Caietdepracticapedagogica 2

UNIVERSITATEA SPIRU HARET
CAIET
DE
PRACTICA PEDAGOGICA
STUDENT: VǍETUŞ MARINA FLORINA

FACULTATEA DE LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNǍ
SPECIALIZAREA: ROMÂNǍ – ENGLEZǍ
ANUL III
FORMA DE ỈNVǍŢǍMÂNT: ID
C.N.P. 2850317282205
1
UNIVERSITATEA SPIRU HARET
DEPARTAMENTUL PENTRU PREGATIREA PERSONALULUI DIDACTIC
Lector. univ. dr. ROXANA TUDORICA Lector. univ. dr NADIA FLOREA
CAIET
DE
PRACTICA PEDAGOGICA
2
Student: Vǎetuş Marina Florina Anul de studii: III Telefon: 0748 216 117
Facultatea: Facultatea de Limba şi Literatura românǎ
Specializarea: Românǎ - englezǎ
Unitatea de invatamant pilot: Şcoala cu clasele I-VIII „Leonida Marineanu”, Tia - Mare
Adresa unitatii de invatamant: Tia - Mare, judetul Olt
Telefon/fax: 0249 534379
Mijloace de transport:
Profesor mentor: Rǎdoi Ioana
Directorul unitatii de invatamant pilot( semnatura si stampila):
Coordonatorul practicii pedagogice din Universitatea Spiru Haret:
Directorul Departamentului pentru Pregatirea Personalului Didactic:
Decanul facultatii:
3
CUPRINS
1. Obiectivele practicii pedagogice

2. Continutul si secventele practicii pedagogice
3. Planificarea activitatilor de practica pedagogica
3.1. Orarul saptamanal al profesorului- mentor
3.2. Planificarea lectiilor de proba si a lectiei finale
4. Evaluarea practicii pedagogice
A. Documentele portofoliului de evaluare
4.1. Fisa de asistenta
4.2. Grila de observare a lectiei
4.3. Planificare calendaristica (senestriala/ anuala)
4.4. Proiectul unitatii de invatare
4.5. Proiect de lectie
4.6. Proiectul didactic pentru activitati educative
4.6.1. Proiect didactic pentru activitate extrascolara
4.6.2. proiect didactic pentru dirigentie
4.7. Fisa de caracterizare psihopedagogica
4.8. Fisa de evaluare a lectiilor
4.8.1. Fisa de evaluare a lectiei de proba nr.1
4.8.2. Fisa de evaluare a lectiei de proba nr.2
4.8.3. Fisa de evaluare finala
B. Proiect didactic de sinteza
4
1. OBIECTIVELE PRACTICII PEDAGOGICE
Practica pedagogica, parte integranta a procesului de invatamant, are urmatoarele obiective:

o consolidarea si aprofundarea pregatirii de specialitate, psihopedagogice si metodice;
o invatarea, exersarea si formarea abilitatilor si competentelor necesare exercitarii profesiunii didactice;
o cunoasterea documentelor scolare care fundamenteaza organizarea si conducerea procesului didactic;
o aplicarea particularizata la disciplinele de invatamant a tuturor componentelor procesului general de predare-invatare-
evaluare (principiile, finalitatile, continutul, metodele, mijloacele, formele de organizare, sistemele de evaluare a
rezultatelor scolare);
o formarea si dezvoltarea abilitatilor practice de proiectare didactica;
o efectuarea si exersarea unor actiuni specifice procesului de invatamant pe baza pregatirii teoretice de psihologia
educatiei, pedagogie, didactica a specialitatii;
o formarea capacitatii de cunoastere a elevilor (individual si in grupul scolar), in vederea tratarii diferentiate a acestora;
o cultivarea abilitatilor si a capacitatilor de autoevaluare si de integrare a rezultatelor autoevaluarii in proiectia
personala a dezvoltarii profesionale.
2. CONTINUTUL SI SECVENTELE PRACTICII PEDAGOGICE

a) Componentele de baza ale continutului practicii pedagogice sunt:
o cunoasterea unitatilor de invatamant, ca organizatii sociale avand ca misiune formarea, educarea si socializarea tinerei
generatii;
o cunoasterea structurii organizatorice, a relatiilor functionale dintre compartimentele si serviciile componente, a
sistemelor manageriale ale unitatilor scolare;
5
o cunoasterea sistemului de activitati didactice, educationale, administrative, economico- financiare etc., a relatiilor si a
interactiunilor reciproce dintre acestea;
o intelegerea raporturilor reciproce dintre scoala-familie-organizatiile sociale si ale administratiei locale, comunitatile
locale si a schimburilor permanente cu mediul in care actioneaza;
o asimilarea principalelor componente, calificari, responsabilitati, indatoriri si drepturi ale profesiei de cadru didactic;
o capacitatea de transpunere a continutului stiintific, de specialitate al obiectelor de studiu, in conti-nuturi didactice, in
masura sa faca posibila si accesibila insusirea de catre elevi a valorilor stiintei, tehnologiei si culturii;
o construirea de demersuri si strategii didactice adecvate finalitatilor si continuturilor disciplinelor de studio, formarea
si dezvoltarea deprinderilor de apreciere si sustinere a activitatilor didactice cu elevii;
o formarea abilitatilor si a capacitatilor de observare si de studiere a particularitatilor de varsta si individuale ale
elevilor;
o dezvoltarea capacitatilor de evaluare si apreciere a activitatilor instructiv-educative proprii, ale elevilor si ale
colegilor.
b) Structura practicii pedagogice
Sistemul practicii pedagogice este structurat si contine urmatoarele etape si secvente:
o etapa pregatitoare, de inceput a practicii, in care se realizeaza primul contact cu realitatile unitatilor scolare si se
asigura cunoasterea de catre studenti a tuturor elementelor teoretice si a instrumentelor necesare pentru trecerea la
efectuarea propriu-zisa a activitatilor practice;
o practica observatorie care urmareste formarea capacitatilor de identificare a principalelor componente ale procesului
de invatamant, precizarea etapelor activitatii didactice in succesiunea lor si a capacitatii de observare a fiecarui
eveniment al diferitelor forme de activitati didactice (tipuri de lectii, activitati educative scolare si exrascolare,
dirigentie etc.);
o proiectarea didactica care se concretizeaza in realizarea urmatoarelor documente scolare: planificare calendaristica,
proiectarea unei unitati de invatare, proiectarea principalelor tipuri de lectii; stabilirea, in timp util, a datelor necesare
actiunilor de proiectare, analiza curriculumului scolar, identificarea obiectivelor cadru/competentelor generale si a
6
obiectivelor de referinta/competente specifice, diagnoza nivelului de pregatire a elevilor ca premisa in formularea
obiectivelor operationale ale lectiei;
o desfasurarea lectiilor de proba si a lectiei finale, care presupune construirea de demersuri didactice bazate pe
adoptarea de strategii didactice adecvate continuturilor si finalitatilor educationale urmarite; integrarea actiunilor
educative in functie de celelalte componente ale procesului didactic; exersarea capacitatilor de stimulare a
creativitatii, motivatiei, interesului elevilor prin intermediul interactiunilor si comunicarii educationale;
o integrarea feedback-ului in proiectia personala a dezvoltarii profesionale prin analiza si autoanaliza activitatilor
educationale (lectii, activitati extrascolare, ore de dirigentie) desfasurate.
c) Indrumarea practicii pedagogice
Practica pedagogica, in ansamblul sau este coordonata de catre Departamentul pentru Pregatirea Personalului
Didactic si se efectueaza in scolile pilot de aplicatie, stabilite de inspectoratele scolare, pe baza unor protocoale incheiate
intre Rectoratul Universitatii si inspectorate.
Indrumarea si realizarea efectiva a practicii pedagogice este asigurata:
a. de personalul didactic al Departamentului pentru Pregatirea Personalului Didactic si al facultatilor de profil care:
o face legatura cu conducerile scolilor si cu profesorii mentorii care vor indruma nemijlocit practica studentilor;
o asigura documentatia stiintifica necesara studentilor in pregatirea activitatilor din cadrul practicii pedagogice;
o analizeaza si avizeaza proiectele didactice pentru fiecare tip de activitati practice ale studentilor;
o analizeaza si evalueaza impreuna cu profesorii-mentori rezultatele obtinute de studenti la practica pedagogica;
o inscrie in documentele scolare de evidenta-activitatile fiecarui student efectuate in perioadele de practica
pedagogica.
b. de catre profesorii-mentori din scolile pilot (de aplicatie), care actioneaza ca agenti si garanti ai realizarii si calitatii
practicii pedagogice asigurand:
o planificarea activitatilor instructiv-educative inscrise in programele de practica;
o repartizarea saptamanala a studentilor la activitatile didactice pe care le desfasoara profesorii- mentori;
7
o indrumarea stiintifica de specialitate si didactica a studentilor pentru categoriile si tipurile de activitati practice
ce se realizeaza, pe toata durata practicii pedagogice;
o analizeaza, apreciaza si evalueaza rezultatele obtinute de studenti le practica pedagogica.
Desfasurarea optima si realizarea corespunzatoare a obiectivelor practicii pedagogice implica in mod necesar
participarea efectiva si responsabila a studentilor la toate actiunile, proiectele si programele inscrise in sistemul general al
practicii pedagogice, componenta organica, esentiala a pregatirii pentru profesiunea didactica.
8
PLANIFICAREA ACTIVITATILOR DE PRACTICA PEDAGOGICA
3.1. ORARUL SAPTAMANAL

AL PROFESORULUI – MENTOR
(pentru orele si activitatile demonstrative)
ORA LUNI MARTI MIERCURI JOI VINERI

Disciplina Clasa Disciplina Clasa Disciplina Clasa Disciplina Clasa Disciplina Clasa
PLANIFICAREA LECTIILOR DE PROBA SI A LECTIEI FINALE
Lectia de proba nr. 1 Lectia de proba nr. 2 Lectia finala

Data/Ora Subiectul Clasa Data/Ora Subiectul Clasa Data/Ora Subiectul Clasa
„Verbul” a V-a „O rǎmâi” a VI-a „Amintiri din a V-a
copilǎrie” I.
9
reactualizarea M. Eminescu Creangǎ planul
cunoştinţelor predare/învǎţare simplu
FISA DE ASISTENTA
Data:
Clasa: a V-a
Nr. de elevi (prezenti/ inscrisi): 23
Disciplina: Limba şi literatura românǎ
Subiectul lectiei: Propoziţia principalǎ. Propoziţia secundarǎ
Tipul lectiei: Consolidarea cunoştinţelor
Obiective cadru:
 dezvoltarea capacitǎţii de exprimare a mesajului oral;
 dezvoltarea capacitǎţii de receptare a mesajului scris.
Obiective de referinţǎ:
 sǎ sesizeze corectitudinea gramaticalǎ a unui enunţ;
 sǎ construiascǎ propoziţii şi fraze corecte din punct de vedere gramatical;
 sǎ sesizeze corectitudinea utilizǎrii categoriilor gramaticale învǎţate.
Obiectivele operationale:
 O1 – sa defineasca propoziţia ca o comunicare cu un singur predicat;
 O2 – sa clasifice propoziţia ;
 O3 – sa defineascǎ fraza ca o comunicare alcǎtuitǎ din douǎ sau mai multe propoziţii;
 O4 – sa manifeste receptivitate faţǎ de conţinutul lecţiei.
Metode si procedee: conversatia euristicǎ, explicatia, exerciţiul, metoda cubului
Mijloace si materiale: manualul, fişe de lucru, tabla, caiete, cretǎ, cuburi
Strategia de evaluare: inductiv - semialgoritmice
Forma de organizare: frontal – individualǎ
Durata: 50 minute
10
Intrebari si observatii pe baza discutiilor cu
Desfasurarea lectiei profesorul-mentor
Se asigura un climat de ordine şi disciplină necesar desfăşurării în bune

condiţii a lecţiei de românǎ.
Se verifica tema cantitativ -
Voi prezenta un plic cu câteva litere amestecate şi voi cere elevilor sǎ le
aranjeze astfel încât sǎ obţinǎ un cuvânt: „fraza”.
Precizez în mod clar obiectivele urmǎrite pe parcursul activitǎţi.
Verific: definiţia propoziţiei, clasificare, exemplificǎri, propoziţia
principalǎ / secundarǎ, definiţia frazei, exemplificǎri, etape de analizǎ a frazei.
Voi sistematiza câteva noţiuni importante pe tablǎ. Voi propune o fişǎ de
lucru cu urmǎtoarele cerinţe:
 Subliniaţi predicate din enunţurile de mai jos şi precizaţi care sunt
propoziţii şi care sunt fraze.
Voi cere elevilor sǎ completeze în echipe cubul primit. Rezolvând
cerinţele.
Apreciez comportamentul general al elevilor.
Tema pentru acasǎ.
11
GRILA DE OBSERVARE A LECTIEI
Data:
Clasa: a VI- a
Nr. de elevi(prezenti/ inscrisi): 20
Disciplina: Limba şi literatura românǎ
Subiectul lectiei: Adverbul
Tipul lectiei: comunicare/ dobandire de noi cunostinte
Resure procedurale (metode, procedee, interactiuni, forme de organizare a activitatii elevilor): conversatia, explicatia, lectura, forma frontal-
individuala
Resurse materiale(mijloace de invatamant): manualul
Recunoasterea actiunii Aspecte semnificative privind etapele

INDICATORI indicatorilor lectiei, in functie de indicatori, in
(se bifeaza) vederea elaborarii proiectelor de lectie
1.Aspect informativ
- continutul stiintific Manualul este bine structurat, accesibil
- adaptarea la nivelul clasei X elevilor.
- incadrarea noilor cunostinte in sistemul X Elevii au acumulat cunostintele antrioare,
cunostintelor anterioare astfel incat lectia poate sa se desfasoare cu
- realizarea cerintelor programei scolare (obiective succes.
cadru, obiective de referinta; competente generale, X
competente specifice)
2. Aspect formativ
- utilizarea metodelor activ- participative (sugerate de X
12
programa scolara)
- realizarea conexiunii inverse X
- dezvoltarea capacitatilor intelectuale X
- valorificarea valentelor educative ale temei X
- dezvoltarea capacitatii de transfer (reali-zarea de
corelatii intra/inter/trans-disciplinare)
3. Metodologia didactica
- aplic. metodelor si procedeelor didactice X Metodele activ-participative noi stimuleaza
- utilizarea mijloacelor de invatamant X atentia elevilor.
- incadrarea in timp X
4. Evaluarea activitatii elevilor
- initiala X Intrebarile sunt bine puse, scurte si precise.
- formativa
- finala
5. Relatia profesor-elev; elev-elev
- atmosfera de lucru in clasa X Colectivul este unit.
- organizarea activitatii pe grupe sau independent/ X
individual
6. Alti indicatori
13
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ
Programa şcolară de Limba şi literatura română a fost aprobată prin

ORDIN AL MINISTRULUI
nr. 4237 din 23.08.1999
14
NOTĂ DE PREZENTARE
Scopul studierii limbii române în perioada şcolarităţii obligatorii este acela de a forma un tânăr cu o cultură comunicaţională şi literară de
bază, capabil să înţeleagă lumea, să comunice şi să interacţioneze cu semenii, să-şi utilizeze în mod eficient şi creativ capacităţile proprii pentru
rezolvarea unor probleme concrete din viaţa cotidiană, să poată continua în orice fază a existenţei sale procesul de învăţare, să fie sensibil la
frumosul din natură şi la cel creat de om.
În acest sens, curriculum-ul de limba şi literatura română pentru clasele V-VIII propune o mutaţie fundamentală la nivelul studierii limbii şi
literaturii române. În locul compartimentării artificiale a disciplinei în „limbă” şi „literatură”, se propune un nou model, cel comunicativ-funcţional,
adecvat nu numai specificului acestui obiect de studiu, ci şi modalităţilor propriu-zise de structurare a competenţei de comunicare a elevilor. În
mod concret, acest model presupune dezvoltarea integrată a capacităţilor de receptare şi de exprimare orală, respectiv de receptare a mesajului
scris şi de exprimare scrisă. De altfel, comunicarea se constituie prin fuziunea celor patru capacităţi menţionate anterior.
În mod concret, dezvoltarea competenţelor de comunicare menţionate se realizează prin familiarizarea elevilor cu situaţii diverse de
comunicare orală şi scrisă, cu texte literare şi non-literare adecvate vârstei şcolare.
În sensul celor arătate mai sus, dominantele noului curriculum faţă de cel anterior sunt:
 definirea domeniilor disciplinei exclusiv în termeni de capacităţi: receptarea mesajului oral, receptarea mesajului scris, exprimarea
orală şi exprimarea scrisă;
 prezentarea comunicării în calitatea sa de competenţă umană fundamentală, acoperind deprinderi de receptare şi de exprimare orală şi
scrisă;
 reechilibrarea ponderii acordate exprimării orale faţă de cea scrisă, precum şi mutarea accentului pe producerea unor mesaje proprii;
 centrarea obiectivelor pe formarea de capacităţi proprii folosirii limbii în contexte concrete de comunicare;
 adaptarea conţinuturilor la nivelul de vârstă şi la interesele copiilor.
15
OBIECTIVE CADRU
1. Dezvoltarea capacităţii de receptare a mesajului oral

2. Dezvoltarea capacităţii de exprimare orală
3. Dezvoltarea capacităţii de receptare a mesajului scris
4. Dezvoltarea capacităţii de exprimare scrisă
16
CLASA A V-A
OBIECTIVE DE REFERINŢĂ ŞI EXEMPLE DE ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE

Obiective de referinţă Exemple de activităţi de învăţare
La sfârşitul clasei a V-a, elevul va fi capabil: Pe parcursul clasei a V-a, se recomandă următoarele activităţi:
1.1 să identifice informaţiile esenţiale dintr-un - exerciţii de selectare a informaţiilor noi dintr-un text ascultat;
mesaj oral
1.2 să identifice secvenţele de dialog, de naraţiune - exerciţii de identificare a secvenţelor descriptive, narative şi dialogate dintr-
şi de descriere dintr-un mesaj oral un enunţ oral;
1.3 să sesizeze unităţile lexicale necunoscute în - exerciţii de receptare auditivă a cuvintelor noi în texte literare şi nonliterare;
fluxul vorbirii integrarea cuvintelor noi în serii sinonimice şi antonimice; exerciţii de
stabilire a sensului unui cuvânt necunoscut prin apel la context; exerciţii de
discriminare a formelor lexicale corecte de cele incorecte;
1.4 să sesizeze corectitudinea gramaticală a unui - exerciţii de identificare a structurilor gramaticale (morfologice şi sintactice)
enunţ şi/ sau a formelor lexicale corecte sau incorecte în fluxul enunţului;
1.5 să sesizeze intenţia unei persoane de a angaja - exerciţii de sesizare şi interpretare a indicilor de iniţiere de către partener a
un dialog unui dialog;
1.6 să manifeste curiozitate pentru ascultarea unui - exerciţii pentru dezvoltarea atenţiei distributive şi a capacităţii de a urmări
mesaj oral mesajul partenerului.
2.1 să selecteze elementele de lexic adecvate - exerciţii de stabilire a ideilor în jurul cărora se organizează o temă dată;
situaţiilor de comunicare prezentarea şi comentarea succintă a unor texte literare sau nonliterare;
exerciţii de determinare a sensului unor cuvinte şi de explicare orală a
semnificaţiei acestora în diferite contexte; exerciţii de utilizare în contexte
17
diferite a achiziţiilor lexicale noi; jocuri asociativ-verbale vizând alcătuirea
unor familii sau câmpuri lexicale; exerciţii de utilizare a sinonimelor şi a
antonimelor în contexte date;
2.2 să construiască propoziţii şi fraze corecte din - exerciţii de construire corectă a propoziţiilor simple şi dezvoltate; exerciţii
punct de vedere gramatical de construire a unor fraze prin utilizarea corectă a coordonării şi a
subordonării; exerciţii de folosire corectă într-un context dat, a categoriilor
gramaticale specifice părţilor de vorbire; exerciţii de utilizare în context a
părţilor de propoziţie;
2.3 să se exprime clar, corect şi concis - exerciţii de utilizare corectă, în textul oral, a limbii literare; activităţi de
discriminare a ideilor principale de cele secundare, a esenţialului de
elementele de detaliu; exerciţii de realizare orală – individual sau în grup –
a unui plan simplu; exerciţii de selectare şi de utilizare a mărcilor şi a
conectorilor textuali („mai întâi”, „apoi”, „în primul rând”, „în al doilea
rând”, „de asemenea”, „deci” etc.);
2.4 să-şi adapteze vorbirea la parteneri şi la - exerciţii de rostire corectă a cuvintelor cu probleme de accentuare; exerciţii
situaţia de comunicare de rostire fluentă a unor enunţuri scurte şi/ sau lungi; exerciţii de
conştientizare a diferenţei dintre pronunţia regională şi cea literară şi de
corectare a pronunţiei regionale; exerciţii de punere în scenă a unor
povestiri, de recitare a unor poezii; exprimarea de opinii personale şi
justificarea acestora în funcţie de context; exprimarea acordului şi a
dezacordului, a afirmaţiei, a negaţiei, şi a interogaţiei;
2.5 să stabilească relaţii directe de dialog cu - exerciţii de selectare şi de folosire adecvată a mărcilor de iniţiere, de
diverse categorii de persoane menţinere şi de încheiere a unui dialog; exerciţii de asimilare şi de utilizare
a regulilor conversaţiei eficiente; exerciţii de selectare a celor mai potrivite
elemente nonverbale pentru dialogul purtat;
2.6 să manifeste interes pentru participarea la un - exersări de situaţii dirijate de comunicare obişnuite sau problematice (în
act de comunicare grup mai mare sau mai mic); exerciţii de dezvoltare a iniţiativei de
comunicare şi a curajului de a interveni în actul comunicării.
18
3.1 să identifice ideile principale după citirea - întrebări cu răspuns la alegere; exerciţii de abordare a ideilor principale şi
globală a unui text secundare ale unui anumit text dat; exerciţii de discriminare a ideilor
principale de cele secundare dintr-un text dat;
3.2 să recunoască modurile de expunere utilizate - exerciţii de identificare şi de delimitare a părţilor componente ale unui text:
într-un text epic introducere, cuprins şi încheiere, precum şi a modurilor de expunere;
discutarea textelor citite în funcţie de următorii parametri: „cine”
(personajele), „când”, „unde” (plasarea acţiunii în timp şi spaţiu), „cum”
(modul de desfăşurare a acţiunii, stilul autorului);
3.3 să identifice expresii şi cuvinte noi în text - exerciţii de identificare a unor expresii noi într-un text citit; exerciţii de
folosire a dicţionarelor şi a glosarelor; identificare de sinonime şi de antonime;
3.4 să sesizeze corectitudinea utilizării - exerciţii de identificare a categoriilor morfologice cu rol expresiv; exerciţii de
categoriilor gramaticale învăţate identificare a relaţiilor sintactice şi a rolului lor;
3.5 să se adapteze la situaţia concretă de lectură - exerciţii de căutare şi de selectare a informaţiei dorite cu ajutorul tablei de
materii; exerciţii de identificare a elementelor componente ale paginii de carte;
citirea corectă şi fluentă a unui text cunoscut în faţa unui auditoriu divers;
exerciţii de valorificare a elementelor nonverbale; exerciţii de identificare a
figurilor de stil învăţate;
3.6 să manifeste curiozitate şi interes faţă de - activităţi de grup în care elevii să pună întrebări şi să dea răspunsuri referitoare
activitatea de lectură la un text citit; discuţii de grup pe marginea lecturilor suplimentare
individuale.
4.1 să redacteze lucrări scurte pe o anumită temă, - exerciţii de diferenţiere a ideilor principale de ideile secundare; exerciţii de
urmărind un plan dat selectare a ideilor pentru un text propriu;
19
4.2 să utilizeze în redactare sinonime, antonime şi - exerciţii de selectare a vocabularului adecvat unei teme; exerciţii de
derivate adecvate temei date diferenţiere a sensurilor cuvântului în context;
4.3 să scrie propoziţii şi fraze corecte din punct de - exerciţii de ortografiere corectă a grupurilor de litere; exerciţii de despărţire
vedere gramatical, folosind corect semnele a cuvintelor în silabe; exerciţii de folosire corectă a semnelor de ortografie şi
ortografice şi de punctuaţie punctuaţie;
4.4 să alcătuiască rezumatul unui text literar sau - exerciţii de identificare şi ordonare a secvenţelor narative dintr-un text dat;
nonliterar exerciţii de identificare şi de caracterizare sumară a personajelor
corespunzătoare secvenţelor narative; exerciţii de relatare la persoana a III-a;
exerciţii de interpretare a ideilor şi a sentimentelor comunicate; exerciţii de
rezumare a unui text ştiinţific; exerciţii de transformare a unei secvenţe
dialogate în povestire; exerciţii de povestire a unui film, a unei piese de
teatru, a unui diafilm;
4.5 să manifeste interes pentru redactarea unui text - exerciţii de combinare a informaţiilor conform propriului univers afectiv;
exerciţii de formulare a unor opinii referitoare la texte studiate.
CONŢINUTURI
1. Lectura
1.1. Cartea obiect cultural. Titlul. Autorul. Tabla de materii. Aşezarea în pagină. Volumul. Biblioteca.
1.2. Teoria literară
1.2.1. Ce anume comunică literatura? Raportul dintre realitate şi literatură.
1.2.2. Textul şi opera. Opera literară.
1.2.3. Structura operei literare. Structura textului narativ. Naraţiunea (ce şi cum se povesteşte, autorul, naratorul), Descrierea.
Dialogul. Personajul: caracterizarea sumară – portretul fizic şi portretul moral.
1.2.4. Figurile de stil. Personificarea. Comparaţia. Enumeraţia. Repetiţia. Epitetul.
1.2.5. Versificaţia. Strofa şi versul. Rima.
1.3. Textul
1.3.1. Textele literare populare şi culte aparţinând diverselor genuri şi specii.
20
1.3.2. Textele nonliterare „utilitare” (articolul de dicţionar, reclama etc.); distractive (cuvinte încrucişate, jocuri distractive etc.).
Texte sugerate
Se vor selecta 8-10 texte literare de bază, destinate studiului aprofundat. Între acestea vor fi incluse în mod
obligatoriu şi fragmente din operele scriitorilor clasici ai literaturii române. Ele pot fi însoţite de scurte texte auxiliare
(literare sau nonliterare, inclusiv contemporane). Se sugerează ca textul de bază să nu depăşească, de regulă, o pagină.
Din textele mai lungi pot fi oferite fragmente semnificative, lectura integrală urmând a constitui obiect al lecturii
personale a elevilor. Lista de mai jos oferă sugestii orientative autorilor de manuale şi profesorilor. Aceştia pot alege
şi alte titluri care să respecte următoarele criterii: valoric-estetic, stilistic, formativ. Opţiunile trebuie să vizeze texte în
măsură să evidenţieze noţiunile cuprinse la punctele 1.2.1 – 1.2.5 şi 1.3.1 – 1.3.2.
Basme populare: Greuceanu, Sarea în bucate, Prâslea cel voinic şi merele de aur (colecţia Petre Ispirescu) etc.
Basme culte: Zâna-zorilor (Ioan Slavici), Capra cu trei iezi (Ion Creangă), Neghiniţă (Barbu Delavrancea) etc.
Basme din literatura universală: Hänsel şi Gretel, Cenuşăreasa (Fraţii Grimm), Peştişorul de aur (basme ruseşti), Piele de măgar (Charles
Perrault), 1001 de nopţi (Sindbad marinarul), Soldatul de plumb (Hans Christian Andersen), Prinţul fericit (Oscar Wilde) etc.
Legende populare: Descălecatul, Legenda lui Traian şi a Dochiei etc.
Legende culte: Legende istorice (Dimitrie Bolintineanu), Legenda rândunicăi (Vasile Alecsandri) etc.
Legende din literatura universală: fragmente din Legendele Olimpului (Alexandru Mitru).
Parabole biblice: Fiul rătăcitor sau altele.
Snoave: De-ale lui Păcală, Povestea vorbii (Anton Pann) sau altele.
Schiţe din literatura română: Bubico, Vizită…, Un pedagog de şcoală nouă (Ion Luca Caragiale), Bunicul, Bunica (Barbu Delavrancea),
Sărăcuţul, Gândăcelul (Emil Gârleanu), din Cartea cu jucării (Tudor Arghezi) etc.
Schiţe din literatura universală: Broasca săltăreaţă din ţinutul Calaveras (Mark Twain), Cele două feţe ale unei ţestoase (Herman Melville)
etc.
Povestiri şi nuvele din literatura română: Amintiri din copilărie (Ion Creangă), Budulea Taichii (Ioan Slavici), Domnul Vucea (Barbu
Delavrancea), Dumbrava minunată, Domnu Trandafir (Mihail Sadoveanu), Puiul (Ioan Alexandru Brătescu-Voineşti), Prăvale Baba (Ionel
Teodoreanu), Ciobănilă (Vasile Voiculescu) etc.
Povestiri şi nuvele din literatura universală: Tatăl lui Simon (Guy de Maupassant), Biriuk (Ivan Sergheievici Turgheniev) etc.
Texte din folclorul copiilor: Numărători. Poezii ceremoniale. Colinde. Pluguşorul. Sorcova. Capra etc.
Poezii: Oaspeţii primăverii, Noaptea, Deşteptarea României (Vasile Alecsandri), La mijloc de codru …, Povestea codrului, Freamăt de
codru (Mihai Eminescu), Poveste, Mama, Noapte de vară (George Coşbuc), Toamna (Octavian Goga), Bănuţul, Creion (Fă-te suflete copil),
Inscripţie pe steag, O furnică (Tudor Arghezi), Părinţii, Cărăbuşul de aramă (Lucian Blaga), Ai noştri sunt aceşti munţi, Horea (Aron
21
Cotruş), În vie (Ion Pillat), Strofe de primăvară (Adrian Maniu), Acceleratul (George Topîrceanu), Scrisoare mamei (Nicolae Labiş), Plopul
(Nichita Stănescu) etc.
2. Practica raţională şi funcţională a limbii: tipuri de comunicare
2.1. Comunicarea orală

