Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Materiale Ceramice Minerale Tehnologia Pulberilor PDF Unlocked
Materiale Ceramice Minerale Tehnologia Pulberilor PDF Unlocked
MATERIALE CERAMICE,
MATERIALE MINERALE,
TEHNOLOGIA PULBERILOR
PITEŞTI - 2006
1
D. Chirleşan, A. Iacobescu:
Materiale Ceramice, Materiale Minerale, Tehnologia Pulberilor
Referenţi ştiinţifici:
- prof. univ. dr. ing. Şerban Constantin VALECA
- prof. univ. dr. Ion IORGA SIMĂN
I. Chirleşan, Dumitru
II. Iacobescu, Aurel
2
D. Chirleşan, A. Iacobescu:
Materiale Ceramice, Materiale Minerale, Tehnologia Pulberilor
CUPRINS
PREFAŢĂ .......................................................................................... 7
Cap. 1: MATERIALE CERAMICE....................................................... 9
§1.1. Definiţia şi clasificarea materialelor ceramice................................. 9
§1.2. Tipuri de materiale ceramice tehnice............................................ 9
§1.3. Domenii de utilizare a materialelor ceramice tehnice...................... 16
§1.4. Tehnologii de prelucrare a materialelor ceramice........................... 17
1.4.1. Procedee şi tehnologii primare de prelucrare a materialelor
ceramice tehnice............................................................................. 17
1.4.1.1. Tehnologii de fabricare a materialelor ceramice tehnice 17
1.4.1.1.1. Fabricarea pulberii ceramice.............................................. 17
1.4.1.1.2. Fabricarea fibrelor ceramice.............................................. 21
1.4.1.1.3. Materiale compozite bazate pe materiale ceramice.............. 25
1.4.1.2. Tehnologii de formare a produselor ceramice........................ 29
1.4.2. Procedee şi tehnologii secundare de prelucrare a materialelor
ceramice tehnice............................................................................. 40
1.4.2.1. Procedee şi tehnologii convenţionale (aşchiere) de prelucrare
a materialelor ceramice tehnice........................................................ 40
1.4.2.1.1. Generalităţi privind prelucrarea prin aşchiere a produselor
ceramice......................................................................................... 40
1.4.2.1.2. Tehnologii de debitare a produselor ceramice..................... 43
1.4.2.1.3. Tehnologii de strunjire a produselor ceramice..................... 49
1.4.2.1.4. Tehnologii de honuire a produselor ceramice...................... 51
1.4.2.1.5. Tehnologii de lepuire a produselor ceramice....................... 57
1.4.2.1.6. Tehnologii de rectificare a produselor ceramice................... 61
1.4.3. Procedee şi tehnologii neconvenţionale de prelucrare a
materialelor ceramice tehnice........................................................... 66
1.4.3.1. Consideraţii generale........................................................... 66
1.4.3.2. Prelucrarea prin electroeroziune a produselor ceramice.......... 67
1.4.3.3. Prelucrarea cu laser a produselor ceramice............................ 73
3
D. Chirleşan, A. Iacobescu:
Materiale Ceramice, Materiale Minerale, Tehnologia Pulberilor
4
D. Chirleşan, A. Iacobescu:
Materiale Ceramice, Materiale Minerale, Tehnologia Pulberilor
5
D. Chirleşan, A. Iacobescu:
Materiale Ceramice, Materiale Minerale, Tehnologia Pulberilor
6
D. Chirleşan, A. Iacobescu:
Materiale Ceramice, Materiale Minerale, Tehnologia Pulberilor
PREFAŢĂ
7
D. Chirleşan, A. Iacobescu:
Materiale Ceramice, Materiale Minerale, Tehnologia Pulberilor
8
D. Chirleşan, A. Iacobescu:
Materiale Ceramice, Materiale Minerale, Tehnologia Pulberilor
9
D. Chirleşan, A. Iacobescu:
Materiale Ceramice, Materiale Minerale, Tehnologia Pulberilor
10
D. Chirleşan, A. Iacobescu:
Materiale Ceramice, Materiale Minerale, Tehnologia Pulberilor
11
D. Chirleşan, A. Iacobescu:
Materiale Ceramice, Materiale Minerale, Tehnologia Pulberilor
12
D. Chirleşan, A. Iacobescu:
Materiale Ceramice, Materiale Minerale, Tehnologia Pulberilor
13
D. Chirleşan, A. Iacobescu:
Materiale Ceramice, Materiale Minerale, Tehnologia Pulberilor
14
D. Chirleşan, A. Iacobescu:
Materiale Ceramice, Materiale Minerale, Tehnologia Pulberilor
15
D. Chirleşan, A. Iacobescu:
Materiale Ceramice, Materiale Minerale, Tehnologia Pulberilor
16
D. Chirleşan, A. Iacobescu:
Materiale Ceramice, Materiale Minerale, Tehnologia Pulberilor
17
D. Chirleşan, A. Iacobescu:
Materiale Ceramice, Materiale Minerale, Tehnologia Pulberilor
18
D. Chirleşan, A. Iacobescu:
Materiale Ceramice, Materiale Minerale, Tehnologia Pulberilor
19
D. Chirleşan, A. Iacobescu:
Materiale Ceramice, Materiale Minerale, Tehnologia Pulberilor
20
D. Chirleşan, A. Iacobescu:
Materiale Ceramice, Materiale Minerale, Tehnologia Pulberilor
21
D. Chirleşan, A. Iacobescu:
Materiale Ceramice, Materiale Minerale, Tehnologia Pulberilor
22
D. Chirleşan, A. Iacobescu:
Materiale Ceramice, Materiale Minerale, Tehnologia Pulberilor
23
D. Chirleşan, A. Iacobescu:
Materiale Ceramice, Materiale Minerale, Tehnologia Pulberilor
24
D. Chirleşan, A. Iacobescu:
Materiale Ceramice, Materiale Minerale, Tehnologia Pulberilor
25
D. Chirleşan, A. Iacobescu:
Materiale Ceramice, Materiale Minerale, Tehnologia Pulberilor
26
D. Chirleşan, A. Iacobescu:
Materiale Ceramice, Materiale Minerale, Tehnologia Pulberilor
27
D. Chirleşan, A. Iacobescu:
Materiale Ceramice, Materiale Minerale, Tehnologia Pulberilor
28
D. Chirleşan, A. Iacobescu:
Materiale Ceramice, Materiale Minerale, Tehnologia Pulberilor
29
D. Chirleşan, A. Iacobescu:
Materiale Ceramice, Materiale Minerale, Tehnologia Pulberilor
30
D. Chirleşan, A. Iacobescu:
Materiale Ceramice, Materiale Minerale, Tehnologia Pulberilor
31
D. Chirleşan, A. Iacobescu:
Materiale Ceramice, Materiale Minerale, Tehnologia Pulberilor
32
D. Chirleşan, A. Iacobescu:
Materiale Ceramice, Materiale Minerale, Tehnologia Pulberilor
33
D. Chirleşan, A. Iacobescu:
Materiale Ceramice, Materiale Minerale, Tehnologia Pulberilor
34
D. Chirleşan, A. Iacobescu:
Materiale Ceramice, Materiale Minerale, Tehnologia Pulberilor
35
D. Chirleşan, A. Iacobescu:
Materiale Ceramice, Materiale Minerale, Tehnologia Pulberilor
36
D. Chirleşan, A. Iacobescu:
Materiale Ceramice, Materiale Minerale, Tehnologia Pulberilor
37
D. Chirleşan, A. Iacobescu:
Materiale Ceramice, Materiale Minerale, Tehnologia Pulberilor
38
D. Chirleşan, A. Iacobescu:
Materiale Ceramice, Materiale Minerale, Tehnologia Pulberilor
39
D. Chirleşan, A. Iacobescu:
Materiale Ceramice, Materiale Minerale, Tehnologia Pulberilor
40
D. Chirleşan, A. Iacobescu:
Materiale Ceramice, Materiale Minerale, Tehnologia Pulberilor
41
D. Chirleşan, A. Iacobescu:
Materiale Ceramice, Materiale Minerale, Tehnologia Pulberilor
42
D. Chirleşan, A. Iacobescu:
Materiale Ceramice, Materiale Minerale, Tehnologia Pulberilor
43
D. Chirleşan, A. Iacobescu:
Materiale Ceramice, Materiale Minerale, Tehnologia Pulberilor
44
D. Chirleşan, A. Iacobescu:
Materiale Ceramice, Materiale Minerale, Tehnologia Pulberilor
45
D. Chirleşan, A. Iacobescu:
Materiale Ceramice, Materiale Minerale, Tehnologia Pulberilor
46
D. Chirleşan, A. Iacobescu:
Materiale Ceramice, Materiale Minerale, Tehnologia Pulberilor
până la 0,5 MPa un jet de emulsie formată din apă şi ulei mineral cu o
concentraţie de 80 /l plus alte elemente.
