de vid cu un condensator 18. Acesta a inclus pompa 16 cu vid scăzut. La un
semnal electric-ecartament de vid 17, s-a inclus pompa 15 de mare de vid.
În camera de vid pentru lapte se creează un vid de lucru. Laptele in linia 8 prin supapa de
supraîncărcare 7 şi robinetul termostatic 20 este alimentat la răcire, în camera de vid 1 pentru lapte.
Acest lucru are loc sub influenţa diferenţei de presiune în camera de vid 1 pentru lapte şi presiunea
atmosferică în rezervorul 2 pentru lapte. Valva 7 este instalata pe un dispozitiv de flotor 9, se mută
împreună cu nivelul de lapte în rezervor 2. Aceasta oferă aspiraţia straturilor superioare de lapte cald
la orice nivel de lapte în rezervor 2. Apărută în procesul de supraîncărcare prin robinetul termostatic
20 este reglementată, astfel încât la nivelul intensităţii de formare a vaporilor de la pompa de vid 15
şi alimentat la condensatorul 18. Aici laptele este răcit rapid. Robinet termostatic 20 este
reglementat, astfel încât sa fie reglat nivelul intensităţii de formare a vaporilor de la pompa de vid 15
de vid înalt. Presiunea aerului în condensatorul 18 condensează vapori de apă rece pe suprafeţe, şi se
acumulează în partea inferioară.
Pompa de vid 16 devine, în acest caz, funcţia auxiliara pentru îndepărtarea din condensator de gaze
condensabile şi aer.
Acest lucru are loc după cum urmează :
Aerul în cantităţi mici, dizolvat în lapte, se poate acumula, de asemenea, prin intermediul unor
scurgeri în sistemul de vid. Odată cu acumularea aerului presiunea în condensatorul 18 creste şi
dupa semnalul elektrovacumetru 17 opereaza solenoidul supapei 19 şi se porneste pompa 16 cu un
vid scăzut. Aerul este pompat de la pompa de vid şi volumul redus de vid este oprit. În cazul în care
nivelul este răcit într-un vas de vid 1 laptele care vine prin supraîncărcarea 8, ajunge la senzorul de
nivel superior 12 include o pompa de lapte universala 4 şi este dezvoltat sub presiunea de lapte
refrigerat, printr-o supapă de verificare 5 şi ventilul 6 este pompat în partea de jos a rezervorului 2,
unde este concentrat lapte rece.
Universala pompa de lapte 4 este oprita cu privire la reducerea nivelului de lapte în camera de vid 1
Coala

(în procesul de pompare a laptelui), pina la senzorul de nivel inferior 12 (pentru semnalul lui).
Semnalul de deconectare poate fi, de asemenea, făcut pe un program temporar, cu o unitate de
control 13. Nivelul de lapte incepe sa creasca. Repetarea cicluri de pompare şi de răcire are loc până
în momentul în care temperatura de lapte din rezervorul de 2 nu se încadrează la o valoare
specificată. În acest caz, dupa semnalul de senzori de temperatură 14 aparatul este oprit
În procesul de răcire dupa aceasta tehnologie se petrece amestecul de lapte din rezervor 2. Pentru a
evita pierderea de lapte prin evaporare sub influenţa vidului, valoarea estimată de apă (aproximativ
4%) este alimentata în rezervorul 2. Aceasta apă în procesul de răcire va acţiona ca un agent
frigorific.
Instalatia pentru refrigerare cu freon a laptelui in tancurile de răcire asigura reducerea nivelul de
capital şi a costurilor de operare si pot fi folosite în mod eficient în aproape toate fermele de lapte,
uzine de lapte şi ofera facilităţi pentru răcirea laptelui, apei sau orice lichide.
Instalarea nu are nevoie unităţi costisitoare de compresie şi unităţi de condensare, rare, costisitoare şi
dăunătoare mediului. S-a folosit un agent refrigerent ieftin - apa, care nu necesită ca fluxul
costisitor, evaporatoare şi tancuri speciale.
Utilizarea invenţiei, prin folosirea containere de vid-sigilate în combinaţie cu o pompa de lapte
universala şi supapa de verificare extinde sfera de aplicare a dispozitivelor de reducere a capitalului
şi a costurilor de exploatare, creşte eficienţa şi siguranţa ecologica a procesului de răcire.
Cererea pentru inventie
1. Instalatia pentru refrigerare cu freon a laptelui, care conţine conţine un recipient vid pentru lapte
în partea inferioară, conectat la partea de jos a rezervorului pentru conducta de lapte. În ultimul set
este instalata pompa universala de lapte,o supapa de retinere şi supape de dozat, o linie cu o
supraîncărcare de închiderea robinetului, rezervor de vid, pompe de vid scăzut, condensator, valve,
electrovacummetru.
2. Instalarea în funcţie de punctul 1, unde supapa liniei de supraîncărcare este montata pe un
dispozitiv de plutire în partea superioară a rezervorului pentru lapte.
3. Instalarea în funcţie de punctul 1, în care partea superioară a rezervorului este conectat la sursa de
filtrare a apei de purificare a apei şi dozare a ei.
4. Instalarea în funcţie de punctul 1, unde in mijlocul, şi-n părţile mai mici din camera de vid pentru
lapte sunt instalate senzori de nivel electric, care sunt conectate printr-o unitate de control cu pompa
de lapte universala.
5. Instalarea în funcţie de punctul 1, unde in rezervorul pentru lapte este instalat senzor de
temperatură, electric conectat la unitatea de control.
Coala

Tank pentru transportarea şi pentru răcirea laptelui cu ajutorul răcirii
naturale pentru fermă. (11) 2154375
Inventia se referă la dispozitivele de racire a laptelui şi alte produse lichide şi poate fi utilizata în
producţia agricolă, în agricultura, ferme, precum şi în alte industrii. Dintre dispozitivele cunoscute,
cel mai apropiat, ca esenţă tehnic este tancul de lapte DB- 06.000 cu vid. Acest rezervor de lapte
poate efectua transportul de lapte şi de a lucra cu conducte de lapte sub vid.
Dezavantajul acestui dispozitiv consta in incapacitatea sa de a răci laptele direct în rezervor şi in
necesitatea de a avea în acest scop, o unitate de refrigerare şi schimbător de căldură.
Obiectivul invenţiei este de a extinde funcţionalitatea rezervoarelor, pentru a asigura universalitate
acestora, reducerea consumului de energie, de capital şi costurile de funcţionare pentru răcire,
depozitare şi transport de lapte.
Rezultatul tehnic de mai sus este realizat astfel încât un rezervor cilindric, cu gura de scurgere de
turnare de lapte este stabilit în aer liber şi plasat într-un înveliş flexibil, cu trapele de deschidere în
partea superioară, cu un înveliş flexibil umplut cu particule de sol de material impermeabil, cum ar fi
de polietilenă sau poliuretan, precum şi un tub de vid acoperi prin supapa este conectat la o pompa
de vid şi condensator, şi prin supapa cu o pompă de vid, muls de sistem şi tub de lapte printr-o
supapă de vacuum conectat la un sistem de fermă de lapte muls prin conducta de lapte, cu legături la
peretele lateral al supapei elastice prin carcasa conectată la o sursă de expunere naturale sau sistem
de apă în fermă.
Esenta inventiei se explică prin desen, ceea ce arată o vedere generală a aparatului.
Tankul pentru transportul şi răcirea laptelui, folosind lapte rece natural de fermă include: un recipient
cilindric 1 cu o macara pus pe ea 2 pentru descărcarea si gestionare de lapte care sunt instalate în aer
liber şi plasat într-un înveliş flexibil 3 cu deschiderea trapelor 4 în partea superioară, care este
umplut cu particule de sol. Toată construcţia este montata pe rama 5 şi 6 roţi, un tub de vid 7 de pe
coperta 8, prin poarta 9 este conectat la pompa de vid principală 10, pompa auxiliara 11 şi
condensator 12, şi prin supapa 13, pompe de vid pentru sistem de muls şi tub de lapte 14, supapa de
vid 15 este conectata la sistemul de muls al fermei, şi carcasa elastica de la supapa 3 la 16 este
conectata la o sursă de sistem de apa naturala sau rece in ferma.
Rezervorul pentru transportul şi răcirea laptelui, folosind lapte rece natural de la fermă funcţionează
după cum urmează.
Coala

Rezervorul 1 este direct împotriva peretelui de spaţii al efectivelor de animale în aer liber şi este
conectat printr-un tub de vid 7, respectiv, cu pompa de vid al sistemului de muls, respectiv pompa de
vid principala 10 şi auxiliara 11 şi cu condensatorul 12, iar tubul de lapte 14 prin supapa de vid 15 şi
supapa de muls lapte 13. Valva 9 este închisa. La începutul mulsului supapa de vid 15 şi supapa de
13 se deschid, rezervorul 1 evacueaza laptele care începe sa decurga din sistemul de muls al
rezervorului 1.
În sezonul rece trapele 4 a împachetarii elastice 3 sunt deschise, iar carcasa elastica 3 este umplută
cu apă sau cu o soluţie apoasă cu un punct de îngheţ scăzută (de exemplu, soluţia este NaCl). În
acest caz, conductivitatea termică a volumul intern a carcasei elastice 3 scade brusc, iar laptele se
răceste cu aer rece din exterior. În cazul receptoarelor sau bateriilor cu racire naturala de la fermă,
refrigerate cu lichid de răcire, prin cele 16 supape pot fi depuse direct la carcasa elastica 3, pentru
racirea laptelui pe tot parcursul anului. Amestecarea laptelui poate fi efectuată cu rezervorul sub vid
1 din cauza " frigului" a fierberii laptelui sau controlate de un aport limitat de aer în rezervorul 1 prin
supapa pentru curgerea laptelui 2.
În sezonul cald, apa sau soluţia apoasă din carcasa elastică 3 se prelinge prin supapa mai mica 16,
spaţiul său interior se usca, după care trapele 4 sunt închise. Conductivitatea termică din volumul
intern al carcasei 3 creşte brusc. Răcirea se efectuează la prin vacuumul 1, rezervorul auxiliar 11
prin pompa de vid 10 şi condensatorul 12. În acelaşi timp, după muls, supapă de vid 15,supapă 13 se
închide iar supapă 9 se deschide.
In lipsa frigului natural, în orice moment al anului poate fi inclusa pompele de vid : un auxiliar 11
,principal 10 şi condensatorul 12 este alimentat cu apă rece dintr-o sursă naturală, sau a sistemelor de
apa rece in ferma. Volumul rezervor 1 pe suprafaţa de lapte este evacuat prin supapa 9 şi la o priză de
aer 7. Răcirea laptelui se petrece din cauza evaporării parţială a apei din lapte cu ajutorul
rezervoruluide vid 1.
Hit-l condensează vaporii de apă de pe suprafaţa rece al condensatorului. Pompa auxiliara de vid 11
pompeaza din condensatorului 12 gazele necondensate (aer).
Astfel, volumul intern al carcasei elastice 3 serveşte ca o conductibilitate termică variabilă în sezonul
cald si rece, care permite de a minimiza pierderile de caldura.
Utilizarea răcirii de vid, după cum s-a menţionat mai sus este realizată numai în cazul în care este
insuficientă capacitatea de răcire din surse naturale de frig. In rezervoare poate fi răcit orice lichid pe
parcursul întregului an, cu utilizarea minima de energie electrică. Când se utilizează rezervorul
pentru transportarea şi răcirea laptelui natural rece la ferma, el poate sa amestece şi sa îndeplineasca
funcţiile rezervoarelor de stocare pentru lapte, a instalaţiilor frigorifice, schimbătorelor de căldură,
camionelor de lapte, care preved o reducere substanţială a capitalului, costurile de exploatare şi zonei
de producţie.Acesta face ca sa nu fie nevoie de a crea o unitate de lactate din rezervoare de stocare
Coala

