Ce este Brandul Turistic Naţional

Aşteptăm, cu interes, definirea Brandului Turistic Naţional de către consorţiul câştigător al licitaţiei în cauză. Iată ce
susţine în lucrarea sa „Natural Rainbow de România – Tărâmul hiperborean”, psihosociologul Gabriel Ungureanu, de
la Institutul de Filosofie şi Psihologie „Constantin Rădulescu Motru”, al Academiei Române: „Economia unei ţări
precum România, parte a Uniunii Europene, nu va mai performa în viitorul apropiat fară aportul conceptual de
branding menit să distingă între mulţimea de produse, servicii şi imagini calitatea şi particularităţile prezentate în
vederea diferenţierii şi negocierii în procesul dinamicii economice de macrosistem. Clienţilor activi, managerilor,
proprietarilor de branduri actuali li se vor aduce servicii de consultanţă economică în acest domeniu, deoarece datorită
fragilitaţii accentuate a economiei româneşti, această metodă ar putea constitui, pe de o parte o posibilitate de redresare
şi upgrade economic, iar pe de alta un motiv de mândrie naţională. Efectele secundare ale dezvoltării accelerate a
conceptului de branding în România ar fi proiectate psihosocial şi percepute si la nivelul înbunătăţirii considerabile
condiţiilor de viaţă (din ce în ce mai precare în anumite zone defavorizate),aceasta devenind efect al unui tip de
dezvoltare durabilă în adevăratul sens al cuvântului, din alt punct de vedere ar stabiliza mult sectorul investiţiilor
destul de neclar administrat actual la nivelul nenumăratelor norme de standard impuse de UE şi aş adăuga de multe
ori greu respectate, iar pe de altă parte realitaţile financiar-economice traversate cu multe dificultaţi de manageriat şi
patronat concomitent cu cresterea preocupării statului si a sectorului non-guvernamental faţă de bunăstarea cetăţenilor
în ce priveşte sectorul calităţii. Nu în ultimul rând imaginea ţării ar fi îmbunătăţită considerabil atenuând efectele
negative ale comportamentelor subumane ale unor cetăţeni români ajunşi întâmplător în contact cu civilizaţia
occidentală, efecte exploatate mediatic, de multe ori incorect, în scopuri politice. În România procesul de schimbare
structurală calitativă cunoaşte cea mai complexă şi intensă dinamică la nivelul ţărilor est-europene, pe care în trecut
au cunoscut-o toate populaţiile europene, inclusiv cele foarte dezvoltate actual . Acest fenomen va avea implicatii
economice si sociale greu de cuantificat pe termen lung, întrucât este cunoscută ca variabilă macrosistemică
instabilitatea periodică a pieţelor energetice mondiale, dar pe termen mediu efectul va avea şi proprietatea benefică de
a conserva şi certifica incipienţa dinamică şi calitativă a economiei şi imaginii Romîniei, sperăm noi pe o perioadă cât
mai lungă de timp”.

Perspectiva „macrosistemică socială asupra impactului conceptual al brandului de ţară în dinamica economiei de
macrosistem şi asupra calităţii acestuia dimensionat în variabile şi indicatori cercetătorului sus-amintit” este foarte
corectă metodologic. Obiectivele conexe sunt, de asemenea, bine constituite: determinarea perspectivei generale
asupra calităţii conceptuale a brandului de ţară; evidenţierea importanţei pe care o are conceptul de brand în economie;
scoaterea in relief a posibilităţilor de îmbunătăţire a calităţii mărcilor din perspectiva beneficiarilor; crearea unui model
de evaluare a calităţii brandului de ţară din perspectiva beneficiarilor şi clienţilor. Sugerăm, citându-l în continuare pe
Gabriel Ungureanu, următoarele ipoteze de lucru ale unei cercetări efectuate chiar şi asupra Brandului Turistic
Naţional.

