CAMPUL PROTETIC MAXILAR EDENTAT TOTAL

1. Frenul buzei sup.

Deobicei acesta nu contine fibre musculare. Uneori frenul buzei sup. este
hipertrofic si se insera aproape de papila incisiva. In acest caz se recurge la
corectia sa chirurgicala.

2. Zona vestibulara centrala

Este situata de o parte si alta a frenului buzei sup., intre cele 2 frenuri bucale.

3. Bride bucale

4. Spatiul vestibular lat.

Se intinde de la nivelul frenului bucal pana in zona distala a crestei zigomato-
alveolare. Inchiderea marginala de la nivelul crestei zigomato-alveolare se
realizeaza greu, deoarece mucoasa de la acest nivel este foarte subtire.

5. Creasta zigomato-alveolara (procesul zigomatic, apofiza zigomatoalveolara)

In cazul atrofiei marcate a crestei alveolare, aceasta creasta zigomato-alveolara
poate interfera cu structurile campului protetic. Aceasta se situeaza aproape de
coama crestei. Aici, mucoasa bucala este foarte subtire.
6. Punga lui Eisenring
Este situata intre apofiza zigomato-alveolara si spatiul paratuberozitar. Aceasta
zona este mai larga decat cea din zona vestibulara laterala. Pe masura ce creasta
reziduala se resoarbe, latimea acestui spatiu creste. Aceasta zona ia nastere
datorita incrucisarii fibrelor musculare ale maseterului cu cele ale buccinatorului.
In miscarile de deschidere a gurii procesul coronoid coboara si ingusteaza zona
pungii lui Eisenring si zona paratuberozitara. Amprentarea acestei zone poate
prezenta erori de reproducere a acesteia.
De aceea se recomanda in amprentarea preliminara sa se introduca in aceasta zona
cu ajutorul aratatorului cate o cantitate de alginat, dupa care se aplica lingura pe
campul protetic. In timpul amprentarii pacientul va deschide si inchide gura, pt. ca
procesul coronoid sa modeleze marginea amprentei din aceasta zona.

7. Tuberozitate maxilara
Se afla in prelungirea crestelor edentate, la nivelul molarului 3 sup. Daca acest
dinte exista inca pe arcada, tuberozotatea este mai putin palpabila. Aceasta
tuberozitate devine mult mai evidenta in lipsa molarului 3 sup.
Fiecare tuberozitate are 3 poli: vestibular, distsal si caudal (inf.). Polii vestibulari
si distali pot fi uneori retentivi, fapt ce ingreuneaza efectuarea si adaptarea
protezei mobile. In astfel de cazuri se recurge la corectarea chirurgicala a acestora.
Polul inf. poate fi uneori f. apropiat de creasta edentata mandibulara, astfel spatiul
protetic devenind insuficient. Si in aceste cazuri se recurge la corectarea
chirurgicala, care va realiza un spatiu protetic minim de 4 mm.
Tuberozitatile maxilare, (la fel ca tuberculii piriformi de la mandib.), sunt zone
biostatice. Resorbtia si atrofia la acest nivel sunt scazute.

8. Spatiul paratuberozitar

9. Santul pterigomaxilar
Intre carligul apofizei pterigoide (hamulus pterygoideus) si polul post. al
tuberozitatii se afla santul pterigomaxilar. Acesta este un reper important in
realizarea inchiderii marginale a protezei totale. Prezenta in aceasta zona a
ligamentului pterigomaxilar poate disloca proteza superioara, datorita mobilitatii
sale la deschiderea gurii.sus

10.Ligamentul pterigomaxilar

11.Linia AH sau linia de vibratie (in desen linia AH cu dublu arc)

Aceasta delimiteaza palatul dur de cel moale. Ca puncte de reper se pot evidentia
santurile pterigomaxilare si foveele palatine.
 Linia AH poate fi de 3 forme:- linie dreapta
- cu concavitate distala
- cu dublu arc, cu concavitati distale

12.Valul palatin (palatul moale)

Palatul moale este format din muschii palatofaringian si palatoglos, tensorul si
ridicatorul palatului moale, muschiul uvulei.
Palatul moale participa la deglutitie, fonatie, respiratie, cascat si voma.

13.Spina nazala posterioara

Se afla pe marginea post. a palatului dur. Este formata prin unirea pe linia mediana
a marginilor post. ale lamelor orizontale ale oaselor palatine.

14.Foveele palatine
Sunt 2 depresiuni localizate de o parte si alta a liniei mediosagitale. In 75% din
cazuri acestea sunt plasate anterior de linia AH si doar in 25% din cazuri se afla
chiar la nivelul ei.