suplimentar pentru lapte, reduce procesul lanţului de echipamente, care promoveaza grăsime şi
calitatea laptelui, simplifica echipamentele de spalare.
Acest rezervorul ar putea exercita o răcire directă a laptelui în timpul transportarii lui.
Rezervor propus este foarte convenabil pentru serviciul de câmp, la fermele de animale, pentru
transportul de lapte în vânzare către consumatori, în condiţiile de piaţă, în circulaţii comerciale.
Prezenţa de carcasei elastice 3 face ca rezervorul propus sa fie practic, insensibil la orice. El rămâne
operaţional, chiar şi în îngheţarea completă a apei în cele 3 de împachetari, astfel cum gheaţă
protejează lapte de congelare.
Răcirea laptelui de la receptor sau un acumulator rece naturale (în cazul în care are o capacitate
suficientă) sau de la sistemul de apă poate fi efectuată de fermă în timpul mulsului pe tot parcursul
anului.
Cererea pentru inventie
1.Rezervorul pentru transportul şi răcirea laptelui, cu utilizarea laptelui rece naturale la ferme,
inclusiv cu închiderea ermetica a rezervorului cilindric,cu cadru, roti, macara pentru descărcare
laptelui, trapa, vid şi tuburi de lapte, caracterizat prin faptul că rezervorul cilindric, cu o gura de
scurgere de turnare a laptelui este setat pentru deschiderea aerului şi plasat într-un înveliş flexibil, cu
deschiderea trapelor în partea superioară.
2. Dispozitivul in functie de punctul 1, caracterizat prin faptul că tubul de vid, printr-o supapă este
conectat la o pompă de vid şi condensator.
3. Dispozitivul in functie de punctul 1, caracterizat prin faptul că tubul de vid, printr-o supapă este
conectat la un sistem de pompe muls sub vid şi tub de lapte printr-o supapă de vacuum conectat la
fermă la un sistem muls lapte.
4. Dispozitivul in functie de punctul 1, este invelit intr-un înveliş flexibil şi condensatorul prin
robinete este conectat la o sursă de apa naturala sau rece in ferma.
Coala

Unitatea de răcire pentru răcirea laptelui utilizind răcirea naturală.
(11)2340169
Rezumat:
Inventia se refera la domeniul de răcire a produselor agricole. Unitatea de racire pentru racirea
laptelui cu ajutorul racirii naturale conţine o maşină de refrigerare; rezervor de acumulare in partea
de sus, situat sub unitatea de fabricare a rezervorului mai mic unde se acumulează unitatea de
evaporator de refrigerare; rezervor-schimbător de căldură cu un agitator şi de răcire conectat la
partea superioară şi cu porţiunile mai mici de depozitare a rezervorului; unitate de control, electrica
conectata la o pompa de lichid de răcire; agitator şi senzor de temperatură exterioară a aerului,
laptelui, lichidului de răcire. Jos se află rezervorul de acumulare care se umple cu fără riscuri pentru
mediu cu un lichid netoxic. Rezervorul de acumulare de sus se umple sub formă de capacitate
cumulativă, care este într-un vas gol. În partea de sus a rezervorului este instalat ventilator, dar in
interior sunt instalate permanent duze, conectate prin conducte cu supape de reglare, cu pompa de
răcire cu lichid şi cu partea superioară a rezervorului inferior de stocare. Partea inferioară a
capacităţii de acumulare a conductei este conectată la partea superioară a rezervorului inferioar de
stocare. Invenţia îmbunătăţeşte capacitatea de acumulare, capacitatea de răcire şi fiabilitate sporită la
temperaturi joase ale aerului.
Inventia se refera la domeniul de răcire a produselor agricole, inclusiv laptelui, şi poate fi utilizată în
producţia agricolă, industria alimentară, precum şi prelucrarea produselor de stocare.
Cunoscut pentru dispozitiv de răcire a produselor agricole, în special pentru lapte, folosirea răcirii
naturale. A se vedea, de exemplu, "Dispozitivul pentru răcirea laptelui, AS URSS numărul 1124167,
numărul BI 42 din data de 15.11.84 care conţine un schimbător de căldură, receptorul rece, o pompa
pentru a circula răcirea prin conducte.
Dezavantajul acestor dispozitive este că au capacitatea mică de răcire precum şi de acumulare a
puterii şi fiabilitatea la temperaturi de aproape zero grade.
Dintre dispozitivele cunoscute cel mai apropiat de natura tehnică a invenţiei propuse este
"dispozitivul de răcire pentru exploataţiile agricole" (RF brevet numărul 2081564, BI № 17, 1997).
Dispozitivul conţine o maşină de frigidere cu un condensator, rezervor superior şi inferior cu
instalaţii de acumulare, respectiv, în aer liber şi în sala de producţie, un schimbător de căldură,
rotative cu duze de pulverizare şi plăci de aerodinamică, unitate de control, senzori de temperatură.
Coala

10 laptelui Coala - 10 -
Obiectivul invenţiei este de a creşte capacitatea de stocare, capacitatea de răcire şi fiabilitate în
condiţii adverse de temperatură. Rezultatul tehnic menţionat se realizează prin acumularea faptului
că rezervorul de jos este umplut fără riscuri pentru mediu cu lichide netoxice cu punctul de congelare
scăzut (de exemplu, o soluţie apoasă de clorură de calciu sau de sodiu), în el încăpînd rezervoare cu
navele subţire cu pereţi elastici, făcuţi, de exemplu, din metal sau plastic umplut cu cu lichid îngheţat
la temperaturi scăzute (de exemplu apa) care se întăresc cu ficsatori şi sunt izolaţi sau conectaţi cu o
conductă între ei şi cu găuri de scurgere şi umplere amplasate pe peretii de jos a rezervorului de
stocare iar rezervorul de sus de acumulare se umple sub formă de capacitate cumulativă, care este
într-un vas gol, cu distanţa dintre marginea ei de jos şi marginea de jos a capacităţii de acumulare, iar
la partea de sus a rezervorului este instalat un ventilator, dar in interior sunt instalate permanent
duze, conectate prin conducta supapei de reglare, cu pompa de răcire a lichidului şi partea
superioară a rezervorului de stocare de jos şi partea de jos a rezervor conectat prin conducte la partea
superioară a rezervorul de stocare inferioar, cu o gaură între marginea superioară a capacităţii de
acumulare şi suprafaţa laterală a vasului gol închis.
Esenta inventiei se explică prin desen, care arată forma generală a unităţii de refrigerare pentru răcire
folosind lapte rece natural.
Setul include: masina de refrigerare 1, rezervorul de acumulare de sus 2, care figurează în aer liber,
sub el în sala de producţie se acumulează un rezervor mai mic 3 cu un evaporator 4 a unităţii
refrigerare de 1, rezervor de stocare 5 cu un mixer 6 şi o cămaşî de răcire (secţiunea) 7, combinate cu
partea superioară şi porţiunile de jos a rezervorului de stocare 3, unitate de control 8, electric este
conectat la pompa de răcire 9 şi 10, a mixerului 6, cu senzori de temperatură a aerului 11, lapte 12,
lichid de răcire13; cu rezervor mai mic de acumulare 3 care este umplut cu lichide netoxice cu un
punct de congelare scăzut (de exemplu, o soluţie apoasă de clorură de calciu sau de sodiu), şi în ea
plasate 14 containere cu elastic subţire, făcut, de exemplu, din metal sau plastic, umplute cu lichid
îngheţat la temperaturi scăzute (de exemplu apa), care contine fixatori 15 şi sunt izolate sau prin
conducte conectate între ele şi cu găuri de scurgere şi umplere amplasate pe peretii de jos a
rezervorului de stocare 3 (nu apare), partea de jos a rezervorului este conectat la o cămaşă de răcire 7
a schimbătorului de căldură 5 pentru lapte, în care la rândul său, este conectat la partea de sus,
inferioară a rezervorului de stocare 3, şi rezervorul de sus de acumulare 2 se face cu o capacitate
acumulată 16, care se află într-un rezervor gol 17 cu formarea distanţei dintre marginea ei de jos şi
marginea de jos a capacităţii de acumulare 16, cu partea de sus a rezervorului gol 17 este instalat
ventilatorul 18, dar in interior sunt permanent instalate sisteme de irigare cu duze de pulverizare 19,
conectate prin conducte cu valva de expansiune 20, pompa a lichidului de răcire 10 şi partea
superioară a rezervorului inferioar de stocare 3, în timp ce partea de jos a capacităţii acumulate 16
este conectat prin conducte la partea superioară a rezervorului inferioar de stocare 3, cu o gaură între
Coala

marginea superioară a capacitaţii acumulative 16 şi suprafaţa laterală a rezervorului-gol 17 închise
cu robinetul 21.
Unitatea de racire pentru racirea laptelui cu ajutorul răcirii naturale, funcţionează după cum urmează.
Laptele provine de la animale în rezervorul schimbatorului de caldura 5 pentru lapte. În sezonul rece,
caracterizat prin temperaturi negative a aerului înconjurător, comanda de la unitatea de control 8
include un mod de acumulare a pompei de răcire a lichidui 10 şi ventilatorul 18. Echipa formată
pentru a integra semnale ale temperaturii aerului exterior senzor 11 şi de răcire 13. Condiţii posibile
de a pune în funcţiune pompa de răcire a lichidului 10 şi ventilatorul 18 sunt următoarele:
temperatura aerului înconjurător este zero grade sau negativ, precum şi a lichidului de răcire nu este
mai mică de 1°C. Pompa cu lichidul de racire 10 livrează lichidul de răcire spre duzele cu aspersoare
19, situate într-un rezervor gol 17, în care lichidul răcit este pulverizat. În rezervorul gol 17,
ventilatorul 18 este alimentat cu aer rece cu temperaturi nu mai jos de yero grade. Lichidul răcit
ajunge în partea de jos a capacităţii de acumulare 16 de top 2 şi rezervorul de stocare printr-un
gazoduct intră in rezervor mai mic de acumulare izolat 3, în cazul în care are loc acumularea de frig.
La temperaturi negative de îngheţare a lichidului răcit de intrare (de exemplu apa), situat in
rezervoarul 14, care în mod dramatic creşte capacitatea de acumulare a rezervorului de stocare mai
mic 3. Aerul rece care intră în rezervorul gol 17 după răcire direcţia de stropire a lichidului se
modifică şi merge în gaura dintre marginea superioară a capacităţii acumulative 16 şi suprafaţa
laterală a peretelui tubular 17, închis cu robinetul 21.
Procesul de răcire a laptelui, efectuat în rezervorul schimbătorului de căldură 5, unitatea de control 8
cu senzorii de temperatură 12 include pompa de răcire a lichidului 9. Lichidul de răcire intră în
camaşa de răcire (pct.) 7 a schimbătorului de căldură 5. Includerea mixerului 6 împiedică congelarea
laptelui direct de la suprafaţa de răcire a schimbătorului de căldură pentru lapte 5 cu temperaturi
medii în volumul său. Temperatura medie a laptelui se înregistreaza cu senzorii de temperatură 12.
După atingerea temperaturii lichidului de răcire, setul de pompe de răcire 9 la la comanda senzorului
de temperatură 12 este oprit.
În sezonul cald, răcirea rezervorului lichidului de răcire 3 se face de la evaporatorul 4 a

masinei de refrigerare 1 se include cu unitatea de control 8 la ordinea senzorilor de temperatura a
aerului 11 şi de răcire 13. Acesta este răcit cu lichidul de răcire cu punctul de îngheţ redus, situată în
partea inferioară a rezervorului de acumulare 3. Racirea se face la temperaturi subzero. Apărută în
cele 14 rezervoare, gheaţa măreşte capacitatea de acumulare din partea de jos a rezervorului de
stocare 3.
Capacitatea de răcire şi capacitatea de stocare a rezervorului de jos 3 cresc de-a lungul anului odata
Coala

cu aerul rece primit de la evaporatorul 4 a masinei de refrigerare 1 şi rezervorul de stocare 2.
Separarea particulelor de lichid răcit situate în aerul răcit furnizate de ventilatorul 18 de la un
rezervor gol 17 are loc, după cum urmează: aerul răcit prin pulverizare trece prin partea dintre
marginea de jos a rezervorului gol 17 şi suprafaţa lichidului de răcire, acumulata în partea de jos a
capacităţii acumulative 16, brusc îşi schimbă direcţia, care promovează separarea de particule de
lichid răcit şi previni scoaterea lor din rezervorul de stocare 2. Apoi, aerul trece prin picuratorul 21,
care în continuare separa particule rămase răcite. Dupa dezactivarea pompa a lichidului de răcire 10
din rezervorul de stocare 2 fluxurile se acumulează in rezervorul inferior 3.
Prezenţa rezervorului 14, umplut cu lichid de congelare (apa), care se depune în rezervorul de jos 3
reduce volumul necesar de lichid de răcire în circulaţie.
Unitatea propusa de refrigerare cu folosirea laptelui rece natural a crescut capacitatea de stocare,
capacitatea de răcire, fiabilitate la temperatură joasă.
Cererea pentru invenţie