În general, fluidele de ungere şi răcire pot fi emulsii pe bază de apă
sau fără apă, având una din compoziţiile:
- emulsii pe bază de apă constituite din apă şi uleiuri minerale sau
active, în diferite proporţii, sau apă cu substanţe organice şi uleiuri vegetale
şi animale active sau neactive, precum şi din apă cu substanţe anorganice
(săruri active);
- emulsii fără apă, bazate pe amestecuri în diferite proporţii din
uleiuri minerale, animale şi vegetale sau substanţe cu acţiune chimică cu
particule active în suspensie de natură organică sau anorganică.
Debitarea cu disc inelar diamantat poate fi folosită atât la debitarea
materialelor ceramice, cât şi a altor categorii de materiale metalice sau
nemetalice cu duritate şi fragilitate ridicate, livrate sub formă de bară sau
tuburi cu pereţi groşi, subţiri.
47
D. Chirleşan, A. Iacobescu:
Materiale Ceramice, Materiale Minerale, Tehnologia Pulberilor
1. batiul; 2,3,4 şi 5. discuri pentru conducerea firului; 6. fir placat cu material extradur;
7. dispozitiv de întindere; 8. semifabricat; 9. masa maşinii; 10. calculator electronic.
48
D. Chirleşan, A. Iacobescu:
Materiale Ceramice, Materiale Minerale, Tehnologia Pulberilor
49
D. Chirleşan, A. Iacobescu:
Materiale Ceramice, Materiale Minerale, Tehnologia Pulberilor
50
D. Chirleşan, A. Iacobescu:
Materiale Ceramice, Materiale Minerale, Tehnologia Pulberilor
51
D. Chirleşan, A. Iacobescu:
Materiale Ceramice, Materiale Minerale, Tehnologia Pulberilor
52
D. Chirleşan, A. Iacobescu:
Materiale Ceramice, Materiale Minerale, Tehnologia Pulberilor
54
D. Chirleşan, A. Iacobescu:
Materiale Ceramice, Materiale Minerale, Tehnologia Pulberilor
nh vt ( 1 )nd -1
] (1.4)
[min
d 60
unde d este diametrul alezajului honuit, iar nd 1000 rot/min;
- numărul de curse duble Z corespunzător alezajului de honuit, care
este dat de relaţia:
va va
Z
2 Lh Lb [min-1] (1.5)
2
Lp
3
2
unde LH =Lp+Lb/3, în care LH, Lp, Lb au semificaţia din figura 2.20 b.
c) Honuirea cu amplitudine mică
Honuirea cu amplitudine mică de lucru (fig.1.21) se realizează prin
interacţiunea dintre scula abrazivă şi piesa cilindrică 2 care se roteşte în
jurul axei sale cu viteza periferică:
dn p
vp [m/min] (1.6)
1000
unde d reprezintă diametrul piesei, în mm şi np - turaţia acesteia, în
rot/min.
Forţa de apăsare a sculei 1 asupra piesei 2 este dată de relaţia
Fr =pA în care „p“ reprezintă presiunea din cilindrul 3, generată hidraulic
sau pneumatic, care apasă asupra sculei abrazive 1, iar A - suprafaţa
capului pistonului 4.
55
D. Chirleşan, A. Iacobescu:
Materiale Ceramice, Materiale Minerale, Tehnologia Pulberilor
piesa 2 se roteşte cu viteza vp = dn/1000 trebuie să fie Amp 6 mm, iar
frecvenţa f = 1400...28000 oscilaţii/minut.
56
D. Chirleşan, A. Iacobescu:
Materiale Ceramice, Materiale Minerale, Tehnologia Pulberilor
a - dorn rigid; b - dorn cu dublă articulaţie cu bolţ; c - dorn cu simplă articulaţie sferică;
d - dorn cu dublă articulaţie sferică. 1. antrenor; 2. articulaţie cardanică sau sferică;
3. dornul (bara) de antrenare; 4. capul de antrenare
Fig. 1.22. Soluţii constructive ale dornurilor de antrenare a
capetelor de honuit produse din materiale ceramice
57
D. Chirleşan, A. Iacobescu:
Materiale Ceramice, Materiale Minerale, Tehnologia Pulberilor
a) Consideraţii generale
Lepuirea reprezintă procesul de prelucrare prin microaşchiere a
materialelor ceramice, metalice sau nemetalice. Acest procedeu permite
obţinerea unei precizii dimensionale şi de formă geometrică ridicată,
precum şi a unor suprafeţe cu rugozitate foarte mică, Ra (0,01...0,02)
m. Lepuirea poate fi aplicată în cazul operaţiilor de superfinisare a
suprafeţelor plane, sferice şi cilindrice sau profilate (elicoidale, evolvente),
exterioare sau interioare. Lepuirea este utilizată pe scară largă la
prelucrarea pieselor ceramice, deoarece se desfăşoară fără o solicitare
mecanică mare a semifabricatului, ca urmare a adaosurilor mici de
prelucrare t = (0,005...0,12) mm la degroşare şi t = (0,004...0,008) mm la
58
D. Chirleşan, A. Iacobescu:
Materiale Ceramice, Materiale Minerale, Tehnologia Pulberilor
59
D. Chirleşan, A. Iacobescu:
Materiale Ceramice, Materiale Minerale, Tehnologia Pulberilor
p d
60
D. Chirleşan, A. Iacobescu:
Materiale Ceramice, Materiale Minerale, Tehnologia Pulberilor
61
D. Chirleşan, A. Iacobescu:
Materiale Ceramice, Materiale Minerale, Tehnologia Pulberilor
62
D. Chirleşan, A. Iacobescu:
Materiale Ceramice, Materiale Minerale, Tehnologia Pulberilor
63
D. Chirleşan, A. Iacobescu:
Materiale Ceramice, Materiale Minerale, Tehnologia Pulberilor
64
D. Chirleşan, A. Iacobescu:
Materiale Ceramice, Materiale Minerale, Tehnologia Pulberilor
65
D. Chirleşan, A. Iacobescu:
Materiale Ceramice, Materiale Minerale, Tehnologia Pulberilor
66
D. Chirleşan, A. Iacobescu:
Materiale Ceramice, Materiale Minerale, Tehnologia Pulberilor
67
D. Chirleşan, A. Iacobescu:
Materiale Ceramice, Materiale Minerale, Tehnologia Pulberilor
68
D. Chirleşan, A. Iacobescu:
Materiale Ceramice, Materiale Minerale, Tehnologia Pulberilor
69
D. Chirleşan, A. Iacobescu:
Materiale Ceramice, Materiale Minerale, Tehnologia Pulberilor
70
D. Chirleşan, A. Iacobescu:
Materiale Ceramice, Materiale Minerale, Tehnologia Pulberilor
71
D. Chirleşan, A. Iacobescu:
Materiale Ceramice, Materiale Minerale, Tehnologia Pulberilor
După cum rezultă din figura 1.28, tăierea (sau debitarea) prin
electroeroziune a materialelor ceramice poate fi efectuată cu scule -
electrod sub formă de sârmă sau bandă, lamă şi disc rotitor, procedeul de
tăiere (debitare) cu sculă - electrod sârmă fiind cel mai des folosit în
practică.
