RUNNING HEAD: DEBATE SERVICIUL MILITAR OPȚIONAL VS.

SERVICIUL MILITAR OBLIGATORIU 1

Debate: Serviciul militar opțional vs. serviciul militar obligatoriu

2018
DEBATE: SERVICIUL MILITAR OPȚIONAL VS. SERVICIUL MILITAR OBLIGATORIU 2

Tabăra pro – serviciul militar opțional

Istoric

Încă din antichitate, armata a fost o forța de apărare si combatere a numeroaselor

pericole externe, una dintre cele mai mari armate antice fiind cea romană. Romania
înființează la 12/24 noiembrie 1859, prin Înaltul Ordin de Zi nr. 83 al domnitorului
Alexandru Ioan Cuza, Statul Major General. Obligativitatea realizării serviciului militar a
apărut în România comunistă și a fost instituită în bazele Legii nr. 14 din 28 decembrie 1972.

Articolul 28 al actului normativ prevedea clar care sunt obligațiile pe care trebuie să le
respecte viitorii soldați: „Serviciul militar este obligatoriu pentru toți cetățenii români,
indiferent de sex și se îndeplinește de către aceștia în următoarele forme: a) ca militari în
termen, de la data la care cei încorporați s-au prezentat la centrele militare, unități sau
formațiuni militare și până la data trecerii lor în rezerva; b) ca militari cu termen redus, de la
data la care absolvenții de liceu admiși în instituțiile de învățământ superior s-au prezentat la
centrele militare și până la data trecerii lor în rezerva (...)”.

În perioada comunistă, potrivit legii, erau chemați la arme atât femeile, cât și bărbații.
Bărbații aveau dreptul să satisfacă serviciul militar până la 50 de ani, iar femeile până la 45
de ani. Tinerii admiși la facultate erau obligați de asemenea să satisfacă acest stagiu, însă pe o
perioadă mai redusă, de doar nouă luni.

În prezent, armata Română are serviciul militar profesionist iar forțele armate sunt
constituite de persoane cu contract individual de muncă, în urma câștigării unui concurs sau
promovării unui examen. Serviciul militar opțional este în vigoare de la data de 1 ianuarie
2007 prin Legea nr. 395/2005 privind suspendarea pe timp de pace a serviciului militar
obligatoriu și trecerea la serviciul militar pe bază de voluntariat.

Serviciu militar poate fi definit, deci, după cum urmează:

1. O ramură a Forțelor Armate Române, înființată prin Înaltul Ordin de Zi nr.83, în care
sunt desemnați, încorporați sau instituiți pentru serviciul militar și care operează și
sunt administrați în cadrul unui departament militar sau executiv, aflate sub comanda
Statului Major General direct subordonat Ministerului Apărării Naționale. Serviciile
militare sunt: Forțele Terestre, Forțele Aeriene, Forțele Navale;
DEBATE: SERVICIUL MILITAR OPȚIONAL VS. SERVICIUL MILITAR OBLIGATORIU 3

2. Stagiu la care sunt obligați, prin lege, cetățenii unui stat pentru a se instrui din punct
de vedere militar în rândurile forțelor armate;
3. Parte a forțelor armate ale unei țări, în care anumite persoane sunt numite, înrolate și
recrutate pentru a se instrui din punct de vedere militar.