1. Unitatea de racire pentru racirea laptelui cu ajutorul recelui natural, care conţine o maşină de
refrigerare; rezervor de acumulare in partea de sus, situat sub unitatea de fabricare a rezervorului mai
mic unde se acumulează unitatea de evaporator de refrigerare; rezervor-schimbător de căldură cu un
agitator şi de răcire conectat la partea superioară şi cu porţiunile mai mici de depozitare a
rezervorului; unitate de control, electrica conectata la o pompa de lichid de răcire; agitator şi senzor
de temperatură exterioară a aerului, laptelui, lichidului de răcire. Jos se află rezervorul de acumulare
care se umple cu fără riscuri pentru mediu cu un lichid netoxic. Rezervorul de acumulare de sus se
umple sub formă de capacitate cumulativă, care este într-un vas gol. În partea de sus a rezervorului
este instalat ventilator, dar in interior sunt instalate permanent duze, conectate prin conducte cu
supape de reglare, cu pompa de răcire cu lichid şi cu partea superioară a rezervorului inferior de
stocare. Partea inferioară a capacităţii de acumulare a conductei este conectată la partea superioară a
rezervorului inferioar de stocare.
2. Unitatea de răcire pentru răcirea laptelui cu ajutorului răcirii naturale după cererea 1, unde
rezervoarele sunt ataşate bretele si tevi conectate între ele cu găuri de scurgere şi cu umplere
amplasate pe peretii de jos a rezervorului de stocare.
Coala

Unitatea de refrigerare cu utilizarea răcirii naturale pentru ferme.
(11)2185055
Inventia este destinata utilizării în răcirea produselor agricole, în special a laptelui şi poate fi utilizata
în producţia agricolă, industria alimentară, precum şi de prelucrare şi de depozitare a laptelui şi a
altor alimente. Inventia prevede o reducere a consumului de metal şi creşte capacitatea de răcire în
zona de aproape de zero grade temperatura aerului ambiant, creşte timpul efectiv al ciclului anual.
Instalatia pentru racirea laptelui (аut. St URSS 1124167, F 25 D 1 / 00, Buletinul Invenţii 42, 1984),
conţine un schimbător de căldură, răcitor lichid de răcire, sistem de conducte, valve, pompe.
Aceasta include un schimbător de căldură montat în aer liber. În partea de jos a acestuia pe suprafaţa
exterioară a camerei de admisie este instalat un rezervor şi o linie de priză conectat la acesta. Dupa
pompa, supapa conductei este conectata la schimbătorul de căldură şi a sistemului de drenare a
exploataţiei. Mai sus de camera de intrare este instalata ţeava de drenaj. Ţeava de alimentare prin
supapa este conectata la sistemul de apă în fermă.
Rezultatul tehnic a dispozitivului se realizează prin faptul că partea de jos a răcitorului pe suprafaţa
exterioară a camerei de admisie este instalata într-un rezervor şi linia de evacuare conectata la acesta,
şi după pompă, prin supapă este conectat la schimbatorul de caldura si sistemul de drenaj de la
ferma, în timp ce în partea de mai sus a camerei de admisie este instalata o ţeavă de drenaj iar ţeava
de furaje prin supapă este conectată la sistemul de apă în fermă.
Unitate de răcire cu utilizarea răcirii naturale pentru ferme conţine: răcitor cu lichid de răcire 1,
executat în forma unui rezervor cu partea de sus deschisă, în partea de jos are stabilită o conductă de
alimentare 2 de la un capăt al căreia pe verticală, există una sau mai multe duze de lichid de răcire 3,
şi celălalt capăt este conectat la schimbatorul de caldura 4 şi prin supapa 5 cu o sistemă alimentare
cu apă la fermă, iar în partea de jos a răcitorului cu lichid de răcire 1 pe suprafaţa exterioară a
camerei de admisie 6 este instalat un rezervor conectat la conducta de evacuare 7 , conectate la
pompa 8, instalate în spaţii comerciale şi în continuare, supapa 9 - cu un schimbator de caldura 4,
precum şi cu sistemul de drenaj de la fermă, dar mai sus de camera de primire este instalată conducta
de scurgere 10 şi partea de sus a răcitorului cu lichid de răcire 1 peste pulverizatorul cu lichid de
răcire 3 este instalat un ventilator 11, peste care este instalat ecranul 12.
Unitate de răcire cu utilizarea răcirii naturale pentru ferme funcţionează, după cum urmează.
Răcitorul pentru lichid de răcire 1 este umplut cu lichid de răcire - nivelul de apă care ar trebui să
ajungă la partea de jos a ţevii de evacuare 7. Apa primită începe să răcească aerul atmosferic pînă la
congelare. Pentru a intensifica răcirea poate fi pornit şi ventilatorul 11, situat sub ecranul 12.
Înainte de refrigerare, sistemul de conducte sub presiune pompează apa prin sistem în fermă. Apa
curge, respectiv, prin intermediul conductei de alimentare 2 în răcitorul 1. Apa se acumulează pe
suprafaţa de gheaţă sau de amestec de apă-gheaţă şi în camera de primire 6. curgerea apei continuă
pînă va atinge nivelul său din partea de jos a conductei de scurgere 10. Apoi întoarce pompa 8.
Amestecul de apă răcită-gheaţă intră în schimbătorul de căldură 4, şi raceste laptele prin ţeava furaje
2 ajunge în duyele lichidului de răcire 3 şi în continoare apa răcită sub influenţa aerului rece vine de
la ventilatorul 11, se acumulează pe suprafaţa stratului apă - gheaţă în camera de admisie 6, de unde
prin conducta de evacuare 7 intră în pompa de centrifugare 8 şi ciclul se repetă.
După răcirea laptelui, fluxul lichidului de răcit, prin intermediul conductei 7, pompei 8 şi supapei 9
se varsa in canalizarea fermei. În această conductă, legătura la schimbătorul de căldură, se face prin
ventilul 9. Apa în răcitorul pentru lichid de răcire 1 coboară la nivelul iniţial, şi anume la nivelul
gaurei conductei 7. După aceasta apa este descărcată într-o canalizare şi prin conducte la trecerea în
Coala

aer liber, previne decongelarea conducte. Sistemul este din nou gata pentru procesul de răcire.
Prin completarea cu apă a răcitorului pentru lichid de răcire 1 mai ales la aproape zero grade
temperatură, la ridicarea apei, gheaţă poate pluti. Cu toate acestea, acest lucru va creşte numai în
zona de contact a maselor de apă cu gheaţă şi, în consecinţă, capacitatea totală de răcire a sistemului.
În acelaşi timp, în camera de primire 6 va fi acumulată cu lichid de racire, care va asigura o buna
funcţionare a instalaţiei.
Conexiunea ţeava de evacuare 7, prin supapa 9 cu sistemul de drenaj, cu canalul de scurgere a apei
garantează curgerea apei"in plus" la ferma aflată la nivelul inferior al ţevii de scurgere 10 în
canalizare.
Astfel, utilizarea de instalaţii frigorifice cu ajutorul răcirii naturale pentru ferme ar reduce sistemul
de metal, ar creşte capacitatea de răcire, aproape de zero grade temperatură şi ar creşte semnificativ
perioada de lucru în timpul ciclului anual.
Cererea pentru invenţie:

Unitate de racire cu ajutorul răcirii naturale pentru fermele de lapte, care conţine un schimbător de
căldură montat în aer liber. În partea de jos a acestuia pe suprafaţa exterioară a camerei de admisie
este instalat un rezervor şi o linie de priză conectat la acesta. Dupa pompa, supapa conductei este
conectata la schimbătorul de căldură şi a sistemului de drenare a exploataţiei. Mai sus de camera de
intrare este instalata ţeava de drenaj. Ţeava de alimentare prin supapa este conectata la sistemul de
apă în fermă.
Coala

Motivarea tehnico-economică
Invenţiile prezentate se referă in general la industria laptelui, fiind utilizate pentru răcirea şi păstrarea
laptelui.
Pentru răcirea laptelui in condiţii de ferma se foloseste apa rece, gheata si agregate frigorifice. Apa
rece si gheata se folosesc la ferme cu efective mici de vaci si in gospodariile individuale
La ferme cu efective mari de vaci de lapte racirea laptelui se efectueaza folosind surse de frig
artificial. Pentru obţinerea frigului se folosesc agregate frigorifice de diferite tipuri, iar in calitate de
agent frigorific se utilizeaza freon, amoniac sau clorura de metil. Răcirea laptelui se realizează prin
schimbul de caldura dintre lapte şi suprafata racită a instalaţiei de racire.
Aceste invenţii le-am ales datorită avantajelor deosebite pe care le posedă şi anume că preved o
reducere a capitalului şi a costurilor de operare pentru echipamentele de răcire a laptelui, cresc
eficienţa şi intensitatea procesului de răcire a laptelui şi extind domeniului de aplicare a
dispozitivelor.
Utilizarea invenţiilor duc la extinderea sferei de aplicare a dispozitivelor de reducere a capitalului şi
a costurilor de exploatare, cresc eficienţa şi siguranţa ecologica a procesului de răcire.
Obiectivul invenţilor constă în a extinde funcţionalitatea rezervoarelor, pentru a asigura
universalitate acestora, reducerea consumului de energie şi costurile de funcţionare pentru răcire,
depozitare şi transport de lapte.
Invenţiile îmbunătăţesc capacitatea de acumulare, capacitatea de răcire şi fiabilitate sporită la
temperaturi joase ale aerului.
Acestea preved o reducere a consumului de metal şi creşc capacitatea de răcire în zona de aproape de
zero grade temperatura aerului ambiant, cresc timpul efectiv al ciclului anual.
Instalaţia pentru pasteurizare-racire pe care l-am ales in descriere la proiectul de curs asigura o
incalzire omogena, modificari minime in compozitia şi structura fizico-chimica a laptelui.
Deasemenea are loc distrugerea maximă a microflorei din lapte şi pe cit este posibil - procesului de
pasteurizare se desfasoara in absenta aerului. In afara de aceasta, el este comod in exploatare, ieftine
şi cu dimensiuni comode pentru utilizare.
Pasteurizatorul cu placi are dimensiuni mai mici in comparatie cu cel tubular. El este alcatuit
dintr-o serie de placi unite intre ele, care formeaza sectii separate - de preincălzire, pasteurizare (daca
se prevede conform tehnogiei) şi sectia de racire a laptelui. Laptele in strat de 2-4 mm circula in
Coala