Prin acest procedeu pot fi debitate semifabricate ceramice sub
formă de bare cilindrice, prismatice sau profilate, tolele groase, ţevi,
precum şi tăierea după contur a diferitelor produse cu configuraţii simple
sau complexe.
72
D. Chirleşan, A. Iacobescu:
Materiale Ceramice, Materiale Minerale, Tehnologia Pulberilor
73
D. Chirleşan, A. Iacobescu:
Materiale Ceramice, Materiale Minerale, Tehnologia Pulberilor
74
D. Chirleşan, A. Iacobescu:
Materiale Ceramice, Materiale Minerale, Tehnologia Pulberilor
75
D. Chirleşan, A. Iacobescu:
Materiale Ceramice, Materiale Minerale, Tehnologia Pulberilor
76
D. Chirleşan, A. Iacobescu:
Materiale Ceramice, Materiale Minerale, Tehnologia Pulberilor
77
D. Chirleşan, A. Iacobescu:
Materiale Ceramice, Materiale Minerale, Tehnologia Pulberilor
78
D. Chirleşan, A. Iacobescu:
Materiale Ceramice, Materiale Minerale, Tehnologia Pulberilor
79
D. Chirleşan, A. Iacobescu:
Materiale Ceramice, Materiale Minerale, Tehnologia Pulberilor
2.1.1. zaltul
80
D. Chirleşan, A. Iacobescu:
Materiale Ceramice, Materiale Minerale, Tehnologia Pulberilor
81
D. Chirleşan, A. Iacobescu:
Materiale Ceramice, Materiale Minerale, Tehnologia Pulberilor
2.1.3. armura
2.1.4. Granitul
82
D. Chirleşan, A. Iacobescu:
Materiale Ceramice, Materiale Minerale, Tehnologia Pulberilor
2.1.5. Diamantul
83
D. Chirleşan, A. Iacobescu:
Materiale Ceramice, Materiale Minerale, Tehnologia Pulberilor
2.1.6. Siliconul
84
D. Chirleşan, A. Iacobescu:
Materiale Ceramice, Materiale Minerale, Tehnologia Pulberilor
Tabelul 2.1
85
D. Chirleşan, A. Iacobescu:
Materiale Ceramice, Materiale Minerale, Tehnologia Pulberilor
86
D. Chirleşan, A. Iacobescu:
Materiale Ceramice, Materiale Minerale, Tehnologia Pulberilor
87
D. Chirleşan, A. Iacobescu:
Materiale Ceramice, Materiale Minerale, Tehnologia Pulberilor
88
D. Chirleşan, A. Iacobescu:
Materiale Ceramice, Materiale Minerale, Tehnologia Pulberilor
89
D. Chirleşan, A. Iacobescu:
Materiale Ceramice, Materiale Minerale, Tehnologia Pulberilor
90
D. Chirleşan, A. Iacobescu:
Materiale Ceramice, Materiale Minerale, Tehnologia Pulberilor
- nefelin = 0...10%.
Se recomandă materiile prime cu un conţinut de piroxen peste 60%,
iar olivina, din cauza gradului dificil de topire, să nu depăşească 10%.
Principalele metode de turnare sunt următoarele:
- metoda statică pentru turnarea plăcilor; amestecul de formare
necesar realizării formelor de turnare prezintă caracteristicile:
- umiditatea = 5...7%;
- rezistenţa la compresiune în stare umedă = 0,4...0,6 kgf/cm;
- compoziţie omogenă, fără incluziuni străine;
- durata de realizare a formei = 3...3,5 minute.
Masa topită turnată în forme are caracteristicile:
- temperatura = 1150...11700 C;
- fluiditatea = 14...18 mm;
- viteza de umplere funcţie de dimensiuni = 15 ...30 sec;
- staţionarea în forme, până la modificare (formarea crustei de
suprafaţă, suficient de solidă pentru manipulare), timp = 6...7
minute.
- metoda centrifugată pentru turnarea ţevilor; parametrii cochiliei în
care se toarnă masa topită sunt:
- temperatura cochiliei = 380...4200 C;
- viteza de rotire a cochiliei = 500,400 şi 250 rot/min;
- tensiunea motorului = 110,80, şi 60 V.
Parametrii masei topite şi ai piesei turnate sunt:
- temperatura masei topite = 11500C;
- vâscozitatea masei topite (Hertty) = 11 ...14 mm;
- regimul de formare este diferit, în funcţie de diametrele ţevilor.
- turnarea în cochile pentru diverse piese;
91
D. Chirleşan, A. Iacobescu:
Materiale Ceramice, Materiale Minerale, Tehnologia Pulberilor
92
D. Chirleşan, A. Iacobescu:
Materiale Ceramice, Materiale Minerale, Tehnologia Pulberilor
93
D. Chirleşan, A. Iacobescu:
Materiale Ceramice, Materiale Minerale, Tehnologia Pulberilor
Formare
Turnare sub
Extrudare
presiune
Presare
Sinterizare
Prelucrări mecanice
94
D. Chirleşan, A. Iacobescu:
Materiale Ceramice, Materiale Minerale, Tehnologia Pulberilor
95
D. Chirleşan, A. Iacobescu:
Materiale Ceramice, Materiale Minerale, Tehnologia Pulberilor
Nr.
Faza tehnologică Parametrii tehnologici /Utilaj
crt.
În moara vibratoare se obţine
1 Măcinarea
granulaţia 500 m2/kg
Formarea amestecului Se amestecă pulberea de bazalt cu
2
de presare parafină, se presează la 30 - 200 MPa
3 Uscarea În etuvă, la temperatura de 120-1300 C.
Cu viteza de încălzire de 50 - 200 0 C/h
4 Sinterizarea
până la temperatura de 1120 - 12000C.
96
D. Chirleşan, A. Iacobescu:
Materiale Ceramice, Materiale Minerale, Tehnologia Pulberilor
97
D. Chirleşan, A. Iacobescu:
Materiale Ceramice, Materiale Minerale, Tehnologia Pulberilor
Controlul suprafeţei
Preîncălzirea suprafeţelor
metalice
Pulverizarea bazaltului cu
flacăra oxiacetilenică
Colmatarea porilor
- vopsire anticorosivă
- alte protecţii pentru suprafeţe
Fig.2.2. Fluxul tehnologic pentru pulverizarea termică a bazaltului
98
D. Chirleşan, A. Iacobescu:
Materiale Ceramice, Materiale Minerale, Tehnologia Pulberilor
99
D. Chirleşan, A. Iacobescu:
Materiale Ceramice, Materiale Minerale, Tehnologia Pulberilor
10
0
D. Chirleşan, A. Iacobescu:
Materiale Ceramice, Materiale Minerale, Tehnologia Pulberilor
100
D. Chirleşan, A. Iacobescu:
Materiale Ceramice, Materiale Minerale, Tehnologia Pulberilor
După cum rezultă din figura 2.3., maşinile portabile de debitat sunt
constituite din masa 1, pe care se aşează blocul de debitat 2, asupra căruia
acţionează discul 3, antrenat de un motor electric, care poate culisa pe
direcţie orizontală prin intermediul ghidajului format din coloanele 5 şi sania
6. La rândul său, acest ghidaj poate fi deplasat pe direcţie verticală prin
intermediul ghidajului 7, fixat în suportul 8 cu ajutorul cadrului 9 deplasabil
după direcţia st.