15.Glande salivare accesorii palatinale

16.Gaura palatina posterioara

Localizare: medial de molarul 3 sup. si la 0,5 cm. ant. de marginea post. a
palatului dur (post. de sutura transversa, la baza proceselor alveolare).
Prin acest orificiu trec nervii palatini ant. si pachetul vascular aferent.

17.Nervul palatin mare

18.Papila incisiva
Este indicata folierea acestei zone. In resorbtiile accentuate ale crestelor edentate,
gaura incisiva poate ajunge pana pe muchia crestei.
Presiunile pe care o proteza le exercita pe papila incisiva, pot provoca durere,
chiar parestezie.
19.Rugile palatine (plicile palatine)
Se afla paramedian in treimea ant. a palatului dur. Acestea au un rol important in
fonatie. Uneori se impune transpunerea lor pe fata lustruita a bazelor, protezelor
totale.
In regiunea treimii ant. a boltii palatine, tesutul submucos este bogat in celule
adipoase.

Torusul palatin
20.Foarte des de-a lungul suturii medio-sagitale se poate evidentia prezenta torusului
palatin. Acesta este o formatiune osoasa, fara semnificatie patologica. Prezenta
torusului paltin poate determina bascularea protezei, de aceea se indica folierea
acestei zone. In cazurile torusului palatin accentuat se corecteaza chirurgical, cu
riscul aparitiei recidivelor. Mucoasa care acopera torusurile este mai subtire.

sus

Rafeul palatin
21.Rafeul palatin este o banda de fibromucoasa care acopera sutura mediosagitala.
Rezilienta acestei fibromucoase este minima, de 0,1mm. De aceea daca aceasta
zona este sensibila la palapare, se realizeaza folierea modelului.

sus

Sutura mediosagitala
22.Sutura medio-sagitala se continua sup. si ant. cu sutura intermaxilara si post. cu
creasta inf. a vomerului.

sus

23.Creasta alveolara reziduala (creasta edentata)

Procesul de resorbtie al crestei edentate este centripet. Resorbtia este mai lenta la
nivelul frenului labial sup. si la nivelul frenurilor bucale. Este si mai lenta la
nivelul zonelor biostatice (bolta palatina, tuberozitatile maxilare).
Foarte rar poate aparea creasta in muchie de cutit, aceasta fiind mai frecventa la
mandibula.

24.Muschiul buccinator
 Bolta palatina (palatul dur)
25.Este o zona biostatica. Exista bolta palatina adanca (ogivala), medie si plata.
Continutul de tesut adipos este mai mare la un palat plat decat la cel ogival. Bolta
ogivala implica dificultati de amprentare. Aceasta nu duce la sporirea retentiei
protezei si poate duce la dificultati de inchidere marginala distala a protezei.
Forma medie a boltii palatine este cea mai benefica protezarii. Forma plata a boltii
palatine poate aparea in urma resorbtiei accentuate a crestelor reziduale (dat.
purtarii protezelor necorespunzatoare, dat. pierderii unitatilor dentoparodontale de
mult timp, sau dat. bolii parodontale). Bolta plata contribuie la mentinerea
protezei totale prin fenomenul de adeziune.
Lungimea medie a boltii palatine este de 4,8cm (de la papila incisiva la linia
interhamulara). Adancimea medie este de 12-17mm. Latimea medie in treimea
mijlocie este de 4,1cm iar intertuberozitar de ca. 4,5cm.
Palatul dur este format din palatul primar si cel secundar. Palatul primar este
format din oasele incisive (in nr. de 2), iar palatul secundar din procesele palatine
ale oaselor maxilare (in nr. de 2) si lamele orizontale ale oaselor palatine (in nr. de
2).
Sutura incisiva se afla la unirea oaselor incisive cu procesele palatine. Aceasta se
afla in treimea ant. a palatului dur.
Sutura palatina transversa se afla la unirea dintre procesele palatine si lamele
orizontale. Aceasta sutura se afla in dreptul fetelor distale ale molarilor secunzi
superiori. Post. de sutura transversa se afla gaura palatina post. (sau gaura palatina
mare), la baza proceselor alveolare. Prin acest orificiu trec nervii palatini ant. si
pachetul vascular aferent. Localizarea gaurii palatine post.: medial de molarul 3
sup. si la 0,5 cm. ant. de marginea post. a palatului dur.

26.Zona glandulara a lui SchröderRezilienta acestei zone este crescuta. In

grosimea mucoasei exista o multime de glande salivare. La acest nivel se gasesc
aproximativ 250 de orificii de deschidere ale glandelor salivare mici. Acestea
secreta mucina, fapt benefic in protezarea totala, deoarece mucina favorizeaza
mentinerea protezei pe camp.

27.Gaura incisiva