2.1.1. Situaţia de comunicare. Emiţător. Receptor. Mesaj. Context. Cod. Canal. Situaţia de comunicare dialogată şi monologată.
Acomodarea limbajului la scopul comunicării.
2.1.2. Structurarea textului oral
(a) Organizarea logicosemantică a mesajului (semnificaţia textului oral; elementele esenţiale şi detaliile semnificative). Ideea
principală, ideea secundară. Planul simplu şi planul dezvoltat de idei, rezumatul oral.
(b) Organizarea formală a mesajului. Constituenţii textului oral. Selectarea cuvintelor. Organizarea propoziţiei şi a frazei.
Dispunerea şi funcţionarea simultană a elementelor verbale şi nonverbale (gesturi, mimică etc.); expresivitatea în vorbire a
registrelor limbii (standard, familiar etc.).
(c) Textul dialogat şi cel monologat. Organizarea monologului informativ. Organizarea dialogului simplu. Semnalele verbale şi
nonverbale de iniţiere a unui dialog. Formule elementare de menţinere şi de încheiere a dialogului. Formule de salut, de
prezentare, de identificare, de permisiune şi de solicitare.
Se recomandă ca elevii, folosindu-şi deprinderile de exprimare orală, să poată realiza următoarele acte de vorbire:
- identificarea unei persoane, a unui obiect, a unui grup de persoane sau de obiecte;
- adresarea către o persoană, salutarea;
- punerea unei întrebări, răspunsul afirmativ sau negativ la o întrebare;
- iniţierea sau încheierea unui schimb verbal;
- precizarea locului sau a timpului;
- susţinerea unei discuţii directe sau telefonice;
- cererea sau oferirea unei informaţii despre: identitatea, starea, ocupaţia, calitatea socială a unei persoane; forma, calitatea,
utilitatea unor obiecte; mediul familial, mediul social al unei persoane; un orar, un itinerar, desfăşurarea unei acţiuni;
- situarea unui loc în raport cu altul; localizarea unei regiuni sau a unei zone geografice; stabilirea unui parcurs;
- exprimarea acordului sau a dezacordului, a gusturilor, a punctelor de vedere în legătură cu un fapt sau o persoană;
- descrierea unui obiect sau a unui ansamblu de obiecte;
- prezentarea unei acţiuni sau a unei înlănţuiri de acţiuni;
- compararea a două sau a mai multor obiecte, persoane, idei.
22
2.2. Comunicarea scrisă
2.2.1. Procesul scrierii
(b) Organizarea textului scris. Scopul redactării. Documentarea în vederea realizării unei lucrări. Părţile componente ale unei
compuneri (introducerea, cuprinsul, încheierea).
(c) Scrierea de mână şi prezentarea textului. Scrierea caligrafică. Aşezarea corectă în pagina de caiet. Elemente auxiliare în
scriere (sublinieri, paranteze etc.).
(d) Punctuaţia. Semnele de punctuaţie: punctul, virgula, două puncte, semnul întrebării, semnul exclamării, ghilimelele.
2.2.2. Contextele de realizare
(a) Scrierea funcţională (pentru un scop practic, informativ). Notiţele. Temele. Extemporalul. Lucrarea semestrială.
(b) Scrierea reflexivă (inspirată din experienţa personală). Relatarea unor fapte şi întâmplări personale. Scrisoarea familială.
Scrisoarea de felicitare.
(c) Scrierea imaginativă (compuneri libere). Povestirea. Descrierea. Portretul.
(d) Scrierea despre textul literar sau nonliterar. Transformarea textului dialogat în text narativ. Rezumatul. Povestirea.
Aprecieri sumare referitoare la textele lirice şi epice.
. Elemente de construcţie a comunicării

În toate clasele gimnaziului, modalitatea tradiţională sau de altă natură, de ordonare, combinare şi de tratare didactică a unităţilor de
conţinut din acest capitol ţine exclusiv de opţiunea autorului de manual şi a profesorului. Se recomandă ca abordarea acestor aspecte să fie
corelată cu studiul textului literar şi nonliterar, inclusiv din punctul de vedere al valorilor stilistice, exigenţă absolut necesară, mai ales în cazul
elementelor de lexic. Concepţia pe care s-a întemeiat prezentul curriculum este că, în şcoală, predarea-învăţarea va urmări „limba în
funcţiune”, în variantele ei orală şi scrisă, normată şi literară, iar nu „limba ca sistem abstract”. Interesează viziunea comunicativ-pragmatică a
prezentei programe, nu interesează predarea în şi pentru sine a unor cunoştinţe gramaticale, ci abordarea funcţională şi aplicativă a acestora
în calitatea lor de elemente care contribuie la structurarea unei comunicări corecte şi eficiente. În acest sens, se recomandă, în toate cazurile,
exerciţii de tip analitic (de recunoaştere, de grupare, de motivare, de descriere, de diferenţiere) şi de tip sintetic (de modificare, de completare,
de exemplificare, de construcţie). Se vor evidenţia aspecte ţinând de ortografie, de punctuaţie şi de ortoepie în situaţiile care impun o
asemenea abordare. Se sugerează ca, în predarea problemelor noi, profesorul să se sprijine de fiecare dată pe actualizarea cunoştinţelor
asimilate anterior de către elevi.
3.1. Lexicul
Vocabularul limbii române. Dinamica vocabularului (apariţii de cuvinte noi, dispariţii de cuvinte, modificări de sens).
Cuvântul – unitate de bază a vocabularului. Forma şi conţinutul. Cuvântul de bază. Cuvântul derivat. Rădăcina. Sufixele. Prefixele.
Familia lexicală (numai cuvintele formate prin derivare).
Câmpurile lexicale (nume de rudenie, nume de culori, nume de animale domestice şi sălbatice etc.).
23
Sinonimele.
Antonimele.
Regionalismele lexicale.
Arhaismele lexicale.
Utilizarea unor neologisme din domeniul tehnic şi ştiinţific. Utilizarea corectă a cuvântului; variantele lexicale.
3.2. Noţiuni de fonetică. Sunetul şi litera: corespondenţa dintre ele. Vocalele. Consoanele. Semivocalele. Grupurile de sunete (diftongul,
triftongul). Hiatul. Silaba. Silabele accentuate şi neaccentuate. Regulile fonetice de despărţire a cuvintelor în silabe. Ortografia pentru
despărţirea în silabe (inclusiv folosirea cratimei şi a apostrofului).
3.3. Noţiuni elementare de sintaxă (actualizarea cunoştinţelor din ciclul primar). Părţile gramaticii (morfologia şi sintaxa). Propoziţia şi
părţile de propoziţie. Propoziţia simplă şi propoziţia dezvoltată. Dezvoltarea unei propoziţii simple. Propoziţia afirmativă şi
propoziţia negativă. Propoziţia enunţiativă şi propoziţia interogativă. Fraza.
3.4. Morfosintaxa
3.4.1. Verbul - nucleul comunicării.
Timpul, persoana, numărul.
Modurile personale şi modurile nepersonale (recunoaşterea acestora în text).
Timpurile modului indicativ: prezent, imperfect, perfect simplu, perfect compus (inclusiv formele inverse), mai mult ca
perfectul, viitorul I (formele literare şi populare, inclusiv formele inverse).
Verbele auxiliare: a fi, a avea, a vrea.
Funcţia sintactică – predicatul verbal; predicatul nominal (verbul copulativ a fi şi numele predicativ).
3.4.2. Substantivul (actualizare).
Substantivele comune şi substantivele proprii. Genul. Numărul. Articolul. Articolul hotărât. Articolul nehotărât.
Cazurile substantivului
Nominativul. Funcţii sintactice: subiect şi nume predicativ.
Acuzativul. Prepoziţia – rolul ei în exprimarea acuzativului. Prepoziţia simplă şi compusă. Funcţii sintactice: complement şi
atribut.
Dativul. Funcţii sintactice: complement (fără precizarea felului).
Genitivul. Articolul genitival (posesiv). Acordul în gen şi în număr al articolului genitival cu substantivul determinat. Utilizarea
corectă a substantivelor proprii în dativ-genitiv. Funcţii sintactice: atribut substantival.
Vocativul.
24
3.4.3. Substituţi ai substantivului
3.4.3.1. Pronumele
Pronumele personal: persoana, numărul, genul. Formele accentuate şi neaccentuate ale pronumelui personal. Alte forme
ale pronumelui personal: dânsul, dânsa, dânşii, dânsele. Funcţiile sintactice: subiect, atribut pronominal (în genitiv şi în
acuzativ), complement (în dativ şi în acuzativ).
Pronumele personal de politeţe. Formule reverenţioase de adresare (limbaj familiar şi solemn).
3.4.3.2. Numeralul
Numeralul cardinal. Numeralul ordinal. Funcţii sintactice: subiect, atribut, complement.
3.4.4. Determinanţii substantivului
Adjectivul
Adjectivele variabile şi invariabile. Acordul cu substantivul în gen, număr şi caz. Funcţii sintactice: atribut adjectival şi nume
predicativ. Adjectivele formate cu prefixe şi cu sufixe. Topica adjectivului.
3.4.5. Părţile de vorbire neflexibile
3.4.5.1. Adverbul
Adverbele de loc, de timp, de mod. Adverbele provenite din adjective.
Funcţia sintactică: complement.
3.4.5.2. Interjecţia.
Tipuri de interjecţii. Rolul interjecţiei în comunicare.
3.5. Sintaxa propoziţiei
3.5.1. Predicatul.
Predicatul verbal (exprimat numai prin verb la moduri personale)
Predicatul nominal. Valorile sintactice ale verbului a fi. Numele predicativ simplu şi multiplu.
3.5.2. Subiectul
Subiectul exprimat (simplu şi multiplu) şi subiectul neexprimat (subînţeles şi inclus). Părţile de vorbire prin care se exprimă
subiectul (substantiv, pronume, numeral). Acordul predicatului cu subiectul.
3.5.3. Atributul
Elementele regente ale atributului.
Atributul adjectival (exprimat prin adjectiv propriu-zis, adjectiv provenit din verb la participiu).
Atributul substantival. Atributul substantival genitival şi atributul substantival prepoziţional.
3.5.4. Complementul
Elementele regente ale complementului (numai verbul).
25
Complementele circumstanţiale şi necircumstanţiale.
Complementele circumstanţiale de loc, de timp, de mod. Părţile de vorbire prin care se exprimă.
Complementul direct şi complementul indirect.
3.6. Sintaxa frazei. Fraza. Propoziţia principală. Propoziţia secundară. Fraza formată din propoziţii principale şi propoziţii secundare.
Elementele de relaţie în frază: conjuncţiile (simple şi compuse) şi alte părţi de vorbire cu acest rol. Coordonarea copulativă şi prin
juxtapunere. Subordonarea.
26
Clasa a VI-a
OBIECTIVE DE REFERINŢĂ ŞI EXEMPLE DE ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE
La sfârşitul clasei a VI-a, elevul va fi Pe parcursul clasei a VI-a, se recomandă următoarele activităţi:
capabil:
1.1 să distingă între informaţiile esenţiale şi - exerciţii de interpretare a mesajului comunicat; exerciţii de sesizare a
cele de detaliu, stabilind legături sau informaţiilor noi dintr-un text ascultat;
diferenţieri între informaţiile receptate
1.2 să sesizeze sensul unităţilor lexicale noi în - exerciţii de receptare corectă a structurii fonematice a unui cuvânt;
funcţie de context exerciţii de discriminare a formelor lexicale corecte de cele incorecte;
exerciţii de receptare auditivă a cuvintelor noi în texte literare şi
nonliterare; exerciţii de integrare a cuvintelor noi în serii sinonimice şi
antonimice; exerciţii de stabilire a sensului unui cuvânt necunoscut
prin apel la context; exerciţii de sesizare a sensului omonimelor;
exerciţii de identificare a arhaismelor şi a regionalismelor;
1.3 să sesizeze abaterile de la normele - exerciţii de sesizare a structurii gramaticale (morfologice şi sintactice)
gramaticale într-un mesaj oral corecte sau incorecte în fluxul enunţului; exerciţii de sesizare a
construcţiilor pleonastice şi a atracţiilor paronimice;
1.4 să recepteze corect mesajul în funcţie de - exerciţii de ascultare a unor mesaje în diferite condiţii (proprii sau
particularităţile de vorbire ale partenerilor improprii) comunicate de persoane cu feluri diferite de pronunţare a
sunetelor, a silabelor, a cuvintelor;
1.6 să recepteze adecvat formele de iniţiere, de - exerciţii de sesizare a formulelor de iniţiere, de menţinere şi de
menţinere şi de încheiere a unui dialog încheiere a unui dialog;
1.7 să manifeste interes pentru mesajul ascultat - exerciţii de urmărire a unor dialoguri, de participare la realizarea lor şi
şi pentru partenerii de discuţie de imprimare a unui comportament comunicativ adecvat.
51
capabil:
2.1 să realizeze înlănţuirea corectă a ideilor - exerciţii orale de realizare a unui plan simplu şi de dezvoltare a acestuia
într-un mesaj oral prin adăugarea ideilor secundare; exerciţii de transfer comunicativ
dinspre planul dezvoltat spre rezumat şi spre povestirea orală;
2.2 să utilizeze relaţiile de sinonimie, de - exerciţii de determinare a sensurilor unor cuvinte şi de explicare a
antonimie, de omonimie în organizarea semnificaţiei acestora în contexte diferite; exerciţii de utilizare, în
mesajului oral contexte diverse, a achiziţiilor lexicale noi; exerciţii de utilizare a
sinonimelor, a antonimelor, a omonimelor în contexte date; exerciţii de
corectare a exprimării pleonastice; exerciţii de utilizare a paronimelor;
2.3 să utilizeze categoriile gramaticale învăţa- - exerciţii de construire corectă a propoziţiilor simple şi dezvoltate;
te, în diverse tipuri de propoziţii exerciţii de construire a unor fraze prin utilizarea corectă a coordonării şi
subordonării; exerciţii de folosire corectă, într-un context dat, a
categoriilor gramaticale specifice părţilor de vorbire flexibile;
2.4 să utilizeze accentul şi intonaţia pentru a - exerciţii de comunicare orală cu scop declarat de informare, de luare de
evidenţia scopul comunicării atitudine, de opinie; exerciţii de susţinere a unei conversaţii impuse sau
propuse; formularea unor propuneri, prezentarea unor impresii,
exprimarea acordului sau a dezacordului în faţa unui auditoriu cunoscut;
2.5 să-şi adapteze vorbirea la dialog sau - exerciţii de rostire corectă a unor cuvinte care pun probleme de
monolog accentuare; exerciţii de pronunţare fluentă a unor secvenţe semnificative
ale mesajului oral, de reglare a tonului, a intonaţiei, în funcţie de starea
de spirit (bucurie, surpriză, supărare);
2.6 să utilizeze adecvat formulele de iniţiere, - exerciţii de iniţiere, de menţinere şi de încheiere a unui dialog cu diferite
de menţinere şi de încheiere a unui dialog categorii de interlocutori cunoscuţi; activităţi vizând intervenţia într-un
dialog complex prin structurarea corectă a secvenţelor întrebare-răspuns;
52
2.7 să manifeste o atitudine favorabilă - exerciţii de susţinere a unui schimb verbal într-o conversaţie de grup,
progresiei comunicării utilizând corect limba literară şi posibilităţile expresive ale limbii
vorbite.
capabil:
3.1 să deosebească elementele de ansamblu - exerciţii de redare a conţinutului prin rezumat şi prin povestire;
de cele de detaliu în cadrul textului citit identificarea problemei principale tratate într-un text literar sau
nonliterar;
3.2 să identifice modurile de expunere într- - exerciţii de identificare a momentelor subiectului într-o naraţiune;
un text epic şi procedeele de expre- exerciţii de sesizare a rolului dialogului şi al descrierii într-o naraţiune;
sivitate artistică într-un text liric exerciţii de identificare a caracteristicilor operelor epice (în proză sau
versuri) şi lirice (în proză sau versuri); exerciţii de identificare a figurilor
de stil într-un text liric sau epic (epitete, hiperbolă, antiteză, metaforă
etc.); exerciţii de evidenţiere a rolului descrierii în realizarea portretului
şi a tabloului; exerciţii de sesizare a rolului dialogului în caracterizarea
personajelor;
3.3 să sesizeze valoarea expresivă a - exerciţii de identificare a unor expresii şi a unor cuvinte noi într-un text
arhaismelor, a regionalismelor şi a neo- citit; folosirea dicţionarelor şi a glosarelor pentru căutarea cuvintelor
logismelor într-un text citit noi; exerciţii de evidenţiere a rolului sinonimiei, al antonimiei şi al
omonimiei într-un text dat;
3.4 să sesizeze organizarea morfologică şi - exerciţii de identificare a categoriilor morfologice şi a relaţiilor
sintactică a textelor citite sintactice, având rol în structurarea textului literar.
53
capabil:
4.1 să redacteze texte cu destinaţii diverse - exerciţii de recunoaştere a destinaţiei unui text; exerciţii de selectare a
(scrisori, cereri, invitaţii, cărţi poştale, informaţiei solicitate; exerciţii de structurare a detaliilor în jurul ideii
telegrame, compuneri) principale; exerciţii de redactare a unor texte utilitare; exerciţii de
rezumare şi de povestire a unor texte narative; exerciţii de caracterizare
a unui personaj;
4.2 să utilizeze un lexic diversificat, re- - exerciţii de valorificare a posibilităţilor de expresie oferite de sinonime,
curgând la categoriile semantice stu- antonime şi de omonime; exerciţii de recunoaştere a sensurilor
diate şi la mijloacele de îmbogăţire a cuvintelor în contexte diferite şi de evaluare a expresivităţii formelor
vocabularului arhaice şi regionale; exerciţii de recunoaştere a mijloacelor de
îmbogăţire a vocabularului;
4.3 să înlănţuie corect frazele în textul - exerciţii de aplicare a topicii normale în propoziţie şi în frază; exerciţii
redactat, utilizând corect semnele orto- de ortografiere a diftongilor, a triftongilor şi a vocalelor în hiat; exerciţii
grafice şi de punctuaţie de aplicare a regulilor fonetice şi morfologice de despărţire în silabe a
cuvintelor; exerciţii de scriere a cuvintelor neologice.
CONŢINUTURI
1. Lectura
1.1. Cartea obiect cultural. Structura cărţii: cuprins, prefaţă, postfaţă, note.
1.2. Teoria literară
1.2.1. Autorul: eul liric şi naratorul.
54
1.2.2. Structura operei literare. Modurile de expunere. Naraţiunea (naraţiunea la persoana a III-a şi naraţiunea la persoana I, subiectul
operei literare, momentele subiectului, timpul şi spaţiul în naraţiune). Descrierea (portretul literar, tabloul). Dialogul (mijloc de
caracterizare a personajelor).
1.2.3. Figurile de stil. Epitetul. Tipuri de epitete. Hiperbola. Antiteza. Metafora (familiarizare).
1.2.4. Versificaţia (actualizare). Tipuri de rime (monorima, rima împerecheată, rima încrucişată, rima îmbrăţişată). Măsura. Ritmul
(iambul şi troheul).
1.3. Textul
1.3.1. Texte literare populare şi culte aparţinând diverselor genuri şi specii. Caracteristicile operei folclorice (orală, colectivă, anonimă,
sincretică). Opera epică. Opera lirică.
1.3.2. Specii literare: schiţa, nuvela, pastelul, fabula, doina, balada.
1.3.3. Texte nonliterare „utilitare” (anunţul, ştirea, afişul etc.); distractive etc.
Texte sugerate
Se vor selecta 10-14 texte literare de bază, destinate studiului aprofundat. Între acestea vor fi incluse în mod obligatoriu şi fragmente din
operele scriitorilor clasici ai literaturii române. Ele pot fi însoţite de scurte texte auxiliare (literare sau nonliterare, inclusiv contemporane). Se
sugerează ca textul de bază să nu depăşească, de regulă, o pagină. Din textele mai lungi pot fi oferite fragmente semnificative, lectura integrală
urmând a constitui obiect al lecturii personale a elevilor. Lista de mai jos oferă sugestii orientative autorilor de manuale şi profesorilor. Aceştia
pot alege şi alte titluri care să respecte următoarele criterii: valoric-estetic, stilistic, formativ. Opţiunile trebuie să vizeze texte în măsură să
evidenţieze noţiunile cuprinse la punctele 1.2.1 – 1.2.4 şi 1.3.1- 1.3.2.
Doine
Basme populare: Toma Alimoş, Novac şi corbul etc.
Creaţii de inspiraţie folclorică (în versuri): Doina (Octavian Goga), Doina (George Coşbuc), Cântec sfânt, Cântec de leagăn (Ştefan Octavian
Iosif) etc.
Fabule: Boul şi viţelul, Câinele şi căţelul (Grigore Alexandrescu), Bivolul şi coţofana (George Topîrceanu).
Texte descriptive: fragmente din Ţara de dincolo de negură (Mihail Sadoveanu), fragmente din Pe drumuri de munte (Calistrat Hogaş),
fragmente din Românii supt Mihai-Voievod Viteazul (Nicolae Bălcescu), Iarna (Vasile Alecsandri), Vara, În miezul verii (George Coşbuc),
Brumărel (Ion Pillat) etc.
55
Texte lirice: Revedere (Mihai Eminescu), Creion (Tudor Arghezi), Vară (Lucian Blaga), Mama (Nicolae Labiş) etc.
Parabole: Parabola celor doi fii chemaţi a lucra via tatălui lor.
Schiţe: D-l Goe (Ion Luca Caragiale), Prostia omenească, Povestea unui om leneş (Ion Creangă) etc.
Romane şi nuvele din literatura română: Sobieski şi românii (Costache Negruzzi), Amintiri din copilărie (Ion Creangă), Palatul de cleştar
(Barbu Delavrancea), Moromeţii (Marin Preda) etc.
Romane şi nuvele din literatura universală: Morcoveaţă (Jules Renard), Piciul (Alphonse Daudet), Micul prinţ (Antoine de Saint-Exupéry),
Minunata călătorie a lui Nils Holgerson (Selma Lagerlöf), Prinţ şi cerşetor (Mark Twain), Marile speranţe (Charles Dickens) etc.
Reportajul: Privelişti şi sentimente (Geo Bogza) sau un reportaj aparţinând stilului publicistic. Din literatura universală, reportajul se poate
ilustra prin schiţele lui Herman Melville din Encantadas sau insulele fermecate.
2. Practica raţională şi funcţională a limbii. Comunicarea orală şi comunicarea scrisă
2.1. Comunicarea orală

2.1.1. Situaţia de comunicare. Dialogul. Adaptarea la interlocutor şi la particularităţile emiterii (directe sau mediate).
2.1.2. Structurarea textului oral
(a) Organizarea logicosemantică a mesajului. Ordonarea ideilor (actualizare).
(b) Organizarea formală a mesajului. Progresia secvenţelor în textul oral descriptiv (constituenţi, modalităţi simple de
realizare a coerenţei textuale).
(c) Textul dialogat şi cel monologat. Organizarea monologului informativ (relatarea unor întâmplări). Organizarea
replicilor într-un dialog complex. Formule de iniţiere, de încheiere şi de menţinere a dialogului (actualizare). Structurarea
secvenţelor de tipul „întrebare-răspuns”. Modalităţi de conectare a elementelor nonverbale la cele verbale.
Se recomandă ca elevii să poată realiza următoarele acte de vorbire:
- identificarea sau diferenţierea unui obiect de altul ori a unei persoane de alta;
- susţinerea unui schimb verbal într-o conversaţie de grup;
- exprimarea gusturilor, expunerea unor opinii despre ceva sau cineva, stabilirea unei analogii, a unei comparaţii, exprimarea unei
impresii personale, solicitarea acordului sau a permisiunii cuiva;
- formularea unei propuneri, acceptarea ori refuzul unei propuneri;
- descrierea unui obiect sau a unei persoane (a unui loc);
- prezentarea unei acţiuni complexe.
56
2.2. Comunicarea scrisă
2.2.1. Procesul scrierii
(a) Organizarea textului scris. Organizarea unui text în funcţie de destinaţie (scrisoarea, cererea, telegrama, cartea
poştală).
(b) Scrierea de mână şi prezentarea textului. Aşezarea în pagină. Rolul simbolurilor şi al imaginilor în pagină.
(c) Punctuaţia. Semnele de punctuaţie: punctul, virgula, punctul şi virgula, linia de dialog şi linia de pauză. Semnele
ortografice: cratima, apostroful, punctul ca semn ortografic.
2.2.2. Contextele de realizare
(a) Scrierea funcţională (pentru un scop practic, informativ). Textul de tip informativ (oferire de informaţii privind diverse
aspecte ale realităţii înconjurătoare). Instrucţiuni privind efectuarea diverselor acţiuni.
(b) Scrierea reflexivă (inspirată din experienţa personală). Relatarea. Argumentarea unui punct de vedere.
(c) Scrierea imaginativă (compuneri libere). Descrierea. Povestirea. Portretul.
(d) Scrierea despre textul literar sau nonliterar. Rezumatul. Conspectul unui text de informare ştiinţifică. Aprecieri simple
referitoare la organizarea textelor epice şi lirice studiate.
3. Elemente de construcţie a comunicării

În toate clasele gimnaziului, modalitatea tradiţională sau de altă natură, de ordonare, de combinare şi de tratare didactică a
unităţilor de conţinut din acest capitol ţine exclusiv de opţiunea autorului de manual şi a profesorului. Se recomandă ca abordarea
acestor aspecte să fie corelată cu studiul textului literar şi nonliterar, inclusiv din punctul de vedere al valorilor stilistice, exigenţă
absolut necesară, mai ales în cazul elementelor de lexic. Concepţia pe care s-a întemeiat prezentul curriculum este că, în şcoală,
predarea-învăţarea va urmări „limba în funcţiune”, în variantele ei orală şi scrisă, normată şi literară, iar nu „limba ca sistem
abstract”.
Interesează viziunea comunicativ-pragmatică a prezentei programe, nu predarea în şi pentru sine a unor „cunoştinţe
gramaticale”, ci abordarea funcţională şi aplicativă a acestora în calitatea lor de elemente care contribuie la structurarea unei
comunicări corecte şi eficiente. În acest sens, se recomandă, în toate cazurile, exerciţii de tip analitic (de recunoaştere, de grupare,
de motivare, de descriere, de diferenţiere) şi de tip sintetic (de modificare, de completare, de exemplificare, de construcţie). Se
vor evidenţia aspecte ţinând de ortografie, de punctuaţie şi de ortoepie, în situaţiile care impun o asemenea abordare. Se
sugerează ca, în prezentarea problemelor noi, profesorul să se sprijine de fiecare dată pe actualizarea cunoştinţelor asimilate
anterior de către elevi.
Dimensiunea stilistică a faptelor de limbă se preconizează a fi tratată la secţiunea consacrată studiului textelor literare şi de
câte ori profesorul găseşte soluţia practică cea mai eficientă.
3.1. Lexicul (actualizare)
Noţiunea de vocabular.
Vocabularul fundamental.
57
Masa vocabularului.
Mijloacele interne de îmbogăţire a vocabularului.
Derivarea (actualizare).
Sufixarea. Sufixele diminutivale şi sufixele augmentative.
Prefixarea. Utilizarea corectă a cuvintelor formate cu prefixe neologice (de exemplu: ante-, anti-, con-, hiper-, hipo-, trans-, ultra-).
Compunerea
Compunerea prin sudare, alăturare şi abreviere. Formarea cuvintelor prin abreviere. Elemente de compunere savantă (de
exemplu: auto-, macro-, micro-, poli-, pseudo- etc.).
Schimbarea valorii gramaticale (conversiunea)
Adverbe provenite din adjective şi din substantive; adjective provenite din verbe la participiu; substantive provenite din alte
părţi de vorbire.
Familia lexicală (derivate, compuse, cuvinte obţinute prin schimbarea valorii gramaticale).
Sinonimele (actualizare).
Sinonimele lexicale, sinonimele frazeologice şi sinonimele lexico-frazeologice (familiarizare elementară).
Antonimele (actualizare).
Omonimele. Omofonele şi omografele
Arhaismele şi regionalismele (actualizare). Exerciţii de identificare a unor tipuri de arhaisme şi regionalisme.
Pleonasmul.
Paronimele.
Câmpurile lexicale (actualizare şi exerciţii).
3.2. Noţiuni de fonetică (actualizare). Folosirea corectă a accentului în limba română. Nume proprii greşit accentuate. Neologismele (aspecte
ortoepice). Silaba (actualizare). Despărţirea în silabe a cuvintelor derivate şi a cuvintelor compuse.
3.3. Noţiunea de sintaxă (actualizare). Felul propoziţiilor. Fraza. Propoziţia regentă. Elementul regent. Coordonarea şi subordonarea.
3.4. Morfosintaxa.
3.4.1. Verbul – (actualizare).Verbele predicative şi verbele nepredicative (copulative – numai a fi, a deveni – şi auxiliare).
Modurile personale: indicativ, imperativ, conjunctiv, condiţional-optativ. Timpuri. Propoziţia imperativă. Propoziţia
optativă.
Modurile nepersonale: infinitiv (cele patru conjugări ale verbului), gerunziu, participiu, supin. Funcţii sintactice.
3.4.2. Substantivul (actualizare).
Substantivele defective de singular sau plural. Substantivele colective. Cazurile şi funcţiile sintactice ale substantivului.
3.4.3. Substituţi ai substantivului
58
3.4.3.1. Pronumele
Pronumele personal. Pronumele personal de politeţe (actualizare).
Pronumele reflexiv. Formele accentuate şi neaccentuate. Funcţii sintactice.
Pronumele posesiv şi adjectivul pronominal posesiv. Forme, cazuri şi funcţii sintactice.
Pronumele demonstrativ şi adjectivul pronominal demonstrativ. Forme, cazuri şi funcţii sintactice.
Numeralul (actualizare). Valoarea substantivală şi adjectivală a numeralului.
Numeralul cardinal şi numeralul ordinal. Funcţii sintactice.
Numeralul colectiv. Forme.
Numeralul fracţionar. Forme.
3.4.4. Determinanţii substantivului
Adjectivul (actualizare). Formele flexionare. Articolul demonstrativ (adjectival). Gradele de comparaţie. Funcţii sintactice.
3.4.5. Părţile de vorbire neflexionare
3.4.5.1. Adverbul (actualizare). Gradele de comparaţie. Funcţiile sintactice: complement circumstanţial de loc, de timp, de mod,
atribut adverbial. Adverbele fără funcţie sintactică.
3.4.5.2. Prepoziţia (actualizare). Regimul cazual.
3.4.5.3. Conjuncţia (actualizare). Conjuncţii coordonatoare şi subordonatoare. Exerciţii de folosire corectă a adverbului, a
prepoziţiei şi a conjuncţiei.
3.4.5.4. Interjecţia (actualizare). Interjecţii de adresare. Interjecţii predicative.
3.5. Sintaxa propoziţiei (actualizare).
3.5.1. Predicatul. Predicatul verbal şi predicatul nominal.
3.5.2. Subiectul
Subiectul exprimat şi subiectul neexprimat.
Propoziţii fără subiect. Acordul predicatului cu subiectul (acordul logic şi acordul prin atracţie).
3.5.3. Atributul (actualizare). Atributul adjectival. Atributul substantival. Atributul substantival genitival, prepoziţional şi apoziţional.
Atributul pronominal genitival, prepoziţional şi în dativ fără prepoziţie (dativ posesiv). Atributul verbal. Atributul
adverbial.
3.5.4. Complementul (actualizare). Complementele circumstanţiale. Complementele circumstanţiale de loc, de timp, de mod.
Complementele necircumstanţiale. Complementul direct. Complementul indirect.
59
PLANIFICARE CALENDARISTICA (SEMESTRIALA/ ANUALA)
CLASA: a V a
DISCIPLINA:Limba şi literatura românǎ
NR. DE ORE/SAPTAMANA: 6
NR. DE ORE TOTAL:
Nr. crt UNITATI DE CONTINUT / CONTINUTURI OBIECTIVE TERMENI CALENDARISTICI