101
D. Chirleşan, A. Iacobescu:
Materiale Ceramice, Materiale Minerale, Tehnologia Pulberilor
102
D. Chirleşan, A. Iacobescu:
Materiale Ceramice, Materiale Minerale, Tehnologia Pulberilor
103
D. Chirleşan, A. Iacobescu:
Materiale Ceramice, Materiale Minerale, Tehnologia Pulberilor
104
D. Chirleşan, A. Iacobescu:
Materiale Ceramice, Materiale Minerale, Tehnologia Pulberilor
105
D. Chirleşan, A. Iacobescu:
Materiale Ceramice, Materiale Minerale, Tehnologia Pulberilor
106
D. Chirleşan, A. Iacobescu:
Materiale Ceramice, Materiale Minerale, Tehnologia Pulberilor
107
D. Chirleşan, A. Iacobescu:
Materiale Ceramice, Materiale Minerale, Tehnologia Pulberilor
108
D. Chirleşan, A. Iacobescu:
Materiale Ceramice, Materiale Minerale, Tehnologia Pulberilor
1. batiu; 2ghidaj; 3. masa maşinii; 4. menghină; 5 şi 6. bacuri din materiale moi; 7. blocul
de bazalt; 8. şurub; 9. piuliţă; 10. manivelă; 11.disc diamantat; 12. axul maşinii.
109
D. Chirleşan, A. Iacobescu:
Materiale Ceramice, Materiale Minerale, Tehnologia Pulberilor
110
D. Chirleşan, A. Iacobescu:
Materiale Ceramice, Materiale Minerale, Tehnologia Pulberilor
Tabelul 2.6.
Denumirea parametrului Valori caracteristice
Diametrul discului D, mm 100-400
Lăţimea stratului aşchiat t, mm 3-30
Grosimea stratului diamantat X, mm 2-5
Liantul de fixare granule diamant Organic Metalic
Viteza de rectificare vs, m/s 20-25 25-30
Avansul longitudinal, vt (sl), m/min. 2-12 8-16
Adâncimea de rectificare t, mm 0,005-0,015 0,010-0,030
Avansul transversal st, mm t/12…t/3 t/6…t/2
Rugozitate Ra obţinută, m 1,2-2,0 1,8-3,6
2.3.2.4.2. Rectificarea cilindrică exterioară
Prelucrarea prin rectificare cilindrică exterioară a reperelor din bazalt
(inele, creuzete) se execută pe maşinile de rectificat universale, dotate cu
discuri diamantate adecvate în funcţie de configuraţia produsului. La
rectificarea cilindrică exterioară (fig.3.16) scula 1 execută mişcarea
principală de rotaţie ns, având posibilitatea să se deplaseze după direcţia
avansului longitudinal sl, iar piesa 2 se roteşte în jurul axei sale de simetrie
cu turaţie np.
111
D. Chirleşan, A. Iacobescu:
Materiale Ceramice, Materiale Minerale, Tehnologia Pulberilor
112
D. Chirleşan, A. Iacobescu:
Materiale Ceramice, Materiale Minerale, Tehnologia Pulberilor
Tabelul 3.8.
113
D. Chirleşan, A. Iacobescu:
Materiale Ceramice, Materiale Minerale, Tehnologia Pulberilor
114
D. Chirleşan, A. Iacobescu:
Materiale Ceramice, Materiale Minerale, Tehnologia Pulberilor
115
D. Chirleşan, A. Iacobescu:
Materiale Ceramice, Materiale Minerale, Tehnologia Pulberilor
116
D. Chirleşan, A. Iacobescu:
Materiale Ceramice, Materiale Minerale, Tehnologia Pulberilor
§3.1. INTRODUCERE
117
D. Chirleşan, A. Iacobescu:
Materiale Ceramice, Materiale Minerale, Tehnologia Pulberilor
118
D. Chirleşan, A. Iacobescu:
Materiale Ceramice, Materiale Minerale, Tehnologia Pulberilor
119
D. Chirleşan, A. Iacobescu:
Materiale Ceramice, Materiale Minerale, Tehnologia Pulberilor
120
D. Chirleşan, A. Iacobescu:
Materiale Ceramice, Materiale Minerale, Tehnologia Pulberilor
121
D. Chirleşan, A. Iacobescu:
Materiale Ceramice, Materiale Minerale, Tehnologia Pulberilor
122
D. Chirleşan, A. Iacobescu:
Materiale Ceramice, Materiale Minerale, Tehnologia Pulberilor
Cuptor pentru
reducere
Produsul redus
123
D. Chirleşan, A. Iacobescu:
Materiale Ceramice, Materiale Minerale, Tehnologia Pulberilor
124
D. Chirleşan, A. Iacobescu:
Materiale Ceramice, Materiale Minerale, Tehnologia Pulberilor
125
D. Chirleşan, A. Iacobescu:
Materiale Ceramice, Materiale Minerale, Tehnologia Pulberilor
126
D. Chirleşan, A. Iacobescu:
Materiale Ceramice, Materiale Minerale, Tehnologia Pulberilor
127
D. Chirleşan, A. Iacobescu:
Materiale Ceramice, Materiale Minerale, Tehnologia Pulberilor
128
D. Chirleşan, A. Iacobescu:
Materiale Ceramice, Materiale Minerale, Tehnologia Pulberilor
129
D. Chirleşan, A. Iacobescu:
Materiale Ceramice, Materiale Minerale, Tehnologia Pulberilor
130
D. Chirleşan, A. Iacobescu:
Materiale Ceramice, Materiale Minerale, Tehnologia Pulberilor
131
D. Chirleşan, A. Iacobescu:
Materiale Ceramice, Materiale Minerale, Tehnologia Pulberilor
132
D. Chirleşan, A. Iacobescu:
Materiale Ceramice, Materiale Minerale, Tehnologia Pulberilor
133
D. Chirleşan, A. Iacobescu:
Materiale Ceramice, Materiale Minerale, Tehnologia Pulberilor
134
D. Chirleşan, A. Iacobescu:
Materiale Ceramice, Materiale Minerale, Tehnologia Pulberilor
135
D. Chirleşan, A. Iacobescu:
Materiale Ceramice, Materiale Minerale, Tehnologia Pulberilor
136
D. Chirleşan, A. Iacobescu:
Materiale Ceramice, Materiale Minerale, Tehnologia Pulberilor
137
D. Chirleşan, A. Iacobescu:
Materiale Ceramice, Materiale Minerale, Tehnologia Pulberilor
138
D. Chirleşan, A. Iacobescu:
Materiale Ceramice, Materiale Minerale, Tehnologia Pulberilor
139
D. Chirleşan, A. Iacobescu:
Materiale Ceramice, Materiale Minerale, Tehnologia Pulberilor
140
D. Chirleşan, A. Iacobescu:
Materiale Ceramice, Materiale Minerale, Tehnologia Pulberilor
Tabelul 3.2.