contracurent cu agentii de incalzire si racire, avind la iesire temperatura de 4-6 °C. Procesul
tehnologic decurge in flux continuu, fiind mentinut si controlat de dispozitive automate. Capacitatea
acestor aparate variaza de la 1000 l/ora pina la 15-25 mii l/ora.
Acest utilaj este foarte eficace, deoarece permite economisirea in sectia de recuperare a 90% din
caldura consumată, iar cantitatea de abur pentru pasteurizare se micsoreaza de 8-10 ori.
Pasteurizatoarele cu plăci au căpătat o răspîndire mare datorită avantajelor pe care le prezintă şi
anume:
- concentrarea mare de suprafaţă de transfer de căldură(se poate ajunge pînă la 200
m2/m3 de aparat).
- transfer de căldură intens datorită grosimii mici a peliculei de lichid (max 5 mm) şi
turbulenţei provocată de ondulatiile plăcilor(se poate ajunge la coeficienţi de transfer
de căldură între 2000-5000 W/m2K).
- rezistenţa hidraulică relativ mică la curgerea fluidelor.
- curăţirea relativ uşoară, evitarea depunerilor,posibilităţi de aderare uşoară la diferite
scopuri.
- se pot realiza uşor unităţi de suprafaţe de transfer de căldură(se poate ajunge la unităţi
care să aibă pînă la 200 m2 de suprafaţă de transfer de căldură).
- se pot monta înseriate astfel ca să realizeze schimb de căldură în zone consecutive şi
prin aceasta să poată ajunge la recuperarea de căldură pîna la 70-85%, aceasta
contribuind atit la economia de căldură, cît şi la realizarea transferului de căldură la
diferenţe de temperaturi mici.
- Satisfac cele mai exigente condiţii de igienă. Se curăţă uşor atit pe cale chimică cu
ajutorul soluţiilor de spălare, cit şi pe cale mecanică.
Coala

Construcţia şi principiul de funcţionare a liniei tehnologice
Linia tehnologica de fabricare a laptelui pasteurizat de consum include urmatoarele componente:

 Pompa
 Contor
 Racitor cu placi
 Rezervor pentru laptele crud
 Rezervor pentru laptele normalizat
 Instalatie pentru reconstituirea laptelui praf
 Rezervor cu nivel constant
 Pompa centrifugala pentru lapte
 Pasteurizator racitor
 Separator curatitor de lapte
 Omogenizator
 Instalatie de pasteurizare tubulara
 Rezervor pentru laptele pasteurizat.
Materia prima din rezervorul (1)se pompeaza la instalatia de racire cu ajutorul pompelor. Pompa este
o masina hidraulica de forta care transforma energia mecanica a motorului in energie de miscare a
lichidului. Materia ajunsa in racitorul cu placi (3) va fi tratata termic la temperatura 90-950C, si se
mentine timp de 5-20min. si se raceste in flux la temperatura 50-700C.
Laptele este vehiculat mai departe in rezervorul pentru laptele normalizat (5) , aici se petrece
operatia prin care se aduce continutul de grasime al laptelui la o anumita valoare, in vederea
asigurarii unei calitati constante produsului finit.Aceasta presupune in majoritatea cazurilor o
reducere a continutului initial de grasime cu ajutorul separatoarelor centrifugale.In situatia in care se
prelucreaza cantitati mari de lapte, normalizarea se obtine prin reglarea separatorului in functie de
continutul de grasime al laptelui materie prima.Deoarece practic continutul in grasime al laptelui
integral receptionat variaza in limite destul de largi normalizarea se face prin amestecarea laptelui
integral cu o anumita cantitate de lapte smantanit, in tancuri.
Coala

Pentru separarea grăsimii, laptele se incălzeste in zona de preancălzire a pasteurizatorului la
temperatura de 35-45°C și este introdus in tamburul de separare al separatorului centrifugal (7d).
Odată cu separarea grăsimii are loc si o curătire a laptelui, impuritătile din lapte adunandu-se pe
peretii capacului tamburului si se elimină prin demontarea si curătirea manuală a tamburului.
Dupa aceasta laptele este dirijat in omogenizator, unde are loc procesul de omogenizare.
Omogenizarea laptelui se face în scopul stabilizării emulsiei de grăsime datorată reducerii
diametrului globulelor de grăsime de la o medie > 3.5 - 5 µm până la o medie de < 2 µm. La
omogenizare se formează noi globule de grăsime a căror membrană este diferită de cea a globulelor
iniţiale de grăsime. Omogenizarea laptelui de consum se face într-o singură treaptă de presiune (100-
200 kgf/cm3), temperatura de omogenizare fiind de 60-80°C.
Mai departe laptele este vehiculat spre instalatia de incalzire tubulara.Aici are loc incalzirea la
temperaturi mai mari (până la 90 - 135 ° C),acestea sunt formate din două tobe, care se acoperă cu
capace. Incălzirea la temperatura de pasteurizare are loc cu apă caldă. Pe partea interioară a
capacelor sunt partiţii pentru trecerea fluxului de rotaţie de lapte de către tuburi de încălzire
(secţiuni). Laptele trece prin partea de jos a tamburului, în care el în mod repetat secvenţial trece prin
stratul de tuburi.Apoi acesta trece in rezervorul pentru lapte pasteurizat, de unde pleaca spre a fi
ambalat.
Prin asigurarea unei eficiente de pasteurizare corespunzatoare va trebui sa se tina cont de:
· Curatirea(centrifugarea) corespunzatoare a laptelui inainte de pasteurizare.
· Igienizarea minutioasa a pasteurizatorului, timpul si temperatura optima de pasteurizare.
· Siguranta de functionare a pasteurizatorului.
Coala

Construcţia şi principiul de funcţionare a instalaţiilor pentru încălzire
şi răcire
Instalatii de incalzire tubulare sunt concepute pentru încălzirea laptelui, înainte de separare (de la
10 la 50 ° C) este prezentată în figura. 1. Încălzitorul este format din 2 ţevi cu placi, cu diametrul de
28 mm şi o lungime de 1200 mm. Laptele trece succesiv prin conducte şi este încălzit de aburul care
intră în atmosferă.
Instalatiile de incalzire tubulare sunt concepute pentru a incalzi la temperaturi mai mari (până la 90
- 135 ° C),acestea sunt formate din una sau două tobe, care se acoperă cu capace. Pe partea interioară
a capacelor sunt partiţii pentru trecerea fluxului de rotaţie de lapte de către tuburi de încălzire
(secţiuni). Laptele trece prin partea de jos a tamburului, în care el în mod repetat secvenţial trece prin
stratul de tuburi, schimbând direcţia de mişcare a lui. Partiţiile instalate orizontal în interiorul părţii
de jos a tamburului, împărţind cavitatea în niveluri. Deaceea, apa caldă este furnizată de la pompa de
cazan circulînd în contracurent cu laptele, care trece în fiecare nivel al tamburului. Instalatia de
incalzire tubulară instalată în liniile de pregătire a laptelui pentru a fi condensat, precum dar este şi
utilizată în producţia uleiului.
În funcţie de cerinţele tehnologice pentru instalaţiile de încălzire tubulare acestea pot fi diferite.
Atunci când acestea sunt utilizate ca instalatii de incalzire inainte de separare, acestea ar trebui să
lucreze pentru rate minime a fluxul de lichid, cu scopul de a asigura un transfer intensiv de căldură şi
să reducă la minimum depunerile de proteină de pe suprafaţa de încălzire.
În instalatii de incalzire tubulare, concepute pentru a incalzi la temperaturi mai mari, se poate de
crescut semnificativ viteza fluxului.
Instalatiile de incalzire tubulare sunt compuse din următoarele:
1-şurub
2-dispozitiv de srtîngere
3-corp
4-izolaţie
5-cămaşă
Coala

6-ţeavă
7-cauciuc pentru etanşietate
8-capac.
Fig.1 Instalaţia de incălzire tubulară
Instalaţiile de răcire reprezintă un set de plăci de schimb de căldură. Plăcile sunt ştampilate, lipite
la periferia sigiliilor de cauciuc. Ele sunt realizate din oţel inoxidabil. Pe o parte dintre plăci curge
produs, precum şi pe de altă parte – agentul frigorific sau de încălzire(apă rece, saramură, apă caldă).
Aceste dispozitive pot fi cu una şi două piese. Într-un aparat de-a secţiunii de încălzire este realizată
cu apă fierbinte (incalzitor), precum şi de răcire - apa rece sau saramură (coolere).
Aceste aparate pot fi cu o secţie sau cu două. În instalaţia cu o secţie încălzirea se efectuează cu apă
caldă, iar răcirea cu apă rece. În instalaţia cu două secţii –in prima secţie –cu lapte fierbinte (secţia
regenerativă), a doua secţie -cu apa fierbinte incalzita in cazane (de încălzire), precum şi răcirea - în
prima secţie cu apă iar în a doua – agent frigorific. Acest produs trece în prima şi a doua secţie în
concordanţă
Coala

- Racirea laptelui cu instalatii frigorifice :
Instalatiile frigorifice sunt utilizate in laptarii atat pentru racirea laptelui imediat dupa muls cat
si pentru mentinerea unei temperaturi scazute a laptelui pe tot timpul pastrarii in tancurile de
depozitare sau a derivatilor din lapte (smantana, branza) in dulapuri sau camere frigorifice. In laptarii
se utilizeaza cel mai perfect instalatiile frigorifice cu compresor. Temperatura de racire a unei
instalatii frigorifice depinde de temperatura de evaporare a agentului frigorific ; cu cat aceasta
temperatura este mai joasa cu atat este mai joasa temperatura creata de agentul frigorific, deci de
instalatie.
- racirea laptelui –se face in ultima parte a instalatiei de pasteurizare prin care circula
agentul frigorific care asigura laptelui o temperatura de 4-6 C dupa care aceasta se depoziteaza in
tancurile izoterme de unde trece in fabricatie ca lapte de consum sau pentru preparatele din lapte.
Indiferent de produsele lactate care se proceseaza, fazele tehnologice descrise anterior sunt
obligatorii in obtinerea unor produse salubre.
In cazul instalatiilor cu racire indirecta saramura din corpul evaporatorului poate avea diferite
concentratii, concentratia saramurii se alege in functie de temperatura de racire dorita. Punctul de
inghet al saramurii este cu atat mai coborat cu cat concentratia este mai mare si se alege astfel incat
sa fie cu cel putin 10 C sub temperatura de inghet a corpului ce trebuie racit. In mod obisnuit pentru
racirea laptelui se foloseste saramura in concentratie de 18 – 21 %.
Racitoarele de lapte pot fi plane sau cu placi
Racitoarele plane cu aceiasi constructie ca si cele folosite la racirea cu apa, acestea pot
constitui serpentina evaporatorului instalatiei frigorifice, agentul de racire fiind chiar agentul de
racire a instalatiei sau poate fi folosit un agent indirect (apa racita sau saramura) preluat cu o pompa
dintr-un bazin de racire, in care este instalata serpentina evaporizatorului. La racirile plane cu doua
sectii in sectia superioara preracirea cu apa iar in sectia inferioara racordata la instalatia frigorifica se
face racirea profunda.
Racitoarele cu placi au ca parte activa o serie de placi stantate astfel incat sa formeze prin
suprapunere un canal sinuos, placile sunt etansate cu garnituri si presate formand corpul racitorului.
Racitoarele cu placi pot fi racordate direct la instalatia de muls cu transportul laptelui prin conducta,
laptele racit fiind depozitat in tancuri izoterme. Aceste racitoare pot fi utilizate si separat in laptarie
Coala