DE REFERINTA
Ora la dispozitia profesorului 3.1 1 1/ I
Evaluare initiala - test 3.3 2 2-3/ I
CARTEA SI TEXTUL
Cartea
 Cartea 1.1 1 4/ I
60
 Interiorul cartii 1.4 1 5/ I
 Cartea si biblioteca. Cele dintai lecturi de Mircea 2.1 1 1/ II
Eliade 2.3 1 2/ II
 Explorarea textului 3.3 1 3/ II
 Invitatie la lectura 2 4-5/ II
 Notiuni elementare de sintaxa (1) 2 1-2/ III
 Notiuni elementare de sintaxa (2)
 Situatia de comunicare (1) 1 3/ III
 Situatia de comunicare (2) 2 4-5 III
 Organizarea monologului 1 1/ IV
 Evaluare 2 2-3/ IV
Cuvantul si textul 3 4/ IV-1/ V

 Vocabularul limbii romane 2.1 1 2/ V
 Cuvantul 2.5 2 3-4/ V
 Familia lexicala 3.5 1 5/ V
 Sinonimele. Antonimele 4.2 1 1/ VI
 Campul lexical 1 2/ VI
 Textul integral. O furnica de Tudor Arghezi 1 3/ VI
 Explorarea textului 1 4/ VI
 Interpretarea textului 1 5/ VI
 Fragmentul de text. Cartile cu Apolodor de Gellu 1 1/ VII
Naum 2 2-3/ VII
 Explorarea textului 2 4-5/ VII
 Cuvantul in comunicare (1) 2 1-2/ VIII
 Cuvantul in comunicare (2)
 Evaluare
Tipuri de texte 1 3/ VIII
 Textul literar. Sfarsit de toamna de Vasile
Alecsandri 1 4/ VIII
 Explorarea textului (1) 1 5/ VIII
 Explorarea textului (2) 1.1 1 1/ IX
61
 Textul nonliterar.Observarea si explorarea 2.3
textelor 3.3 2-3/ IX
 Sunetele limbii romane 3.6 4-5/ IX
 Diftongul. Triftongul. Hiatul 2 1/ X
 Silaba 2 2-3/ X
 Despartirea in silabe 1
 Organizarea textului scris (1) 2 4/ X
 Organizarea textului scris (2) 5/ X
Evaluare 1 1-2/ XI
1
STRUCTURILE TEXTULUI
Naratiunea 1 3/ XI
 Naratiunea. Caprioara de Emil Garleanu
 Explorarea textului (1) 1.3 1 4/ XI
 Explorarea textului (2) 2.3 1 5/ XI
 Planul simplu de idei 3.1 1 1/ XII
 Planul dezvoltat de idei 3.2 1 2/ XII
 Verbul-nucleul comunicarii 4.1 1 3/ XII
 Modurile Personale. Modurile nepersonale 2 4-5/ XII
 Modul indicativ. Prezentul
 Imperfectul. Perfectul compus 1 1/ XIV
 Perfectul simplu. Mai mult ca perfectul 1 2/ XIV
 Viitorul
 Verbele auxiliare 1 3/ XIV
 Predicatul verbal. Predicatul nominal 1 4/ XIV
 Evaluare
Autor. Narator. Personaj. 1 5/ XIV
 Autor. Narator. Personaj. Amintiri din copilarie 2 1-2/ XV
de Ion Creanga
 Regionalisme 2 3-4/ XV
 Observarea textului
 Explorarea textului 1 5/ XV
62
 Interpretarea textului 2.5
 Rezumatul (1) 3.2
 Rezumatul (2) 3.3 1 1/ XVI
 Substantivul 4.3 1 2/ XVI
 Articolul 1 3/ XVI
 Articolul 1 4/ XVI
Cazul nominativ. Prepozitia. Cazul Cazul nominativ. 1 5/ XVI
Dialogul 1 1-2/ XVII
 Dialogul. Vizita de Ion Luca Caragiale. 3/ XVII
Observarea textului 4-5/ XVII
 Explorarea textului (1) 2.3 1 1/ I
 Explorarea textului (2) 2.4 1
 Interpretarea textului 3.4 1 2/ I
 De la textul dialogat la textul narativ 4.4 3/ I
 Organizarea dialogului 1 4/I I
 Pronumele personal (1) 1
 Pronumele personal (2) 1 5/ I
 Pronumele personal (3) 1 1/ II
 Pronumele personal (4) 1 2/ II
 Numeralul (1) 1 3/ II
 Numeralul (2) 1 4/ II
 Evaluare 1 5/ II
Descrierea 1 1/ III
 Descrierea literara. In padurea Petrisorului de 2/ III
Mihail Sadoveanu. Observarea textului 1 3/ III
 Explorarea textului (1)
 Explorarea textului (2) 4/ III
 Alte tipuri de descriere 1.6
 Adjectivul (1) 2.6 1 5/ III
 Adjectivul (2) 3.1 1 1/ IV
 Adjectivul (3) 3.5 1 2/ IV
 Cum descriem? 4.4 1 3/ IV
63
 Descrierea orala 1 4/ IV
 Evaluare 1 5/ IV
Portretul 1 1/ V
 Portretul literar. Mihai Viteazul de Nicolae 1 2/ V
Balcescu. 1 3/ V
 Explorarea textului (1)
 Explorarea textului (2) 4/ V
 Tipuri de portret 1
 Adverbul (1) 2.3 5/ V
3.1 1 1/ VI
3.2 1 2/ VI
4.1
UNIVERSUL TEXTULUI
Basmul
 Praslea cel voinic si merele de aur 1.2 1 4/ VII
 Observarea textului 2.2
 Explorarea textului (1) 3.1 1 5/ VII
 Explorarea textului (2) 3.4 1 1/ VIII
 Interpretarea textului 4.3 1 2/ VIII
 Invitatie la lectura 1 3/ VIII
 Predicatul (1) 1 4/ VIII
 Predicatul (2) 1 5/ VIII
 Scrierea imaginativa. Povestirea 1 1/ IX
 Povestirea ca intreg 1 2/ IX
 Evaluare 1 3/ IX
Legenda 1 4/ IX
 Legenda. Dragos-Voda. 1 5/ IX
 Explorarea textului 1 1/X
 Interpretarea textului 1.2 1 2/ X
 Parabola 2.4 1 3/ X
 Subiectul (1) 3.4 1 4/ X
64
 Subiectul (2) 4.3 1 5/ X
 Scrierea de interes personal 1 1/ XI
 Evaluare 1 2/ XI
Poezia 1 3/ XI
 Poezia. Ce te legeni … de Mihai Eminescu 1 4/ XI
 Explorarea textului 1 5/ XI
 Interpretarea textului 2.4 1 1/ XII
 Atributul (1) 3.3 1 2/ XII
 Atributul (2) 3.5 1 3/ XII
 Cum scriem despre textul literar (1) 4.1 1 4/ XII
 Cum scriem despre textul literar (2 5/ XII
 Evaluare
Snoava 1 1/ XIV
 Snoava. Boierul si Pacala 2.1 1 2/ XIV
 Explorarea textului 2.5 1 3/ XIV
 Invitatie la lectura 3.4 1 4/ XIV
 Complementul (1) 4.3 1 5/ XIV
 Complementul (2) 1 1/ XV
 Fraza 1 4/ XV
 Conujunctia 1 5/ XV
 Formule specifice dialogului
 Evaluare 1 1/ XVI
 Recapitulare 3.1 1 2/ XVI
Fonetica 1 3/ XVI
3.4
Vocabular 2 4-5/ XVI
4.1
Analiza gramaticala
4.3.
 Lectura suplimentara 4 1-4/ XVII
Fat Frumos din lacrima, de Mihai Eminescu
Harap Alb, de Ion Creanga
Puiul, de I. Al. Bratescu-Voinesti
65
Poezii, de Mihai Eminescu
Recomandari pt. cls. a VI-a 1 5/ XVII
PLANIFICARE ANUALĂ
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ
AN ŞCOLAR 2007-2008
CLASA a VI-a
SEMESTRUL I
Nr. Unitatea de învăţare Obiective de Nr. Săptămâna Observaţii

crt. referinţă ore
Recapitulare iniţială 1.4, 2.2, 3.3, 4.2 3 I
Evaluare iniţială 1.4, 2.2, 3.3, 4.2 1 I
Cartea – obiect cultural 1.1, 1.2, 1.7, 2.3, 2 II
Cea dintâi învăţătură” de Nicolae Iorga 2.4, 4.1 2 II
1. „Basmul Toamnei” de Ionel Teodoreanu. Personificarea 2 III
Noţiuni de fonetică 1 III
Semnele de ortografie şi de punctuaţie 1 III
66
TOTAL 8
Opera epică. Schiţa 1.1, 1.2, 1.3, 2.1,

„D-l Goe…” de Ion Luca Caragiale 2.2, 2.7, 3.1, 4.1, 6 IV – VI
Comunicare. Relatarea unei întâmplări 4.2 1 IV
Comunicare. Formule specifice dialogului 1 V
2. Comunicare. Dialogul 1 VI
Vocabularul. Vocabularul fundamental şi masa vocabularului. 6
Neologismele. Derivarea. Compunerea. Conversiunea. Familia
lexicală VI – VII
Probă de evaluare 1 VI
TOTAL 16
Opera liric 1.1, 1.2, 1.3 1.5,
„Peste vârfuri…” de Mihai Eminescu 1.6, 2.1, 2.2, 2.3, 4 VIII
Noţiuni de versificaţie 3.1, 3.2, 3.3, 3.4, 1 IX
Vocabularul. Sinonime. Omonime. Antonime. Paronime. 4.2, 4.3 5 IX – X
3. Pleonasmul
Probă de verificare 1 X
TOTAL 11
Opera lirică. Pastelul 1.1, 1.2, 1.3, 1.5,
„Iarna” de Vasile Alecsandri 1.6, 2.1, 2.3, 2.4, 4 X – XI
Descrierea ştiinţifică↔descrierea literară 2.5, 2.6, 3.1, 3.2, 1 XII
Comunicare. Descrierea unui tablou 4.1, 4.2, 4.3 1 XI
4. Comunicare. Descrierea unui peisaj de toamnă 1 XII
Noţiuni de sintaxă. Fraza. Felurile propoziţiilor. Coordonarea şi 2 XII – XII
subordonarea
Verbul 3 XIII – XV
Lectură suplimentară 3 XIV
Lucrare scrisă semestrială 3 XIII – XIV
TOTAL 18
67
Opera epică. Nuvela 1.1, 1.2, 1.3,
„Sobieski şi românii” de Costache Negruzzi 1.4, 1.5, 1.6, 6 XV –
Vocabular. Arhaisme şi regionalisme 2.1, 2.2, 2.3, 1 XVI
Verbul 2.4, 2.5, 2.6, 2 XV
5. Comunicare.Trecerea de la vorbirea directă la vorbirea 2.7, 3.1, 3.2, 1 XVII
indirectă 3.3, 3.4, 4.1, XVII
Verificarea lecturii particulare 4.2 1
TOTAL 11 XVII
Recapitulare semestrială 1,2,3,4 4 XVIII
SEMESTRUL al II-lea
Opera lirică. 1.1, 1.2, 1.3 1.5,

„Creion” de Tudor Arghezi. 1.6, 2.1, 2.2, 2.3, 2 XIX
Verbul 3.1, 3.2, 3.3, 3.4, 4 XIX – XX
6. TOTAL 4.2, 4.3 6
Opera lirică populară. Doina 1.1, 1.2, 1.3, 1.6
„Măi bădiţă, floare dulce” 2.3, 2.5, 2.7, 3.1, 3 XX – XXI
Lectură suplimentară 3.2, 3.3, 3.4, 4.2, 1 XXI
Substantivul 4.3 3 XXI – XXII
Comunicare. Argumentarea unui punct de vedere 1 XXII
7. Comunicare. Compunerea narativă 1 XXII
TOTAL 9
Opera epică populară. Balada 1.1, 1.2, 1.3, 1.6
„Toma Alimoş” 2.3, 2.5, 2.7, 3.1, 5 XXII – XXIII
Pronumele 3.2, 3.3, 3.4, 4.2, 7 XXIV – XXV
Probă de verificare 4.3 1 XXIV
8. TOTAL 13
Opera epică. Romanul autobiografic 1.1, 1.2, 1.3,
„Amintiri din copilărie” de Ion Creangă 1.4, 1.5, 1.6, 3 XXVI
68
Lectură suplimentară 2.1, 2.2, 2.3, 1 XXVI
9. Comunicare. Povestirea↔rezumatul 2.4, 2.5, 2.6, 1 XXVII
Numeralul 2.7, 3.1, 3.2, 2 XXVII
Adjectivul 3.3, 3.4, 4.1, 4.2 2 XXVII-XXVIII
Probă de verificare 1 XXVIII
TOTAL 10
Opera epică. Fabula 1.1, 1.2, 1.3, 1.7,
„Câinele şi căţelul” de Grigore Alexandrescu 2.2, 2.3, 2.6, 2.7, 4 XXVIII–XXIX
Comunicare. Cererea 3.1, 3.2, 3.3, 3.4, 1 XXX
Comunicare. Scrisoarea 4.1, 4.2,4.3 1 XXX
Adverbul 2 XXX
10. Prepoziţia 1 XXXI
Conjuncţia 1 XXXI
Interjecţia 1 XXXII
Lectură suplimentară 1 XXIX
Verificarea lecturii particulare 1 XXIX
Lucrare semestrială 3 XXXI – XXXII
Total 16
11. Parabola. 1.1, 1.2, 1.3,
„Cei doi fii chemaţi a lucra în via tatălui” 1.4, 1.5, 1.6, 1 XXXII
Sintaxa propoziţiei. Clasificarea propoziţiilor 2.1, 2.2, 2.3, 1 XXXII
Predicatul 2.4, 2.5, 2.6, 1 XXXIII
Subiectul 2.7, 3.1, 3.2, 2 XXXIII
Atributul 3.3, 3.4, 4.1, 4. 3 XXXIII
Complementul 2 XXXIV
Total 10
Recapitulare finală 1,2,3,4 4 XXXV
69
UNITATEA DE INVATARE I : CARTEA – OBIECT CULTURAL
Nr. Detalieri de continut Obiective de referinta Activitati de invatare Resurse Evaluare Timp
crt.
1 Cartea-obiect cultural : - exerciţii de prezentare a Text - Tema pentru
partile componente ale - să manifeste interes pentru unor carti suport acasa : 1h
cartii :exteriorul cartii participarea la un act de comunicare Activitate ilustratia
pe grupe sugestiva a
unei coperte
2 Interiorul cartii -să se adapteze la situaţia concretă de -exerciţii de căutare şi de - observare
-biblioteca . lectură selectare a informaţiei sistematică a 1h
dorite cu ajutorul tablei elevilor
de materii; Activitate
-exerciţii de identificare a pe grupe
elementelor componente
ale paginii de carte
-observatii in biblioteca
3 « Cele dintai lecturi »,M. Eliade -să recunoască modurile de expunere citirea corectă şi fluentă a Activitate - observare
utilizate într-un text epic unui text cunoscut în faţa frontala sistematică a 1h
70
-timpul si spatiul intamplari. -să se adapteze la situaţia concretă de unui auditoriu divers elevilor
lectură -exercitii de identif. si
delim. a partilor
componente ale unui text
- discutarea textelor citite
în funcţie de următorii
parametri: „cine”
(personajele), „când”,
„unde” (plasarea acţiunii
în timp şi spaţiu), „cum”
(modul de desfăşurare a
acţiunii, stilul autorului);
4 « Cele dintai lecturi »,M. Eliade -să se adapteze la situaţia concretă de Activitate - observare
lectură -exercitii de selectare a pe grupe sistematică a 2h
informatiilor intr-un text Activitate elevilor
-Lectura -o pasiune ? dat individual
-ex. de exprimare a a
opiniei Activitate
-exersari de situatii de individual
Comununicare a
problematice Activitate.
pe perechi
si apoi pe
grupe
5 Notiuni de sintaxa -să construiască propoziţii şi fraze -exercitii de construire a Activitate. -fisa de lucru
-propozitia simpla/dezvoltata corecte din punct de vedere propozitiilor frontala 1h
-partile de propozitie gramatical simple/dezvoltate
-dezvoltarea unei propozitii -exercitii de identificare a
structurilor
sintactice
-exerciţii de utilizare în
context a părţilor de
71
propoziţie;
6 Propozitia afirmativa/negativa -exercitii de construire a Activitate -observare
-să scrie propoziţii şi fraze corecte propozitiilor frontala sistematică a 1h
Propozitia din punct de vedere gramatical, afirmative/negative elevilor
enuntiativa/interogativa folosind corect semnele ortografice - exercitii de construire a -exercitii din
şi de punctuaţie propozitiilor manual
Punctuatia propozitiei enuntiative/interogative Activitate.
Fraza - exercitii de construire a pe grupe
diferitelor
tipuri de propozitii
- exercitii de utilizare a
semnelor Activitate.
de pctuatie/ortografie frontala
- exercitii de construire de
fraze
7 Situatia de comunicare - să manifeste interes pentru - exersări de situaţii Activitate - observare
participarea la un act de comunicare dirijate de comunicare pe grupe sistematică a 1h
Comunicarea obişnuite sau si elevilor
dialogata\monologata problematice (în grup mai independe
mare sau mai mic); nta
exerciţii de dezvoltare a
iniţiativei de comunicare
şi a curajului de a Text
interveni în actul suport-
comunicării. Poveste
-exerciţii de identificare a fara
secventelor de sfarsit
dialog/monolog Activ.fron
tala
72
8 Conditii necesare comununicarii - să manifeste interes pentru -exerciţii de selectare şi Activitate - observare
Componentele comunicunicarii participarea la un act de comunicare de folosire adecvată a independe sistematică a 1h
mărcilor de iniţiere, de nta si elevilor
menţinere şi de încheiere frontala
a unui dialog;
-exerciţii de asimilare şi
de utilizare a regulilor
conversaţiei eficiente;
- exerciţii de selectare a
celor mai potrivite
elemente nonverbale
pentru dialogul purtat;
9 Organiz.monologului -să se exprime clar, corect şi concis -exercitii de identificare a -text - observare
-prezentarea sumara a obiectelor elementelor esentiale si a support sistematică a 1h
-prezentarea unei carti detaliilor semnificative -activitate elevilor
frontala
-activitate
individual
a
10 Evaluare -test de evaluare propus -activitate Evaluare scrisă
de profesor in 1h
dividuala
UNITATEA DE INVATARE II:CUVANTUL SI TEXTUL
crt.
Vocabularul limbii -să selecteze elementele -exerciţii de determinare a sensului Dictionare - observare
1 romane de lexic adecvate unor cuvinte şi de explicare orală a -activitate frontala sistematică a 1h
-definitia vocabulbrului situaţiilor de comunicare semnificaţiei acestora în diferite - activitate pe grupe elevilor
-aparitii de cuvinte noi in - să sesizeze unităţile contexte;
73
limba lexicale necunoscute în
-modificari de sens fluxul vorbirii
-variante lexicale
Cuvantul să selecteze elementele - exerciţii de receptare a structurii Dictionare Proba orala
2 -cuvantul-forma si de lexic adecvate cuvintelor -activitate frontala Observare 1h
continut situaţiilor de comunicare - activitate pe grupe sistematica
-dictionarul
Familia lexicala -să selecteze elementele -jocuri asociativ-verbale vizând Proba orala
3 -cuvantul de baza si de lexic adecvate alcătuirea unor familii sau câmpuri -activitate frontala Observare 1h
radacina situaţiilor de comunicare lexicale - activitate pe grupe sistematica
-sufixele si prefixele -.ex.de discriminare aformelor
-cuvintele derivate lex.corecte de cele incorecte
Sinonime.Antonime -să selecteze elementele -exerciţii de utilizare a sinonimelor şi Dictionare - observare
4 de lexic adecvate a antonimelor în contexte date; -activitate frontala sistematică a 1h
situaţiilor de comunicare - activitate pe grupe elevilor
Campul lexical -să selecteze elementele - jocuri asociativ-verbale vizând -activitate frontala Tema pentru
5 -gruparea unor termini de lexic adecvate alcătuirea unor familii sau câmpuri - activitate pe grupe acasa 1h
dupa trasaturi commune situaţiilor de comunicare lexicale; -observare
-largirea campului lexical sistematică a
elevilor
Textul integral -să identifice informaţiile -exerciţii de selectare a informaţiilor Text suport: Observare
6 O furnica, esenţiale dintr-un mesaj noi dintr-un text ascultat; O furnica, sistematica 1h
de Tudor Arghezi oral -exerciţii de recitare a unor poezii de Tudor
-observarea textului Arghezi
Explorarea -să sesizeze unităţile -exerciţii de receptare auditivă a -fise de lucru - observare
7 textului:realitate si lexicale necunoscute în cuvintelor noi în texte literare -activitate pe grupe sistematică a 2h
fictiune fluxul vorbirii -exercitii de diferentiere a lumii reale elevilor
de universurile imaginare
Interpretarea textului -să manifeste curiozitate -discutii de grup -activitate frontala - observare
8 pentru ascultarea unui -exerciţii pentru dezvoltarea atenţiei -activitate pe grupe sistematică a 2h
mesaj oral distributive şi a capacităţii de a elevilor
74
urmări mesajul partenerului.
- exprimarea de opinii personale şi
justificarea acestora în funcţie de
context; exprimarea acordului şi a
dezacordului, a afirmaţiei, a negaţiei,
şi a interogaţiei;
Fragmentul de text -să sesizeze unităţile -exerciţii de determinare a sensului -activitate frontala - observare
9 Cartile cu Apolodor lexicale necunoscute în unor cuvinte şi de explicare orală a sistematică a 2h
de Gelu Naum- fluxul vorbirii semnificaţiei acestora în diferite elevilor
---observarea si - să identifice contexte
explorarea textului informaţiile esenţiale - exerciţii de receptare auditivă a
dintr-un mesaj oral cuvintelor noi în texte literare
semnificaţiei acestora în diferite
contexte
-exercitii de identificare apartilor
componente ale unui text
Interpretarea textului -să manifeste curiozitate - activităţi de grup în care elevii să -activitate frontala - observare
10 şi interes faţă de pună întrebări şi să dea răspunsuri -activitate pe grupe sistematică a 2h
activitatea de lectură referitoare la un text citit; discuţii de elevilor
grup pe marginea lecturilor
suplimentare individuale.
Cuvantul in comunicare -să redacteze lucrări -exerciţii de combinare a -activitate -fise de lucru
11 -Organizarea textului scurte pe o anumită temă, informaţiilor conform propriului individuala - observare 2h
scris: urmărind un plan dat univers afectiv; -exerciţii de sistematică a
-scopul redactarii - să scrie propoziţii şi formulare a unor opinii referitoare la elevilor
-planul initial al redactarii fraze corecte din punct de texte studiate.
-documentarea vedere gramatical, - exerciţii de selectare a
-redactarea primei forme folosind corect semnele vocabularului adecvat unei teme;
-revederea si finisarea ortografice şi de exerciţii de diferenţiere a sensurilor
textului punctuaţie cuvântului în context
-forma finala a textului
75
Evaluare -activitate Proba scrisa
12 individuala 1h
UNITATEA DE INVATARE III:TIPURI DE TEXTE
crt.
Textul literar -să identifice informaţiile -exerciţii de selectare a Text suport: Sfarsit Observare
1 Sfarsit de toamna esenţiale dintr-un mesaj oral informaţiilor noi dintr-un text de toamna sistematica 1h
de Vasile Alecsandri ascultat; de Vasile Alecsandri
-observarea textului -exerciţii de recitare a unor
poezii
-explorarea textului: -să selecteze elementele de - jocuri asociativ-verbale Text suport: Sfarsit Observare
2 -elemente de versificatie lexic adecvate situaţiilor de vizând alcătuirea unor familii de toamna de sistematica 2h
-figuri de stil:comparatia comunicare sau câmpuri lexicale Vasile Alecsandri
-exercitii de identificare a -fisa de lucru
comparatiei
-exercitii de redactare a unor
texte scurte in care sa utilizeze
comparatia
-interpretarea textului -să manifeste curiozitate şi -exerciţii de interpretare a Text suport: Sfarsit Observare
3 interes faţă de activitatea de ideilor şi a sentimentelor de toamna de sistematica 2h
lectură communicate Vasile Alecsandri
-să manifeste interes pentru - exerciţii de combinare a -activitate frontala
redactarea unui text informaţiilor conform
propriului univers afectiv;
exerciţii de formulare a unor
opinii referitoare la texte
studiate.
- exprimarea de opinii
personale şi justificarea
76
acestora în funcţie de context;
exprimarea acordului şi a
dezacordului, a afirmaţiei, a
negaţiei, şi a interogaţiei;
Textul nonliterar(articolulde să recunoască modurile de exerciţii de identificare şi de Texte support Observare
4 ziar,buletinul expunere utilizate într-un text delimitare a părţilor sistematica 1h
meteorologic,reclama) epic componente ale unui text:
-observarea textelor să selecteze elementele de introducere, cuprins şi - activitate frontala
-explorarea textelor lexic adecvate situaţiilor de încheiere
comunicare exerciţii de stabilire a ideilor
în jurul cărora se organizează o
temă dată;
Sunetele limbii -să sesizeze corectitudinea -exerciţii de identif. a Activitate frontala Tema pentru
5 romane:vocale si consoane utilizării categoriilor diferitelor sunete in cuvinte -activitate acasa 1h
-corespondenta sunet-litera gramaticale învăţate date individuala
Diftongul,triftongul,hiatul -să sesizeze corectitudinea -exercitii de identificare a Activitate frontala Observare
6 utilizării categoriilor diftongilor,triftongilor si a -activitate sistematica 2h
gramaticale învăţate vocalelor in hiat individuala
Silaba să sesizeze corectitudinea -exercitii de identificare a Activitate frontala Observare
7 -silabe accentuate,silabe utilizării categoriilor accentului -activitate sistematica 1h
neaccentuate gramaticale învăţate - ex de despartire a cuv. in individuala
- Despartirea in silabe să scrie propoziţii şi fraze silabe
corecte din punct de vedere
gramatical, folosind corect
semnele ortografice şi de
punctuaţie
Organizarea textului să manifeste curiozitate şi activităţi de grup în care elevii Fisa de lucru Tema pentru
8 scris:fisa biografica, fisa de interes faţă de activitatea de să pună întrebări şi să dea - Activitate frontala acasa 1h
lectura lectură răspunsuri referitoare la un
text citit; discuţii de grup pe
marginea lecturilor
77
-Scrierea să scrie propoziţii şi fraze -exercitii de identificare si Activitate frontala Observare
9 functionala:notitele,temele, corecte din punct de vedere utilizare a unor structuri a -activitate sistematica 1h
extemporalele si tezele gramatical, folosind corect textelor functionale individuala
punctuaţie
Evaluare -activitate Proba scrisa
10 individuala 1h
UNITATEA DE INVATARE IV:NARATIUNEA
Nr. Detalieri de continut Obiective operationale Activitati de invatare Resurse Evaluare Timp
crt.
Caprioara, de Emil -să identifice -exerciţii de selectare a informaţiilor noi Activitate pe grupe Observare
1 Garleanu informaţiile esenţale dintr-un text acultat; sistematica 1h
-observarea textului dintr-un mesaj oral -exerciţii de receptare auditivă a Grila de evaluare
- să sesizeze unităţile cuvintelor noi în texte literare şi a lecturii
lexicale necunoscute în nonliterare; integrarea cuvintelor noi în
fluxul vorbirii serii sinonimice şi antonimice;
-exerciţii de stabilire a sensului unui
cuvânt necunoscut prin apel la context
- citirea corectă şi fluentă a unui text
cunoscut în faţa unui auditoriu divers
Explorarea -să se exprime clar, -exerciţii de utilizare corectă, în textul Activitate Observare
2 textului :etapele corect şi concis oral, a limbii literare; activităţi de Frontala sistematica 2h
78
actiunii discriminare a ideilor principale de cele Activitate pe grupe
secundare, a esenţialului de elementele
de detaliu
Naratiunea -să recunoască modurile -exercitii de delimitare a partilor Activitate pe grupe Observare
3 de expunere utilizate componente ale unui text si a modurilor sistematica 2h
într-un text epic de expunere
-.activitate pe grupe in care elevii sa
puna si sa dea raspunsuri referitoare la
textul citit
- discutarea textelor citite în funcţie de
următorii parametri: „cine”
(personajele), Activitate frontala
„când”, „unde” (plasarea acţiunii în
timp şi spaţiu), „cum” (modul de
desfăşurare a acţiunii, stilul autorului);
Planul simplu de idei -să identifice ideile -exerciţii de abordare a ideilor Activitate frontala Tema pentru
4 principale după citirea principale şi secundare ale unui anumit acasa 2h
globală a unui text text dat; exerciţii de discriminare a Observare
ideilor principale de cele secundare sistematica
dintr-un text dat;
Planul dezvoltat de -să identifice ideile - exerciţii de discriminare a ideilor Activitate Tema pentru
5 idei principale după citirea principale de cele secundare dintr-un Frontala acasa 1h
globală a unui text text dat Activitate pe grupe Observare
-exercitii sistematica
Verbul:actualizare -să sesizeze -exercitii de identificare a verbelor si de Activitate Observare