141
D. Chirleşan, A. Iacobescu:
Materiale Ceramice, Materiale Minerale, Tehnologia Pulberilor
142
D. Chirleşan, A. Iacobescu:
Materiale Ceramice, Materiale Minerale, Tehnologia Pulberilor
143
D. Chirleşan, A. Iacobescu:
Materiale Ceramice, Materiale Minerale, Tehnologia Pulberilor
144
D. Chirleşan, A. Iacobescu:
Materiale Ceramice, Materiale Minerale, Tehnologia Pulberilor
145
D. Chirleşan, A. Iacobescu:
Materiale Ceramice, Materiale Minerale, Tehnologia Pulberilor
146
D. Chirleşan, A. Iacobescu:
Materiale Ceramice, Materiale Minerale, Tehnologia Pulberilor
147
D. Chirleşan, A. Iacobescu:
Materiale Ceramice, Materiale Minerale, Tehnologia Pulberilor
148
D. Chirleşan, A. Iacobescu:
Materiale Ceramice, Materiale Minerale, Tehnologia Pulberilor
149
D. Chirleşan, A. Iacobescu:
Materiale Ceramice, Materiale Minerale, Tehnologia Pulberilor
150
D. Chirleşan, A. Iacobescu:
Materiale Ceramice, Materiale Minerale, Tehnologia Pulberilor
151
D. Chirleşan, A. Iacobescu:
Materiale Ceramice, Materiale Minerale, Tehnologia Pulberilor
152
D. Chirleşan, A. Iacobescu:
Materiale Ceramice, Materiale Minerale, Tehnologia Pulberilor
153
D. Chirleşan, A. Iacobescu:
Materiale Ceramice, Materiale Minerale, Tehnologia Pulberilor
154
D. Chirleşan, A. Iacobescu:
Materiale Ceramice, Materiale Minerale, Tehnologia Pulberilor
3.6.5. Extrudarea
155
D. Chirleşan, A. Iacobescu:
Materiale Ceramice, Materiale Minerale, Tehnologia Pulberilor
156
D. Chirleşan, A. Iacobescu:
Materiale Ceramice, Materiale Minerale, Tehnologia Pulberilor
157
D. Chirleşan, A. Iacobescu:
Materiale Ceramice, Materiale Minerale, Tehnologia Pulberilor
158
D. Chirleşan, A. Iacobescu:
Materiale Ceramice, Materiale Minerale, Tehnologia Pulberilor
159
D. Chirleşan, A. Iacobescu:
Materiale Ceramice, Materiale Minerale, Tehnologia Pulberilor
3.6.6. Laminarea
160
D. Chirleşan, A. Iacobescu:
Materiale Ceramice, Materiale Minerale, Tehnologia Pulberilor
161
D. Chirleşan, A. Iacobescu:
Materiale Ceramice, Materiale Minerale, Tehnologia Pulberilor
162
D. Chirleşan, A. Iacobescu:
Materiale Ceramice, Materiale Minerale, Tehnologia Pulberilor
163
D. Chirleşan, A. Iacobescu:
Materiale Ceramice, Materiale Minerale, Tehnologia Pulberilor
3.6.7. jarea
164
D. Chirleşan, A. Iacobescu:
Materiale Ceramice, Materiale Minerale, Tehnologia Pulberilor
165
D. Chirleşan, A. Iacobescu:
Materiale Ceramice, Materiale Minerale, Tehnologia Pulberilor
166
D. Chirleşan, A. Iacobescu:
Materiale Ceramice, Materiale Minerale, Tehnologia Pulberilor
167
D. Chirleşan, A. Iacobescu:
Materiale Ceramice, Materiale Minerale, Tehnologia Pulberilor
168
D. Chirleşan, A. Iacobescu:
Materiale Ceramice, Materiale Minerale, Tehnologia Pulberilor
169
D. Chirleşan, A. Iacobescu:
Materiale Ceramice, Materiale Minerale, Tehnologia Pulberilor
Densitate
Forţa de presare
170
D. Chirleşan, A. Iacobescu:
Materiale Ceramice, Materiale Minerale, Tehnologia Pulberilor
171
D. Chirleşan, A. Iacobescu:
Materiale Ceramice, Materiale Minerale, Tehnologia Pulberilor
172
D. Chirleşan, A. Iacobescu:
Materiale Ceramice, Materiale Minerale, Tehnologia Pulberilor
173
D. Chirleşan, A. Iacobescu:
Materiale Ceramice, Materiale Minerale, Tehnologia Pulberilor
174
D. Chirleşan, A. Iacobescu:
Materiale Ceramice, Materiale Minerale, Tehnologia Pulberilor
175
D. Chirleşan, A. Iacobescu:
Materiale Ceramice, Materiale Minerale, Tehnologia Pulberilor
176
D. Chirleşan, A. Iacobescu:
Materiale Ceramice, Materiale Minerale, Tehnologia Pulberilor
177
D. Chirleşan, A. Iacobescu:
Materiale Ceramice, Materiale Minerale, Tehnologia Pulberilor
178
D. Chirleşan, A. Iacobescu:
Materiale Ceramice, Materiale Minerale, Tehnologia Pulberilor
179
D. Chirleşan, A. Iacobescu:
Materiale Ceramice, Materiale Minerale, Tehnologia Pulberilor
180
D. Chirleşan, A. Iacobescu:
Materiale Ceramice, Materiale Minerale, Tehnologia Pulberilor
181
D. Chirleşan, A. Iacobescu:
Materiale Ceramice, Materiale Minerale, Tehnologia Pulberilor
182
D. Chirleşan, A. Iacobescu:
Materiale Ceramice, Materiale Minerale, Tehnologia Pulberilor
183
D. Chirleşan, A. Iacobescu:
Materiale Ceramice, Materiale Minerale, Tehnologia Pulberilor
unesc granulele prin care începe formarea treptată a unui schelet metalic în
întreaga masă a corpului sinterizat. Astfel, granulele de pulbere îşi pierd din
ce în ce mai mult individualitatea, dispar suprafeţele de separaţie între ele
şi apar limitele noilor grăunţi şi porii. Structura porilor se schimbă şi ea. Pe
lângă o reducere continuă a porozităţii se constată o sferoidizare şi o
închidere din ce în ce mai accentuată a porilor şi o creştere a proporţiei
celor mari, contribuind astfel la dispariţia treptată a celor mici.
Procesul de sinterizare mai este influenţat şi de prezenţa
impurităţilor
(filme de oxizi la suprafaţa granulelor, incluziuni, gaze resorbite şi dizolvate,
gaze blocate în porii închişi şi care se pot îndepărta numai din difuzie prin
materialul metalic), formarea soluţiilor solide şi a compuşilor chimici,
efectele transformărilor alotropice (care pot activa sau încetini sinterizarea)
etc.
Mecanismul de transport bazat pe difuzia de suprafaţă şi cel bazat
pe evaporare nu sunt capabile să apropie centrele particulelor, cu toate că
ele determină apariţia şi creşterea legăturilor între particule şi astfel
rigidizarea comprimatului iniţial. Celelalte procese de transport de material
pot determina creşterea legăturilor între particule, generându-se în acest
mod fenomenul de contracţie în timpul sinterizării.
Ecuaţia generală a sinterizării în faza solidă este de tipul:
(x/r)n = kt / rm (3.37)
în care :t – este timpul de sinterizare;
k – constanta lui Boltzman;
m, n – constante care variază cu mecanismul de transport de material;
r – raza unei sfere;
x – raza gâtului format în timpul sinterizării între sferă şi o suprafaţă plană
(fig.3.43).