IPOTEZELE DE LUCRU PROPUSE DE GABRIEL UNGUREANU

1. Cu cât relaţia dintre conceptul de branding de ţară şi beneficiari devine mai familiară beneficiarilor activi (manageri,
proprietari de branduri, patronate) şi mai apropiată aprehensiv, în general şi comprehensiv, în particular, cu atât
integrarea holistică a dimensiunii generale a calităţii proiectate psihosocial devine realitate manifestă producătoare
de efecte sociale şi economice de bunăstare.
2. Cu cât creatorul logisticii de brand de ţară se dovedeşte a fi mai competent (în cunoştiinţe şi deprinderi integratoare),
cu atât beneficiarul are mai multă încredere în calitatea imaginii prezentate şi este mai cooperant în selecţia calităţii,
acest aspect comportamental fiind de natură să polarizeze componenta dinamicii economice.
3. Cu cât creatorul imaginii de brand de ţară intervine pentru a satisface nevoile de siguranţă, estetică şi utilitate la
nivel conştient şi inconştient ale beneficiarului, aşa cum le percepe acesta la nivelul psihologiei reclamei, cu atât
marca va fi vectorizată, considerată de beneficiar mai de calitate, eligibilă şi deci va pozitiva procesul evaluativ-
decizional individual sau, ulterior, de grup.

Un scurt istoric

Subliniem, de la început, că „Brandul de ţară – România” este altceva decât Brandul Turistic Naţional”. Consideraţiile
următoare sunt menite să atragă atenţia asupra diferenţelor conceptuale de abordare a celor două perspective asupra
brandului de ţară, respectiv, asupra brandului turistic al unei ţări.
 Pe 18 februarie 2008, ora 14.00, la Casa Oamenilor de Ştiinţă din Bucureşti primul Proiect editorial „Brandul de ţară
– România”, o lucrare colectiva la care participa studenţi şi specialişti din spaţiul cultural şi din domeniul brandingului
autohton, coordonată de subsemnatul, împreună cu Lucian Traşă, Natalia Cimpoca şi Vladimir Chira. Lucrarea
încearcă să ofere o sinteză pertinentă de informaţii referitoare la subiectul brandului de ţară, un subiect destul de recent
pentru România şi foarte dezbătut, pentru rezolvarea căruia s-au investit totuşi resurse semnificative şi pentru care ar
trebui găsită o soluţie viabilă. Volumul, apărut la Editura Sigma, de unde poate fi şi procurat, este dedicat în primul
rând specialiştilor în comunicare şi domeniile conexe, oferind în acelaşi timp o lectură agreabilă publicului larg.

CUPRINSUL PRIMEI EDIŢII

A PROIECTULUI EDITORIAL “BRANDIND DE ŢARĂ – ROMÂNIA”

1. Aldea, Valentin Cornel – Brandul de ţară, potenţială sursă de conflict

2. Apostol Denisa – Trei cuvinte caru au adus milioane de dolari
3. Baluţă, Cristina Georgeta – Brandul de ţară al României – a fi sau a nu fi?
4. Bălţăteanu, Mihaela Oana – Brandul de ţară
5. Cercelescu, Monica – Brand leadership în varianta postmodernă
6. Chira, Vladimir Alexandru – Cum abordăm problema brandului de ţară
7. Cimpoca, Natalia – A-ţi vinde sau a nu-ţi vinde ţara
8. Dobrescu, Emilian M. – Brandul de ţară şi spiritul poporului
9. Fierăscu, Aurelia Cleopatra – Manualele învăţământului primar şi brandul de ţară
10. Ghyka, Mihai – A cui Românie ?
11. Ghyka, Mihai – Branding romania – vaporul scufundat in port
12. Grădinaru Diana – Realitatea bate brandul
13. Liuţe, Ştefan – Brandul România
14. Loloiu, Smărăndiţa – Delta Dunării – un brand european
15. Mitran, Daniela – Cimitirul vesel de la Săpânţa
16. Niţă, Ionuţ Valentin – Conceptul de brand ?
17. Palencsar, Gheorghiţa – Rromi-tigani, ” brand” de tara negativ?
18. Patapievici, Horia Roman – Chestiunea ridicată de brandul de tară
19. Pătraşcu, Cristina Maria – Istoria brandului de ţară
20. Popa, Irina – Brandingul de ţară – o posibilă salvare a României
21. Popescu, Alexandra – Însemn heraldic ce ne reprezintă: Capul de bour
22. Popescu, Florina Aura – Castelul Bran, brand de ţară
23. Popescu, Mirela – Brand de România ?!
24. Schifirneţ, Constantin – Construcţia instituţională (conform unui brand occidental)
25. Sima, Edith Mihaela şi Sima, Doru – Brandingul şi ştiinţele semnului
26. Simionescu, Dinu – Rebranding antropologic
27. Traşă, Lucian – Terapie socială prin branding de ţară
28. Traşă, Lucian – De ce transbranding?
29. Vereş, Viorica – Extragerea elementelor unui brand de ţară din mediul înconjurator: românia
30. Vrâncianu, Vladimir – Romania, Roumanie, Rumänien
31. Zarojanu, Felicia – Protejarea mărcilor naţionale în spaţiul european
32. Opinii despre brandul de ţară
33. Abstract
34. Bibliografie selectivă