6 -timpul,persoana, corectitudinea utilizării analiza morfologica Frontala sistematica 1h
numarul categoriilor gramaticale Activitate pe grupe
învăţate
Moduri -să sesizeze -exercitii de diferentiere a modurilor Activitate Observare 1h
7 personale\moduri corectitudinea utilizării personale de cele nepersonale Frontala sistematica
79
nepersonale categoriilor gramaticale Activitate pe grupe
învăţate
Modul indicativ- -să sesizeze -Exercitii de identificare si de analiza a Activitate Tema pentru
8 prezentul corectitudinea utilizării verbelor la indicative prezent Frontala acasa 1h
categoriilor gramaticale Activitate pe grupe Observare
învăţate sistematica
Imperfectu\perfectul -să scrie propoziţii şi -Exercitii de folosire corecta a formelor Activitate Observare
9 simplu fraze corecte din punct vb. Frontala sistematica 2h
de vedere gramatical, -analiza morfo-sintactica a unor vb. Activitate
folosind corect semnele individuala
ortografice şi de
punctuaţie
Perfectul simplu\mai -să scrie propoziţii şi -Exercitii de folosire corecta a formelor Activitate Tema pentru
10 mult ca perfectul fraze corecte din punct vb. Frontala acasa 2h
de vedere gramatical, -analiza morfo-sintactica a unor vb. Activitate Observare
folosind corect semnele individuala sistematica
ortografice şi de
punctuaţie
Viitorul -să sesizeze -Exercitii de folosire corecta a formelor Activitate Observare
11 corectitudinea vb. Frontala sistematica 1h
gramaticală a unui enunţ -analiza morfo-sintactica a unor vb. Activitate
şi/ sau a formelor individuala
lexicale
Verbe auxiliare să sesizeze Exercitii de identificarea a verbelor au Activitate Observare
12 corectitudinea utilizării xiliare Frontala sistematica 1h
categoriilor gramaticale -exercitii de discriminare a verbelor Activitate
învăţate auxiliare “a fi” “a vrea” “a avea” de individuala
corespondentelor lor predicative
Predicat -să sesizeze -discutarea diferentelor. si asemanarilor Activitate Observare
13 verbal\predicat corectitudinea utilizării intre vb auxiliare/copulative Frontala sistematica 3h
nominal categoriilor gramaticale Activitate
80
învăţate individuala
Evaluare activitate Proba scrisa 1h
14 individuala
Lucrare scrisă activitate
15 semestrială individuala 3h
- recapitulare
pentru teză
- lucrarea scrisa
- corectarea
lucrarii scrise
UNITATEA DE INVATARE V: AUTOR, NARATOR, PERSONAJ
crt.
Amintiri din copilarie să identifice expresii şi exerciţii de identificare a unor expresii Textul suport Observare 1h
1 de Ion Creanga cuvinte noi în text noi într-un text citit; exerciţii de Activitate frontala sistematica
-observarea textului folosire a dicţionarelor şi a glosarelor; Grila de evaluare
-enumeratia, repetitia identificare de sinonime şi de a lecturii
antonime;
-.activ.de grup in care sa identif. mom.
subiectului si figurile de stil invatate
să recunoască modurile discutarea textelor citite în funcţie de Textul suport Observare 1h
2 Explorarea textului : de expunere utilizate următorii parametri: „cine” Activitate frontala sistematica
-actiune, personaje, într-un text epic (personajele), „când”, „unde” (plasarea
timp si spatiu acţiunii în timp şi spaţiu), „cum”
81
(modul de desfăşurare a acţiunii, stilul
autorului);
- activ.de grup in care sa identif. mom.
Explorarea textului : să recunoască modurile -jocuri de rol prin care elevii sa faca Textul suport Observare 1h
3 -autorul si naratorul de expunere utilizate distinctia intre autor si narator Activitate frontala sistematica
într-un text epic
Interpretarea textului să se exprime clar, -exerciţii de utilizare corectă, în textul Textul suport Tema pentru 2h
4 corect şi concis oral, a limbii literare Activitate frontala acasa
- să manifeste interes - exersări de situaţii dirijate de Observare
pentru participarea la comunicare obişnuite sau problematice sistematica
un act de comunicare (în grup mai mare sau mai mic)
exerciţii de dezvoltare a iniţiativei de
comunicare şi a curajului de a interveni
în actul comunicării.
Regionalismele să-şi adapteze vorbirea -exerciţii de constientientizare a Activitate frontala Observare 1h
5 la partneri şi la situaţia difererentelor dintre formele regionale Activitati in grupe sistematica
de comunicare si cele literare
Rezumatul să utilizeze în redactare -exerciţii de rezumare a diferitelor Activitate frontala Tema pentru 1h
6 - pasii necesari realiz. sinonime, antonime şi tipuri de texte Activitati in grupe acasa
unui rezumat derivate adecvate temei Observare
date sistematica
Rezumatul scris/oral să utilizeze în redactare -exerciţii de rezumare orala Activitate frontala Tema pentru 2h
7 sinonime, antonime şi Activitati in grupe acasa
derivate adecvate temei Observare
date sistematica
82
- să utilizeze în
redactare sinonime,
antonime şi derivate
adecvate temei date
Substantivul : să sesizeze -exerciţii de identific.a substant. si de Activitate frontala Tema pentru 1h
8 -actualizare corectitudinea analiza morfologica Activitate individuala acasa
-genul si numarul gramaticală a unui -exerciţii de folosire corecta a formelor Observare
substantivelor enunţ şi/ sau a formelor substantivelor sistematica
lexicale
- să construiască
propoziţii şi fraze
corecte din punct de
vedere gramatical
Articolul să construiască -exercitii de distingere a direntei inte Activitate frontala Observare 1h
9 propoziţii şi fraze substantivele nearticulate, articulate Activitate individuala sistematica
corecte din punct de hotarat si nehotarat a elevilor
vedere gramatical
Nominativul să sesizeze -exerciţii de identificare a categoriilor Activitate frontala Observare 1h
10 -functiile cazului corectitudinea utilizării morfologice Activitate individuala sistematica
nomonativ:subiectul si categoriilor gramaticale - exerciţii de identificare a relaţiilor a elevilor
numele predivativ învăţate sintactice şi a rolului lor;
Acuzativul să sesizeze -analiza morfo-sintactica a unor sb Activitate frontala Observare 1h
11 -prepozitia corectitudinea utilizării -exercitii de exersare a intrebarilor Activitate individuala sistematica
-functiile cazului categoriilor gramaticale specifice fiecarei functii sintactice a elevilor
acuzativ învţate - discutarea dif. si asemanarilor intre
N.si Ac
Genitivul să sesizeze -analiza morfo-sintactica a unor sb Activitate frontala Tema pentru 1h
12 -functiile cazului corectitudinea utilizării -exercitii de exersare a intrebarilor Activitate individuala acasa
genitiv categoriilor gramaticale specifice fiecarei functii sintactice Observare
învăţate sistematica
Dativul să sesizeze -analiza morfo-sintactica a unor sb Activitate frontala Tema in clasa 1h
83
13 -functiile cazului corectitudinea utilizării -exercitii de exersare a intrebarilor Activitate individuala Observare
Dativ categoriilor gramaticale specifice fiecarei functii sintactice sistematica
Vocativul învăţate -exrcitii de identificare a substantivelor
- să construiască in cazul vocative
propoziţii şi fraze -alcatuirea de propozitii cu substantive
corecte din punct de in cazul vocativ
vedere gramatical
Articolul genitival să sesizeze -exercitii de utilizare corecta a Observare 1h
14 corectitudinea utilizării articolului genitival sistematica
categoriilor gramaticale a elevilor
învăţate
Evaluare Activitate individuala Proba scrisa 1h
15
UNIATEA DE INVATARE VII:DESCRIEREA
crt.
Descrirea literara -să identifice informaţiile exerciţii de selectare a informaţiilor Observare 1h
1 In Padurea esenţiale dintr-un mesaj noi dintr-un text ascultat; Textul suport sistematica
Petrisorului oral -exerciţii de receptare auditivă a Activitate frontala
De Mihail - să sesizeze unităţile cuvintelor noi în texte literare şi
Sadoveanu lexicale necunoscute în nonliterare
Observarea textului fluxul vorbirii - exerciţii de stabilire a sensului
-vocabular unui cuvânt necunoscut prin apel la
-ortografie si context
punctuatie
Explorarea textului 1 - să identifice secvenţele -exerciţii de identificare a Textul suport Observare 1h
84
2 Ce si cum se descrie de dialog, de naraţiune şi secvenţelor descriptive, narative şi Activitate frontala sistematica
-elementele de descriere dintr-un dialogate dintr-un enunţ oral Grila de evaluare a
descriese mesaj oral - exerciţii pentru dezvoltarea lecturii
-epitetul - să manifeste curiozitate atenţiei distributive şi a capacităţii
pentru ascultarea unui de a urmări mesajul;
mesaj oral -exerciţii de identificare a figurilor
de stil învăţate; partenerului.
Explorarea textului 2 -să selecteze elementele de - activităţi de discriminare a Textul suport Observare 1h
Ordinea lexic adecvate situaţiilor de esenţialului de elementele de Activitate frontala sistematica
3 elementelor in comunicare detaliu Grila de evaluare a
descriere - să se exprime clar, corect -exercitii de identificare in text a lecturii
-timpul si spatial şi concis directiei in care se misca privirea
-traiectoria privirii - să recunoască modurile celui care face descrierea
Imaginea de de expunere utilizate într- - discutarea textelor citite în funcţie
ansamblu si detaliile un text epic de următorii parametri: „cine”
(personajele), „când”, „unde”
(plasarea acţiunii în timp şi spaţiu),
„cum” (modul de desfăşurare a
Interpretarea textului -să-şi adapteze vorbirea la -exprimarea acordului şi a Textul suport Observare 2h
4 -atmosfera general;a partneri şi la situaţia de dezacordului, a afirmaţiei, a Activitati in grupe sistematica
desprinsa din text comunicare negaţiei, şi a interogaţie Activitate frontala
-sentimentele celui -să manifeste interes pen- - exerciţii de dezvoltare a iniţiativei
care face descrierea tru participarea la un act de de comunicare şi a curajului de a
comunicare interveni în actul comunicării.
Alte tipuri de -sa faca distinctia intre -exerciţii de selectare a Textul suport Observare 1h
5 descriere descrierea literara si vocabularului adecvat unei teme Activitati in grupe sistematica
-descrierea stiintifica -exercitii de redactare a unor scurte Activitate frontala
stiintifica -sa identifice trasaturile descrieri stiintifice
-descrierea in textul descrierii stiintifice
de mica publicitate
85
Adjectivul 1 -să sesizeze corectitudinea - exerciţii de identificare a Activitate frontala Tema pentru acasa 1h
6 -definitie utilizării categoriilor gra- categoriilor morfologice cu rol Observare
-adjectivele maticale învăţate expresiv sistematica
variabile si adjectivele -sa faca distinctia intre -exrcitii de identificare a genului si
invariabile adjectivele variabile si numarului adjectivului
-acordul invariabile -exercitii de identificare a subst.
adjectivului cu determinat
substantivul
Adjectivul 2 -sa identifice functiile exerciţii de identificare a Activitate frontala Tema pentru acasa 1h
7 -functiile sintactice sintactice ale adjectivelor funct6iilor sintactice ale unui Activitate Observare
ale adjectivului edjectiv individuala sistematica
-locul adjectivului -exercitii de construire a unor
fata de enunturi in care adj.sa stea inaintea,
subst.determinat respective dupa subst.determinat
Adjectivul 3 -să sesizeze corectitudinea -exercitii de obtinere a unor Activitate frontala Observare 1h
8 -adjective formate cu utilizării categoriilor edjective prin adaugara unor sufixe Activitate sistematica
sufixe gramaticale învăţate sau prefixe individuala
-adj.formate cu
prefixe
-subst. provenite din
subst.
Cum descriem? -să redacteze lucrări scurte -exerciţii de selectare a ideilor Activitati in grupe Observare 1h
9 -de la imagine la pe o anumită temă, pentru un text propriu Activitate frontala sistematica
text urmărind un plan dat - exerciţii de selectare a
-redactarea - să redacteze lucrări scurte vocabularului adecvat unei teme;
descrierii pe o anumită temă, - exerciţii de diferenţiere a
urmărind un plan dat sensurilor cuvântului în context
Evaluare Activitate Proba scrisa 1h
86
10 individuala
UNITATEA DE INVATARE VIII:PORTRETUL
crt.
Mihai Viteazul, de N. -să identifice informaţiile -exerciţii de identificare a unor Textul suport Observare 1h
1 Bălcescu esenţiale dintr-un mesaj oral expresii noi într-un text citit; Activitate sistematica
Observarea textului - să sesizeze unităţile -exerciţii de folosire a frontala
lexicale necunoscute în dicţionarelor şi a glosarelor;
fluxul vorbirii -identificare de sinonime şi de
antonime;
-activitate de grup in care sa
identifice momentele
subiectului si figurile de stil
invatate
87
Explorarea textului 1 să recunoască modurile de discutarea textelor citite în Textul suport Observare 1h
2 -timpul si spatial expunere utilizate într-un funcţie de următorii parametri: Activitate sistematica
intamplari text epic „cine” (personajele), „când”, frontala Grila de
-etapele naratiunii „unde” (plasarea acţiunii în evaluare a
timp şi spaţiu), „cum” (modul lecturii
de desfăşurare a acţiunii, stilul
autorului);
-activitate de grup in care sa
identif. momentele subiectului
si figurile de stil invatate
Explorarea textului 2 -sa identifice trasaturile -exercitii de identificare a Textul suport Observare 1h
3 -portretul lui Mihai fizice si morale ale unui pasajelor in care este descries Activitate sistematica
Viteazul personaj un personaj frontala Grila de
-alte portrete -exercitii de extragere a evaluare a
trsaturilor fizice si morale di lecturii
aceste pasaje
Tipuri de portret 1 -sa identifice trasaturile -exercitii de identificare a Textul suport Observare 1h
4 -portretul literal fizice si morale ale unui pasajelor in care este descries Activitate sistematica
-portretul ca fisa biografica personaj un personaj frontala
-sa realizeze fisa biografica -exercitii de extragere a Activitati in
ale unei persoane trsaturilor fizice si morale din grupe
aceste pasaje
Exercitii de realizare a unor fise
biografice
Adverbul 1 -sa identifice adverbele in exerciţii de identificare ale Activitati in Observare 1h
5 -definitie anumite enunturi adverbelor grupe sistematica
-clasificare -sa faca diferenta dintre -exercitii de identificare ale
-adverbe provenite din intre adverbele propriu-zise adverbelor provenite din alte
adjective si adverbe si cele provenite din adj.si parti de vorbire
provenite din substantive subst.
Adverbul 2 -sa identifice adverbele -exerciţii de identificare a Activitate Observare 1h
6 -adverbe formate prin formate cu ajutorul sufixelor adverbelor formate cu sufixe si frontala sistematica
88
derivare si prefixelor prefixe Activitati in
-functia adverbului grupe
Interjectia -sa identifice diferitele -exercitii de identificare a Activitate Observare 1h

7 -definitie tiopuri de interjectii si interjectiilor frontala sistematica
-clasificare valoarea lor expresiva Activitati in
-punctuatie grupe
Caracterizarea personajului -sa identifice mijloacele de -exercitii de identificare a Activitate Observare 1h

8 1 caracterizare ale mijloacelor de caracterizare ale frontala sistematica
-mijloace de realizare a personajului personajului literal Activitati in
personajului literal grupe
Caracterizarea personajului -să manifeste interes pentru - exerciţii de combinare a Activitate Observare
9 2 redactarea unui text informaţiilor conform frontala sistematica 1h
-planul caracterizarii - să scrie propoziţii şi fraze propriului univers afectiv; Activitati in
-redactareacaracterizarii corecte din punct de vedere exerciţii de formulare a unor grupe
gramatical, folosind corect opinii referitoare la texte
semnele ortografice şi de studiate.
punctuaţie
Evaluare Activitate Proba 1h

10 individuala scrisa
UNITATEA DE INVATARE IX:BASMUL
crt.
Prâslea cel voinic şi merele să identifice expresii şi cuvinte exerciţii de identificare a unor Textul suport Observare 2h
1 de aur noi în text expresii noi într-un text citit; Activitate sistematica
89
Observarea textului exerciţii de folosire a dicţionarelor şi frontala
-vocabular a glosarelor; identificare de
-constructii specifice sinonime şi de antonime;
limbii vorbite -.activ.de grup in care sa identif. mom.
Explorarea textului 1 să recunoască modurile de discutarea textelor citite în funcţie Textul suport Observare 1h
2 -timpul si spatial expunere utilizate într-un text de următorii parametri: „cine” Activitate sistematica
intamplarilor epic (personajele), „când”, „unde” frontala Grila de
-personajele (plasarea acţiunii în timp şi spaţiu), evaluare a
lecturii
„cum” (modul de desfăşurare a
- activ.de grup in care sa identif. mom.
Explorarea textului 2 -sa identifice unele trasaturi -exercitii de identificare a elementelor Textul suport Observare 1h
3 -eroul basmului specifice basmului supranaturale si a cifrelor magice Activitate sistematica
-elementele supranaturale frontala Grila de
-cifrele magice evaluare a
lecturii
Explorarea textului 3 -sa identifice unele trasaturi -exercitii de delimitare a episoadelor Textul suport Observare 1h
4 -situatii specifice basmului specifice basmului basmului Activitate sistematica
-formule specifice -realizarea unei scheme generale a frontala
basmului basmului
-basmul ca specie literara
Interpretarea textului să se exprime clar, corect şi exerciţii de utilizare corectă, în Textul suport Observare 1h
5 -semnificatia basmului concis textul oral, a limbii literare Activitate sistematica
-lumea basmului - să manifeste interes pentru - exersări de situaţii dirijate de frontala
participarea la un act de comunicare obişnuite sau Activitate pe
grupe
comunicare problematice (în grup mai mare sau
mai mic)
exerciţii de dezvoltare a iniţiativei
de comunicare şi a curajului de a
interveni în actul comunicării.
90
Interpretarea textului -sa-si exprime opinii proprii cu -dicutii libere pe baza unor lecture Textul suport Observare 1h
6 - lumea basmului privire la textul studiat si la alte suplimentare Activitate sistematica
texte frontala
Activitate pe
grupe
Caracterizarea personajelor -sa identifice mijloacele de -exercitii de identificare a mijloacelor Textul suport Observare 2h
7 -mijloace de caracterizare a caracterizare ale personajului de caracterizare ale personajului literar Activitate sistematica
personajelor frontala
Activitate pe
grupe
Predicatul 1 -să sesizeze corectitudinea -exercitii de identificare a predicatelor Activitati in Observare 1h

8 -definitie gramaticală a unui enunţ şi/ sau dintr-un text grupe sistematica
-predicatul verbal a formelor lexicale - exercitii de identificare a modurilor
- să construiască propoziţii şi verbale prin care se poate exprima
predicatul
fraze corecte din punct de
vedere gramatical
Predicatul 2 -să sesizeze corectitudinea -exercitii de identificare a predicatelor Activitate Observare 1h
9 -predicatul nominal gramaticală a unui enunţ şi/ sau nominale frontala sistematica
-valorile morfologice ale a formelor lexicale -exercitii de diferentiere a predicatului Activitati in
verbului “a fi” - să construiască propoziţii şi nominal de predicatul verbal grupe
fraze corecte din punct de
vedere gramatical
Predicatul 3 să sesizeze corectitudinea -exercitii de identificare a diferitelor Activitate Tema pentru 1h
10 -nume predicativ utilizării categoriilor partii de vorbire prin care poate fii frontala acasa
Simplu gramaticale învăţate exprimat predicatul Activitati in Observare
-nume predicativ grupe sistematica
multiplu
Scrierea - să scrie propoziţii şi fraze -redactarea planului unei povestiri Activitate Observare 1h
11 imaginative.Scrisoarea corecte din punct de vedere -utilizarea indiciilor temporali si spatiali frontala sistematica
-ordinea etapelor gramatical, folosind corect adecvati Activitati in
-actiunea semnele ortografice şi de grupe
punctuaţie
- să utilizeze în redactare
sinonime, antonime şi derivate
adecvate temei date
91
Povestirea ca intreg Sa imagineze o povestire pornind -redactarea planului unei povestiri Activitate Observare 1h
12 de la o situatie initiala -utilizarea indiciilor temporali si spatiali frontala sistematica
adecvati Activitati in
grupe

13 individuala
UNITATEA DE INVATARE X:LEGENDA
crt.
1 Dragoş Vodă -să identifice ideile principale -exerciţii de abordare a ideilor Textul suport Observare 1h
Observarea textului după citirea globală a unui text principale şi secundare ale unui Activitate sistematica
anumit text dat frontala
- exerciţii de discriminare a ideilor
principale de cele secundare dintr-
un text dat
2 Explorarea textului -să recunoască modurile de - discutarea textelor citite în Textul suport Observare 2h
-timpul si spatial intamplarilor expunere utilizate într-un text funcţie de următorii parametri: Activitate sistematica
-personajele epic „cine” (personajele), „când”, frontala
-actiunea „unde” (plasarea acţiunii în timp
şi spaţiu), „cum” (modul de
92
desfăşurare a acţiunii, stilul
autorului);
3 Interpretarea textului - să manifeste curiozitate şi - activităţi de grup în care elevii Textul suport Observare 1h
-trasaturile legendei ca specie literara interes faţă de activitatea de să pună întrebări şi să dea Activitate sistematica
lectură răspunsuri referitoare la un text frontala
citit; discuţii de grup pe marginea
lecturilor suplimentare
individuale
4 Parabola:Despre oaia ratacita -să se adapteze la situaţia -exercitii de identificare a trasaturilor Textul suport Observare 1h
-trasaturile parabolei ca specie literara concretă de lectură proprii baladei Activitate sistematica
-parabola biblica frontala
5 Subiectul 1 să sesizeze corectitudinea -exerctii de identificare a subiestului Activitate Observare 1h

-definitie utilizării categoriilor gramaticale -exercitii de identificare a subiectului frontala sistematica
-susiectul exprimat si subiectul învăţate neexprimat Activitati in
neexprimat grupe
6 Subiectul 2 -să sesizeze corectitudinea -exercitii de identificare a subiectului Activitate Observare 1h

-subiectul simplu si subiectul multiplu utilizării categoriilor gramaticale simplu si a subiectului multiplu frontala sistematica
-partile de vorbire prin care se exprima învăţate -exercitii de identificare a partilor de Activitati in
subiectul vorbire prin care se exprima susiectul grupe
7 Subiectul 3 -să sesizeze corectitudinea -exercitii de identificare a subiectului Activitate Observare 1h

-subiectul subinteles si subiectul inclus utilizării categoriilor gramaticale inclus si subinteles frontala sistematica
-acordul predicatului cu subiectul învăţate -exercitii de realizare corecta a Activitati in
acordului intre subiect si predicat grupe
8 Scrierea de interes personal -să redacteze lucrări scurte pe o - exerciţii de diferenţiere a ideilor Activitate Observare 1h
-relatarea unor intamplari personale anumită temă, urmărind un plan principale de ideile secundare; individuala sistematica
-anuntul de interes personal dat - exerciţii de selectare a ideilor
-scrisoarea - să scrie propoziţii şi fraze pentru un text propriu
-tipuri de scrisori
corecte din punct de vedere - exerciţii de ortografiere corectă
gramatical, folosind corect a grupurilor de litere; exerciţii de
semnele ortografice şi de despărţire a cuvintelor în silabe;
punctuaţie exerciţii de folosire corectă a
- să redacteze lucrări scurte pe o semnelor de ortografie şi
anumită temă, urmărind un plan punctuaţie
93
dat -exercitii de respectare a conventiilor
- să scrie propoziţii şi fraze necesare in redactare unei scrisori,
corecte din punct de vedere prin adaptare la un anumit destinatar
gramatical, folosind corect
punctuaţie
9 Evaluare Activitate Observare 1h
individuala sistematica
UNITATEA DE INVATAREXI:POEZIA
Crt.
1 Ce te legeni ..., de M. Eminescu -să sesizeze unităţile lexicale -exerciţii de receptare auditivă a Activitate Observare 1h
Observarea textului necunoscute în fluxul vorbirii cuvintelor noi în texte literare Frontala sistematica
- să identifice expresii şi cuvinte - exerciţii de stabilire a sensului Activitate pe Grila de
noi în text unui cuvânt necunoscut prin apel grupe evaluare a
lecturii
la context
2 Explorarea textului 1 -sa sesiseze relatia dintre forma -exercitii de selectare a unor poezii cu Activitate pe Observare 1h
-forma poeziei grafica si mesajul poeziei diferite modele de aranjare a grupe sistematica
-dialogul imaginar versurilor
3 Explorarea textului 2 -sa identifice figurile de stil invatate -exercitii de identificare a figurilor de Activitate Observare 1h
-figuri de stil in textul literar stil Frontala sistematica
Activitate pe
grupe
94
4 Interpretarea textului -să manifeste curiozitate pentru discutii de grup Activitate pe Observare 2h
-sentimente si idei poetice ascultarea unui mesaj oral -exerciţii pentru dezvoltarea grupe sistematica
atenţiei distributive şi a capacităţii Grila de
de a urmări mesajul partenerului. evaluare a
lecturii
- exprimarea de opinii personale
şi justificarea acestora în funcţie
de context; exprimarea acordului
şi a dezacordului, a afirmaţiei, a
negaţiei, şi a interogaţiei;
5 Atributul 1 -să sesizeze corectitudinea -sa identifice cuvantul determinat Activitate Observare 1h
-definitie utilizării categoriilor gramaticale -sa identifice atr.adjectivale Frontala sistematica
-atributul adjectival învăţate Activitate
individuala
6 Atributul 2 -să sesizeze corectitudinea -sa faca diferenta intre Activitate Observare 1h
-atributul substantival utilizării categoriilor gramaticale atr.substantival genitival si Frontala sistematica
-atr.substantival genitival învăţate atr.substantival prepozitional Activitate
-atr.substantival prepositional individuala
7 Atributul 3 -să sesizeze corectitudinea -sa identifice atr.pronominale Activitate 1h
-atributul pronominal utilizării categoriilor gramaticale Frontala
învăţate Activitate
individuala
8 Cum scriem despre textul literal? -să redacteze lucrări scurte pe o exercitii de aplicare a tehnicilor de Activitate Observare 1h
-Pregatirea redactarii anumită temă, urmărind un plan comentare a unui fragment Frontala sistematica
-redactarea: dat de text literar Activitate
Introducerea,cuprinsul,incheierea individuala
9 Evaluare Activitate Proba scrisa 1h
individuala
UNITATEA DE UNVATARE XII:SNOAVA
crt
Boierul şi Păcală să identifice exerciţii de selectare a informaţiilor Activitate Observare 1h
1 Observare textului informaţiile esenţale noi dintr-un text acultat; frontala sistematica
Activitate pe Grila de
95
dintr-un mesaj oral -exerciţii de receptare auditivă a grupe evaluare a
- să sesizeze unităţile cuvintelor noi în texte literare şi lecturii
lexicale necunoscute în nonliterare; integrarea cuvintelor noi
fluxul vorbirii în serii sinonimice şi antonimice;
-exerciţii de stabilire a sensului unui
cuvânt necunoscut prin apel la
context
- citirea corectă şi fluentă a unui text
cunoscut în faţa unui auditoriu divers
Explorarea textului -să se exprime clar, -exerciţii de utilizare corectă, în textul Activitate Observare 1h
2 -etapele naratiunii corect şi concis oral, a limbii literare; activităţi de Frontala sistematica
-personajele Activitate pe Grila de
- să alcătuiască discriminare a ideilor principale de
-dialogul grupe evaluare a
rezumatul unui text cele secundare, a esenţialului de
lecturii
literar sau nonliterar elementele de detaliu
- exerciţii de identificare şi ordonare a
secvenţelor narative dintr-un text dat;
exerciţii de identificare şi de
caracterizare sumară a personajelor
corespunzătoare secvenţelor narative
Interpretarea textului -sa identifice principalele - activităţi de grup în care elevii să Activitate pe Observare 1h
3 Trasaturile snoavei ca specie trasaturi ale snoavei pună întrebări şi să dea răspunsuri grupe sistematica
literara referitoare la un text citit; discuţii de
grup pe marginea lecturilor
Complementul 1 -să sesizeze -exerctii de identificare a difertelor tipuri Activitate Observare 1h
4 -definitie corectitudinea utilizării de complemente frontala sistematica
-complemente categoriilor gramaticale -exercitii de identificare a partilor de Activitate pe
circustantiale\necircumstantiale învăţate vorbire prin care se exprima grupe
-complementul circumstantial de complementul circumstantial de loc
loc

5 -complementul circumstantial de corectitudinea utilizării de complemente Frontala sistematica
timp categoriilor gramaticale -exercitii de identificare a partilor de Activitate pe
- complementul circumstantial de învăţate vorbire prin care se exprima grupe
mod complementul circumstantial de mod si
96
de timp
6 -complementul direct corectitudinea utilizării de complemente frontala sistematica
-partile de vorbire prin care se categoriilor gramaticale -exercitii de identificare a partilor de Activitate pe Tema pentru
exprima complementul direct învăţate vorbire prin care se exprima grupe acasa
-complementul indirect complementul direct
-să sesizeze
-partile de vorbire prin care se -exercitii de identificare a partilor de
exprima complementul indirect
corectitudinea utilizării vorbire prin care se exprima
categoriilor gramaticale complementul indirect
învăţate
Fraza -sa identifice relatiile -exercitii de delimitare a frazlor Activitate Observare 1h
8 -propozitia principala si propozitia sintactice in fraza inpropozitii individuala sistematica
secundara Activitate Tema pentru
frontala acasa
Conjunctia -să sesizeze -exercitii de identificare a conjunctiilor Activitate Observare 1h