184
D. Chirleşan, A. Iacobescu:
Materiale Ceramice, Materiale Minerale, Tehnologia Pulberilor
Mecanisme de transport în
material la sinterizare
De suprafaţă
Intergranulară
De volum
185
D. Chirleşan, A. Iacobescu:
Materiale Ceramice, Materiale Minerale, Tehnologia Pulberilor
186
D. Chirleşan, A. Iacobescu:
Materiale Ceramice, Materiale Minerale, Tehnologia Pulberilor
187
D. Chirleşan, A. Iacobescu:
Materiale Ceramice, Materiale Minerale, Tehnologia Pulberilor
188
D. Chirleşan, A. Iacobescu:
Materiale Ceramice, Materiale Minerale, Tehnologia Pulberilor
189
D. Chirleşan, A. Iacobescu:
Materiale Ceramice, Materiale Minerale, Tehnologia Pulberilor
Gazul metan ars parţial (CH4): este de 10...12 ori mai ieftin
decât hidrogenul şi se prepară în reactoare umplute cu catalizator de Ni.
Acest mediu protector gazos este larg utilizat la sinterizarea
produselor pe bază de fier, respectiv de Cu. În amestec cu aerul fiind
exploziv şi componentul Co fiind foarte toxic.
3.– Atmosfere de protecţie endoterme: sunt obţinute prin
reacţia unui amestec încălzit de aer şi o hidrocarbură
gazoasă în prezenţa unui catalizator de Ni.
Sinterizarea în endogaz este însoţită de reacţii chimice posibile ca:
H2 O + C H2 + CO (3.40)
CO2 + CH4 2CO + 2 H 2 (3.41)
CH4 2 CO + 2 H2 (3.42)
190
D. Chirleşan, A. Iacobescu:
Materiale Ceramice, Materiale Minerale, Tehnologia Pulberilor
191
D. Chirleşan, A. Iacobescu:
Materiale Ceramice, Materiale Minerale, Tehnologia Pulberilor
192
D. Chirleşan, A. Iacobescu:
Materiale Ceramice, Materiale Minerale, Tehnologia Pulberilor
193
D. Chirleşan, A. Iacobescu:
Materiale Ceramice, Materiale Minerale, Tehnologia Pulberilor
194
D. Chirleşan, A. Iacobescu:
Materiale Ceramice, Materiale Minerale, Tehnologia Pulberilor
1. plăci de radiaţie; 2. capac; 3. inel de cauciuc; 4. manta răcită cu apă; 5. tub de grafit;
6. suport refractar; 7. legături pentru apă de răcire; 8. Plăci de radiaţie; 9. flanşă răcită;
10. Priza de curent; 11. presetupă de grafit.
195
D. Chirleşan, A. Iacobescu:
Materiale Ceramice, Materiale Minerale, Tehnologia Pulberilor
196
D. Chirleşan, A. Iacobescu:
Materiale Ceramice, Materiale Minerale, Tehnologia Pulberilor
197
D. Chirleşan, A. Iacobescu:
Materiale Ceramice, Materiale Minerale, Tehnologia Pulberilor
198
D. Chirleşan, A. Iacobescu:
Materiale Ceramice, Materiale Minerale, Tehnologia Pulberilor
199
D. Chirleşan, A. Iacobescu:
Materiale Ceramice, Materiale Minerale, Tehnologia Pulberilor
200
D. Chirleşan, A. Iacobescu:
Materiale Ceramice, Materiale Minerale, Tehnologia Pulberilor
201
D. Chirleşan, A. Iacobescu:
Materiale Ceramice, Materiale Minerale, Tehnologia Pulberilor
202
D. Chirleşan, A. Iacobescu:
Materiale Ceramice, Materiale Minerale, Tehnologia Pulberilor
203
D. Chirleşan, A. Iacobescu:
Materiale Ceramice, Materiale Minerale, Tehnologia Pulberilor
204
D. Chirleşan, A. Iacobescu:
Materiale Ceramice, Materiale Minerale, Tehnologia Pulberilor
205
D. Chirleşan, A. Iacobescu:
Materiale Ceramice, Materiale Minerale, Tehnologia Pulberilor
Aerul din porii pieselor este evacuat şi porii sunt umpluţi de uleiul
care acoperă piesele. Timpul necesar impregnării poate fi redus prin
încălzirea pieselor şi a uleiului (porii să fie dilataţi, iar vâscozitatea uleiului
să fie scăzută). Metoda este rapidă, dar prezintă ca dezavantaje principale
introducerea impurităţilor în pori şi evaporarea componenţilor volatili din
uleiuri sub acţiunea vidului.
Acoperirea electrochimică a pieselor sinterizate prezintă unele
particularităţi datorită prezenţei porilor în care pătrund soluţiile corozive
utilizate la operaţiile de acoperire. Se aseamănă cu metodele acoperirilor
galvanice aplicate pieselor metalice clasice. Prevenirea pătrunderii soluţiilor
corozive în porii pieselor sinterizate se realizează prin una sin următoarele
variante:
– închiderea porilor deschişi printr-un tratament mecanic şi
anume deformarea la rece a stratului superficial al pieselor
sinterizate. Se obţine printr-o calibrare, presare sau laminare a
pieselor sinterizate cu suficientă plasticitate;
– umplerea porilor cu material adecvat prin infiltrarea pieselor
sinterizate cu un metal cu o temperatură de topire scăzută
care nu reacţionează cu metalul de bază (cuprul) sau cu
materialele plastice, răşini etc.
– acoperirea pereţilor porilor cu un compus hidrofob, care nu
permite intrarea apei în porii pieselor sinterizate;
– feroxanarea – metodă cu bune rezultate temice şi avantaje
economice în umplerea porilor pieselor sinterizate în vederea
acoperirilor galvanice ale acestora.
206
D. Chirleşan, A. Iacobescu:
Materiale Ceramice, Materiale Minerale, Tehnologia Pulberilor
207
D. Chirleşan, A. Iacobescu:
Materiale Ceramice, Materiale Minerale, Tehnologia Pulberilor
208
D. Chirleşan, A. Iacobescu:
Materiale Ceramice, Materiale Minerale, Tehnologia Pulberilor
209
D. Chirleşan, A. Iacobescu:
Materiale Ceramice, Materiale Minerale, Tehnologia Pulberilor
210
D. Chirleşan, A. Iacobescu:
Materiale Ceramice, Materiale Minerale, Tehnologia Pulberilor
211
D. Chirleşan, A. Iacobescu:
Materiale Ceramice, Materiale Minerale, Tehnologia Pulberilor
e) oţeluri aliate
Oţelurile aliate sinterizate se realizează din amestecuri de pulberi,
aliaje semialiate şi aliaje complet aliate. Sinterizarea acestor oţeluri implică
difuzia carbonului, topirea cuprului şi difuzia acestuia, dizolvarea nichelului
în cupru topit şi difuzia cuprului în fierul solid. Difuzia nichelului este rapidă
la limita suprafeţei grăunţilor şi de-a lungul limitei dintre grăunţi şi mai
înceată în interiorul grăunţilor de fier. În structura oţelurilor aliate
sinterizate sunt vizibile zone bogate în nichel datorită difuziei incomplete.
Marginile acestor zone dizolvă uneori carbonul suficient, astfel încât la
răcirea normală de la temperatura de sinterizare să se formeze o structură
martensitică.
Dacă oţelurile sinterizate conţin nichel, molibden şi cupru, atunci
difuzia cuprului şi molibdenului sunt relativ rapide, pe când cea a nichelului
este mai înceată conducând la obţinerea a numeroase zone bogate în
nichel, zone de austenită netransformată, înconjurate de zone martensitice
(atunci când conţinutul de carbon este suficient).