Argumentul I

Înrolarea obligatorie în cadrul forțelor de armată poate avea repercusiuni grave asupra
persoanelor care nu sunt pregătite din punct de vedere psihologic pentru cantitatea de stres
generată de factorii stresori prezenți în cadrul antrenamentelor sau misiunilor armatei.
Numeroase studii relevă faptul că o parte semnificativă din persoanele înrolate în
armată dezvoltă simptomatologie de Tulburare de Stres Posttraumatic (PTSD) în urma
stresului cumulat în cadrul misiunilor.
De asemenea, așa cum este prezentat într-un studiu desfășurat în anul 2018, stresul pe
care persoanele îl cumulează, chiar înainte de înrolarea în armată, este un factor predictiv
puternic pentru dezvoltarea simptomatologiei PTSD (Brownlow, Zitnik, McLean, Gehrman,
2018). Astfel, putem atesta faptul că atât persoanele care nu sunt pregătite psihic pentru
înrolarea în armată, cât și persoanele care au avut până în momentul înrolării parte de factori
de stres major, sunt predispuși spre a dezvolta simptome PTSD.
În altă ordine de idei, în același an, a fost cercetată și confirmată predispoziția
militarilor care au participat în teatre de operație spre ideație suicidală și, de asemenea
prezența unor dureri cornice, observându-se faptul că 50% din veteranii de război din teatrele
de operație US au prezentat dureri cornice. De asemenea, 20.69% au raportat
simptomatologie TBI (Traumatic Brain Injury), 17.39% simptomatologie PTSD, 19.4%
ideație suicidală și 12.29% tendințe de impulsivitate violentă (Blakey, Wagner, Naylor,
Brancu, Lane, Sallee, Kimbrel, 2018).

Argumentul II

În prezent conflictele militare sunt constituite din amenințări mixte și războaie

hibride, datorită acestui lucru războaiele care conduc la crearea de traumatisme și alte boli
psihice soldaților s-au redus.
DEBATE: SERVICIUL MILITAR OPȚIONAL VS. SERVICIUL MILITAR OBLIGATORIU 4

”Războiul hibrid este definit ca o combinație de metode convenționale și formări

neregulate, tactici asimetrice și terorism cu acțiuni ale unui caracter criminal, este o formă
unică de impact planificat și sincronizat pe partea opusă prin instrumente militare și non-
militar” (Hoffman, 2009). Un război hibrid e o confruntare între state, în care unul din aceste
state încearcă să îl subordoneze pe celălalt prin diverse mijloace: economice, informaționale,
memoria istorică, fiind astfel un război în care acțiunile militare nu sunt prioritare, ci doar au
rol catalizator.
Merle Maigre, director al Centrului de Excelență NATO pentru cooperare în
domeniul accesului la internet susține că ”Agresiunea Rusească în Ucraina a fost exprimată
printr-o combinație de forme regulate și neregulate de război, sancțiuni economice,
destabilizarea politică, războiul informațional, presiunile financiare și în final atacurile
cibernetice” (Maigre, 2015, p. 2).
Potrivit strategului rus J. Messner, forma de bază a luptei împotriva așa numitelor
războaie rebele erau activitățile neregulate din care pot fi menționate diversiunile, sabotajul,
terorismul, activitățile de gherilă și revoltele (J. Messner, 2005, p. 90-91).
În cartea Războaiele Rebelice, J. Messner indică natura războaielor de la sfârșitul
secolului XX și începutul secolului XXI și a prezis răspândirea internațională a terorismul și
lipsa de pregătire a structurilor de stat pentru a rezista acestui tip de amenințări. Conceptul lui
Messner susține burarea diferențelor dintre stările de război și pace, între activitățile regulate
și neregulate.
Messner susține că gherilele și războaiele teroriste vor fi separate în tipuri de
războaie și vor fi numite războaie psihologice (J. Messner, 2005, p. 12). Psihologia maselor
rebele, în timpul războaielor rebele, va eclipsa echipamentul forțelor regulate și va deveni
factorul de decizie între victorie și înfrângere.
Dr. Mirosław Banasik de la Universitatea Națională de Apărare din Varșovia
prezintă studiul ”Războiul hibrid al Rusiei în teorie și practică”, în anul 2016, unde consideră
următoarele: ”Centrul de greutate al războiului de nouă generație, spre deosebire de războiul
convențional, se va concentra pe societate”.
Având în vedere cele spuse mai sus necesitatea de recrutare a personalului nu mai
este utilă, deci, sistemul ce obligă la efectuarea serviciului militare, este mult depășit. În noua
formă de armată, în timpul conflictelor rebele, nu numai militarii vor participa, dar și
organismele civile și cetățenii obișnuiți care sunt implicați în mișcări naționale, mișcări
insurgente și rebeliuni.