Iată comentariile făcute pe site-ul www.Branding de tară.mht, la lansarea acestui proiect editorial: „Brandingul de ţară
se referă la ce trebuie făcut pentru ca „produsul România” şi imaginea sa să fie mai bine prezentate, promovate şi
vândute în exterior. Cu câteva excepţii notabile, pe care sperăm să le remarcaţi în lucrare, paginile acestei cărţi sunt
scrise de studenţii anului al II-lea al Facultăţii de Sociologie-Psihologie a Universităţii Spiru Haret Bucureşti… Printr-
un efort de documentare, de reunire, sinteză şi analiză, s-a realizat, probabil, prima lucrare despre brandindul de ţară
şi cu această concepţie, din literatura de specialitate autohtonă şi una din primele, din domeniul internaţional al
brandingului. Putem considera această carte, pentru noutatea ideilor pe care le promovează, dar, mai ales, pentru
începutul în ştiinţă pe care îl face fiecare autor student al Universităţii Spiru Haret, un debut spectaculos, la nivelul cel
mai înalt al didacticii şi cercetării ştiinţifice universitare. Cititorul, avizat sau nu asupra subiectului, va observa
frumuseţea şi nonşalanţa unor aprecieri, pline de substanţă, pe care le fac tinerii – de ce nu, viitorii noştri mari specilişti
în branding? – care abordează aici un subiect de mare fineţe teoretică şi practică…”. Cu acelaşi prilej, specialistul în
branding Lucian Traşă comenta: „Lucrarea încearcă să ofere o sinteză pertinentă de informatii referitoare la subiectul
brandului de ţară, un subiect recent pentru România şi foarte dezbătut, pentru rezolvarea căruia s-au investit
semnificative resurse şi pentru care – din pacate – până în momentul actual nu a fost găsită nicio solutie viabilă”.
A doua zi, după lansarea Proiectului editorial, „Brandind de ţară – România”, Elena Vlădăreanu, jurnalist la România
liberă, comenta: „”Eterna şi fascinanta Românie”. “România, mereu surprinzătoare”. “România fabulospirit”. Trei
încercări de branduire a României. Trei încercări costisitoare şi eşuate. Prima dintre ele, ale cărei costuri s-au ridicat
la 6 milioane de dolari (bani publici), a eşuat într-un scandal tipic românesc, cu deturnări de fonduri şi cu ilustrarea
României printr-un album propagandistic. A doua dintre ele, întreprinsă între 2003 şi 2004 de Ministerul Turismului,
a fost gândită ca un program de promovare a imaginii turistice a României. S-a dezvoltat, ajutată de un buget de 1,7
milioane dolari. A treia dintre ele, cea mai recenta, dar şi cea mai contestată dintre ele, atât de publicitari, jurnalişti,
cât şi de nespecialişti, a fost gândită de Ministerul Afacerilor Externe. MAE aprecia că bugetul acestei campanii se
situează undeva între 3 şi 5 milioane de euro. Bani mulţi, impact minim. Care dintre cele trei lozinci caracterizează
România reală?