Gradul de sinterizare a pieselor din oţeluri aliate poate fi estimat
prin graful de difuzie a elementelor de aliere.
212
D. Chirleşan, A. Iacobescu:
Materiale Ceramice, Materiale Minerale, Tehnologia Pulberilor
213
D. Chirleşan, A. Iacobescu:
Materiale Ceramice, Materiale Minerale, Tehnologia Pulberilor
214
D. Chirleşan, A. Iacobescu:
Materiale Ceramice, Materiale Minerale, Tehnologia Pulberilor
215
D. Chirleşan, A. Iacobescu:
Materiale Ceramice, Materiale Minerale, Tehnologia Pulberilor
CL = V 1
A
/(VB V1A - proporţia volumică a componentului A în
)
faza lichidă;
VA – volumul componentului greu fuzibil din amestec;
VB – volumul componentului uşor fuzibil din amestec;
V1A – volumul componentului A dizolvat în faza lichidă la sinterizare.
În afară de alegerea corectă a elementelor de aliere, variaţiile
dimensionale ale pieselor sinterizate sunt influenţate şi de tipul pulberii şi
mărimea particulelor, condiţiile de compactare, temperatura, timpul şi
atmosfera de sinterizare, viteza de răcire a pieselor sinterizate,
tratamentele termice aplicate după sinterizare.
Piesele sinterizate din pulberi de fier şi fier – nichel prezintă
contracţie în timpul sinterizării.
Această contracţie poate fi compensată prin adaosul de cupru care
cauzează o creştere de volum în timpul sinterizării, explicată prin rapida
difuzie a cuprului în fier la temperatura de sinterizare a fierului.
Procesul de difuzie accelerează procesul de sinterizare, astfel încât
particulele de fier nu mai au timp să se apropie unele de altele mai mult
decât se aflau în stare presată.
Creşterea dimensiunilor pieselor cu conţinut de cupru are loc
datorită difuziei între grăunţi a fazei lichide bogate în cupru printre
particulele de fier.
216
D. Chirleşan, A. Iacobescu:
Materiale Ceramice, Materiale Minerale, Tehnologia Pulberilor
217
D. Chirleşan, A. Iacobescu:
Materiale Ceramice, Materiale Minerale, Tehnologia Pulberilor
218
D. Chirleşan, A. Iacobescu:
Materiale Ceramice, Materiale Minerale, Tehnologia Pulberilor
în care:
– Rrel = este rezistenţa relativă a materialului poros;
– Rp este rezistenţa la întindere a materialului poros;
– Rfp = este rezistenţa la întindere a materialului fără pori;
– p = este funcţia de porozitate;
– a, b = sunt constante
– kp = factorul teoretic de concentrare a tensiunilor de către pori.
În practică se cere o condiţie suplimentară pentru aplicarea acestei
relaţii şi anume ca materialul să prezinte o deformaţie plastică mică înainte
de rupere, adică să aibă o ductilitate acceptabilă.
Influenţa porozităţii fierului sinterizat asupra rezistenţei la
tracţiune este redată cu ajutorul unor ecuaţii, unele dintre ele teoretice, iar
altele bazate pe date practice.
Astfel:
– s = 0(1 + P)n (3.54)
– s = 0[1 – DP(1 + 2S)] (3.55)
– s = 0(1 – 3P/2) (3.56)
– s = 32,8(1 – 1,36P) (1 – P)2/3 (3.57)
– s = 0 exp ( - bP) (3.58)
– s = 0 (1 – P) / (1 + 3P) (3.59)
– s = 1/(0,03P + 0,02) (3.60)
– s = [1 – PE / Pn] [1 + F(P / Pn)G] (3.61)
în care:
– s = este rezistenţa la întindere a fierului sinterizat;
– 0 = este rezistenţa la întindere a fierului forjat;
– P =este porozitatea;
219
D. Chirleşan, A. Iacobescu:
Materiale Ceramice, Materiale Minerale, Tehnologia Pulberilor
Rt = R0 exp ( - k p) (3.62)
sau
Rt = 344 exp ( - 0,043 p) [MN/m2] (3.63)
unde:
– Rt = este rezistenţa la rupere la tracţiune a materialului sinterizat;
– R0 = este rezistenţa la rupere la tracţiune a materialului turnat;
– k = este constantă;
– p = este porozitatea, în procente.
Rezistenţa la tracţiune a materialelor sinterizate poroase este
influenţată de aria secţiunii transversale şi de lungimea probelor.
Limita rezistenţei materialelor se măreşte cu creşterea secţiunii
transversale şi scade cu creşterea lungimii probei.
De aceea o mare atenţie se acordă formei şi dimensiunilor
epruvetelor, precum şi calităţii suprafeţelor lor.
Epruvetele utilizate se obţin fie prin presare în matriţă a pulberii,
fie prin prelevare şi prelucrare prin aşchiere din produsul sinterizat.
Se cere calcularea mediei aritmetice a cinci rezultate determinate
pe cinci epruvete. Forma epruvetei standardizate de tracţiune, obţinută prin
presare şi sinterizare este redată în figura 3.56, unde:
220
D. Chirleşan, A. Iacobescu:
Materiale Ceramice, Materiale Minerale, Tehnologia Pulberilor
în care:
As = este alungirea materialului sinterizat;
A0 = este alungirea materialului forjat;
221
D. Chirleşan, A. Iacobescu:
Materiale Ceramice, Materiale Minerale, Tehnologia Pulberilor
p = este porozitatea;
k1,k2 = sunt constante.
222
D. Chirleşan, A. Iacobescu:
Materiale Ceramice, Materiale Minerale, Tehnologia Pulberilor
în care:
– HBs = este duritatea materialului sinterizat cu aceeaşi compoziţie chimică;
– HB0 = este duritatea materialului forjat, cu aceeaşi compoziţie chimică;
223
D. Chirleşan, A. Iacobescu:
Materiale Ceramice, Materiale Minerale, Tehnologia Pulberilor
– p = este porozitatea;
– k1, k2 = sunt constante
Pentru fierul sinterizat, relaţia devine:
relaţia care arată că fierul forjat cu porozitatea zero are duritatea de 83,1
HB. Piesele din fier dublu compactate şi sinterizate au durităţi apropiate de
cele ale fierului forjat.
Ca şi în cazul oţelurilor compacte, duritatea Brinell a oţelurilor
sinterizate se determină cu relaţia:
HB = k r [ kgf/mm2] (3.70)
unde:
k = 0,34 ...0,36 este constantă
e) Caracteristicile elastice
Legea lui Hooke exprimă proporţionalitatea tensiunilor cu
deformaţiile specifice. În epruvetă pot să apară tensiuni normale (relaţia
3.71) sau tangenţiale (relaţia 3.72)
= E (3.71)
= G (3.72)
în care: E, G reprezintă modulele de elasticitate longitudinală, respectiv
transversală.