facand racirea laptelui ce se depoziteaza apoi in tancuri izoterme. In tara noastra se fabrica
racitoarele cu placi TRAP-3 cu 12 placi avand capacitatea de racire a laptelui de 3000 litri/h, si
TRAP-6 cu 24 placi avand capacitatea de 6000 litri/h, care folosesc ca agent de racire saramura
racita de evaporatorul unei instalatii frigorifice.
Pasteurizarea laptelui.
Prin aceasta operatie se urmareste distrugerea, sub actiunea temperaturii, a microorganismelor aflate
in stare vegetativa, inactivarea pentru o anumita perioada a celor sporulante si prelungirea duratei de
pastrare a laptelui. Intrucit germenii patogeni se gasesc in stare vegetativa, sub actiunea pasteurizarii
la temperaturi de 65-900 C si sunt practic distrusi in totalitate, asigurîndu-se obţinerea unui lapte
salubru. Astfel la temperatura de 750 C, aproape toţi germenii patogeni sunt distruşi în 2-12 secunde.
Cu cît temperatura este mai ridicată, cu atît scade timpul necesar distrugerii microorganismelor, deci
şi durata de contact a laptelui cu agentul de încălzire. În funcţie de valoarea temperaturii şi durata de
contact a laptelui cu reagentul termic, pot fi utilizate următoarele metode de pasteurizare:
 pasteurizarea joasă (sau de durată), care se realizează la temperatura de 63-650 C, timp
de 30 min. Este o metodă lentă, care necesită consum de energie termică. Se aplică cu
rezultate bune în pasteurizarea laptelui destinat fabricării brînzeturilor.
 Pasteurizarea înaltă( rapidă sau HTST-temperatură înaltă, timp scurt), care se realizează
la 72-740 C, cu o durată de 15 sec. Este folosită în producţie, deoarece permite
mecanizarea şi automatizarea operaţiei tehnologice.
 Pasteurizarea instantanee(tip flash sau fulger) prevede încălzirea laptelui la 80-900 C,
pe o durată de timp sub 10 sec, urmată de o răcire bruscă. Acest procedeu se aplică în
special laptelui cu o calitate mediocră.
Clasificarea pasteurizatoarelor
Pasteurizatoarele se clasifică după mai multe criterii şi anume:

1.După felul pasteurizării:
 pentru pasteurizare joasă(pasteurizatoare cilindrice)
 pentru pasteurizare rapidă şi instantanee(pasteurizatoare cu tambur rotativ,
pasteurizatoare cu plăci, pasteurizatoare tunel).
2. După felul energiei folosite:
Coala

 pasteurizatoare cu încălzire ( cu abur şi cu apă caldă)
 pasteurizatoare cu radiaţii ultraviolete.
 pasteurizatoare cu ultrasunete.
3. După modul de utilizare a căldurii:
 pasteurizatoare cu recuperare de căldură.
 pasteurizatoare fără recuperare de căldură.
4. După modul de pasteurizare:
 pasteurizatoare deschise.
 pasteurizatoare ermetice.
 pasteurizatoare cu vid.
Pasteurizatorul cu plăci
Este utilizat în industria alimentară în cazurile în care apare necesar transferul de căldură.
Pasteurizatoarele cu placi sunt utilizate ma frecvent, deoarece ele au dimensiuni mai mici in
comparatie cu cele tubulare. Ele sunt alcatuite dintr-o serie de placi unite intre ele, care formeaza
sectii separate- de preincalzire, pasteurizare si sectia de racire a laptelui. Laptele in strat de 2-4mm
circula in contracurent cu agentii de incalazire si racire, avind la iesire temperatura de 4-6 gradeC.
Procesul tehnologic decurge in flux continuu, fiind mentinut si controlat de dispozitive automate.
Capacitatea acestor aparate variaza de la 1000l/ ora pina la 15-25 mii l/ora.
Aceste utilaje sunt foarte eficace, deoarece permit economisirea in sectia de recuperare a 90% din
caldura consumata, iar cantitatea de abur pentru pasteurizare se micsoreaza de 8-10 ori.
Pentru pasteurizare se folosesc :
 Cazane sau vane de pasteurizare cu pereti dubli ;
 Pasteurizatoare cu placi.
Vane :
In industria alimentara se folosesc, pe scara larga, vanele paralele. In aceste vane,discurile
sunt presate pe corp cu o pana de impingere situata central. Aceste vane se fac din fonta, pentru
presiunea conventionala pana la 10 bari, in doua variante : cu inele de bronz 1 si 2 pentru apa si fara
inele, pentru gaz.
In comparatie cu ventilele, vanele prezinta urmatoarele avantaje :
 Opun o rezistenta mai mica mediului care circula ;
 Mediul poate circula in ambele sensuri ;
 Nu prezinta pericol din punct de vedere al socurilor hidraulice ;
Coala

 Au inaltime mai mica, ca dezavantaje, mentionam;
 Suprafetele de etansare sunt greu accesibile pentru rectificarea, ceea ce face ca reparatia
lor sa fie dificila ;
 In timpul deplasarii lor, suprafetele de etansare ale discurilor se freaca pe suprafetele de
etansare ale corpului si provoaca o uzura rapida a acestora ;
 La o temperatura inalta a mediului, dilatarea diferita a pieselor poate provoca blocarea
lor ;
 Vanele nu pot fi folosite pentru lichide care au substante solide in suspensie.
Vanele se fac cu axele cu filet exterior sau interior. Axele cu filet exterior sunt mai sigure si
de aceea se folosesc mai frecvent. Vanele se monteaza, de obicei, pe conductele de gaze si de aburi
de diametre mari, pe conductele de aer comprimat si pe conductele de apa, pe conductele care
transporta medii fara sedimente si pe conductele de vid, pe diametrul mare.
Se construiesc vane cu doua pene de distantare 1 si 2, montate pe aceeasi axa verticala. Asemenea
vane se folosesc, de obicei, de conductele de apa.
Utilizarea schimbătoarelor de căldură cu plăci este determinată de avantajele pe care le prezintă faţă
de celelalte tipuri de schimbătoare de căldură:
- transfer de căldură intens datorat îndeosebi peliculei de produs (valoarea coeficientului de transfer
termic poate ajunge la 6000-7000 );
- realizează economic un grad ridicat de recuperare a căldurii (60-70%) ceea ce duce şi la micşorarea
diferenţei de temperatură între cele două fluide care circulă prin schimbător;
- construcţie compactă pentru suprafeţe mari de transfer termic;
- pierderi de presiune relativ mici;
- automatizarea nu este mai complicată decât la alte tipuri de schimbătoare de căldură;
- cheltuielile de investiţii nu sunt mai mari decât la schimbătoarele de căldură tubulare de aceeaşi
mărime;
- construcţia şi exploatarea sunt mai simple.
- compactitatea mare ( suprafaţa specifică mare );
- grad de flexibilitate ridicat in realizarea suprafeţei de transfer şi aranjamentelor de curgere
- turbulenţă ridicată care are drept urmare realizarea unor valori mari ale coeficienţilor de transfer
termic;
- rezistenţă mare la murdărire şi la coroziune ;
- posibilităţi de curăţire relativ uşoară;
- uşurinţa rearanjării pentru îndeplinirea unei alte sarcini termice ;
- posibilitatea folosirii pentru fluide cu vâscozitate ridicată, fluide termolabile sau murdare;
Coala

- posibilitatea folosirii pentru recuperări avansate de energie;
- inerţie termică mică .
Acest pasteurizator este alcătuit în principiu dintr-o serie de plăci pe suprafaţa cărora este ştanţat
un profil, astfel încît prin presarea plăcilor una lîngă alta se formează între ele mici şanţuri prin care
circulă lichidul supus pasteurizării.
În constructia unui pasteurizator cu plăci se deosebesc următoarele părţi componente: corpul cu plăci
de diferite tipuri constructive şi funcţionale, postamentul suporţii plăcilor, mecanism de presare,
conducte de legătură, apărătură de reglare şi control. În corpul pasteurizatorului, plăcile formează
sectoarele de recuperare a căldurii, de pasteurizare, de răcire cu apă şi de răcire cu saramură. Plăcile
sunt din tablă subţire din oţel inoxidabil sau aluminiu sau de alte metale care corespun ca rezistenţă
la coroziune. Intr-un pasteurizator sunt următoarele tipuri de plăci:
 Plăci curente sau cu canale.
 Plăci pentru menţinerea de scurtă durată a lichidului.
 Plăci de capăt.
 Plăci intermediare sau de legătură.
Plăcile cu canale sau plăcile curente au diferite forme pe suprafaţa lor fiind ştanţate canale sau
ondulaţii adinci de 3-6 mm şi late de 20-80 mm, care măresc suprafaţa de schimb de căldură, ajută la
dirijarea deplasării lichidului sub formă de peliculă şi intensifică turbulenţa necesară măririi
coeficientului de transfer de căldură. Fiecare placă este prevăzută cu patru orificii situate in colţurile
plăcilor, care formează prin alăturare canale pentru intrarea şi ieşirea celor două lichide între care are
loc transferul de căldură. Pe faţa fiecărei plăci este realizată o adîncitură pe toată periferia, in care se
introduc o garnitură din cauciuc sintetic, care are rolul să asigure etanşietatea plăcii faţă de exterior
şi etanşietatea a două din canale care nu trebuie să comunice cu spaţiul dintre două plăci.
Plăcile din capăt sunt mai groase au numai una din feţe ondulate, faţa din interior şi au numai
două orificii prin care intră sau iese unul din fluide. Plăcile intermediare au deasemenea o construcţie
specială şi au rolul de a permite divizarea pachetului de plăci şi de a asigura trecerea lichidului de la
un grup de plăci la altul, evacuarea sau introducerea lui in sistem. Pentru a se reduce greutatea
plăcilor intermediare, interiorul lor poate avea formă de fagure. Lichidul circulă intr-un strat de 3-4
mm prin spaţiul liber pe o faţă a plăcilor, iar pe cealaltă faţă circulă in contracurent apă caldă sau
abur de joasă presiune.
Plăcile pentru depozitarea de scurtă durată au o gosime de 20-70 mm şi se montează

intercalat între plăcile cu canale in sectorul de pasteurizare avind rolul de a menţine fluidul la o
Coala

anumită temperatură şi o durată optimă de timp, pentru a asigura pasteurizarea sa daplină. Nervurile
sale sunt executate astfel incit să circule in cascade.
Transferul de căldură se realizează în condiţii corespunzatoare in contracurent, conform

figurii următoare.
Fig.2 Transferul de căldură in contracurent in sectoarele de lucru ale unui pasteurizator

cu plăci.
Procesul de lucru al pasteurizatorului cu plăci cuprinde mai multe operaţii în care lichidele între
care se fac schimburile de căldură circulă în contracurent pe o parte şi pe cealalta a plăcilor.
Pasteurizatorul cu plăci, considerat in cazul pasteurizării laptelui, are următoarele sectoare de
lucru(fig.3): două sectoare de recuperare a căldurii(C şi D), un sector de pasteurizare (E), un sector
de răcire cu apă(B) şi un sector de răcire intensă cu saramură sau cu gheaţă(A).
Coala

Fig.3 Procesul de lucru al pasteurizatorului cu plăci, în cazul pasteurizării laptelui.
Figura dată prevede următoarele:

1-sector de lucru cu plăci
2-pompă pentru lapte crud,
3-filtru sau separator centrifugal,
a-a- circulaţie lapte crud,
b-b- circulaţie apă fierbinte sau aburi de joasă tensiune,
c-c- circulaţie apă rece,
d-d- circulaţie apă cu gheaţă sau sărămură.
Laptele crud este dirijat cu ajutorul unei pompe în primul sector de recuperare a căldurii (C), unde,
circulind in contracurent cu laptele cald pasteurizat, îşi ridică temperatura de la 100-150 C la 300-400
C, după care este introdus într-un filtru sau separator centrifugal. De aici, laptele este trecut in cel de-
al doilea sector de recuperare a căldurii (D), in care circulă în contracurent cu laptele fierbinte
pasteurizat şi se incălzeşte la 500-600 C. Astfel preincălzit, laptele este introdus in sectorul de
pasteurizare în care pe o parte a plăcilor va circula lapte iar pe cealaltă parte abur de joasă presiune
sau apă caldă, temperatura sa ridicindu-se la 710-900 C(E). Apoi laptele pasteurizat trece printre
plăcile pentru deozitarea de scurtă durată la 710-900 C, prin cele două sectoare de recuperare a
căldurii (D şi C) unde va încălzi laptele crud şi se va răci la 300-350 C şi va intra în sectorul de răcire
cu apă (B), în care temperatura va scădea de la 300-350 C la 130-200 C. În sfirşit, astfel prerăcit
laptele intră in sectorul de răcire intens(A) unde, circulind în contracurent cu saramura de la o
instalaţie frigorifică sau cu apă răcită cu ghaţă, se răceşte de la 30-50 C fiind apoi dirijat la cisternele
de depozitare.
Coala

Pasteurizatoarele cu placi : Este cea mai cunoscuta metoda de pasteurizare industriala a laptelui.Ele
sunt construite din placi de otel inoxidabil pe suprafata carora sunt prevazute canale.Placile unite
prin presare una peste alta, formind sectiuni separate pentru anumite tipuri de caldura. Astfel, in
primul sector de schimb termic agentul de incalzire este apa fierbinte-abur, in al doilea sector laptele
pasteurizat incalzeste ce intra in pasteurizator, iar cel de-al treilea sector apa cu gheata este agentul
de racire a laptelui pasteurizat. Laptele este introdus in pasteurizatoarele cu placi cu ajutorul
pompelor centrifuge, prin fiecare sector prin care trece sufera o operatie de tratament termic.
1- Bazin de alimentare; 2- Pompă de lapte; 3-Pompă de apă caldă; 4- Dispozitiv de

automatizare; 5- Cap de recirculare; I- Sector de răcire cu apă răcită; II,III-
Schimbător de căldură; IV- Sector de încălzire; V- Sector de menţinere la cald
Pasteurizatoarele sunt formate dintr-o serie de placi din otel inoxidabil pe suprafata carora sunt
prevazute canale. Placile sunt stranse una langa alta, alcatuind sectiuni separate unde se face
schimbul de caldura. Laptele circula pe una din fetele placii, iar apa calda, aburul agentul de racire
sau laptele care cedeaza caldura pe cealalta parte a placii. Placile formeaza mai multe sectiuni astfel:
- preincalzirea initiala a laptelui de la 5-10 0C la 35-40 0C prin circulatie in contracurent cu laptele
cald pasteurizat(zona de recuperare I );
- preincalzirea a doua a laptelui de la 35-40 0C la 55-60 0C, tot pe seama laptelui pasteurizat( zona de
recuperare II );
Coala

- pasteurizarea propriu-zisa, unde laptele atinge temperatura dorita in functie de regimul ales;
- mentinerea de scurta durata la temperatura de pasteurizare;
- zona de racire cu apa unde temperatura laptelui scade la 15-25 0C;
- zona de racire finala in care laptele iesit din sectiunea de recuperare II ajunge la temperatura de 4-6
0
C, datorita circulatiei in contracurent cu apa racita la 0…+4 0C;
Pasteurizatoarele cu placi se compun dintr-o serie de placi din otel inoxidabil ondulate prin stantare.
Prin canalele de pe o parte a fiecarei placi circula lapte iar pe cealalta agentul de incalzire sau racire.
Placile avand intre ele garnituri de cauciuc sunt astfel grupate incat formeaza mai multe sectoare
unul sau doua sectoare de recuperarea unui sector de pasteurizare : un sector de mentinere la
temperatura de pasteurizare, un sector de racire cu apa si de racire profunda cu apa glaciala.
Principalul avantaj al pasteurizatoarelor cu placi consta in randamentul ridicat al schimbului termic

ce se datoreste atit faptului ca lichidele circula in strat subtire, cat si vitezei mari de circulatie. In
aceste conditii timpul de mentinere a laptelui la temperatura inalta este redus determinind modificari
fizico-chimice minimale.
Totodata pasteurizatoarele cu placi permit pasteurizare in flux, asigurand capacitati de productie mari
(20000l /h). Toate operatiile sunt automatizate, inclusiv spalarea si dezinfectia. In acest scop
instalatile de pasteurizare sunt prevazute cu dispozitive care permit functionarea si controlul automat
al intregului proces de pasteurizare :
• Termometre inregistratoare ;
• Dispozitiv de recirculare lapte insuficient pasteurizat si penuru reglarea automata a temperaturii de
pasteurizare ;
• Tablou comanda ;
• Dispozitiv de semnalizare optica si acustica.
Placile schimbatoarelor de caldura se construiesc intr-o mare diversitate si
se pot clasifica dupa profilul placii in :
- placi cu canale
- placi cu flux unic
- placi plane cu elemente pentru crearea turbulentei.
In general transferul de caldura prin placile cu canale este mai redus comparativ cu placile cu flux
unic. Viteza fluidelor prin canalele placilor este de 2÷2,5 m/s, iar marirea vitezei peste aceste valori
nu este recomandata din cauza ca determina o crestere a pierderilor de presiune, o marire insemnata
a presiunii de intrare a fluidului si, prin urmare, dificultati in etansarea intregii instalatii transversale,
in V sau cu proeminente circulare, cu d=20÷25mm,prin efectul de dezintegrare a filmului de curent,
Coala

prin schimbarile bruste ale sectiunii canalului si ale sensului de curgere, transforma curgerea
laminara in curgele turbulenta. Chiar la Re=150÷300 apare curgerea turbulenta, recomandata, iar
transferul de caldura prin convectie si conductie se realizeaza in conditii foarte bune.
Placile cu flux unic peliculare sunt cele mai raspandite tipuri de placi. Se impart in doua categorii :
peliculare si cu retea. La aceste tipuri de placi, lichidul se deplaseaza sub forma unor pelicule in
valuri, urmand configuratia geometrica a placii (viteza peliculei este de 0,3÷0,8 m/s).
Toate placile unui schimbator de caldura (placi normale, intermediare si de capat) sunt numerotate
de la 1 la n pentru a se putea respecta ordinea de montaj necesara circulatiei corecte a fluidelor si
sunt grupate in zone. Zona schimbatorului de caldura este cuprinsa intre doua placi intermediare ; se
caracterizeaza prin : natura fluidelor, schema de circulatie si regimul de temperatura. Placile normale
de schimb termic dintr-o zona formeaza unul sau mai multe pachete. Fiecare pachet are un numar de
canale (m) prin care fluidul se deplaseza pelicular.
Formula de aranjare a placilor este o fractie in care numaratorul reprezinta numarul pachetelor si
numarul canalelor din fiecare pachet pentru un fluid de lucru, iar numitorul reprezinta acelasi lucru
pentru celalalt fluid.
Pasteurizarea HTST
Pasteurizarea HTST se realizeaza de regula in pasteurizatoare cu placi care prezinta urmatoarele

avantaje:
• Permit o reglare riguroasa a regimului de pasteurizare si mentinerea constanta a acestuia in tot

timpul functionarii;
• Prin reducerea sau majorarea numarului de placi, capacitatea de prelucrare a instalatiei poate fi
modificata functie de necesitati;
• Asigura o buna utilizare a energiei calorice, datorita pe de o parte conditiilor in care se realizeaza
schimbul termic si pe de alta parte datorita sistemelor de recuperare a caldurii;
• Instalatia este foarte compacta iar schimbul de caldura propri-zis neavand piese in miscare este
robus in exploatare;
• Functionarea instalatiei poate fi complet automatizata realizandu-se o economie de forta de munca
si siguranta in eficienta exploatari;
• Spalarea si dezinfectia se poate face automatizat.
Pasteurizarea HTST sub vid(vacreatia):
Coala

Instalatia consta din trei camere care lucreaza sub vid prin care laptele trece in flux continuu. Laptele
intra in prima camera in care se pasteurizeaza. Aceasta camera lucreaza sub un vid de 0,68/0,81
kgf/cm2 care mentine o temperatura de 90-950C. Aburul saturat este alimentat la partea superioara si
prin condensarea acestuia temperatura laptelui creste la 430C la 90-950C. De aici laptele diluat este
dirijat catre partea superioara a celei de a doua camera care lucreaza sub un vid de 0,42-0,45
kgf/cm2. O parte din vapori de apa se elimina si produsul se raceste la 71-820C.
Impreuna cu vaporii de apa se elimina si o serie de substante volatile responsabile de anumite

defecte de aroma ale laptelui. In continuare laptele trece in a treia camera unde vidul este de 0.12
kgf/cm2 si temperatura de 430C. In aceasta camera din lapte se elimina si restul de abur condensat
initial si substantele volatile.
Timpul total de vacreatie este de 10 s.
Vidul in instalatie este produs de sistemul ejector-condensator. Aburul utilizat trebuie sa aiba puritate
ridicata iar cantitatea de abur introdusa in prima camera trebuie sa fie egala cu cantitatea de vapori
eliminata in celelalte doua camere.
Avantajele pasteurizarii HTST :

 Se pot trata cantitati mari de lapte ;
 Se realizeaza o incalzire omogena fara supraincalziri locale, gustul de fiert avand o
intensitate redusa ;
 Incalzirea are loc in sistem inchis, deci in absenta aerului prevenindu-se astfel
oxidarea lipidelor si vitaminelor ;
 Metoda este economica, instalatia functionand pe principiul recuperari caldurii;
 Spalarea dezinfectarea se face usor, mecanizat cu maxima eficienta;
 Cap acitatea de pasteurizare se modifica prin variatia numarului de placi;
 Instalatia ocupa un volum redus.
Dezavantajele pasteurizarii HTST :
 Nu se pot trata cantitati mici de lapte ;
 Eficienta distrugerii microorganismelor cu termorezistenta inalta este redusa ;
 Este necesar ca produsul sa fie automatizat ;
 Golirea instalatiei se face cu pierderi mai mari decat la pasteurizarea in vana ;
 Garniturile trebuie sa fie integrate pentru a se pastra entaseitatea intre placi.
Coala