9 -definitie corectitudinea utilizării -exercitii de identificare a rolului de pe individuala sistematica
-conjunctii simple\compuse categoriilor gramaticale care confunctiile il au in fraza(elemente Activitate Tema pentru
-elemente de relatie in fraza învăţate de relatie frontala acasa
Formule specifice dialogului să stabilească relaţii -exerciţii de selectare şi de folosire Activitate Observare 1h
10 -formule de initiere directe de dialog cu adecvată a mărcilor de iniţiere, de individuala sistematica
-modalitati de desfasurare si de diverse categorii de menţinere şi de încheiere a unui Activitate
mentinere a dialogului persoane dialog frontala
-formule de incheiere
- exerciţii de asimilare şi de utilizare a
-conversatia in grup
regulilor conversaţiei eficiente
11 individuala
97
PROIECTAREA UNITĂŢILOR DE ÎNVĂŢARE LA CLASA A VI-A
I. Cartea – obiect cultural. OR: 1.1,1.4,1.6,1.7,2.1,2.4,2.5,3.1,3.2,4.2,4.3.
DETALIERI DE CONŢINUT O.R. ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE RESURSE TIMP

Cartea 1.1 Ex. de identificare a părţilor componente ale unei cărţi. Manual 1 oră
Structură (cuprins, prefaţă, 1.7 Ex. de prezentare orală a ilustraţiilor de la pag. 3 Dicţionare
postfaţă, note, erată, index, Ex. de căutare şi selectare a informaţiilor din dicţionar. Activ. frontală
tabel bibliografic) Activ. pe grupe
Dialogul 1.6 Ex. de lectură pe roluri Activ. frontală 1 oră

Text-suport: La Medeleni de I. 1.7 Ex. de evaluare a lecturii făcute de elevi
Teodoreanu
98
Lectura fragmentului
Lectură aprofundată 3.2 Ex. de vocabular Activ. individuală 1 oră
4.2 Ex. de alcătuire a planului simplu de idei Activ. frontală
Caracterizarea personajelor 3.1 Ex. de selectare a unor pasaje referitoare la cuvintele şi Activ. individuală 1 oră
3.2 comportamentul personajelor Activ. frontală
Ex. de sesizare a rolului dialogului în caracterizarea personajelor Activ. pe perechi
Ex. de caracterizare orală a personajelor
Comunicarea prin dialog 2.1 Ex. de comunicare orală în care se foloseşte dialogul pentru a Activ. pe perechi 1 oră
2.4 transmite şi a comunica informaţii; Ex. de recunoaştere a Activ. frontală
dialogului în operele literare
Fonetica 1.4 Ex. de scriere corectă a grupurilor de sunete DOOM 1 oră
Sunet, literă, silabă, - 4.3 Ex. de recunoaştere a diftongilor, triftongilor, hiatului Activ. frontală
actualizare Activ. individuală
Folosirea corectă a accentului în 2.5 Ex. de rostire corectă a unor cuvinte cu probleme de accentuare Activ. individuală 1 oră
limba română 1.2 Ex. de scriere şi pronunţare a neologismelor
Neologismele – aspecte 4.3
ortoepice
Despărţirea în silabe 4.3 Ex. de aplicare a regulilor fonetice şi morfologice de despărţire a DOOM 1 oră
cuvintelor în silabe Activ. frontală
Activ. individuală
Vocabularul 1.2 Ex. de diferenţiere a formelor corecte de cele incorecte Activ. frontală 1 oră
- Noţiunea de vocabular Activ. pe perechi
- Componenţa vocabularului
- Structura cuvintelor
Arhaismele 1.2 Ex. de identificare a celor trei categorii lexicale. Ex. de evaluare a Activ. frontală 1 oră
Neologismele 4.2 formelor arhaice şi regionale Activ. pe grupe
Regionalismele
Mijloacele de îmbogăţire a 1.2 Ex. de sesizare a formelor lexicale corecte Activ. frontală 1 oră
vocabularului 4.2 Ex. de recunoaştere a sufixelor şi a prefixelor Activ. pe perechi
Derivarea
Compunerea 1.2 Ex. de recunoaştere a cuvintelor compuse Activ. individuală 1 oră
4.2 Ex. de scriere corectă a cuvintelor compuse Activ. pe grupe
99
Conversiunea 4.2 Ex. de recunoaştere a valorilor morfologice a unor cuvinte după Activ. pe perchi 1 oră
context; Ex. de schimbare a valorii gramaticale a unui cuvânt
Sinonimele 1.2 Ex. de integrare a cuvintelor noi în serii sinonimice; Ex. de Activ. frontală 1 oră
Antonimele 2.2 precizare a antonimului unui cuvânt; Ex. de utilizare a antonimiei Activ. pe perechi
3.3 şi sinonimiei; Ex. de evidenţiere a antonimiei şi a sinonimiei în
texte şi rolului stilistic
Omonimele 1.2 Ex. de sesizare a sensului omonimelor Activ. frontală 1 oră
Paronimele 2.2 Ex. de utilizare a omonimelor în contexte date; Ex. de folosire a Activ. pe perechi
3.3 paronimelor în contexte specifice
Câmpurile lexicale 1.2 Ex. de alcătuire a unor câmpuri lexicale Activ. frontală 1 oră
Pleonasmul 2.2 Ex. de sesizare şi de corectare a exprimării pleonastice Activ. pe perechi
Telegrama 4.1 Ex. de redactare a unor texte utilitare respectând convenţiile date Activ. individuală 1 oră
Cartea poştală Ex. scrise de verificare a capacităţii de aplicare a cunoştinţelor
însuşite
Evaluare 1
II. NARAŢIUNEA. OR: 1.4,1.7,2.2,2.3,2.5,3.1,3.2,3.4,4.1,4.2,4.3.

Naraţiunea 1.7 Ex. de evaluare a lecturii făcute de către colegi pe baza unei grile Grila de evaluare 1 oră
Text-suport: Amintiri din 1.2 Discuţii asupra evaluării lecturii Activ. individuală
copilărie de Ion Creangă Activ. pe grupe
Lectura textului
Descifrarea textului 3.2 Ex. de identificare a unor cuvinte şi expresii specifice Activ. pe grupe Activ. 1 oră
- Noţiuni de vocabular Ex. de sesizare a sensului cuvântului în context individuală
- Moduri de expunere Ex. de identificare a modului de expunere
- Relaţia autonarator-personaj Ex. de stabilire a autorului, naratorului, personajului şi a relaţiei
dintre aceştia
Lectura aprofundată 1.1 Ex. de identificare a principalului mod de expunere Activ. frontală 2 ore
- Opera epică; naraţiunea la 3.3 Ex. de identificare a procedeelor de expresivitate Activ. individuală
pers. I şi a III-a 3.2 Ex. de precizare a mijloacelor de realizare a umorului Activ. pe grupe
- Procedee ale expresivităţii 4.2 Ex. de argumentare a apartenenţei la genul epic
- Mijloace de realizare a 4.1 Ex. de alcătuire a planului de idei
umorului 4.3 Ex. de identificare a trăsăturilor unui personaj
100
- Argumentarea apartenenţei Ex. de redactare a compunerii
textului la genul epic
- Redactarea unei compuneri
Copilărie
Adaptarea la situaţia de 2.6 Ex. de identificare a interlocutorilor într-un dialog Activ. pe grupe 1 oră
comunicare 1.4 Ex. de stabilire a formulelor specifice dialogului
- Formule specifice 1.7 Ex de precizare a scopului comunicării
dialogului Ex. de identificare a particularităţilor de organizare a comunicării
- Organizarea comunicării orale
orale Ex. de alcătuire a unor situaţii de comunicare
- Situaţii de comunicare
- Scopul comunicării
-
Verbul – actualizare 3.1 Ex. de actualizare a cunoştinţelor despre verb Activ. pe perechi Activ. 3 ore
 definiţia 2.3 Ex. de recunoaştere a verbelor frontală
 modul Ex. de analiză a verbului Activ. individuală
 timpul Ex. de recunoaştere a verbelor predicative, copulative şi auxiliare Activ. pe grupe
 persoana, numărul
 conjugarea
 verbe edicative, copulative,
auxiliare
Modurile personale 3.1 Ex. de identificare a modurilor verbului Activ. pe perechi 3 ore
 Modul imperativ /propoziţia 2.3 Ex. de recunoaştere a caracteristicilor personale Activ. frontală
imperativă Ex. de transformare, completare, alcătuire de propoziţii Activ. individuală
 Modul conjuctiv Ex. de analiză a verbului Activ. pe grupe
 Modul condiţional-optativ /
propoziţia optativă
Modurile nepersonale 2.3 Ex. de recunoaştere a verbelor la moduri nepersonale Activ. pe perechi Activ. 3 ore
 Modul infinitiv 3.1 Ex. de stabilire a funcţiilor sintatice a verbelor la modurile frontală
 Modul gerunziu nepersonale Activ. individuală
 Modul participiu Ex. de alcătuire a unor propoziţii cu cerinţe date Activ. pe grupe
101
 Modul supin Ex. de scriere corectă a verbelor
 Funcţiile sintactice
Evaluare 1 oră
III. Subiectul operei literare OR: 1.6,1.7,2.1,2.3,3.1,3.2,3.3,3.4,4.1
Text-suport: 1.4 Ex. de lectură corectă şi expresivă Activ. individuală 1 oră
Sobieski şi românii de C. 2.5 Explicarea cuvintelor necunoscute Activ. frontală
Negruzzi
Lectura textului
Descifrarea textului 2.2 Ex. de determinare a sensului cuvintelor în contexte diferite
 Vocabularul 4.1 Ex. de evaluare a expresivităţii arhaismelor
 Modurile de expunere 4.2 Ex. de sesizare a rolului dialogului şi descrierii în naraţiune
 Timpul şi locul acţiunii 3.2 Ex. de caracterizare sumară a personajelor
 Personajele
Activ. pe grupe 1 oră
Momentele subiectului 3.2 Ex. de identificare a momentelor subiectelor Activ. frontală 1 oră
Povestire pe baza momentelor 3.1 Ex. de redare orală şi scrisă a conţinutului prin povestire pe Activ. frontală 1 oră
subiectului 4.1 momentele subiectului Activ. individuală
Relatarea 4.1 Ex de redactare a unor texte narative la pers. I şi a III-a Activ. individuală 1 oră
4.3
Substantivul .- actualizare 2.3 Ex. de recunoaştere a substantivului şi a categoriilor gramaticale Activ. frontală 1 oră
3.4 Ex. de recunoaştere a substantivelor articulate şi narticulate Activ. individuală
Substantive defective 2.3 Ex. de identificare a substantivelor defective Activ. individuală 1 oră
Substantive colective 4.3 Ex. de recunoaştere a substantivelor colective şi a sufixelor Activ. pe perechi
specifice
Ex. de realizare a acordului dintre predicat şi subiectul exprimat
prin substantive colective
Cazurile şi funcţiile sintactice 2.3 Ex. de recunoaştere a cazurilor şi funcţiilor sintactice Activ. individuală 1 oră
ale substantivului 3.4 Ex. de alcătuire a unor propoziţii în care substantivul să aibă Activ. pe perechi
diverse funcţii sintactice
Ex. de disociere a formelor de N. Ac. Şi G.D.
Ex. de scriere corectă a substantivelor cu ii/iii
102
Alte funcţii sintactice 2.3 Ex. de identificare a funcţiilor sintactice Activ. frontală 1 oră
 Atributul în N. 3.4 Ex. de alcătuire a unor propoziţii cu funcţiile sintactice Activ. individuală
 Numele predicativ în Ac.
Scrisoarea 4.1 Ex. de sesizare a caracteristicilor scrisorii Activ. frontală 1 oră
4.3 Ex. de redactare a unor scrisori respectând convenţiile specifice Activ. individuală
Evaluare 1 oră
IV. EUL LIRIC. OR: 1.6,2.3,3.1,3.2,3.4,4.1,4.3
Text-suport: O, rămâi... de 3.1 Ex. de lectură expresivă Vol. de poezii 1 oră
Mihai Eminescu 3.2 Ex. de selectare a mărcilor eului liric Activ. frontală
Lectura textului Ex. de înţelegere a relaţiei autor-eu liric Activ. individuală
Opera lirică 3.1 Ex. de sesizare a trăsăturilor operei lirice Activ. pe perechi Activ. 2 ore
3.2 Ex. de selectare a imaginilor vizuale, auditive, dinamice şi pe grupe
olfactive
Ex. de identificare a procedeelor expresive prin care se realizează
imaginea copilăriei
Elemente de prozodie 3.2 Ex de identificare a elementelor de versificaţie învăţate Activ. individuală 1 oră
 Vers, strofă Activ. pe perechi
 Măsură, ritm, rimă
Pronumele – actualizare 2.3 Ex.de recunoaştere a pronumelor personale Activ. frontală 1 oră
3.4 Ex. de recunoaştere a cazului şi funcţiei sintactice a pronumelui Activ. individuală
4.3 Ex. de ortografiere a pronumelor personale
Pronumele reflexiv 2.3 Ex. de disociere a pronumelui personal de cel reflexiv Activ. frontală 2 ore
3.4 Ex. de completare cu formele pronumelor reflexive cerute de Activ. pe perechi
context
Ex. de identificare a cazului şi funcţiei sintactice
Pronumele şi adjectivul 2.3 Ex. de recunoaştere a formelor pronumelui posesiv după numărul Activ. frontală 2 ore
pronominal posesiv 3.4 de posesori şi obiecte posedate; Ex. de construire a unor propoziţii Activ. pe perechi
cu diferite funcţii sintactice ale pronumelui posesiv
Ex. de disociere a pronumelui posesiv de adjectivul pronominal
posesiv; Ex. cu ortogramele: sa/s-a; să-i; noştri, voştri
Pronumele şi adjectivul 2.3 Ex. de recunoaştere a pronumelor demonstrative de apropiere, Activ. frontală 2 ore
103
pronominal demonstrativ 3.4 depărtare, identitate Activ. individuală
Ex. de diferenţiere a pronumelor de adjectivele pronominale Activ. pe perechi
Ex. de analiză morfo sintactică(pag. 111)
Modurile de expunere 1.6 Ex. de redactare a unor texte folosind diferite moduri de expunere Texte suport 2 ore
3.2 Ex. de sesizare a dialogului şi descrierii într-o naraţiune Activ. individuală
4.1 Ex. de sesizare a formulelor de iniţiere, de menţinere şi de Activ. pe perechi
înheiere a unui dialog
Evaluare 1 oră
V. DESCRIEREA LITERARĂ. OR: 1.1,1.2,2.3,3.2,3.3,3.4,4.2,4.3
Descrierea 1.1 Ex. de receptare a textului Activ. frontală 1 oră
Text-suport: 1.2 Ex. de stabilire a sensului unor cuvinte în context Activ. individuală
Amintiri dintr-o călătorie, de C.
Hogaş
Lectura textului
Descrierea 3.2 Ex. de evidenţiere a rolului descrierii în realizarea unui tablou Activ. pe perechi Activ. 1 oră
Ex. de identificare a imaginilor vizuale, auditive, etc. pe grupe
Epitetul 3.2 Ex. de identificare a figurilor de stil din text Activ. individuală 1 oră
Hiperbola 4.2 Ex. de recunoaştere a sensului cuvintelor în contexte diferite şi de Activ. pe perechi
evaluare a expresivităţii formelor arhaice şi regionale
Redactarea unei descrieri 4.2 Ex.de valorificare a posibilităţilor figurilor de stil învăţate Activ. individuală 1 oră
literare (tabloul)
Numeralul 3.4 Ex. de identificare a numeralelor Activ. individuală 1 oră
 Felul Ex. de alcătuire a unor enunţuri cu numerale care au valoare Activ. pe perechi
 Valoarea substantivală şi substantivală şi adjectivală
adjectivală Ex.de recunoaştere a funcţiilor sintactice
 Funcţiile sintactice
Numeralul colectiv 3.4 Ex. de identificare a numeralelor colective şi fracţionare Activ. frontală 1 oră
Numeralul fracţionar 4.3 Ex. de ortografiere a numeralului Activ. individuală
Adjectivul 3.4 Ex. de identificare a adjectivului Activ. individuală 1 oră

 Felul Ex. de completare cu forma corectă a adjectivului; Ex. de
 Acordul cu substantivul identificare a adjectivelor derivate; Ex. de alcătuire a unor
104
 Funcţiile sintactice enunţuri în care adjectivul are funcţia sintactică de atribut
adjectival şi nume predicativ
Articolul demonstrativ 3.4 Ex.de identificare a articolului demonstrativ Activ. frontală 1 oră
(adjectival) 2.3 Ex. de diferenţiere a omofonelor: cel/ce-l etc. Activ. individuală
Declinarea adj. Ex. de declinare a adjectivului antepus şi postpus
Gradele de comparaţie ale 3.4 Ex. de recunoaştere a adjectivelor la diferite grade de comparaţie Activ. frontală 1 oră
adjectivului 3.3 Ex. de valorificare a posibilităţilor expresive ale superlativului Activ. pe grupe
Adjectivul fără grade de absolut
comparaţie
Evaluare 1 oră
VI. PORTRETUL. OR: 1.1,2.3,3.1,3.2,3.4,4.1,4.2.
Text-suport: 1.1 Ex. de lectură Activ. frontală 1 oră
Portretul lui Ştefan cel Mare 3.1 Ex. de sesizare a elementelor lexicale arhaice şi a rolului lor în Activ. pe perechi
 Fragment de Grigore realizarea descrierii
Ureche Ex. de identificare şi de argumentare a modului de expunere
 Fragment din Fraţii Jderi de folosit
M. Sadoveanu
Lectura fragmentului
Portretul ca tip de descriere 3.2 Ex. de evidenţiere a rolului descrierii în realizarea portretului; Ex. Activ. pe grupe 1 oră
 Portretul fizic 4.2 de selectare a fragmentelor care cuprind trăsăturile domintorului
 Portretul moral privind: aspectul fizic, vestimentaţia , calităţile şi defectele,
gesturile
Antiteza şi rolul ei în realizarea 3.2 Ex. de identificare a procedeelor artistice folosite în realizarea Text-suport: 1 oră
portretului 4.1 portretului Un om năcăjit de Mihail
Ex. de caracterizare a unui personaj din lectura suplimentară Sadoveanu
Activ. individuală
Adverbul 3.4 Ex. de recunoaştere a adverbelor Activ. frontală 1 oră
 Clasificare Ex. de alcătuire a unor enunţuri cu adverbe provenite din alte părţi Activ. individuală
 Adverbe provenite din alte de vorbire
părţi de vorbire Ex. de identificare a funcţiilor sintcatice
 Substantivizarea adverbului
 Funcţii sinctactice
105
Gradele de comparaţie ale 2.3 Ex. de identificare a gradelor de comparaţie a adverbelor Activ. frontală 1 oră
adverbelor Ex. de redare expresivă a superlativului absolut Activ. individuală
Construcţii cu valoare de
substantiv absolut
Prepoziţia: 3.4 Ex. de recunoaştere a prepoziţiilor simple şi compuse Activ. frontală 1 oră
 Felul prepoziţiei Ex. de folosire a prepoziţiilor cu Ac., G., D. Activ. individuală
 Regimul cazual Ex. de folosire a prepoziţiilor care cer G. de adverbe; Ex. de
recunoaştere a prepoziţiilor care provin din alte părţi de vorbire
Conjuncţia 3.4 Ex. de recunoaştere a conjuncţiilor Activ. frontală 1 oră
Conjuncţiile coordonatoare şi Ex. de completare a unor enunţuri Activ. individuală
subordonatoare Ex. de construire a unor enunţuri cu conjunţii date, Ex. de folosire
a prepoziţiilor, conjuncţiilor şi adverbelor
Interjecţia 3.4 Ex. de identificare a interjecţiilor Activ. frontală 1 oră
 Interjecţia de adresare Ex. de identificare a interjecţiilor cu funcţie sintactică Activ. individuală
 Interjecţia predicativă Ex. de alcătuire a unor enunţuri cu diferite tipuri de interjecţie
 Funcţii sintactice Ex. de folosire corectă a punctuaţiei interjecţiei
 Punctuaţia
Evaluare 1 oră
VII. SCHIŢA. OR: 1.2,1.6,2.3,2.5,2.6,3.1,3.2,3.3,3.4,4.1,4.3
Text-suport: D-l Goe... de I.L. 1.2 Ex. de identificare a cuvintelor-cheie într-un mesaj oral Volumul de schiţe 1 oră
Caragiale 3.2 Ex. de lectură expresivă Activ. individuală
Descifrarea textului 3.2 Ex. de identificare a formelor incorecte şi a regionalismelor Dicţionare 1 oră
 Fonetică şi vocabular 3.3 Ex. de precizare a sinonimelor şi antonimelor Activ. pe grupe
 Moduri de expunere Ex. de identificare a modurilor de expunere
Lectură aprofundată 3.1 Ex. de sesizare a felului în care se combină în text diferite moduri Activ. individuală 1 oră
 Secvenţele textului de expunere Activ. pe grupe
 Locul şi timpul acţiunii Ex. de identificare a ordinii logice şi cronologice a textului
 Succesiunea întâmplărilor Ex. de sesizare a elementelor de limbaj şi de comportament
 Elemente de limbaj şi
comportament
106
Lectură aprofundată 3.1 Ex. de caracterizare a personajelor Activ. individuală 1 oră
 Personajele 4.1 Ex.de prezentare a unor puncte de vedere Activ. pe grupe
 Schiţa (argumentare prin Ex. de evidenţiere trăsăturilor personajelor
actualizare) Ex. de identificare a trăsăturilor schiţei
Ex. de argumentare a apartenenţei textului la genul epic
Interpretarea textului 3.1 Ex. de comentare a textului literar pe baza planului Activ. frontală 1 oră
 Planul de idei 3.2 Activ. individuală
 Personajul principal
 Dialogul
Vorbirea directă 1.6 Ex. de identificare a modurilor de expunere Activ. individuală 1 oră
Vorbirea indirectă 2.5 Ex. de transformare a unui text dialogat în povestire şi invers Activ. pe grupe
2.6
2.3 Ex. de actualizare a cunoştinţelor despre propoziţie Activ. frontală 1 oră
Sintaxa propoziţiei 3.1 Ex. de identificare a părţilor de propoziţie Activ. individuală
Ex. de recunoaştere a felului propoziţiei după diferite criterii Activ. pe grupe
Predicatul Ex. de identificare a predicatului verbal Activ. frontală 1 oră
 Predicatul verbal 2.3 Ex. de identificare a verbelor copulative şi predicative; Ex. de Activ. individuală
 Predicatul nominal 3.1 completare, de recunoaştere; Ex. de alcătuire a unor propoziţii cu Activ. pe grupe
 Verbele copulative tipul de predicat indicat
 Numele predicativ Ex. de analiză morfosintactică
Subiectul 2.3 Ex. de recunoaştere a subiectului Activ. pe grupe 1 oră
Actualizare 3.4 Ex. de alcătuire a unor propozăţii cu subiecte date
Felurile subiectului Activ. individuală 1 oră
 Subiectul exprimat Activ. pe perechi
 Subiectul neexprimat 2.3 Ex. de identificare a tipurilor de subiecte
 Propoziţii fără subiect 3.4 Ex. de analiză morfosintactică
Acordul predicatului cu 1.3 Ex. de realizare a acordului predicat-subiect Activ. frontală 2 ore
subiectul 2.3 Ex. de corectare a dezacordurilor Activ. individuală
3.4
4.1 Ex. de alcătuire aunor texte narative cu respectarea ordinii logice Activ. frontală 1 oră
Cum povestim 4.2 şi cronologice Activ. pe grupe
107
4.3
Evaluare 1 oră
VIII. PASTELUL.OR: 1.2;3.1;3.2;3.4;4.2.
Text-suport: Activ. frontală 1 oră
Mărţişor de I.Pilat 1.2 Ex. de descifrare a textului Activ. individuală
 Lectură expresivă 3.1 Ex. de sesizare a sensului cuvintelor în context
 Exerciţii de vocabular
Lectură aprofundată Ex. de identificare a imaginilor poetice Activ. pe grupe Activ. 1 oră
 Procedee expresive 3.2 Ex. de sesizare a elementelor descrierii poetice pe perechi
 Metafora (familiarizare) 4.2 Ex. de recunoaştere a metaforelor
Ex. de identificare a elementelor de versificaţie învăţate
Pastelul ca specie a genului liric Ex. de sesizare a caracteristicilor pastelului Activ. pe grupe 1 oră
3.2 Ex. de selectare a versurilor în care sunt exprimate sentimentele
poetului generate de schimbările din natură
Atributul Ex. de recunoaştere a atributelor învăţate Activ. individuală 1 oră
 Atrbutul adjectival Ex. de alcătuire a unor propoziţii cu atribute adjectivale şi Activ. pe perechi
 Atributul substantival 3.4 substantivale cu valoare expresivă
 Atributul apoziţional Ex. de analiză morfosintactică
Atributul pronominal 3.4 Ex. de recunoaştere a atributelor pronominale în diferite cazuri Activ. individuală 1 oră
Ex. de completare a unor propoziţii cu atribute pronominale
potrivite
Atributul verbal 3.4 Ex. de identificare a atributelor verbale şi adverbiale; Ex. de Activ. frontală 1 oră
Atributul adverbial alcătuire de propoziţii cu atribute exprimate prin verbe la diferite Activ. pe grupe
moduri nepersonale
Ex. de construire a unoe enunţuri în care atribute diferite să aibă
acelaşi termen regent
Evaluare 1 oră
IX. FABULA.OR: 1.1;1.6;1.7;3.2;3.4;4.1