Între cele două module există relaţia:
G = E / 2(1 - ) (3.73)
unde: este o constantă şi exprimă raportul dintre deformaţia în direcţie
transversală şi în cea în direcţie longitudinală a unei epruvete solicitată la
întindere. Se mai numeşte şi coeficient de contracţie transversală sau
224
D. Chirleşan, A. Iacobescu:
Materiale Ceramice, Materiale Minerale, Tehnologia Pulberilor
225
D. Chirleşan, A. Iacobescu:
Materiale Ceramice, Materiale Minerale, Tehnologia Pulberilor
226
D. Chirleşan, A. Iacobescu:
Materiale Ceramice, Materiale Minerale, Tehnologia Pulberilor
227
D. Chirleşan, A. Iacobescu:
Materiale Ceramice, Materiale Minerale, Tehnologia Pulberilor
228
D. Chirleşan, A. Iacobescu:
Materiale Ceramice, Materiale Minerale, Tehnologia Pulberilor
229
D. Chirleşan, A. Iacobescu:
Materiale Ceramice, Materiale Minerale, Tehnologia Pulberilor
230
D. Chirleşan, A. Iacobescu:
Materiale Ceramice, Materiale Minerale, Tehnologia Pulberilor
231
D. Chirleşan, A. Iacobescu:
Materiale Ceramice, Materiale Minerale, Tehnologia Pulberilor
232
D. Chirleşan, A. Iacobescu:
Materiale Ceramice, Materiale Minerale, Tehnologia Pulberilor
233
D. Chirleşan, A. Iacobescu:
Materiale Ceramice, Materiale Minerale, Tehnologia Pulberilor
234
D. Chirleşan, A. Iacobescu:
Materiale Ceramice, Materiale Minerale, Tehnologia Pulberilor
235
D. Chirleşan, A. Iacobescu:
Materiale Ceramice, Materiale Minerale, Tehnologia Pulberilor
236
D. Chirleşan, A. Iacobescu:
Materiale Ceramice, Materiale Minerale, Tehnologia Pulberilor
237
D. Chirleşan, A. Iacobescu:
Materiale Ceramice, Materiale Minerale, Tehnologia Pulberilor
238
D. Chirleşan, A. Iacobescu:
Materiale Ceramice, Materiale Minerale, Tehnologia Pulberilor
239
D. Chirleşan, A. Iacobescu:
Materiale Ceramice, Materiale Minerale, Tehnologia Pulberilor
3.9.8. Cermenţii
240
D. Chirleşan, A. Iacobescu:
Materiale Ceramice, Materiale Minerale, Tehnologia Pulberilor
aliajele lor. Cel de-al doilea component al unui cerment poate fi un compus
superrefractar de tipul carburi, nitruri, boruri sau siliciuri; un oxid
superrefractar de aluminiu, magneziu, beriliu, zirconiu, titan, cesiu, crom
sau amestecuri ale acestora.
Cermenţii de tipul Cr – Al2O3, datorită temperaturii de lucru ridicate,
conductibilităţii termice mari şi rezistenţei la oxidare până la temperatura
de 12000C, sunt dintre cei mai utilizaţi. Cei de tipul Al - Al2O3, denumiţi SAP,
au cunoscut o deosebită dezvoltare ca urmare a utilizărilor din aviaţie,
industria automobilelor şi industria producerii energiei atomice. Limităţile
aplicării lor sunt date de fragilitatea acestor materiale.
Principalele utilizări ale cermenţilor sunt:
– materialele refractare: teci pentru termocuple, tije pentru
reglarea fluxului de topuri de metale, stabilizator de flacără,
mufe de cuptor, piese pentru rachete;
– materiale ceramice de aşchiere: scule aşchietoare,
caracterizate prin duritate mare, rezistenţă la cald şi la uzură,
posibilitatea redusă de sudare cu metalele;
– materiale de fricţiune: în industria transporturilor şi
aeronautică, în industria fabricării instrumentelor de măsurat;
– acoperiri de protecţie: straturi protectoare, rezistente la
oxidare în cazul sistemelor de eşapare, camerelor de ardere,
paletelor turbinelor;
– utilizări în tehnica nucleară;
– miezuri pentru magneţi;
– elemente de încălzire electrice etc.
241
D. Chirleşan, A. Iacobescu:
Materiale Ceramice, Materiale Minerale, Tehnologia Pulberilor
242
D. Chirleşan, A. Iacobescu:
Materiale Ceramice, Materiale Minerale, Tehnologia Pulberilor
243
D. Chirleşan, A. Iacobescu:
Materiale Ceramice, Materiale Minerale, Tehnologia Pulberilor
20 h), apoi o recoacere de precipitare pentru o dispersie cât mai fină. Cele mai
răspândite aliaje cu mare forţă coercitivă pentru magneţi permanenţi au un
conţinut ridicat de nichel şi cobalt, făcând parte din sistemele fier – aluminiu –
nichel (Alni) şi fier – aluminiu – nichel – cobalt – (Alnico). Foarte bune şi
ieftine, materialele magnetice dure sunt fabricate pe scară largă şi din pulberile
oxizilor diferitelor metale.
244
D. Chirleşan, A. Iacobescu:
Materiale Ceramice, Materiale Minerale, Tehnologia Pulberilor
245
D. Chirleşan, A. Iacobescu:
Materiale Ceramice, Materiale Minerale, Tehnologia Pulberilor
246
D. Chirleşan, A. Iacobescu:
Materiale Ceramice, Materiale Minerale, Tehnologia Pulberilor
utilizeze scule din oţel, al căror cost reprezintă doar 25...50% din costul
sculelor de carbură.
Metalurgia pulberilor reduce consumurile de materii prime şi
energie, coeficientul de utilizare a pulberilor metalice fiind de 98...99%.
Tendinţele pe plan mondial se pot grupa astfel: reciclarea
deşeurilor, dezvoltarea noilor tehnologii ale metalurgiei pulberilor şi
reducerea consumurilor de metale.
În zilele noastre o importanţă deosebită a obţinut metalurgia
pulberilor şi în reciclarea deşeurilor metalice prin transformarea acestora în
pulberi metalice valoroase: recuperarea aşchiilor de la prelucrarea
semifabricatelor metalice a oxizilor de cupru proveniţi de la laminarea la
cald, a deşeurilor, sculelor şi pieselor uzate din aliaje dure sinterizate.
Obţinerea pulberilor metalice din deşeuri de fabricaţie are implicaţii multiple
atât asupra valorificării superioare a deşeului cât şi asupra produsului finit.
Aşchiile de la prelucrarea clasică a pieselor din fontă sau oţel constituie,
într-un atelier de mecanică, un deşeu de mică valoare pentru retopire sau
refolosire. Aşchiile recuperate pot fi transformate în pulberi fie prin
măcinare, formare şi sinterizare (pentru piese cu calitate medie), fie prin
sinterizarea şi forjarea lor, fie prin laminare directă a şpanului comprimat
(pentru bare cu caracteristici mecanice bune).
Dezvoltarea noilor tehnologii ale metalurgiei pulberilor sunt căi
importante pentru economisirea de materii prime. Orientarea actuală este
către fabricarea benzilor continue de metal prin laminarea pulberilor şi
confecţionarea unor benzi din oxizi metalici deformabili, care apoi sunt
reduse, sinterizate şi laminate. Obţinerea de piese forjate direct din pulberi,
pe lângă proprietăţi superioare, aduce şi reale economii de metal, deoarece
deformarea făcându-se într-un regim de volum variabil, se lucrează fără
247
D. Chirleşan, A. Iacobescu:
Materiale Ceramice, Materiale Minerale, Tehnologia Pulberilor
248
D. Chirleşan, A. Iacobescu:
Materiale Ceramice, Materiale Minerale, Tehnologia Pulberilor
249
D. Chirleşan, A. Iacobescu:
Materiale Ceramice, Materiale Minerale, Tehnologia Pulberilor
250
D. Chirleşan, A. Iacobescu:
Materiale Ceramice, Materiale Minerale, Tehnologia Pulberilor
BIBLIOGRAFIE
251
D. Chirleşan, A. Iacobescu:
Materiale Ceramice, Materiale Minerale, Tehnologia Pulberilor
252