Prin asigurarea unei eficiente de pasteurizare corespunzatoare va trebui sa se tina cont de:
Ø Curatirea(centrifugarea) corespunzatoare a laptelui inainte de pasteurizare.
Ø Igienizarea minutioasa a pasteurizatorului, timpul si temperatura optima de pasteurizare.
Ø Siguranta de functionare a pasteurizatorului.
Refrigerarea in aparate schimbătoare de căldură cu perete

despărţitor
Metoda este utilizată la răcirea lichidelor ( lapte, bere, vin, smintină, mixul de ingheţată ş.a.).
Răcirea se realizează in aparate schimbătoare de căldură in care de o parte a peretelui dispărţitor
circulă un agent de răcire, iar de cealaltă parte circulă lichidul care urmează a fi răcit. Agentul de
răcire poate fi un agent frigorific, un agent intermediar sau apa. Sint de preferat agenţii de răcire
care, in cazul unor eventuale scăpări prin neetanşeităţi, nu afectează calitatea produsului. Astfel de
agenţi sint apa, soluţia de alcool-apă ş.a. In cazul utilizării apei se pot utiliza scheme care cuprind
in circuitul apei şi un acumulator de frig sub formă de gheaţă. Aparatele schimbătoare de căldură
utilizate pot fi cu funcţionare discontinuă ( vane cu pereţi dublu, vane cu serpentină
imersată) sau cu funcţionare continuă ( aparate cu plăci, aparate multitubulare in manta, aparate cu
fascicol de ţevi in ţeavă, aparate ţeavă in ţeavă sau aparate cu stropire exterioară ).
Vanele cu pereţi dublu sint recipienţi in care agentul de răcire circulă in spaţiul dintre peretele
exterior şi cel interior, iar lichidul care trebuie răcit se află in recipient. Pentru mărirea vitezei de
răcire, la interiorul recipientului se găsesc agitatoare cu elice care, prin mişcarea imprimată a
lichidului, măresc coeficientul de convecţie termică. In cazul vanelor cu serpentină imersată,
Coala

agentul de răcire circulă la interiorul ţevilor serpentinei. Aparatele cu plăci sint larg utilizate
datorită avantajelor importante pe care le prezintă: coeficienţi globali de transfer termic
ridicaţi, consumuri specifice de metal mici, gabarite reduse, posibilitatea de a regla capacitatea de
răcire prin scoaterea sau adăugarea unor plăci, posibilitatea uşoară de curăţire şi dezinfectare
Calculul tehnologic al răcitorului cu plăci
Să calculăm răcitorul cu plăci.

În figura nr.1 este arătată schema de calcul a răcitorului cu plăci.
Înăutrul pompei circulă apă rece sau agent frigorific, dar deasupra circulă un strat subţire de lapte.
De calculat răcitorul cu plăci sau răcirea laptelui de la ti=850, daca suprafata răcitorului F=9,5m2.
Lungimea de lucru a răcitorului B=1,5m, diametrul tevilor este 35/37mm.
Coala

Diferenta marginala a t0 la irigatiile răcitorului se admite a fi 30 C. Daca admitem ca temperatura apei
inghetate t0=00C, atunci temperatura finala a laptelui va fi tf =41,50C. Constantele termofizice a
laptelui sunt urmatoarele: c=3940J/(kg*K), λ= 0.56 W/m·k, ρ=1020kg/m3, µ=1*10-3 Pa*sec/m2,
Pr=7,2. Constantele termofizice la temperatura initiala a laptelui sunt urmatoarele: c=3850 J/(kg*K),
λ=0,638 W/m·k, ρ=999,6 kg/m3, Pr=3,43, µ=0,58*10-3 Pa*sec/m2
Unde:
ti- temperatura initiala a laptelui[oC]
F-suprafata racitorului[m2]
B-lungimea de lucru a racitorului[m]
Dm-diametrul pompelor[m]
t0-tmperatura apei inghetate[oC]
tf-temperatura finala a laptelui(temperatura de racire)
c-capacitatea termica specifica a laptelui [J/(kg*K)]
λ-coeficientul de conductibilitate termica [W/m·k]
ρ-densitatea [kg/m3]
µ- viscozitatea dinamica [Pa*sec/m2]
Pr- criteriul lui Prendtl
Temperatura de iesire a apei in compartimentul de racire, n=3
clapte 3940
t med  (t i  t f )  t 0  * (85  3)  0  25,7 0 C
n * capa 3 * 4187
Temperatura medie a apei este tmed=120C.
Constantele termofizice a apei: c=4187 J/(kg*K), λ=0,574 W/m·k, ρ=1000 kg/m3, Pr=9,
µ=1,33*10-3 Pa*sec/m2
La o mica incalzire a apei in locul fluxului de rascruce admitem refluxul urmator:

ti  t f  85  3 56
kt  * 2,3 lg  * 2,3 lg  4,1.
(t i  t ies )  t f t f (85  25,7)  3 3
Ne luind in calcul regimul de temperatura, productivitatea usor se calculeaza din ecuatia fluxului
curentului. Din aparatul deschis pe peretele vertical pe care curge intr-un strat subtire lapte nivelul
fluxului de curent va fi:
2Bδwρ=m
Grosimea peliculei care curge este determinată de formula :
  53 2 (1)
Viteza scurgerii stratului de lapte se calculeaza:
 s  803  (2)
Coala

In formulele anterioare (1) si (2) cinematica viscozitatii se admite la temperatura initiala a laptelui
atunci cind λ=0,638 *10-6, inlocuind in formula(1) obtinem:
2
0,638
  5* 3  0,37mm
10 2
Viteza scurgerii stratului de lapte dupa formula(2) va fi:
0,638
 s  803  0,688m / sec
10 6
Consumul laptelui pe ambele parti a peretelui dupa fluxul curentului va fi:

m=2*B*δ*wn*ρ*h=2*1,5*0,37*10-3*0,6*1019*3600=2443,1 kg/h
unde:
ρ -densitatea laptelui la temperatura de racire=1019 kg/m3
h-durata de 3600 secunde
Aceasta productivitate este posibila luind in consideratie fluxul curentului. Pentru a asigura regimul
de temperatura dat trebuie sa verificam lungimea fluxului necesar.
Viteza de scurgere a apei in tevi este urmatoarea:
n*m 2443,1* 3
    2,11m / sec
0,785 * d *  apei * 3600 0,785 * 0,0352 *1000 * 3600
2
Unde: m- cantitatea de lapte consumat la racire [l]

1000-densitatea laptelui [kg/m3]
d-diametrul tevilor
Criteriul lui Reynolds pentru apa:

 * d *  2,11 * 0,035 *10 6
Re    55526,3
 1,33
Coeficientul de transmitere a caldurii va fi:
0,232 *  * Re 0, 72 * Pr 0 , 48 0,052 * 0,574 * 55526,30, 72 * 9 0, 48

2    6381,2w /(m 2 * k )
d 0,035
Re-criteriul lui Reynolds

Pr-criteriul lui Prendtl
Coeficientul reflectarii termice de la perete spre lapte se calculeaza in felul urmator:
1,89 1,89 * 0,567

1    1040w /( m 2 * k )
3 * mef .cr . 3
3 * 0,96 * 0,4 (3)
3
 2
10 3 *1019 2
Coala

De unde efortul critic pe temperatura medie a laptelui se calculeaza astfel:
mef .cr .  400  400 *1*10 3  0,4kg / sec
Coeficientul comun al degajarii se calculeaza dupa urmatoarea formula:

1
k
1  1
 
1   2
Unde: δ-este grosimea placii racitorului= 1 mm=0,001m
Inlocuind datele obtinem:

1 1
k   909,09W /( m 2  k )
1 0,001 1 0.00025
 
1040 15 6381,2
Determinam lungimea curentului:
 *  s *  rac * c * k t 0,00037 * 0,68 *1019 * 3940 * 4,1

L   4,5m
k 909,09
Suprafata de racire este data F=9,5 m2. Ţevile sunt sudate unele de altele prin intermediul jumper,
astfel încât o parte a generatorului cade din tuburile schimbătorului de căldură. Lungimea
generatorului este de aproximativ i=5 mm. Numarul de tuburi intr-un racitor este:
F 9. 5
n   79,1
  d  2i  B 3,14 0,037  2 * 0,005 *1,5
Lungimea de lucru in zona schimbului de caldura
L p  n *   d  i   79 * 3,14 *  0,037  0,005  7,93m
In aceasta lungime se includ ambele parti a racitorului. Lungimea primei parti L=2,375m. Inaltimea
pompei racitorului H=56*0,037=2,07m. Aceste marimi coincid cu cele din catalog.
Comparind datele calculelor cu lungimile reale, ne dam seama ca la temperatura data nu are loc
racirea laptelui.
Intradevar se poate
Fk 9,5 * 909,09 * 3600

m   1942,6kg / h
ckt 3940 * 4,1
Dupa datele din catalogul dat, productivitatea racitorului este 2000kg/h, de aceea partea de jos a
pompei se raceste.
Coala

Avind în considerare această opţiune de calcul, aplicam m  2000kg / h . Din ecuaţia de continuitate
a performanţelor în fluxul de 1,85 ori mai mare decât calcul termic. În prezenţa a secţiunii putem
mări temperatura finală de pina la 10 grade, atunci temperatura finală a secţiunii de apă este
t k  10 0 C .
Temperatura apei la iesire:

C lapte 3940
t iesire  *  ti  t k   0 
n * C apa 3 * 4187
Pentru sectia de apa:
ti  t c t t 85  23,5
kT   2,3 lg i ies  2,3 lg  1,81
 t i  ties   t k tk 10
O astfel de schimbare a temperaturii laptelui da un impact redus asupra coeficientului de transfer

termic global, deci suprafata secţiunei de apă o putem lăsa neschimbată:
mckT 2000 * 3940 *1,81

Fa    4,35m 2
k 3600 * 909,09
Suprafata sectiunii cu agent frigorific:
Fsar  Fracitor  Fa  9,5  4,35  5,1m 2
Temperatura initiala a agentului frigorific este t ag . fr  5 C . Atunci temperatura agentului frigorific

o
la iesire in care multiplicitatea n=3 va fi:

Clapte 3940
t iesire  *  t k  4  t p  * (10  4)  (5)  1,77 o C
n*m 3 * 2443,1
Temperature medie a laptelui in sectia agentului frigorific t med .ag . fr  7 C. Constantele termofizice
o
a laptelui: λ= 0.45 W/m·oC, ρ=1030kg/m3, µ=2,75*10-3 Pa*sec/m2.

Incarcatura va fi:
m 2000
m   0,139kg / s
3600 * 4 3600 * 4
Calculam coeficientul partial de transport de caldura de la perete spre lapte:
1,85   1,85
1    735w / m 2 * k
3*  * m 3
3 * 2,75 * 0,139
3
 10 3 *1030 2
α = coeficient partial de transport de caldura de la perete spre lapte.
Temperatura medie a agentului frigorific este t med .ag . fr  4 C. Constantele termofizice a agentului
o
frigorific sunt: λ= 0.52 W/m·oC, ρ=1183kg/m3, µ=3, 5*10-3 Pa*sec/m2, Pr=22.
Coala

In cazul multiciplitatii agentului frigorific n=3 viteza curgerii lui in tevi va fi :
m*n 3 * 2443,1
wag . fr    1,78m / s
 * 3600 * 0,785 * d 2
1183 * 3600 * 0,785 * 0,0352
Criteriul lui Reynolds pentru agent frigorific va fi:
W p  d   *10 3 1,78 * 0,035 *1183 *10 3

Re =   21172.
 3,5
Calculam coeficientul partial de transport de caldura de la agentul frigorific spre perete:
0,23 *  * Re 0, 72 * t 0, 48 apei.iesire 0,052 * 0,52 * 21172 0, 72 * 23,50, 48

1    4576,1w / m 2 * C o
d 0,035
Coeficientul global de transfer termic este:
1 1
k   666,66 w / m 2 * C 0
1  1 1 0,001 1
   
1   2 735 15 4576,1
Criteriile de temperatură pentru secţiunea de agent frigorific. k t  0,238. Suprafaţa de schimb de

căldură necesară este:
m * Clapte * k t 2000 * 3940 * 0,238

Fsc.cald    0,78m 2
3600 * k 3600 * 666,66
În conformitate cu calculele suprafaţa de schimb de căldură necesară este:

Fsc .cald  2,9m 2 . , prin urmare, se poate mari temperatura iniţială a agentului frigorific. Temperatura
minima a agentului termic poate provoca congelarea laptelui pe tevile mai mici. Pentru a testa
temperatura de congelare a laptelui trebuie să determinam tempera peretelui tevilor dupa formula:
 1 * t1   2 * t 2 735 * 7  4576,1* (4)

t peret .tevilor    2,47 o C
1   2 735  4576,1
Aceasta temperatura este mai joasa de temperatura crioscopica a laptelui = -0,5 ° C. Având în vedere
că agentul frigorific în conditiile producţiei se foloseste şi pentru alte scopuri, cu o temperatură
iniţială t i = -5 °C, insa cel mai bine este să nu se ridice aceasta temperatura, ci sa se ridice
temperatura iniţială a laptelui pe secţiunea agentului frigorific, fapt care va facilita lucru secţiunii de
apă, şi va elimina congelarea laptelui. Cu suprafaţa expusă la răcire, se va produce evaporarea, ceea
ce duce la pierderea unei părţi a produsului. In sectia agentului frigorific se petrece condensatia
aburilor in lapte. Dacă luăm temperatura aerului din sala de t = 20 ° C, atunci presiunea parţială a
aburului la aceasta temperatura va fi P=235Pa.
Coala

Figura. II este prezentata curba de răcire a laptelui. Evaporarea va avea loc pe linia AB, între
temperaturile 80 şi 20 ° C. Pe linia BC e posibila o condensare din aer. Temperatura medie a laptelui
t med = 50,5 ° C.
Presiunea partiala a laptelui la aceasta temperatura este P=12350Pa.