Text-suport:Bivolul şi coţofana 1.1 Ex. de lectură expresivă pe roluri Activ. frontală 1 oră
de George Topârceanu 3.2 Ex. de relatare la persoana a III-a
Ex. de alcătuire a planului de idei
108
Fabula ca specie a genului epic 3.2 Ex. de identificare a caracteristicilor fabulei Activ. frontală 1 oră
4.1 Ex. de identificare a tipurilor umane reprezentate de personaje Activ. pe grupe
Structurarea răspunsurilor de 1.6 Ex. de sesizare a formulelor de iniţiere, de menţinere şi încheiere a Activ. pe perechi 1 oră
tipul întrebare-răspuns 1.7 unui dialog
Ex. de urmărire a unor dialoguri, de participare la realizarea lor şi
de imprimare a unui comportament comunicativ adecvat
Complementul Ex. de identificare a complementelor învăţate Activ. individuală 1 oră
 Compl.circ. de loc Ex. de exemplificare a complementelor circumstanţiale exprimate Activ. pe perechi
 Compl. circ de timp 3.4 prin diferite părţi de vorbire
 Compl. circ. de mod Ex. pag. 208
Complementul direct 3.4 Ex. de stabilire a regentului complementului direct; Ex. de Activ. frontală 1 oră
recunoaştere a complementului direct; Ex. de completare cu părţi Activ. individuală
de vorbire diferite care să aibă funcţia de complement direct; Ex.
de diferenţiere a complementului direct de subiect şi de nume
predicativ
Complementul indirect 3.4 Ex. de identificare a complementului indirect exprimat prin părţi Activ. frontală 1 oră
de vorbire în cazuri diferite; Ex. de construire a unor propoziţii cu Activ. individuală
complement indirect; Ex. de analiză a complementelor Activ. pe grupe
necircumstanţiale
Evaluare 1 oră
X. LITERATURA POPULARĂ. OR: 1.1;1.2;2.3;3.2;3.4;4.1;4.3.
Doina populară
Text suport: Doina din vol.
Poesii populare ale românilor 1.1 Activ. frontală
de Vasile Alecsandri Activ. individuală 1 oră
Lectură expresivă Ex. de lectură expresivă
Doina ca specie a genului liric 3.2 Ex. deb identificare a categoriilor morfologice cu rol în Activ. frontală 1 oră
popular 3.4 structurarea textului liric Activ. pe grupe
Ex. de sesizare a trăsăturilor operei lirice populare; Ex. de
identificare a figurilor de stil
Aplicaţii pe texte noi 3.2 Ex. de precizare a textului şi a speciei pe texte date Texte suport 1 oră
Elemente de versificaţie 3.4 Ex. de vresificaţie, Ex. de vocabular Activ. pe grupe
109
Balada populară Ex. de lectură şi vocabular Activ. frontală 1 oră
Text suport: Toma Alimoş 1.1 Ex. de redare a conţinutului
Lectura textului 3.2
Momentele subiectului 3.2 Ex. de identificare a momentelor subiectului într-o naraţiune Activ. frontală 1 oră
Ex. de selectare a secvenţelor descriptive şi dialogate Activ. pe grupe
Balada ca specie a epicii 3.2 Ex. de recunoaştere a genului şi a speciei Activ. frontală 1 oră
populare 4.1 Ex. de caracterizare în antiteză a personajelor Activ. individuală
Tipuri de balade
Sintaxa frazei 2.3 Ex. de alcătuire corectă a propoziţiilor simple şi dezvoltate Activ. frontală 1 oră
 Fraza 3.4 Ex. de identificare a părţilor de propoziţie Activ. individuală
 Felul propoziţiilor Ex. de construire a unor fraze
Propoziţia regentă 2.3 Ex. de construire a unor fraze prin utilizarea corectă a coordonării Activ. pe perechi Activ. 1 oră
 Elementul regent 4.3 şi subordonării individuală
 Coordonarea şi Ex. de aplicare a topicii normale în frază
subordonarea Ex. de delimitare a propoziţiilor din frază
 Algoritmul da analiză a
frazei
Ştirea. Anunţul 4.1 Ex. de recunoaştere a acestui tip de compuneri Activ. individuală 1 oră
Ex. de redactare a unor texte publicistice
PROIECT DIDACTIC
Data:
Şcoala cu clasele I-VIII „Leonida Marineanu”, Tia Mare
Clasa: a V-a
Disciplina: Limba română
Subiectul: Verbul
Tipul lecţiei: de actualizare a cunoştinţelor
Obiective operaţionale
a) cognitive:
- sǎ identifice verbele în diferite enunţuri;
110
- sǎ recunoască timpul, persoana şi numărul verbelor;
- sǎ ortografieze diferite forme verbale;
b) afective:
- sǎ manifeste spirit de competiţie şi colegialitate;
c) relaţionale şi sociale
- să întreţină contacte amicale cu colegii.
Resurse:
a. procedurale
- strategii de învăţare: activitatea frontală, activitatea în perechi, activitatea independentă.
- metode şi procedee: conversaţia, exerciţiul, ciorchinele, explicaţia, problematizarea, învǎţarea prin cooperare, exemplul.
b. materiale: manualul, fişe de lucru.
c. Resurse şi managementul timpului:
- spaţiu de lucru: sala de clasǎ
- capacităţi normale de învăţare ale elevilor
- cunoştinţele lor anterioare;
- timpul: 50 minute.
BIBLIOGRAFIE:
 Programa şcolarǎ pentru clasa a V-a, Editor: Consiliul Naţional pentru Curriculum din cadrul Ministerului Educaţiei Naţionale,
Institutul de Ştiinţe ale Educaţiei
 Vistian Goia, Didactica limbii şi literaturii române, ed. Dacia, Cluj-Napoca, 2002;
 Nicolae Eftenie, Introducere în metodica studierii limbii şi literaturii române, ed. Paralela 45, 2001;
 Elena Simionică, Fănica Bogdan, Gramatica prin joc, ed. Polirom, 1998;
 Ştefania Popescu, Gramatica practică a limbii române, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1993
Tipuri de evaluare: coevaluarea, evaluarea formativă combinată.
SCENARIUL DIDACTIC
I. Asigurarea climatului (3') Se notează absenţele şi se asigură cele necesare desfăşurării activităţii.
II. Captarea atenţiei (4') elevilor pentru activitatea didactică ce urmează se face prin prezentarea următoarelor versuri lacunare:
„Dimineaţă m-……………
Şi pe faţă m-………………
111
Ceai şi brânză ……………
Cu haina m-………………
Şi la şcoală ………………”
Elevii vor completa versurile cu cuvintele cele mai potrivite, precizând ce părţi de vorbire sunt cuvintele pe care le-au adăugat ei.
III. Prezentarea noilor conţinuturi şi a sarcinilor de învăţare (1')
Se anunţă şi se scrie pe tablă titlul lecţiei, precizându-se apoi competenţele specifice.
IV. Dirijarea activităţii şi obţinerea performanţei (30')
Pornind de la textul scris pe tablă se defineşte verbul, iar elevii vor formula enunţuri în care verbul arată starea sau existenţa. Se solicită
elevilor să identifice timpul, numărul şi persoana verbelor, precizându-se şi explicându-se apoi categoriile gramaticale după care verbul îşi
modifică forma.
Elevii vor primi următoarea fişă de lucru, pe care vor lucra individual, timp de 10 minute.
Fişă de lucru - 1
Identifică verbele din textul următor şi precizează timpul, persoana şi numărul acestora.
Fram stătea la mijlocul arenei, alb ca zăpada, uriaş şi neclintit...
Adineauri, când a ridicat perdeaua de catifea vişinie, încă tot mai credea că totul va decurge normal. Mulţimea, copiii, aplauzele i-au
dat această amăgire.
Acum din nou a uitat tot.
Nu ştie ce caută aici. Ce vrea lumea aceasta de la el?
(Cezar Petrescu, Fram, ursul polar)
Verbul Timpul Persoana Numărul
Precizaţi funcţia sintactică a verbelor identificate.
112
Se face corectarea frontală a muncii independente, după care se poartă discuţii pe marginea textului (figuri de stil, sinonime, tipuri de
propoziţii).
Elevii vor lucra în perechi, timp de 8 minute următoarea fişă:
Fişă de lucru - 2
Trece următoarele verbe de la persoana I singular la persoana a III-a singular şi plural, păstrând acelaşi timp:
Persoana I Persoana a II-a singular Persoana a III-a plural

singular
scriu
merg
am cântat
vorbeam
ştiu
voi coborî
lucrai
plecasem
Se corectează frontal munca independentă şi se fac observaţii privind ortografia verblor, după care se scriu pe tablă următoarele variante
din care elevul o va alege, prin subliniere, pe cea corectă:
(eu) ţiu / (eu) ţin merem / mergem
creez / creiez (eu) continuu / (eu) continui
creează / crează mă pieptăn /mă piaptăn
(eu) vin / (eu) viu (ei) miros / (ei) miroase
V. Asigurarea feedbackului şi evaluarea (8')
Asigurarea feedback-ului are loc pe parcursul conducerii învăţării, întărirea făcându-se treptat, prin aprecieri verbale.
Se scriu pe tablă următoarele proverbe:
Cine …………… după doi iepuri ………….. nici unul.
Când pisica…………… acasă, şoarecii …………… pe masă.
Cine ……………groapa altuia ……………singur în ea.
Elevii vor completa spaţiile punctate cu verbe potrivite, după care se discută tâlcul proverbelor.
Se notează elevii care ai fost solicitaţi mai des la răspuns.
VI. Asigurarea retenţiei şi a transferurilor (4')
113
Tema pentru acasă: exerciţiile 4 şi 5, p. 103, iar, opţional: Redactează o scurtă compunere care să ilustreze unul din cele trei proverbe.
Subliniază verbele.
Se dau explicaţiile necesare.
Schema tablei
„Dimineaţă m-am sculat

Şi pe faţă m-am spălat.
Ceai şi brânză am mâncat,
Cu haina m-am îmbrăcat
Şi la şcoală am plecat.”
Verbul este partea de vorbire care arată acţiunea, starea sau existenţa.
Îşi modifică forma după:
Timp: prezent, trecut, viitor
Perosană: I, II, III
Număr: singular, plural
Verbul are funcţia sintactică de predicat verbal.
Alege varianta corectă:
Fişă de lucru 1
114
Fişă de lucru - 2
singular
scriu
merg
am cântat
vorbeam
ştiu
voi coborî
lucrai
plecasem
„Dimineaţă m-……………
Şi pe faţă m-………………
Ceai şi brânză ……………
Cu haina m-………………
Şi la şcoală ………………”
Astazi vom
- identifica verbele în diferite enunţuri;
- vom recunoaşte timpul, persoana şi numărul verbelor;
- vom ortografia diferite forme verbale;
defineşte verbul,
115
să identifice timpul, numărul şi persoana verbelor, precizându-se şi explicându-se apoi categoriile gramaticale după care verbul îşi
modifică forma.
Verbul este partea de vorbire care arată acţiunea, starea sau existenţa.
Îşi modifică forma după:
Timp: prezent, trecut, viitor
Perosană: I, II, III
Număr: singular, plural
Verbul are funcţia sintactică de predicat verbal.
Fişă de lucru 1 - 10 min
stătea trecut III sg
A ridicat Trecut III Sg
Credea Trecut III Sg
Va decurge Viitor III sg
Au dat Trecut III Sg
A uitat Trecut III Sg
ştie Prezent III Sg
Caută Prezent III sg
Vrea Prezent III sg
- figuri de stil: comparaţia, personificarea
- sinonime: amăgire – iluzie; lumea - mulţimea
- tipuri de propoziţii – afirmative, negative, enunţiative, inetrogative
Fişă de lucru - 2
116
singular
scriu
merg
am cântat
vorbeam
ştiu
voi coborî
lucrai
plecasem
Se corectează frontal munca independentă şi se fac observaţii privind ortografia verblor, după care se scriu pe tablă următoarele
variante din care elevul o va alege, prin subliniere, pe cea corectă:
Se scriu pe tablă următoarele proverbe:
Cine …………… după doi iepuri ………….. nici unul.
Când pisica…………… acasă, şoarecii …………… pe masă.
Cine ……………groapa altuia ……………singur în ea.
Elevii vor completa spaţiile punctate cu verbe potrivite, după care se discută tâlcul proverbelor.
Se notează elevii care ai fost solicitaţi mai des la răspuns.
VI. Asigurarea retenţiei şi a transferurilor (4')
Tema pentru acasă: exerciţiile 4 şi 5, p. 103, iar, opţional: Redactează o scurtă compunere care să ilustreze unul din cele trei proverbe.
Subliniază verbele.
117
PROIECT DIDACTIC
Data:
Clasa: a VI-a
Scoala cu clasele I-VIII „Leonida Marineanu”, Tia Mare
Obiectul: Limba şi literatura românǎ
Subiectul: „O rǎmâi” de Mihai Eminescu
Tipul lecţiei: predare – învǎţare
Obiective operaţionale
 1Să citească expresiv un text liric în versuri;
118
 Să observe modul de organizare a discursului liric în poezie;
 Să identifice figuri de stil în poezie;
 Să sesizeze prezenţa eroului liric în poezie;
 Să identifice în text elementele de versificaţie a textului liric;
 ă formuleze mesajul, ideile şi sentimentele în poezie;
 Să identifice trăirile şi sentimentele transmise de poezie;
 Să manifeste interes pentru studierea operei lui M.Eminescu.
Metode şi procedee: Lectura expresivă, cinquain, demonstrarea, argumentarea, conversaţia ghidată, Întocmirea conspectului de reper,
portofoliul.
Mijloace şi materiale: Fişe, planşa „Opera lirică”, tabla , markere, carioca
Strategii didactice: inductiv-semialgoritmice
Forma de organizare: frontal – individualǎ
Durata: 45 minute
DESFǍŞURAREA ACTIVITǍŢII
Secvenţa Ob Strategii Evalu
lecţiei iec didactice. Activitatea profesorului Activitatea elevilor. area.
tiv.
1. 2. 3. 4. 5. 6
I. Momentul 1. Salutarea clasei.
organizator. 2. Captarea atenţiei. (Tălmăcirea mottou-
119
lui)
MOTTO:
Conversa „A crea înseamnă a nimici moartea” Acea persoană ,care crează şi-şi lasă ca
ţia ghidată /R.Roland/ moştenire creaţiile sale urmaşilor
,devine nemuritoare. Omul moare nu
atunci , cînd trupu-i este îngropat în
pămînt, ci atunci , cînd este uitat de
toţi. Toţi oamenii de creaţie sunt vii
prin operele sale păstrate şi transmise
secole de-a rîndul din generaţie în
generaţie.
II.Introduce-rea Recunoaşteţi copilul din fragmentul citit:

în temă. ( p. 168, „Despre copilărie”)
A fost odată un copil . Care a fost prieten
cu Codrul, cu crîngurile, cu poienile, cu
rîurile şi lacurile acestuia. Codrul l-a crescut
de mic, l-a legănat, i-a spus poveşti, i-a fost
părtaş la multe din jocurile sale.
Cînd a mai crescut , părinţii l-au dus într-
un oraş departe, unde a umblat pe la şcoli,
la care a deprins să citească şi să scrie, unde
a învăţat multe lucruri minunate. Apoi a
trecut şi prin alte oraşe .
Într-o zi, după mai mulţi ani, cînd s-a
întors în pădurea dragă, de care îi era dor şi
pe care a visat-o mereu,
aceasta n-a mai recunoscut , în omul
matur care devenise între timp, copilul
de odinioară. Era doar cineva care
semăna , într-un fel , puţin de tot cu fiinţa
alintată de freamătul de frunze al pădurii ,
120
care asculta cum creşte şi tresare mugurul
sus pe ram ca să facă loc frunzei...
Lucru în grup. Plecase atunci rîzînd , ca acum să Elevii îl recunosc pe marele poet român
Cinquain. găsească o pădure într-un fel străină. Dar Mihai Eminescu.
poate nu ea, poate el era altul?! Poate nu ea,
ci el era cel care se schimbase?!
Dar pădurea îi era în continuare dragă: pe
III.Anunţa-rea cărările ei, pe sub bolţile ei, pe malurile
temei noi apelor ei, undeva pe aici îi rămăsese
copilăria...
Se anunţă tema nouă, obiectivele Gr.I :
operaţionale. Eminescu
Pe 4 foi A4 este decupat chipul lui Cuminte , iubitor;
M.Eminescu, iar mai jos condiţiile metodei A plîns , a regretat, a iubit;
Cinquain: Ai cîntat mereu al naturii cor;î
1. Subiectul : Eminescu; Maestru.
2. 2 adjective care descriu subiectul; Gr.II:
3. 3 verbe care exprimă acţiune; Eminescu; Evaluare
4. Un enunţ din 4 cuvinte ce exprimă Lucitor, fermecător; a
sentimentul faţă de subiect; Visezi , dăinuieşti, luminezi; frag-
5. 1 cuvînt ce exprimă esenţa Versul tău e nemurire; mentară
subiectului. Geniu.
(Cît elevii lucrează , răsună cîntecul lui Gr.III:
I.A.Teodorovici”Eminescu”) Eminescu;
Opera pe care o vom studia astăzi este Etern, îndrăgostit;

IV.Studierea elegia „O , rămîi...”. Această poezie a fost Iubeşte, compune, suferă;
temei noi. Audierea publicată pentru prima dată în anul 1879, la Poetul trăieşte în inimile noastre
1 februarie, în revista „Convorbiri literare”. Luceafăr.
O1 Prima audiţie a aceste lucrări o veţi primi-o Gr.IV.
de pe banda audio . Vă rog să închideţi Eminescu;
ochii şi să pătrundeţi cît mai adînc în esenţa Nemuritor, sfînt;
121
şi miracolul aceste poezii. A visat , a creat, a iubit;
Poetul a iubit şi a fost sfînt;
- V-a plăcut poezia?. Argumentaţi Rege.
răspunsul.
- Ce v-a impresionat în mod deosebit?
Conver- - Ce stare de spirit v-a provocat
saţia ghidată lectura poeziei?
O2 Cum vă pare lexicul poeziei? (Elevii îşi exprimă părerile proprii)
O7
O8
Din ce gen literar face parte această operă? Jale, tristeţe, melancolie.
(Pe tablă se afişă o planşă cu definiţia În poezie predomină cuvinte din
operei lirice şi caracteristicile acesteia) vocabuilarul fundamental al limbii
Opera lirică este opera în care autorul române.
prezintă în mod direct gîndurile şi Din genul liric.
sentimentele sale.
Concluzie: Poezia „O, rămîi...” exprimă Gr.I. p.1:

V.Dirijarea Lucrul în direct sentimentele de nostalgie , tristeţe şi În acest text autorul îşi exprimă trăirile
instruirii O1 grup. durere pe care poetul le simte profund , sale fericite din timpul copilăriei pe
Demon- ducînd dorul fericirii trăite în anii copilăriei cînd era în sînul naturii, al frumuseţiişi
strarea. petrecute n mijlocul naturii. liniştii şi totodată îşi exprimă
Argumen sentimentele de regret şi jale din
tarea Din ce specie a genului liric face parte prezent cînd este matur şi „nu poate
această operă? înţelege acea pădure”, unde a copilărit
Elegia este o specie a genului liric în care cîndva.
poetul îşi exprimă direct sentimentele de Gr.II ,p.2,3.
tristeţe metafizică , de nostalgie, de regret , Prezenţa pers. I: te iubesc, eu ştiu să
într-o gamă ascendentă, mergînd de la le ascult, te asemăn, eu te fac, eu te
O2 melancolie la nefericire. văd, asupra-mi, şuieram, ş-am ieşit ,
122
O7 Argumentaţi. m-aş întoarce, n-o mai pot.
O8 Concluzionare În text apar două voci , expresii ale
a eului liric: a pădurii care cheamă, de-a
Iar acum vă îndemn să vă relaxaţi puţin, să lungul întregului text, urmărind
închideţi ochii şi să ascultaţi această elegie evoluţia tristă a protejatului –iubit Evaluare
sub formă de romanţă plecat în lume, şi a omului artist trecut a
Mai cunoaşteţi poezii de ale lui prin această tristă experienţă pe care-l frag-
M.Eminescu care sunt puse pe note? cuprinde meditaţia amară asupra mentară
curgerii ireversibile a timpulii, care-l
îndepărtează de pădure , adică de
Întocmi- perioada cea mai frumoasă a vieţii,
rea copilăria.
conspectului Ascultînd unele din aceste romanţe şi Gr.III.,p.4,5:
de reper creîndu-vă o atmosferă favorabilă pentru Perspectivă subiectivă:
meditaţii profunde vă chem reflectaţi, să Toate trăirile şi sentimentele sunt
O4 descoperiţi , să argumentaţi şi să vă adresaţi redate de eul liric în mod direct.
marelui poet al întregului neam român. Ipoteştii , locul copilăriei , l-a
dezmerdat şi l-a fermecat pentru
VI.Sintetiza- Aprecierea elevilor eternitate cu şoapta pădurilor.
rea Audierea Figurile de stil:
Repetiţia verbului la imperativ”rămîi”
1. Fişa biobliografică a lui – dă muzicalitate textului;
M.Eminescu; Simbolul pădurii- nu numai simbolul
2. De memorat poezia. naturii , dar şi a copilăriei, a legăturii
3. Lectura expresivă a unei poezii la cu natura,
alegere :Codrule, codruţule, Lacul, Personificarea: accentuiază relaţia
Povestea codrului. dintre om şi cadrul natural care l-a
Lucrul în grup 4. Identificaţi asemănările şi format.
deosebirile dintre poezia „O, Adresarea patetică;
Constata- rămîi...” şi poezia aleasă. Epitet dublu: ochi negri şi cuminţi;
rea Metafora: „Al iubirii întuneric”.
Argumen Gr.IV. p.6,7:
123
tarea Versificaţia:
VII.Tema O-ră-mîi-ră-mîi –la –mi-ne
p/acasă Te-iu-besc-a-tît-de-mult
a-le-ta-le-do-ruri –toa-te
Nu-mai-eu-ştiu-să-le-as-cult.
Poezia este alcătuită din 7 catrene;
Măsura versului : 8-7 silabe.
Ritmul:troheu;
O3 Rima încrucişată,
Moduri de expunere:
-Monologul – care este ,de fapt,I parte
a poeziei . Acest monolog reprezintă
gîndurile cele mai intime ale poetului,
care este emoţionat de vîrsta fericită a
copilăriei petrecute în mijlocul naturii.
Poetul imaginează monologul ,
deoarece este sigur că şi pădurii îi este
dor de el, la fel cum emoţia şi dragostea
lui pentru natura din copilărie sunt
profunde şi veşnice.
- Descrierea : în al umbrei întuneric,
prin vuietul de valuri, prin mişcare
naltei ierbi...
Această operă este o elegie :
O5 (Elevii scriu definiţia în caietele de
reguli)
Poezia are accente meditative ,
filozoficeprivind scurgerea ireversibilă
a timpului.
(Se imprimă la casetofon romanţa „O,
O6 rămîi...”
La steaua, Somnoroase păsărele, Pe
124
lîngă plopii fără soţi, De-or trece anii,
De-aş avea, Dorinţa, Şi dacă, De ce nu
vii?
O6 Gr.I Identificaţi din text cuvinte care se
referă la la spaţiul şi timpul evocat în Apre-
operă. cierea
Spaţiu: Spaţiul mirific( minunat) – lucrului
pădurea simbolizează natura, liniştea, în grup
puritatea sufletească.
Timpul: În poezie am determinat
planurile temporale trecut- prezent,
O8 care simbolizează stările inferioare ale
poetului, acelea de fericire – nefericire.
Gr.II. Identificaţi tema poeziei.
Tema: Relaţia om-natură, privită din
perspectiva unei afecţiuni profunde
care i-a unit pe cei
doi.Gr.III.Identificaţi ideea poeziei:.
Ideea comuniunii ( unirii) sufletului
inocent (pur) cu pădurea , simbol al
naturii văzute ca spaţiu al purităţii, al
frumuseţii şi al visului.
Gr.IV. Alcătuiţi cîte un catren
„Adresare către Eminescu”
(Catrenele se anexează)
1. Cu versul tău fierbinte 2. O, rege-al poeziei,

Şi cu priviri departe Tu n-ai murit, stăpîne,
Mi-ai strplucit în minte Căci poezia-ţi vie
O dragoste de carte. E-n ziua cea de mîine.
125
3. Eminescu, stea curată, 4. Eternă stea strălucitoare !
Vino şi la mine-o dată Luceafăr blînd , nemuritor,
Să vorbim o veşnicie Nectar de vis, de dulce floare
Despre sfînta poezie. Şi cuget frămîntat de dor!
5. Poetul a iubit şi-a pătimit 6. Îţi aduc, poete drag,
Ca un copil poetul a iubit, Versuri dulci din astă sală
Femeie preafrumoasă a iubit De la noi, copii umani
Şi-a pătimit , şi-n lacrimi a trăit. Ce suntem de la Rîşcani
Dorul să ţi-l potoleşti
Şi mereu să-ntinereşti.
7. Rege-al poeziei noastre 8. Ai cules ca o albină
Eminescu, poet sfînt, Tot ce-i dulce şi amar...
Cînd Luceafărul răsare Ai semănat versuri senine
El revine pe Pămînt. La umbra teiului secular.
PROIECT DIDACTIC
Data:
Unitatea: Şcoala cu clasele I-VIII “Leonida Marineanu”, Tia Mare
Clasa: a V-a
Obiectul: Limba şi literatura română
Subiectul: “Amintiri din copilărie” de Ion Creangă
(întocmirea planului simplu)
Tipul lecţiei: formarea de priceperi şi deprinderi, dobândirea de noi
cunoştinţe
Obiective generale: perfecţionarea deprinderilor de a întocmi planul
126
simplu al unei opera literare în proză care are un
subiect prezentat într-o ordine cronologică
Scopul lecţiei: dezvoltarea priceperii de a determina corect fragmen-
tele din care să extragă ideile principale
Obiective operaţionale:
 O1- să citească cursiv şi expresiv un text
 O2- să cunoască scrisul figurat al unor cuvinte şi al unor pro-
nunţii populare şi regionale
 O3-să povestească oral întâmplările prezentate, deci să dezvol-te fiecare idée principală
 O4- să folosească în exprimarea lor cât mai multe “moldove-nisme” şi construcţii expresive, care dau atâta farmec Amintirilor
 O5- să deruleze firul narativ, descoperind în text zicale şi ex-presii populare prin care autorul provoacă râsul
 O6- să povestească oral conţinutul fragmentului, exprimându-se clar, coerent, folosind cât mai mult cuvinte din text şi demonstrând că şi-au
însuşit vocabularul unic al marelui nos-tru povestitor
Metode şi procedee: conversaţia, lectura explicativă şi interpretativă,
munca individuală , explicaţia, demonstraţia
Mijloace şi materiale: manualul, opera “Amintiri din copilărie” de
Ion Creangă
Forma de organizare: frontal- individuală
Strategii didactice: inductiv- semialgoritmice
Durata: 50 minute
SCENARIUL DIDACTIC
Nr. Evenimente ale Activitatea Activitatea elevilor

crt. instruirii propunătorului
1. Captarea atenţiei Voi accentua aprecierea făcută de
G. Ibrăileanu marelui nostru povestitor:
”Creangă este un Homer al nostru.”
2. Enunţul obiectivelor Ne vom apri asupra unor aspecte ale expri-
mării orale şi scrise. La sfârşitul orei veţi demonstra că
aveţi formare deprinderile de a alcătui planul simplu al
unie opere literare cu un fir narativ.
127
3. Reactualizarea - Cine a scris opera “Amintiri din copilărie”? … Ion Creangă
cunoştinţelor - Ce este ca specie literară această operă? - Ca specie literară această operă este un
roman al copilăriei, un roman memoria-
listic.
- Vor reliefa faptul că, numai la îndemnul lui
Eminescu, a scris această operă.
- Vor prezenta câteva personaje memo-
- Care este geneza operei?
rabile ale Amintirilor, dând citate semni-ficative pentru
caracterizarea lor.
- Ce reprezintă satul Humuleşti pentru
- Fragmentul reprodus în manual repre-
Creangă?
zintă începutul primului capitol din
“Amintiri din copilărie”(opera cuprinde
- Câte părţi cuprind Amintirile?
patru capitole).
- Citind cu atenţie fragmentul, vor remar-
- În care capitol încadraţi fragmentul din
ca că în “Amintiri din copilărie” autorul
manual?
este prezent nu numai ca narator, dar şi ca personaj care
Verifică apoi tema.
ia parte la întâmplările
- La ce persoană se face povestirea?
evocate.
- Care-i relaţia autor- povestitor- personaj?
- Vor citi tema şi se vor face observaţiile necesare.
4. Prezentarea noului - Citiţi pe fragmente textul din Elevii vor citi cursive,coerent, vor delimit-
conţinut şi a sarcinilor de “Amintiri din copilărie” şi formulaţi ideile principale din
ta fragmentele şi vor stabili planul simplu:
învăţare, dirijarea învăţă- fiecare fragment. 1. Aşezarea satului Humuleşti
rii şi obţinerea performan- Voi scrie la tablă: (“Satu… Bejenii”)
ţei “Amintiri din copilărie” de Ion Creangă 2. Hărnicia humuleştenilor (“Ş-apoi…
-planul simplu cinste satului lor.”)
Vor fi solicitaţi mai mulţi elevi să formuleze 3. Şcoala vrednicului părinte Ioan
ideile principale din fiecare fragment, iar formulările cele
(“Şi părintele… fricos şi de umbra mea.”)
mai corecte vor fi scrise în 4. Smărăndiţa popii, cea dintâi şcolăriţă
caiete şi pe tablă. (“Şi cea dintâi … nebunii”)
Voi pune apoi elevii să dezvolte fiecare 5. “Calul Bălan” şi “Sfântul Niculai, daru-
idée principală, realizând astfel povestirea rile de şcoală nouă.”
orală. (“Însă părintele… dacă se poate.”)
128
6. Rostul darurilor şi pedepsirea Smărăn-
diţei
(“Bâdiţa Vasile… de sărea cămeşa de pe
dânsa.”)
7. Îmblânzirea copiilor speriaţi de “Calul
Bălan” şi de “Sfântul Niculai”
(“Noi… pocitanie”)
8. Bădiţa Vasile, auzind că va trece Vodă
prin sat, îi scoate pe elevi la clacă
(“Într-una din zile… din toate părţile.”)
9. Bădiţa Vasile este luat la oaste cu
arcanul
(“Pe bădiţa… ca dânşii.”)
5. Dirijarea învăţării- formarea Când vom întâlni în text anumite construcţii Elevii îşi vor da seama ce înţeles au aces-
de priceperi şi deprinderi voi cere elevilor să le explice. te construcţii, din contextual în care apar
Ex. Explicaţi înţelesul următoarelor construc-
ţii:
“sat…întemeiat în toată puterea cuvântului” … sat mare
“gospodari tot unul şi unul” … de frunte, aleşi
“ştiau a învârti şi hora, dar şi suveica” … veseli, gospodari, harnici
“plângea… de sărea cămeşa de pe dânsa” … plângea în hohote, cu zece rânduri de
lacrimi
“oameni fără căpătâi” … nerealizaţi, neisprăviţi
- Cum este realizată atmosfera de voie bună? Elevii vor identifica pe text anumite
îmbinări şi jocuri de cuvinte ( expresii
populare amuzante, exprimări ironice,
caracterizări pline de umor).
“… ruşinos şi fricos şi de umbra mea”-
caracterizare ironică
“Păcatul ei, sărmana!”
“a mâncat papara”
“… drăguţul de biciuşort” etc.
129
6. Tema pentru acasă a) Realizarea rezumatului prin dezvoltarea Elevii notează tema.
planului de idei
b) Repovestirea conţinutului cu folosirea
unor cuvinte şi expresii din text: “fără căpă-
tâi”, “întemeiat”, “suveică”, “holtei”, “pri-
zărit”, “zgâtie”, “pravilă”, “pocinog”, “poci-
tanie”, “tragere de inimă”, “drăguţ de bicişor”
c) Dezvoltarea unei idei sub forma unei
compoziţii.
PROIECT DIDACTIC PENTRU ACTIVITATE EXTRASCOLARA
DATA:
CLASA: a V a
NR. DE ELEVI (PREZENTI/INSCRISI): 25
DISCIPLINA: Limba si literatura romana
SUBIECTUL LECTIEI: INTALNIRE CU SCRIITORUL………
TIPUL LECTIEI: COMUNICARE – insusire de noi cunostinte
OBIECTIVELE ACTIVITATII:
130
o sa cunoasca opera scriitorului invitat;
o sa urmareasca atent, auditiv si vizual, actiunea povestirii din lectura autorului;
o sa stie sa poarte un dialog pe o tema literara
o sa inteleaga creatia literara sis a citeasca multa literatura;
o sa aiba curajul de a face propuneri substantiale in vederea imbunatatirii tematicii literaturii pentru copii;
o sa iubeasca in mod deosebit cartea si s-o pretuiasca.
STRATEGIA DIDACTICA: de a-l cunoaste personal si de a afla cat mai multe date despre viata si opera scriitorului
respectiv
METODE SI PROCEDEE: conversatia, lectura explicative, dialogul, convorbirea, problematizarea
MIJLOACE SI MATERIALE: diapozitive, imagini legate de viata si opera scriitorului invitat
FORMA DE ORGANIZARE: frontal- individuala
STRATEGII DIDACTICE: inductiv – semialgoritmice
DURATA: 45 minute
BIBLIOGRAFIE: Programa scolara
DESFASURAREA LECTIEI
Evenimente Activitatea propunatorului Activitatea elevilor Metode si Mijloace si

instructinale procedee materiale
Moment Profesorul asigura conditii ergonomice
organizatoric pentru buna des-fasurare a orei de limba
si literatura romana.
Profesorul discuta la ora de lectura cu
Captarea atentiei elevii ca va invita pe scriitorul X , cu Elevii asculta cu interes cele
scopul ca acestia sa ia contact direct cu un comunicate de profesor. conversatia
creator de literatura si de a afla de la
131
invitat cum se scrie o povestire , o
Anuntarea temei poezie , o schita , un basm , o carte .
si a obiectivelor • Se fixeaza data invitatiei si se
discuta in detaliu problemele
organizatorice .
• Se retin cartile publicate de explicatia invitatie
autorul respectiv din biblioteca scolii sau
daca nu le poseda , se vor procura de la
biblioteca municipala sau judeteana . Elevii numesc carti scrise de
• Cartile se impart elevilor pentru auroul respectiv.
a fi lecturate .
• Prin rotatie , ele trec de la un
elev la altul , cat mai repede pentru a sti
ce a scris respectivul autor , despre ce a
scris , cum a scris , ce le-a placut si de ce
si ce ar mai dori sa citeasca in viitor .
• Se trimite scrisoarea de invitatie Elevii citesc cartile.
din partea colectivului cu data , ora si
locul desfasurarii intalnirii . Aceasta
Prezentarea intalnire poate sa aiba loc nu numai la
continutului scoala respectiva , ci si la biblioteca
municipala sau judeteana , la un muzeu
din localitate , pentru a-i da un caracter
mai sarbatoresc acestei manifestari.
• Daca autorul respectiv are
publicate si poezii , se vor repartiza cativa
cu talent declamator sa recite din opera
acestuia lectura explicativa
• Se pot dramatiza – daca este
cazul – si prezenta unele povestiri istorice Imagini
sau alta specie literara numai din opera
acestui scriitor .
132
• Se pot canta unele versuri scrise
de autorul respectiv puse pe muzica
usoara sau de alta natura , de catre elevi .
La activitate sunt invitati parintii
elevilor , cadre didactice si alti intelectuali
• Sala este pregatita cu aparate
audio-vizuale necesare activitatii culturale
Desfasurarea • O eleva este determinata sa-i Elevii sunt emotionati la vederea
lectiei inmaneze invitatului un buchet de flori , marelui scriitor printer ei.
un album cu vederi din activitatea scolii
gazda , etc.
• Activitatea poate incepe cu
intonarea Imnului de Stat al tarii , sau
chiar direct prin prezentarea de catre
invatator a scriitorului , facandu-i acestuia
o scurta biografie . Dupa aceea , ii da Se intoneaza Imnul de Stat al tarii
cuvantul invitatului pentru a prezenta ce a
scris si ce asteapta copiii in curand sa
apara semnat de dansul .
• Urmeaza prezentarea unui Elevii asculta prezentarea dascalului Dialogul
fragment dintr-o opera semnificativa in descpre scriitor. diapozitive
lectura autorului
• Elevii sunt invitati sa puna Elevii asculta.
intrebari oaspetului
Incheierea • In final , se deruleaza un
activitatii program artistic si se multumeste pentru Elevii pun intrebari invitatului.
participare . Elevii dramatizeaza o opera a
Se fac aprecieri generale si individuale scriitorului.
asupra modului in care copiii au participat Elevii sunt atenti la aprecieri. Problematizarea
la activitate.
133
CALENDARUL ACTIVITĂŢILOR EDUCATIVE
NR. DENUMIREA ACTIVITĂŢII ETAPA DATA ORGANIZATOR RESPONSABILI