În cazul în care umiditatea relativă, în magazie   0,7 diferenţa de presiune
p = 12350 - 0,7*2350 = 10700 N / m 2
Masa de umiditatii evaporate de pe suprafata este determinată de formula:W=FzC p ,
Unde C-coeficient ce depinde de viteza aerului.
Dupa A.V.Licov,
C=(2,42+1,01  )*10-4.
Bazindu-ne pe aceea ca viteza aerului in magazie este  =0,5m/sec:
C=(2,24+1,01*0,5)*10-4=2,74*10-4.
Pierderile la evaporare sunt urmatoarele:

W=5*1*2,74*10-4*10700=14,7kg/h.
Pierderile de presiune in timpul circulaţiei apei în conducte nu trebuie să depăşească 2,5*105Pa.

Viteza miscarii apei va fi:
m*n 3 * 2000
w   1,74m / s
 * 3600 * 0,785 * d 2 1000 * 3600 * 0,785 * 0,0352
Criteriul lui Reynolds:
W  d  *10 6 1,74 * 0,035 *10 6

Re =   45600.
 3,5
Coeficientul de rezistenta pe regiunea unei tevi:
0,3164 0,3164
1  4
4  0,022.
Re 45600
Coeficientul rezistentei locale:
Coala

47 47
2  4
 4
 3,24.
Re 45600
Numarul tevilor in sectia de apa 38 sau 37 la cotitura se afla sub un unghi de 1800
Pierderile presiunii apei:
  * 2 * 38  1000 *   0,022 * 2 * 38  1000 *1,74 2

2
p   1   2 * 37  1 *   3,24 * 37  1 *  2,52 *105 Pa.
 d  2  0,035  2
Coala

Protecţia muncii. Tehnica securităţii
Securitatea muncii în activitatea de producţie se asigură pe următoarele căi:

- instruirea în materie de protecţia muncii a tuturor angajaţilor şi a altor persoane la toate
nivelurile de educaţie şi pregătire profesională;
- instructarea prealabilă şi periodică a tuturor angajaţilor;
- pregătirea specială angajaţilor care deservesc maşini, mecanisme şi utilaje faţă de care sînt
înaintate cerinţe sporite de securitate;
- verificarea periodică a cunoştinţelor personalului tehnic ingineresc a materiei în protecţia
muncii(nu mai rar decît o dată în trei luni).
1.Totdeauna a păstra curăţenie şi regulă la locul de lucru şi în hala industrială.

2.A se adresa la şef direct pentru explicarea în cazul lipsei de informaţie sau apariţiei îndoielei la
executerea lucrului.
3.A fi atent în timpul executării lucrului, a nu se distrage cu convorbire sau lucru străin.
4.A se folosi numai de insrumente spacializate într-o stare bună de funcţionare. De a nu folosi
instrumente ocaziţionale.
5.Lucrările cu grad de pericol redicat se execută numai după primirea permisului şi ascultarea
instrucţiulor adăugătoare.
6 De anu bara trecerea spre locurile de muncă sau instrumentele antiincendiare.
7. De urmărit stare de funcţionare a utilajului. În cazul lucrului incorect a se adresa imediat
maistrului de schimb.
8. În cazul simţirei curentului electric la atingerea utilajului sau unei construcţii metalice de a
preîntîmpina oamenii din jur şi maistrul de schimb.
Măsuri privind profilaxia antiincendiara

Securitatea obiectului împotriva incendiului se asigura prin:
Coala

- printr-un sisitem de preîntîmpinare a incendiului
- printr-un sistem de protecţie împotriva incendiului care costă din dulapuri antiincendiare
unde se află nisip, o lopată şi o căldare cu fundul ascuţit ;
- prin măsuri tehnico-organizatorice adică toţi sunt instruiţi cum sase comporte şi ce să facă în
caz de incediu .
Măsuri specifice în sectorul de pasteurizare
Pasteurizatorul cu plăci. Se interzice:

Ø Montarea conductelor de legătură la mai mult de două nivele şi fără suporturi fixe care
să le asigure stabilitate.
Ø Folosirea instalaţiilor fără tăbliţe indicatoare pentru fiecare circuit sau fără săgeţi
indicatoare pe mânerele canalelor.
Ø Folosirea instalaţiei mai mult de patru ore fără efectuarea spălării cu apă şi soluţie
chimică conform normativelor în vigoare.
Ø Punerea în funcţiune a instalaţiei fără a se face proba la plăci şi la conductele de apă
rece.
Ø Punerea în funcţiune a instalaţiei fără verificarea periodică a legăturii la nulul de
protecţie.
Ø Folosirea pieselor aflate sub tensiune fără ca acestea să fie protejate împotriva atingerii
directe.
Ø Stropirea sau spălarea pompelor, a tablourilor electrice cu apă, existând pericol de
electrocutare.
Ø Părăsirea locului de muncă sau încredinţarea instalaţiei unor persoane neinstruite.
Coala

Concluzie:
Masinile şi utilajele din industria alimentara sunt masini de lucru destinate pentru efectuarea
unor operatii diversificate in cadrul proceselor de productie, in conformitate cu cerinţele tehnico-
economice impuse fiecarei lucrări in parte.
Prin folosirea masinilor in executarea diverselor lucrari din cadrul procesele de productie din
industria alimentară, se asigură :
 Marirea productivitatii muncii ;
 Realizarea unor lucrări in termeni optimi şi de o calitate superioară ;
 Reducerea costurilor pe tonă de produs ;
 Inlocuirea muncii manuale cu munca de conducere a utilajului, respectiv reducerea
efortului fizic.
In memoriu explicativ prezentat am vorbit despre racirea in procesul de productie al laptelui

pasteurizat. Am descris intreg procesul de pasteurizare, metodele pasteurizarii. Am indicat cele mai
convenabile si eficiente pasteurizatoare, am executat calculul tehnologic al pasteurizatorului cu
placi.
In lucrarea de fata am desfasurat subiectul schimbatoarelor de caldura utilizate in industria
alimentara. Acestea fiind de doua tipuri: schimbatoare de caldura la suprafata, la care caldura se
transmite de la agentul termic cald la agentul termic rece prin peretele care le desparte.O alta grupa
de schimbatoare de caldura sunt de amestec la care caldura se transmite prin contactul nemijlocit al
agentilor termici cald si rece.
Coala

Coala


Utilaj in Industria Alimentara 2

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Utilaj in Industria Alimentara 2

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Cuprins

Mod Coala Nr. Docum. Semn. Data

Industria laptelui ocupă un loc deosebit în industria alimentară a sectorului agro-industrial.

Instalaţia pentru răcirea

Instalaţia pentru răcirea laptelui cu freon (11)2150193

Inventia se refera la domeniul agriculturii, industriei alimentare şi a produselor lactate şi poate fi

Instalaţia pentru răcirea

Instalaţia pentru răcirea

Instalaţia pentru răcirea

Instalaţia pentru răcirea

Instalaţia pentru răcirea

Instalaţia pentru răcirea

Cererea pentru inventie

Instalaţia pentru răcirea

Instalaţia pentru răcirea

Instalaţia pentru răcirea

În sezonul cald, răcirea rezervorului lichidului de răcire 3 se face de la evaporatorul 4 a

Instalaţia pentru răcirea

Cererea pentru invenţie

Instalaţia pentru răcirea

Instalaţia pentru răcirea

Cererea pentru invenţie:

Instalaţia pentru răcirea

Instalaţia pentru răcirea

Instalaţia pentru răcirea

Linia tehnologica de fabricare a laptelui pasteurizat de consum include urmatoarele componente:

Instalaţia pentru răcirea

Instalaţia pentru răcirea

Instalaţia pentru răcirea

Fig.1 Instalaţia de incălzire tubulară

Instalaţia pentru răcirea

Instalaţia pentru răcirea

Pasteurizatoarele se clasifică după mai multe criterii şi anume:

2. După felul energiei folosite:

Instalaţia pentru răcirea

Instalaţia pentru răcirea

Instalaţia pentru răcirea

Plăcile pentru depozitarea de scurtă durată au o gosime de 20-70 mm şi se montează

Instalaţia pentru răcirea

Transferul de căldură se realizează în condiţii corespunzatoare in contracurent, conform

Fig.2 Transferul de căldură in contracurent in sectoarele de lucru ale unui pasteurizator

Instalaţia pentru răcirea

Figura dată prevede următoarele:

Instalaţia pentru răcirea

1- Bazin de alimentare; 2- Pompă de lapte; 3-Pompă de apă caldă; 4- Dispozitiv de

Instalaţia pentru răcirea

Principalul avantaj al pasteurizatoarelor cu placi consta in randamentul ridicat al schimbului termic

Instalaţia pentru răcirea

Pasteurizarea HTST se realizeaza de regula in pasteurizatoare cu placi care prezinta urmatoarele

• Permit o reglare riguroasa a regimului de pasteurizare si mentinerea constanta a acestuia in tot

Pasteurizarea HTST sub vid(vacreatia):

Instalaţia pentru răcirea

Impreuna cu vaporii de apa se elimina si o serie de substante volatile responsabile de anumite

Avantajele pasteurizarii HTST :

Instalaţia pentru răcirea

Refrigerarea in aparate schimbătoare de căldură cu perete

Instalaţia pentru răcirea

Calculul tehnologic al răcitorului cu plăci

Să calculăm răcitorul cu plăci.

Instalaţia pentru răcirea

Temperatura medie a apei este tmed=120C.

La o mica incalzire a apei in locul fluxului de rascruce admitem refluxul urmator:

Grosimea peliculei care curge este determinată de formula :

 *  s *  rac * c * k t 0,00037 * 0,68 1019 3940 * 4,1

a laptelui: λ= 0.45 W/m·oC, ρ=1030kg/m3, µ=2,7510-3 Pasec/m2.

frigorific sunt: λ= 0.52 W/m·oC, ρ=1183kg/m3, µ=3, 510-3 Pasec/m2, Pr=22.

W p  d   10 3 1,78 0,035 1183 10 3

W  d  10 6 1,74 0,035 *10 6