CRT. EDUCATIVE
I. Activităţi extraşcolare la nivelul şcolii
I.1 Cinstirea marilor evenimente istorice Şcoala cu clasele Prof. de istorie
naţionale şi internaţionale (concursuri, I- VIII Nr. 3 Amza Nicoleta
dezbateri, referate, spectacole, vizite la Profesori diriginţi
muzeu): Învăţători
 Ziua Armatei Române 25.10.2006
134
 Ziua Naţională a României 01.12.2006
 Unirea Principatelor 24.01.2007
 Proclamarea Independenţei de Stat
a României, Ziua Europei, Ziua 9.05.2007
victoriei asupra fascismului
I.2 « Colinde…Colinde » - serbare de Crăciun, 18-22.12.2006 Şcoala cu clasele Consilierul educativ
expoziţie de desene şi de icoane, vizite la I- VIII Nr. 3 Profesori diriginţi
Muzeul de Etnografie, colindarea Învăţători
instituţiilor : ISJ Olt, Primăria Slatina, Prof. de educaţie plastică
Prefectura Olt, ALRO, TMK- ARTROM, Prof. de educaţie muzicală
TYRES etc. Prof. de religie
I.3 „Bonjour la francophonie”- spectacol în 20.03.2007 Şcoala cu clasele Prof. limba franceză Andrei
limba franceză cu ocazia Zilei Internaţionale I- VIII Nr. 3 Emilia
a francofoniei, expoziţie de afişe în limba Cls. V- VIII
franceză
I.4 „Rămas-bun şcoală, profesori, colegi”- Mai- iunie 2007 Şcoala cu clasele Director
organizarea banchetelor elevilor claselor a I- VIII Nr. 3 Consilier educativ
IV-a şi a VIII-a Profesorii diriginţi ai claselor
a VIII-a
Învăţătorii claselor a IV-a
I.5 „Copilul şi copilăria”- Ziua internaţională a 01.06.2007 Şcoala cu clasele Profesori diriginţi
copilului : excursii, serbări, concursuri, I- VIII Nr. 3 Învăţători
spectacole, desene pe asfalt, expoziţii
I.6 Ziua mondială a mediului: expoziţie de 05.06.2007 Şcoala cu clasele Prof. de biologie,
desene şi afişe, spectacol, acţiuni de I- VIII Nr. 3 Durbacă Aurora
ecologizare Prof. de geografie,
Barcan Elena
Prof. de educaţie civică,
Langă Eugenia
Cadre didactice
135
I.7 Ziua porţilor deschise- serbarea de sfârşit 14.06.2007 Şcoala cu clasele Director
de an şcolar, premierea elevilor merituoşi ai I- VIII Nr. 3 Consilier educativ
şcolii, întâlnirea părinţilor şi a viitorilor elevi Profesori diriginţi
cu cadrele didactice din şcoală, prezentarea Învăţători
Ofertei educaţionale a şcolii Cadre didactice
II. Calitatea stilului de viaţă
II.1 Educaţia pentru sănătate 20.10.2006 Şcoala cu clasele Prof. Barcan Elena, cls. VB
 Sănătatea şi igiena personală I- VIII Nr. 3
 Obiceiuri alimentare sănătoase şi
nesănătoase 30.10.2006 Prof. Durbacă Aurora,
cls. VIIIC
II.2 Educaţia rutieră 23.10.2006 Şcoala cu clasele Prof. Durbacă Aurora,
 Noţiuni de legislaţie rutieră I- VIII Nr. 3 cls. VIIIC
 Noul cod rutier 15.12.2006 Prof. Andrei Emilia, cls. VC
II.3 Èducaţia pentru protecţia mediului 15.12.2006 Şcoala cu clasele Prof. Barcan Elena, cls. VB
 Natura ne cheamă cu vraja ei I- VIII Nr. 3
 Un mediu curat, o viaţa sănătoasă 13.11.2006 Prof. Durbacă Aurora,
cls. VIIIC
II.4 Educaţia pentru protecţia consumatorului Şcoala cu clasele Prof. Durbacă Aurora,
 Kitsch-ul şi bunul gust 27.11.2006 I- VIII Nr. 3 cls. VIIIC
 Reclama/ Publicitatea şi efectele 16.10.2006 Prof. Brînduşoiu Alina,
asupra deciziei cls. VIIIA
II.5 Educaţia pentru protecţia civilă 20.01.2007 Şcoala cu clasele Prof. Grigorescu Marcela,
 Catastrofe naturale: cutremurul I- VIII Nr. 3 cls. VIIA
31.05.2007 Prof. Voicu Elena, cls. VIIB
II. 6 Educaţia pentru apărarea împotriva Şcoala cu clasele
incendiilor I- VIII Nr. 3
 Surse de incendiu 08.12.2006 Prof. Andrei Emilia, cls. VC
II.7 Educaţia juridică: prevenirea delincvenţei Şcoala cu clasele Prof. Brînduşoiu Alina,
juvenile şi a traficului de fiinţe umane I- VIII Nr. 3 cls. VIIIA
 Ce este traficul de persoane? 02.10.2006 Prof. Durbacă Aurora,
 Traficul de persoane 06.10.2006 cls. VIIIC
136
III. Orientarea şcolară şi profesională
III. 1 Realizarea graficului de consultaţii şi 15.10.2006 Şcoala cu clasele Şefii comisiilor metodice de
meditaţii la disciplinele de examen: limba şi I- VIII Nr. 3 specialitate
literatura română, matematică, istorie, Profesorii de specialitate care
geografie predau la clasa a VIII-a
III.2 Teze cu subiect unic la nivelul şcolii la Sem. I Şcoala cu clasele Şefii comisiilor metodice de
disciplinele de examen Sem. II I- VIII Nr. 3 specialitate
Profesorii de specialitate care
predau la clasa a VIII-a
III.3 Participarea elevilor şcolii la simularea Sem. II MEC Şefii comisiilor metodice de
Testelor Naţionale ISJ Olt specialitate
Profesorii de specialitate care
predau la clasa a VIII-a
III.4 Organizarea de şedinţe cu părinţii elevilor permanent Şcoala cu clasele Profesorii diriginţi ai claselor
din clasele a VIII-a: informarea părinţilor şi I- VIII Nr. 3 a VIII-a
elevilor asupra calendarului, disciplinelor de
concurs şi Metodologiei de organizare a
Testelor Naţionale 2007 şi a reţelei şcolare
din judeţul Olt şi din municipiul Slatina,
statistici a Testelor Naţionale 2006
III.5 Realizarea, administrarea si discutarea Sem. II Şcoala cu clasele Profesorii diriginţi ai claselor
chestionarelor de orientare şcolară şi I- VIII Nr. 3 a VIII-a
profesională
III. 6 Oferta educaţională a liceelor pentru anul Sem. II Şcoala cu clasele Consilierul educativ
şcolar 2006-2007 I- VIII Nr. 3 Profesorii diriginţi ai claselor
a VIII-a
III. 7 Vizitarea instituţiilor şcolare liceale şi a permanent Şcoala cu clasele Profesorii diriginţi ai claselor
întreprinderilor de pe platforma industrială a I- VIII Nr. 3 a VIII-a
oraşului Slatina
IV. Concursuri judeţene, interjudeţene şi naţionale
IV.1 Tenis de masă ‚Paleta de aur” locală Octombrie 2006 Primăria municipiului Prof. Voicu Constantin
Slatina
137
Serviciul Cultura-
Sport
IV.2 Programul naţional EuroJunior locală 15.11.2006 MEC Înv. Gheorghiţă Margareta
ASOCIAŢIA OLIMP Cls. IV B- 15 elevi
Ediţia a IV-a
IV.3 Concursul Cangurul lingvist locală 15.12.2006 MEC Prof. Andrei Emilia
Secţiunea Limba franceză Fundaţia pentru Cls. VI- VIII
integrare europeană
SIGMA
finală Martie 2007
IV.4 Olimpiadele pe discipline Şcoală- Cf. MEC Şefii comisiilor metodice
locală- Calendarului ISJ Olt
judeţeană- MEC Şcoala cu clasele
naţională Decembrie I- VIII Nr. 3
2006- Aprilie
2007
IV.5 Concursul Cangurul lingvist locală 01.02.2007 MEC Prof. Brînduşoiu Alina
Secţiunea Limba engleză Fundaţia pentru Cls. III- VIII
integrare europeană
SIGMA
finală Mai 2007
IV.6 Concursul european de matematică Cangurul locală Aprilie 2007 MEC Prof. Nicolae Viorel cls. V-
Fundaţia pentru VIII
integrare europeană Înv. Vasîlca Paulina
SIGMA Cls. II- IV
IV.7 Concursul judeţean de matematică aplicată zonală Aprilie 2007 Palatul copiilor Slatina Prof. matematică Nicolae
„Arhimede” Viorel
Înv. Gheorghiţă Margareta
judeţeană Aprilie 2007 Palatul copiilor Slatina Prof. matematică Nicolae
Viorel
Înv. Gheorghiţă Margareta
138
IV.8 Concursul judeţean „Educaţia rutieră- zonală Aprilie 2007 Palatul copiilor Slatina Prof. Radomir Laurenţiu
educaţia pentru viaţă” Prof. Voicu Elena
judeţeană Aprilie 2007 Palatul copiilor Slatina Prof. Radomir Laurenţiu
Prof. Voicu Elena
IV.9 Concursul Naţional de teatru „Nişte ţărani” naţională Mai 2007 Palatul copiilor Slatina Prof. Tomireanu Ioana
Liceul teoretic Văleni
IV.10 Concursul judeţean „Creaţie vestimentară” judeţeană Mai 2007 Clubul Copiilor Balş Prof. Voicu Elena
IV.11 Concursul naţional „Democraţie şi toleranţă” Şcoală Martie 2007 Prof. de educaţie civică,
Locală Aprilie 2007 Langă Eugenia
Judeţeană Mai 2007
Naţională Iulie 2007
IV.12 Olimpiada naţională a sportului şcolar : Locală Anul şcolar MEC Director, prof. Cîrstea-
baschet, fotbal, handbal, atletism, şah Judeţeană 2006- 2007 Deaconu Georgeta
Zonală Prof. de educaţie fizică,
Naţională Voicu Constantin
Înv. Tomireanu Nicolae
IV. 13 Concursuri sportive cu ocazia Zilei Europei: Centrul InfoEuropa Director, prof. Cîrstea-
biciclete, role, cros Primăria municipiului Deaconu Georgeta
Slatina Prof. de educaţie fizică,.
Conciliul Local Voicu Constantin
V. Parteneriate şcolare
V.1 Parteneriat „Vraja naturii” 2006- 2008 Palatul copiilor Slatina Prof. de biologie,
Şcoala cu clasele Durbacă Aurora
I-VIII Nr. 3 Prof. de limba română,
Fănuţă Elena
V.2 Festivalul Naţional de teatru francofon „Le Locală Decembrie ISJ Olt Director,
théâtre de mon coeur” 2006 LPS prof. Cîrstea- Deaconu
 Secţiunea teatrală Judeţeană Martie- aprilie Şcoala Nr. 3 Georgeta
 Secţiunea plastică: afişe de teatru 2007 Şcoala Nr. 7 Consilier educativ,
Naţională Iunie 2007 prof. Andrei Emilia
139
PROIECT DE DIRIGENTIE
DATA:
CLASA: a-V-a
DISCIPLINA: Consiliere si orientare scolara
MODULUL: Calitatea stilului de viata
TEMA: „HIV-SIDA, pericol social?”
TIPUL LECŢIEI: predare-învăţare
SCOPUL:
 Elevii vor cunoaste informatiile corecte legate de HIV-SIDA si isi vor clarifica atitudinile legate de comportamentul sexual responsabil;
140
OBIECTIVE OPERAŢIONALE:
 O1: să definească noţiunea de „HIV-SIDA”;
 O2: să descrie caracteristicile infectiei cu HIV si manifestarile SIDA;
 O3: să identifice modalitatile de transmitere a virusului HIV;
 O4: să identifice modalitatile prin care nu se transmite virusul HIV;
 O5: să identifice modalitati de prevenire.
STRATEGII DIDACTICE: inductiv-semialgoritmice
METODE ŞI PROCEDEE: conversaţia, explicaţia, exerciţiul, demonstraţia.
MIJLOACE DIDACTICE: foi flipchart, marker, biletele cu situaţiile problemă, chestionar feed-back;
FORME DE ORGANIZARE: frontală, pe grupe;
TIMP:45 min
SITUAŢIILE PROBLEMĂ:
 S1: Prietenul/prietena ta cea mai buna iti marturiseste ca tocmai a aflat ca este infectat/a cu HIV. Cum reactionezi?
 S2: Partenerul/a nu doreşte folosirea prezervativului în timpul contactului sexual.Tu în schimb eşti pro folosirii. Ce faci?.
 S3: In liceul tau este un elev infectat cu HIV. Majoritatea elevilor si parintilor acestora nu mai vrea ca acesta sa frecventeze cursurile
liceului in care inveti si tu. Tu ce parere ai?
DESFASURAREA LECTIEI
ETAPELE OB.OP CONŢINUT INSTRUCTIV-EDUCATIV METODE ŞI EVALUARE

LECŢIEI PROCEDEE
1 2 3 4 5
1.Moment Pregătirea clasei şi a colectivului pentru desfăşurarea orei de

organizatoric diriginţie.
141
2.Reactualizarea Se realizează o trecere în revistă a discuţiilor de ora trecută
cunoştinţelor despre droguri (tipuri, consecinţe, efecte). Conversaţia
anterioare
3.Anunţarea Se precizează că ora aceasta este destinată clarificarii notiunilor
temei şi a despre HIV-SIDA.
obiectivelor
4.Dirijarea Se solicită elevilor definiţii pentru termenul de „HIV-SIDA”, în

învăţării final ajungându-se la o sinteză a acestora:
„Decizia este un proces în care o persoană face o alegere din una
sau mai multe alternative.”.
O1 Se va pune accent pe diferenta intre virusul HIV si boala

SIDA,stabilind consecintele fiecareia;
Capacitatea
de a asocia
De asemenea, vor da exemple de modalitati de infectare cu teoria cu
virusul HIV Analizând tipurile de modalitati enumerate se va practica
constata ca unele din acestea conduc si la alte boli. În continuare se
O2 prezintă elevilor următorul algoritm: Explicaţia
1. Stabilirea problemei Demonstraţia
2. Stabilirea opţiunilor
3. Consecinţele pozitive şi negative
4. Sentimente
O3 5. Alegerea deciziei
6. Motivele alegerii
Se explică ce presupune fiecare etapă în parte pentru o întelegere
cât mai eficace, în perspectiva aplicării acestuia.
Exerciţiul
5.Asigurarea Elevii vor fi împărţiţi pe 3 grupe, fiecare grupă va primi câte o Capacitatea
retenţiei şi a situaţie problemă. de a aplica un
transferului Pe câte o coală de flipchart vor prezenta algoritmul de luare a algoritm
142
O4 deciziilor pentru fiecare situaţie. stabilit
În final vor numi un reprezentant al fiecărui grup care va
prezenta în faţa clasei desfăşurarea algoritmului pentru situaţia
dată.
Pe parcursul prezentărilor vor fi permise discuţiile, însă fără a se
pierde din vedere respectarea opiniei celuilalt şi argumentarea
propriei opinii.
În urma discuţiilor generate de prezentări se va solicita elevilor Conversaţia
identificarea factorilor care conduc la protejarea fata de virusul
HIV, precum si luarea deciziilor: presiunea anturajului,
sentimente, obiceiuri, prejucăţi.Se va prezenta fereastra
imunologica.
6.Încheierea Se va urmări şi evidenţia implicarea în realizarea sarcinilor de

activităţii O5 grup.
Se imparte elevilor un chestionar cu mituri si realitati despre HIV-
SIDA,pentru a verifica realizarea feed-back-ului.
Numele şi prenumele Data

TEST DE EVALUARE
Citeşte cu atenţie textul:

“Prăbuşită în sânge, la pământ, supt colţii fiarei, căprioara rămâne cu capul întors spre iedul ei. Şi numai când acesta, înspăimântat, se
topeşte în adâncul pădurii, căprioara simte durerea, iar ochii i se turbură de apa morţii”.
Emil Gârleanu – Căprioara
Cerinţe:
1. Indică forma literară a cuvintelor: supt (colţii fiarei); a turbura.
143
______________________________________________________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________________________________________________
2. Arată semnificaţia verbului subliniat în enunţul: “... se topeşte în adâncul pădurii.”
______________________________________________________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________________________________________________
3. Precizează ideea principală a fragmentului dat.
______________________________________________________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________________________________________________
4. Dezvoltă idea principală în ideile secundare corespunzătoare:
______________________________________________________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________________________________________________
__
5. Menţionează cărui moment al subiectului îi corespunde fragmentul dat.
______________________________________________________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________________________________________________
6. Formulează enunţuri în care verbul a simţi să fie pe rând la:

- modul indicativ, timp perfect compus, persoana a II-a, nr. plural
______________________________________________________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________________________________________________
- conjunctiv, timp prezent, persoana I, nr. singular
______________________________________________________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________________________________________________
- condiţional-optativ, perfect, persoana a III-a, nr. singular
______________________________________________________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________________________________________________
- modul gerunziu
______________________________________________________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________________________________________________
7. Precizează verbul auxilar din propoziţia: Voi aţi rezolvat corect.
144
______________________________________________________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________________________________________________
FIŞA DE LUCRU
1. Completează desenul de mai jos cu formele imperfectului de la verbul a afişa:
(eu) afiş............... (noi) afiş...........
A afişa
(tu) afiş................ (voi) afiş............
145
(el/ea)......................a (ei/ele) afiş............
fiş..............
2. Alcătuieşte propoziţii în care să foloseşti verbele a crea, a culege, la modul indicativ, timpul imperfect, persoana I singular şi plural.
3. Conjugă verbul a fi la modul indicativ, timpul imperfect: 4.Subliniază desinenţele verbelor la imperfect din enunţurile următoare:
Tu îngrijeai cu dragoste florile.
Păşeam singur pe alee.
Ei mergeau în excursie.
Voi treceaţi strada cu atenţie
eu
eram
A fi
FIŞĂ DE LUCRU
1. Citeşte afirmaţiile de mai jos. Dacă apreciezi că afirmaţia este adevărată încercuieşte litera A. Dacă tu crezi ca este falsă,încercuieşte litera F
a) A // F Numeralul cardinal exprimă denumirea unui obiect.
b) A // F Numeralul fracţionar denumeşte o fracţie.
c) A // F Numeralul colectiv exprimă un ansamblu de obiecte, indicând însoţirea, apartenenţa la un grup.
d) A // F Numeralul ordinal are numai valoare adjectivală.
2. Completaţi spaţiile punctate cu numeralele corespunzătoare:
1. Am cumpărat ……………… pixuri şi ……………… caiete.
146
2. …………………. au întârziat la prima oră.
3. ……………….. elevi a plecat în parc.
4. Caietele sunt ale ………………………
5. …………………. au luat examenul.
6. Am scris ……………din temă.
7. El este ………………… la învăţătură.
3. Priviţi desenul de mai jos şi alcătuiţi pe baza lui câteva enunţuri în care să folosiţi numerale diferite.
4. Înscrieţi în coloana din dreapta funcţia sintactică a fiecărui numeral din enunţurile:
a) Amândoi am greşit. ……………………………………..
b) I-a invitat pe amândoi la spectacol. …………………………………………..
c) Ambii părinţi lucrau.
Numele......................................................
TEST DE EVALUARE
( fonetică – vocabular )
( R1 )
1. Desparte în silabe cuvintele: dezechilibru, sublinia, dreptunghi, penultima, inuman. ( 10p )
............................................................................................................................................................................................................................................
...........................................................................................................................................................................................................................................
147
2. Identifică prin încercuire grupurile de sunete existente în cuvintele următoare, numeşte grupul respectiv: foicică, jalea, crivăţului, leoaică,
plouă.( 10p )
............................................................................................................................................................................................................................................
..........................................................................................................................................................................................................................................
3. Arată câte sunete şi câte litere conţin cuvintele: geamandură, geros, chiar, ochelari, taxi. ( 10p )
............................................................................................................................................................................................................................................
............................................................................................................................................................................................................................................
4. Scrie cinci termeni din familia lexicală a cuvântului „ pădure”.( 10p )
...........................................................................................................................................................................................................................................
5. Scrie sinonime pentru cuvintele următoare: a cere, ciudat, nepăsător, sărbătoare, duşman.( 10p )
............................................................................................................................................................................................................................................
...........................................................................................................................................................................................................................................
6. Scrie antonime formate cu prefixe pentru cuvintele: uman, parţial, ştiinţă, a face, colorat. ( 10p )
............................................................................................................................................................................................................................................
...........................................................................................................................................................................................................................................
7. Alcătuieşte enunţuri cu omonimele: şiret – şiret; ceară – ceară.( 10p )
............................................................................................................................................................................................................................................
............................................................................................................................................................................................................................................
8. Foloseşte în enunţuri paronimele: evaluează – evoluează ; eminent – iminent. ( 10p )
............................................................................................................................................................................................................................................
............................................................................................................................................................................................................................................
TEST DE EVALUARE
1. Desparte în silabe cuvintele: acreală, sculptură, chiar, arcă, funcţionare.

( 10p )
............................................................................................................................................................................................................................................
2. Identifică prin încercuire grupurile de sunete existente în cuvintele următoare, numeşte grupul respectiv: auzi, îngrijitoarea, omului,
englezoaică, femeia .
( 10p )
148
............................................................................................................................................................................................................................................
..........................................................................................................................................................................................................................................
3. Arată câte sunete şi câte litere conţin cuvintele: ieri, chelie, acesteia, executant, închega. ( 10p )
............................................................................................................................................................................................................................................
...........................................................................................................................................................................................................................................
4. Scrie cinci termeni din familia lexicală a cuvântului „pământ”. ( 10p )
..... ......................................................................................................................................................................................................................................
5. Scrie sinonime pentru cuvintele: imens, taină, zare, a pregăti, greşeală.
( 10p )
............................................................................................................................................................................................................................................
............................................................................................................................................................................................................................................
6. Scrie antonime formate cu prefixe pentru cuvintele: moral, potrivire, compe-tent, a săra, normal. (10p)
............................................................................................................................................................................................................................................
...........................................................................................................................................................................................................................................
7. Alcătuieşte enunţuri cu omonimele: care – care; capitală – capitală .( 10p )
............................................................................................................................................................................................................................................
............................................................................................................................................................................................................................................
8. Foloseşte în enunţuri paronimele: emigrează – imigrează; calitate – caritate.
( 10p )
............................................................................................................................................................................................................................................
............................................................................................................................................................................................................................................
............................................................................................................................................................................................................................................
FISA DE CARACTERIZARE PSIHOPEDAGOGICA
Şcoala cu clasele I – VIII „Leonida Marineanu”, Tia Mare

Clasa: a V a
Eleva: Pahonţu Ionuţ Laurenţiu
Data nasterii:
Localitatea: Tia Mare
Judeţul: Olt
149
I. DATE FAMILIALE
1. Prenumele şi ocupaţia părinţilor: tata: Relu, mama Mimi
2. Structura şi componenţa familiei: mama, tata, frate, bunica, bunic
3. Atmosfera şi climatul educativ: o familie unita
4. Condiţii de viaţă şi de muncă ale elevei: conditiile sunt favorabile studiului
5. Influenţe extrafamiliale (vecinătate, cercul de prieteni, etc): influente prielnice
II. DATE MEDICALE

1.Antecedente:
2. Dezvoltare fizică şi starea sănătăţii: dezvoltare aromioasa, stare de sanatate buna
III. REZULTATE ÎN ACTIVITATEA ELEVULUI(EI)

1. Rezultate la învăţătură: foarte bune
Aspiraţiile şi reacţiile părinţilor în legătură cu rezultatele şcolare ale elevei: parintii s-au informat permanent de evolutia copilului lor, sunt
mandrii de reusitele ei
2. Munca independentă desfăşurată de elevă:
Lectura în ce domenii: romana
□ Selectivă matematica
□ Neselectivă
Rezolvă probleme de:
□ Matematică
□ Fizică
□ Chimie
3. Ce vrea să urmeze după absolvirea liceului: Facultatea de romana -engleza
IV. INTELIGENŢA ŞI STILUL DE MUNCĂ

1. Nivelul de inteligenţă al elevului(ei): puterea de judecată, capacitate de înţelegere, priceperea de a sistematiza, de a surprinde esenţialul, de a
stabili legături, etc.
FOARTE INTELIGENT INTELIGENT NIVEL DE INTELIGENŢĂ

MEDIOCRU MAI SCĂZUT
150
2. Cum lucrează elevul(a), stilul de muncă:
a) Cum lucrează:
- sistematic, temeinic cu:
□ preocupări de adâncire (depăşind manualul sau programa şcolară)
- organizat, ritmic, rămânând în:
□ limitele manualului (programei şcolare)
b) Sârguinţa (hărnicia)
FOARTE SÂRGUINCIOS SÂRGUINCIOS PUŢIN SÂRGUINCIOS DELOC SÂRGUINCIOS
c) Inegal, prezintă fluctuaţii vizibile

□ în note, alternează pregătirea conştiincioasă cu perioade de delăsare
□ este neglijent, improvizează răspunsurile
□ copiază temele, speculează nota, învaţă în salturi numai pentru a obţine nota de trecere (cu lacune mari în cunoştinţe). independenţă
□ lucrează mai mult şablonat,
d) Independenţă, creativitate:
□ inventiv, cu manifestări de creativitate
□ ocazional are iniţiativă, manifestă stereotip
□ nu manifestă deloc independenţă
V. CONDUITA LA LECŢII ŞI ÎN COLECTIVUL ŞCOLAR
1. Conduita elevului la lecţii:
a) Cum se pregăteşte:
□ vine pregătit la ore, cu temele de acasă făcute cu regularitate
□ alternează pregătirea conştiincioasă cu perioade de delăsare
b) Participarea (intervine cu completări):
□ participă activ, îşi aduce contribuţia spontană la noua lecţie
□ manifestă interes inegal, fluctuant
□ se lasă greu antrenat, participă numai când este direct solicitat
□ inactiv, parcă absent
151
□ numai observaţiile repetate îl aduc la ordine
c) Disciplina la lecţii:
□ se încadrează în disciplina lecţiei, este receptiv la observaţii şi îndrumări
□ disciplinat numai în condiţii de supraveghere sau constrângere la cerinţele şcolii
□ nedisciplinat, chiar turbulent, atrage şi pe alţii în abateri
□ fuge de la ore, are atitudine de bravare, preocupări latente
2. Activitatea şi conduita elevului în colectiv:

a) Cum participă la viaţa colectivului:
□ mai mult retras, izolat, nu se interesează de problemele colectivului
□ se sustrage de la munci sociale, lucrează numai din obligativitate
□ face doar strictul necesar, dar fără vreo iniţiativă
□ se integrează în colectiv, este bun executant, dar fără opinie proprie
□ Autoritar, bun organizator şi animator al colectivului
b) Cum este apreciat de colegi:
□ bun coleg, sensibil la greutăţile celorlalţi
□ preocupat mai mult de sine, individualist, egoist
□ preţuit pentru rezultatele obţinute la învăţătură
□ apreciat pentru poziţia în colectivul clasei
□ preţuit pentru performanţele extraşcolare
3. Comportarea generală a elevului(ei), nota la purtare:

□ cu abateri disciplinare grave
□ cu abateri disciplinare minore
□ comportare corectă, cuviincioasă
□ este un exemplu de mare purtare
4. Atitudinea şi reacţiile elevului(ei) faţă de aprecieri şi note: (nota critică, reacţii faţă de note, efecte frustrante ale aprecierii şcolare, stări de
anxietate, aspiraţiile elevului(ei) în legătură cu performanţele şcolare, reacţiile elevului(ei) faţă de aprecierile pozitive sau negative ale
profesorului):
IV. TRĂSĂTURI DE PERSONALITATE
152
1. Firea şi temperamental elevului(ei):
a) introvertit – extravertit
b) □ deschis, comunicativ, sociabil,
□ închis, rezervat, puţin sociabil
c) Temperament
□ impulsiv, nestăpânit, uneori brutal
□ energic, vioi, uşor adaptabil
□ liniştit, domol, reţinut, chiar lent
□ rezistenţă redusă la effort, extreme de sensibil
d) Dispoziţie afectivă generală:
□ realist, cu înclinaţii practice
□ vesel, optimist
□ visător, cu tendinţe romantice
□ înclinat spre meditaţie (interiorizare, singurătate)
□ mai mult trist, uneori deprimat, cu o umbră de melancolie
2. Echilibru emotive:
□ hiperemotiv, excesiv de timid, emoţiile îi dezorganizează performanţele
□ emotiv, dar fară reacţii de dezadaptare
□ controlat, stăpânit (cu preţul unui efort)
□ calm, echilibrat, uneori nepăsător
3. Trăsături dominante de caracter:

a) Pozitive: veselie, spirit de echipa
b) Negative:
VII. MĂSURI, ACŢIUNI PENTRU ÎMBUNĂTĂŢIREA SITUAŢIEI

1. Cu părinţii: mai multa comunicare
2. Cu diriginţii şi cu ceilalţi profesori: mai multa incredere
VIII. Profil psihopedagogic
153
Nr. (Se consemneaza elementele semnificative; se
crt. INDICATORI recomanda colaborarea cu profesorul consilier din
scoala)
1. Nivel intelectual Mare
2. Caracter
3. Stabilitate emotiva Buna
4. Sanatate Foarte buna
5. Conditia economica si social culturala Buna
6. Interes-vocatie speciala pentru domeniile (obiectele) Romana
7. Lipsa de interes-vocatie pentru domeniile (obiectele) Chimie, fizica, biologie
8. Inteligenta teoretica-practica
V. Situatia scolara
Nr.
crt. SITUATIA SCOLARA
1. Media generala anuala, ordina clasificarii din x elevi 10
2. Materii cu rezultatele cele mai bune, medii anuale, clasificare
3. Materii cu rezultatele cele mai slabe, medii anuale, clasificare
FISE DE EVALUARE A LECTIILOR
FISA DE EVALUARE A LECTIEI DE PROBA NR. 1
Data: Clasa: a V- a Disciplina: Limba şi literatura românǎ Subiectul lectiei: Verbul

Tipul lectiei: reactualizarea cunoştinţelor
Nr. NOTE
crt INDICATORI 4 5 6 7 8 9 10
154
1. PROIECTAREA LECTIEI
- Documentare metodico-stiintifica (coordonata cu programa, terminologie),
formularea obiective-lor operationale, unitatea obiective-continut-itemi de
evaluare
2. DESFASURAREA LECTIEI
- Parcurgerea adecvata a etapelor lectiei, densitatea sarcinilor si a ritmului de
lucru, dozarea rationala a timpului.
- Prezentarea continutului (stiintific, logic, accesibil, essential, exemplificat,
interdisciplinar).
- Realizarea obiectivelor operationale.
- Realizarea comunicarii didactice, dificultatea solicitarilor, succesiunea si
tipologia intrebarilor.
- Aspecte formativ-educative (dezvoltarea creativitatii, a capaci-tatii
intelectuale, valorificarea educative a continutului, a aspectelor moral-civice,
interculturale, ecologice etc); individuali-zare motivare, activizare.
- Mijloace implicate in activitatile de invatare, asigurarea caracterului
practic-aplicativ.
PERSONALITATEA STUDENTULUI PRACTICANT: Tinuta, autoritatea

in fata clasei; limbajul (corect, expresivitate, accesibilitate, corectarea
raspunsurilor gresite); elemente de creativitate didactica (ex.: micro-decizii
luate in situatii de feedback); atmosfera si climatul afectiv-motivational in
lectie; relatia profesor-elev, elev-elev.
3. CAPACITATEA DE EVALUARE SI DE AUTOEVALUARE: Formele
de evaluare folosite; constientizarea elevilor asupra rezultatelor evaluarii;
propunerea unor masuri corrective pentru lectia viitoare; spirit autocritic;
capacitate de identificare a aspectelor reusite si a celor mai putin izbutite.
NOTA SEMNATURA
_______ _____________
PROFESOR-MENTOR
155
…………………………………………….
Nota finala = media notelor corespunzatoare indicatorilor 1, 2 si 3 = ______________=
Data: Clasa: a VI-a Disciplina: Limba şi literatura românǎ Subiectul lectiei: „O rǎmâi” de Mihai Eminescu
Tipul lectiei:predare / învǎţare
Nr. NOTE
156
evaluare
interdisciplinar).
practic-aplicativ.

NOTA SEMNATURA
_______ _____________
157
PROFESOR-MENTOR
…………………………………………….
FISA DE EVALUARE A LECTIEI FINALE
Data: Clasa: a V-a Disciplina: Limba şi literatura românǎ Subiectul lectiei: „Amintiri din copilǎrie”, Ion Creangǎ
Tipul lectiei: întocmirea planului simplu de idei
Nr. NOTE
158
evaluare
interdisciplinar).
practic-aplicativ.


NOTA SEMNATURA
_______ _____________
159
COMISIA
1. PROFESOR-MENTOR
…………………………………………….
2. PROFESOR DIDACTICA SPECIALITATII

…………………………………………..
PLANIFICAREA ACTIVITATILOR DE PRACTICA PEDAGOGICA
ORARUL SAPTAMANAL
AL PROFESORULUI – MENTOR
(pentru orele si activitatile demonstrative)
ORA LUNI MARTI MIERCURI JOI VINERI
160
Disciplina Clasa Disciplina Clasa Disciplina Clasa Disciplina Clasa Disciplina Clasa
PLANIFICAREA LECTIILOR DE PROBA SI A LECTIEI FINALE
Lectia de proba nr. 1 Lectia de proba nr. 2 Lectia finala

Data/Ora Subiectul Clasa Data/Ora Subiectul Clasa Data/Ora Subiectul Clasa
„Our town” a X-a „My Room” a I-a a IX-
a
PLANIFICARE CALENDARISTICĂ PENTRU CLASA a IX-a

LIMBA 1 (Programa 1)
CONŢINUTURI
Nr.  tema Nr. ore Observaţii
crt.  elemente de construcţie CSV alocate Săptămâna (amendamente
 funcţii comunicative ale limbii )
1. General Revision 1.1.,
161
Actualizarea cunostintelor acumulate anterior prin exercitii orale si scrise. 2.3.,
3.3., 2 1
2. What a wonderful world! 1.2,
Viata de zi cu zi 2.1,
-talking about their wonders of the modern world 2.3, 4 2–3
-auxiliary verbs 3.1,
-review of tenses (their recognition) 4.2
-correcting mistakes
3. Happiness! 1.3,
Viata de zi cu zi/ Sports and leisure activities 1.5,
-talking about their favourite sport or leisure activity 2.1, 4 4–5
-Present Simple and Continuous 2.3,
-Adverbs of degree: eg. quite young, rather attractive. 3.1
-Describing a person
4. Telling tales! 1.4,
Viata culturala 1.5,
-talking about their favourite poem, piece of music, or painting 2.1, 4 6–7
-Past Simple and Continuous 2.3,
-Giving opinions 3.1,
-Adverbs: suddenly, however. 3.2,
-Writing a narrative 4.1.
5. Revision 1 1.3,
Se reiau prin exerciţii şi se evaluează competenţele 2.1, 2 8
achiziţionate, folosind conţinuturile parcurse pâna în acest moment; 2.3,
evaluarea se realizează oral şi în scris. 3.1
6. Doing the right thing
-talking about school rules, the rules of etiquette in different countries 2.1, 4 9 – 10
-Modal Verbs 1- obligation and permission: can, have to, allowed to, 3.1,
must, mustn’t, should 4.2.,
-Request and offers 4.3,
-Filling in a form
162
7. On the move 1.3,
Universul Anglo-Saxon 2.1,
-talking about weather (especially that of the British Isles) 3.1 5 11 – 12 – 13
-Future forms: going to, will, Present Continuous. 3.2,
-Using public transport, requests in a hotel 4.2.,
-Sending a fax 5.2.
8. Likes and Dislikes 1.2,

Tari si orase/Universul Anglo-Saxon 1.3,
-talking about food, cooking and restaurants 2.3, 4 13 – 14 – 15
-questions with like 3.1,
-Describing a room 4.2,
5.3.
9. The world of work 1.2,

-roleplay – choosing a carrer 2.2, 5 15 – 16 – 17
-Present Perfect Simple vs. Past Simple 3.1,
-Multi-word verbs: look after us, turn on the light 3.2,
-formal letters: a letter of application 4.1.
10. Revision 2 1.3,

Se reiau prin exerciţii şi se evaluează competenţele 2.3,
achiziţionate, folosind conţinuturile parcurse pâna în acest moment; 3.1, 2 18
evaluarea se realizează oral şi în scris. 3.2,
4.2.
FINAL REVISION
SEM. II
163
11. Imagine! 1.1,
Relatii Interumane 1.2,
-making suggestions 1.3, 6 1–2–3
-talking about how money changes people 2.1,
-Conditionals: - First Conditional 3.1,
- Second Conditional 3.5.,
- Zero Conditional 4.1.,
-Base and Strong Adjectives: eg. big, huge. 4.3.
-Informal letters
-linking devices and comment adverbs in an informal letter: although,
however, actually, anyway
12. Relationships 1.2,

Realtii interumane 1.3,
-agreeing and disagreeing, talking about their families 1.4 6 4–5–6
-Modal Verbs 2 – probability(present and past) 2.3,
-Character adjectives 2.4,
-sentence combination: describing a person and a place 3.2
13. Revision 3 1.3,

4.2
14. Obsessions 1.3,

Sanatatea 2.1,
-discussion: the right to smoke 2.3, 6 8 – 9 – 10
-Present Perfect Continuous 2.6,
-Compound nouns: postcard, post office, dining room. 3.1,
-Beginning and ending letters, formal and informal 3.2
164
15. Tell me about it! 1.1,
Viata culturala 1.3,
-talking about a science magazine 3.1, 4 11 – 12
-Indirect questions 3.1,
-Question tags 4.2,
-Idioms
16. Two weddings, a birth and a funeral! 1.2,
-talking about customs connected with birth, weddings and funerals 2.1, 4 13 – 14
-Reported Speech 2.3,
-“David Copperfield”- an extract about the day of David’s birth from the 3.1,
novel by Charles Dickens. 3.3
4.2,
4.3
17. Revision 4 1.2,

3.2,3.
3
18. Consolidation 1.3,

Vor fi trecute în revistă competenţele achiziţionate, folosind conţinuturile 2.6,
parcurse. 3.1, 2 16
3.2
19. Final revision 1.4

Se reiau prin exerciţii şi se evaluează competenţele 2.1
165
achiziţionate, folosind conţinuturile parcurse pâna în acest moment 3.1 2 17
CONTINUT OB. DE ACTIV. DE INVAT RESURSE EVALUARE

TEMATIC REFER.
166
A multilingual Reading for general understanding and The text on pg 8
internet; 1.2;1.5;2.5;3.1 specific information
Means of 1.3;2.1 Discussing with a partner about different Exercise 1 pg 10

communication; 2.3;2.5 means of communication
3.1
Fixed phrases and 1.3;2.1 Choosing the correct meaning of the Exercise 5 pg 9
phrasal verbs related 2.3;2.5 phrases
to communication 3.1
expressing 1.2;1.5;2.5;3.1 Discussing different questions in pairs exercise 7 pg 9

preferences,
comparing/contrasting,
making suggestions
Theatre for deaf’ 1.3;2.1 Reading for general/specific information Exercises 1,2,3,4,5 pg 14-
2.3;2.5 15
3.1
Articles, determiners; 1.2;1.5;2.5;3.1 Fill in/matching/word formation exercises; Exercises on pg 16-17

too/enough; partitives; Finding the grammatical mistakes in a text
countable/uncountable
nouns;
FISA DE ASISTENTA
167
Data:
Clasa: a IX-a
Nr. de elevi (prezenti/ inscrisi): 23
Disciplina: Limba englezǎ
Subiectul lectiei:
Tipul lectiei:
Obiective cadru:
Obiective de referinţǎ:
Obiectivele operationale:
Metode si procedee:
Mijloace si materiale:
Strategia de evaluare:
Forma de organizare:
Durata: 50 minute
Intrebari si observatii pe baza discutiilor cu
168
Desfasurarea lectiei profesorul-mentor
GRILA DE OBSERVARE A LECTIEI
169
Data:
Clasa: a IX- a
Nr. de elevi(prezenti/ inscrisi): 20
Disciplina: Limba englezǎ
Subiectul lectiei:
Tipul lectiei:
Resure procedurale (metode, procedee, interactiuni, forme de organizare a activitatii elevilor):
Resurse materiale(mijloace de invatamant):
Recunoasterea actiunii Aspecte semnificative privind etapele

INDICATORI indicatorilor lectiei, in functie de indicatori, in
(se bifeaza) vederea elaborarii proiectelor de lectie
1.Aspect informativ
- continutul stiintific Manualul este bine structurat, accesibil
- adaptarea la nivelul clasei X elevilor.
- incadrarea noilor cunostinte in sistemul X Elevii au acumulat cunostintele antrioare,
cunostintelor anterioare astfel incat lectia poate sa se desfasoare cu
- realizarea cerintelor programei scolare (obiective succes.
cadru, obiective de referinta; competente generale, X
competente specifice)
2. Aspect formativ
- utilizarea metodelor activ- participative (sugerate de X
programa scolara)
- realizarea conexiunii inverse X
- dezvoltarea capacitatilor intelectuale X
- valorificarea valentelor educative ale temei X
- dezvoltarea capacitatii de transfer (reali-zarea de
corelatii intra/inter/trans-disciplinare)
3. Metodologia didactica
- aplic. metodelor si procedeelor didactice X Metodele activ-participative noi stimuleaza
170
- utilizarea mijloacelor de invatamant X atentia elevilor.
- incadrarea in timp X
4. Evaluarea activitatii elevilor
- initiala X Intrebarile sunt bine puse, scurte si precise.
- formativa
- finala
5. Relatia profesor-elev; elev-elev
- atmosfera de lucru in clasa X Colectivul este unit.
- organizarea activitatii pe grupe sau independent/ X
individual
6. Alti indicatori
PLAN OF THE LESSON
171
School: C.N.V. „Nicolae Titulescu” , Slatina
Teacher:
Class: X -th grade
Level: beginners (I-st year of study, 2 classes/week)
Number of Ss: 28
Book: English Project 1
Unit no.3: Our town
TOPICS AIMS LEARNING ACTIVITIES INTERACTION STUDENT’S PROJECT

WORK
1. Rebecca’s 1.1 1.3 - dialogues - teacher –students Make a project about your town.
project 2.5 3.2 - write questions and answers - class work Collect information and pictures.
- asking and 4.1 - listen and repeat - individual work
answering about - complete a table with can - pair work
ability and can’t
- asking for
permission
- can / can’t
2. Crnforth district 1.1 1.3 - find and describe places on - teacher –students Draw a map of your town.
- describing 2.2 2.5 a map - class work
geographical 3.2 4.1 - listen and answer - individual work
locations 4.2 5.1 - make yes/no - pair work
- ask and say questions - group work
where places are
- ask and talk
about places and
172
facilities
- there is / there
are
- in, between,
next to
3.In the town 1.2 1.3 - gap-filling - teacher –students Draw a plan of your dream town
- describing a 2.3 2.4 - listen and answer - class work and label the buildings.
town 2.4 3.1 - dialogues about places on - individual work
- places in town the map - pair work
- saying what they
can do in the town
- there isn’t
4. Explore with 1.1 1.3 - listen and agree - teacher –students Make your own fashion show.
Mickey, Millie and 2.2 2.3 - make conversations using - class work
Mut 2.5 3.2 some pictures - individual work
- giving 4.1 - complete a table with to or - pair work
instructions at - group work
- making
suggestions
- making excuses
- imperatives
- let’s, must
PLAN OF THE LESSON
173
OBJECT : ENGLISH
SUBJECT : MY ROOM
AIM : TO DEVELOP THE PUPIL'S COMPETENCE TO HAVE A FREE
CONVERSATION
OBJECTIVES:AT THE AND OF THE LESSON THE PUPILS WILL BE ABLE TO:
 O1-DEVELOP THEIR VOCABULARY WITH: CARPET, TABLE, ARMCHAIR, TELEVISION, TELEPHONE, CHAIR, BED,
CUPBOARD.
 O2-SPEAK FREELY AND CORRECTLY ABOUT THEIR ROOM AND PIECES OF FURNITURE.
 O3-RECOGNIZE THE OBJECTS WHEN IT SPEAKS ABOUT THEM.
TYPE OF THE LESSON : LESSON OF DEVELOPING CONVERSATION SKILL
THE DIDACTIC STRATEGY : CONVERSATION, TO DESCRIBE SOME

OBJECTS OF FURNITURE.
BIBLIOGRAPHY :
 ,,FORMAREA DEPRINDERILOR DE LIMBĂ STRĂINĂ" DE WILGA M. RIVERS E.D.P., BUCUREŞTI 1977, PAGE 43-50,112
Stages THE CONTENT AND THE DIDACTIC
174
Time STRATEGY
Objectives Pupil's Methods
Proposer's activity activity
1 .Warming I establish silence and discipline in the class. C

up ,,Good morning, children" O
( 1 min) „ Who is absent?" N
2.Checking ,,What is your lesson for today?" -……...lesson V

the stuff ,,What day is today?" -……..Monday. E
(5 min.) R
3. Preparing ,,Let's see! Who can tell me some objects of ....bed, television, S
the new stuff his room, if he has one, of course. armchair, desk. A
(3min.) ,,-Today,at the English class we'll learn a T
new lesson named : <My room>." I
O
N
4.Teaching In front of the classroom I'll have a picture -they are attentif C
(30 min) of a room with everything it can O
have:shelves,desk, television, carpet, N
armchair, bed, table, telephone, vase. V
I'll point to the picture every object and I'll E
tell them the word in English and after that in R
Romanian. S
I repeat all the words and then I'll test the A
pupils if they have been attentive:!' I’ll show T
an object on the picture and they will try to I
O
N
175
tell me the words in English. After that I'll bring toys which represent pieces of -they are
furniture:table, chair, and I'll put them on the teacher's desk.First I'll call every pupil attentif
to the teacher's desk and I'll choose a toy and he will have to say its name .After that
I'll call every pupil again ,but this time I'll name an object and they will have to
recognize the object and show it to his classmates.
5.Fixation -at this moment of the lesson I'll use the picture of the room again and we will
(3 min.) repeat all new words once again.
6.Evaluation the pupils will receive each of them a test-paper. -they are
(10 min.) -on this paper they will see some pieces of furniture and I'll name some of them rezolving the
and they will have to mark a cross near these objects.
test
7.Conclusions ,,This is all for today.Thank-you for your

(2 min.) attention!"
,,Good-bye pupils!"
176
Paper test
1. Write about you. Say jour name, your nationality, where are you live, What’s your telephone number, what do you like
to do.
(2p)
2.What’s this ?
3.Complete with the forms of verb to be.

He............my brother. I...........Mary.
We............together. ..........you at home ?.
Nick and Jim..........our friends. Daniel........my father.
( 0,16 x 6 = 1 p)
4.Make true sentences.

from / Where / they / are / ?
England / of / coast / I / on / live / south / the /.
we’re / No / aren’t ,/ American / we /.
your / spell / Can / name / you /?
( 0,25 x 4 = 1 p )
5.Complete with the correct possessive adjective.
177
This is Emily.Kirsty is...........best friend.
-Hello,what’s..........name?
-..........is Tom.
This is Mr. And Mrs.Freeman.Robert is.........son.
( 0,25 x 4 = 1 p )
Put the verbs to the Present Simple Tense.

Sally ( like ) country music.
I ( not go ) to school today.
We ( want ) an icecream.
You ( come ) with me ?
He ( not write ) a letter.
( 0,40 x 5 = 2 p )
178
FINAL TEST
1. Write the English words for:

Penar = ghiozdan=
Frate = mulţumesc=
Fotoliu = profesor=
Farfurie= cameră de joacă=
Baie = aragaz=
Cadou = bucătărie=
Capră= canapea=
Femeie = şine=
Papagal= broască ţestoasă=
Scrisoare = cârnaţi=
Haine= legume=
Hartă= premiu=
Frigider = desene animate=
A face duş= felicitare=
2.Write the days of the week:

___________________________________________________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________________________
3.Write three more words as:

 Red,___________________________________________________________
 Chips, _________________________________________________________
 Four,__________________________________________________________
 Sunny,_________________________________________________________
 Sea horse,______________________________________________________
 Shorts,_________________________________________________________
 Sister,_________________________________________________________
 Kite,__________________________________________________________
179
 Rubber,________________________________________________________
 Water,_________________________________________________________
4.Translate into Romanian the phrases:

a) Hey, let’s go!=__________________________________________________
b) Meet my family!=_______________________________________________
c) Whose ball is this?=______________________________________________
d) Look what I’ve got!=_____________________________________________
e) What’s the weather like?=__________________________________________
f) Are you having a good time?=_______________________________________
g) Come on , boys!=________________________________________________
h) Let’s get for Chuckles!=___________________________________________
i) Happy birthday!=_________________________________________________
j) What day is it today?=_____________________________________________
5. Choose the right answer:
1. Who is ….? Mary is my sister.

a) he b) she c)it
2. This ………not her pen.
a) are b) is c) does
3. He …………a nice room.
a) has got b) haven’t got c) haves got
4. What’s ………name? I’m David.
a) you b) you’re c) your
5. We ………..in Romania.
a) live b) lives c) are live
6……… ball is this?
a) who b) who’ s c) whose
7. Lulu , …………. . presents are for you!
a) this b ) these c) that
8. Is it a computer ? No, it ………..
a) are not b) is c) isn’t
180
9.What’s ………..the fridge ? It’s an ice-cream cake.
a) under b) at c) in
10. A giraffe has got long……………… .
a)foot ‘s b) feet c) foots
11.Birds …………talk.
a) can’t b)are c) can
12. …………she read books?
a) is b) does c) do
13. My uncle ………a red sport car.
a) drives b) drive c) drive’s
14. Ted ……… anew pair of blue jeans.
a) are wear b) are wearing c) is wearing
15. ………. he ……… tennis every day?
a) is playing b) are playing c) does he play
16. Judy and I ……………. now.
a) dances b) are dancing c) dance
17. Mother ……..sport clothes.
a) love’s b) love c) loves
18. Her friend , Alice ……………chocolate.
a) don’t like b) like c) doesn’t like
19.………you clean your room every week?
a) are b) do c) does
20. She ………..TV on Sundays.
a) watching b)are watching c) watches
181
MY FAMILY
This is my family.
FATHER SISTER BROTHER MOTHER GRANDOMTHER GRANDFATHER
This is my mother. This is my grandmother.
182
This is my grandfather. This is my brother.
This is my car. This is my dog.
183
FINAL TEST
1 Put each verb given into the present simple or continuous, or the past simple or continuous.
0 Ugh, don’t show me that picture! I (hate) hate mice!

1 Where (you go) ______________________ for your holidays last year?
2 At the moment Helen (read) ______________________ a book written by a Brazilian author.
3 I left school around 5.00, (play) ______________________ football for a while, then went home.
4 Mary (listen) ______________________ to the radio when her friend Barbara called.
5 Mary (turn off) ______________________ the radio when her friend Barbara called.
6 In her free time Helen (read) ______________________ a lot.
7 ‘Where (you spend) ______________________ your holidays next year?’ ‘In France.’
8 ‘What (you do) ______________________ when the rain started?’ ‘We went inside.’
9 When they arrived in the park a lot of people (play) ______________________ football.
10 People (become) ______________________ more and more interested in solar energy.
11 ‘Where (you spend) ______________________ your holidays?’ ‘Usually in France.’
12 She (become) ______________________ rich in the fashion industry and retired to Majorca.
13 ‘What (you do) ______________________ when the rain started?’ ‘We were playing tennis.’
14 At the moment I (stay) ______________________ at a friend’s house.
2. Complete the second sentence so that it has a similar meaning to the first sentence.
0 Steve left before my arrival.

When I arrived, Steve had already left .
184
1 This is my first visit to Italy.
I’ve ___________________________________________________________ .
2 Your taxi arrived a moment ago.
Your taxi has ____________________________________________________ .
3 The film started before my arrival.
When I arrived, the film ___________________________________________ .
4 Would you like me to call back later?
Shall ___________________________________________________________.
5 Simone has been learning English for two years.
Simone started ___________________________________________________ .
6 I last went to Spain in 1998.
I haven’t ________________________________________________________ .
7 After the exam we’ll go for a pizza.
When the exam __________________________________________________ .
8 I intend to speak to my boss tomorrow.
I’m ____________________________________________________________ .
3 Put each verb given into the past simple or the present perfect.
0 A: What’s the matter?

B: I (cut) have cut myself.
1 A: What did you do on your holiday?
B: We (go) ______________________ to the disco most nights.
2 A: How is the holiday going?
B: Great! We (go) ______________________ to the disco most nights.
185
3 A: Did you carry on working at the shop after your argument with the manager?
B: No, I (leave) ______________________ .
4 A: Are you still working at the shop?
B: No, I (leave) ______________________ .
5 A: Why are the police here?
B: There (is) ______________________ an accident.
6 A: Why did the metro stop running yesterday evening?
B: There (is) ______________________ an accident.
7 A: How are the unemployment figures this year?
B: They (rise) ______________________ by 2%.
8 A: How were the unemployment figures last year?
B: They (rise) ______________________ by 2%.
4 Underline the correct word or phrase in each sentence.
0 If we’d be/we’re late for class, our teacher will be angry.

1 The teacher told/asked me if I’d finished the test.
2 My mobile phone needs recharging! I wish the battery wasn’t/isn’t flat.
3 Peter must have left/can’t have left the flowers for me. He’s been away.
4 If I won/win the lottery, I’d travel round the world.
5 Your shoes are too small. You could/You’d better take them back immediately.
6 Rita left a message to say that she would join/had joined you in the pub tonight.
7 I think I must left/must have left my bag on the bus.
8 If you’d done/you did more revision, you wouldn’t have failed the exam.
186
9 I said/told to Steve that I’d meet him at the swimming baths later.
10 I was giving/was given the necklace by my aunt.
11 I asked her if she would be/was from Switzerland, and she said no.
12 I haven’t got an umbrella! If it rains, I’d get/I’ll get wet.
13 I didn’t know/wouldn’t have known if you hadn’t told me.
14 We showed round/were shown round the art gallery by our teacher.
187
FISE DE EVALUARE A LECTIILOR
Data: Clasa: a X- a Disciplina: limba englezǎ Subiectul lectiei: „Our town”

Tipul lectiei: reactualizarea cunoştinţelor
Nr. NOTE
evaluare
interdisciplinar).
practic-aplicativ.

188
NOTA SEMNATURA
_______ _____________
PROFESOR-MENTOR
…………………………………………….
189
Data: Clasa: a IX-a Disciplina: Limba englezǎ Subiectul lectiei: „My room”
Tipul lectiei:predare / învǎţare
Nr. NOTE
evaluare
interdisciplinar).
practic-aplicativ.
190
NOTA SEMNATURA
_______ _____________
PROFESOR-MENTOR
…………………………………………….
191
FISA DE EVALUARE A LECTIEI FINALE
Data: Clasa: a IX-a Disciplina: englezǎ Subiectul lectiei:

Tipul lectiei: întocmirea planului simplu de idei
Nr. NOTE
evaluare
interdisciplinar).
practic-aplicativ.

192

NOTA SEMNATURA
_______ _____________
COMISIA
3. PROFESOR-MENTOR
…………………………………………….
4. PROFESOR DIDACTICA SPECIALITATII

…………………………………………..
193
LUCRARE DE ABSOLVIRE A MODULUI DE PREGATIRE A PERSONALULUI DIDACTIC
Proiectul-sinteza consta in elaborarea unei lucrari de sinteza pe o tema, la alegerea candidatului, cu acordul profesorului de specialitate din
domeniul Psihologia educatie, Pedagogiei (Teoria si metodologia curriculumului, Teoria si metodologia instuirii si Teoria si metodologia evaluarii),
domeniul Didacticii aplicate la disciplinele de specialitate, domeniul Practicii padagogice, domeniul activitatilor educative prevazute in curriculum-ul
scolar (inclusive la dispozitia scolii), domeniul Organizarii si managementului unitatilor si proceselor instructiv-educative.
In cadrul proiectului-sinteza, candidatul trebuie sa demonstreze ca a asimilat cunostintele teoretice prevazute de programele de studii, ca este in
masura sa le valorifice la disciplinele de specialitate, pe baza experientei dobandite prin intermediul practicii pedagogice effectuate.
NOTA:
1. Incepand cu anul universitar 2005-2006, tematica va fi stabilita de fiecare cadru didactic coordonator la disciplinele din Planul de invatamant al
D.P.P.D: Psihologia educatiei, Pedagogie, Didactica specialitatii, Practica pedagogica, Sociologia educatiei, Managementul educational,
Informatica asistata de calculator.
2. Bibliografia se va stabili in colaborare cu profesorul coordinator.
194
NOTELE OBTINUTE DE STUDENT LA PRACTICA PEDAGOGICA
STRUCTURI ALE PORTOFOLIULUI Colocviul I Colocviul II

ACTIVITATILE DE PRACTICA OBSERVATORIE (4.1., 4.2.)
ACTIVITATILE DE PROIECTARE (4.3., 4.4., 4.5., 4.6.)
ACTIVITATILE DE PREDARE-INVATARE-EVALUARE in cadrul
lectiilor de proba (4.8.)
MATERIALE DIDACTICE rezultate din activitatea cu elevii – probe de
evaluare, fise de munca independenta s.a.
CARACTERIZAREA PSIHOPEDAGOGICA A ELEVILOR (4.7.)
LECTIA DE PROBA NR. 1 (4.8.1.)
LECTIA DE PROBA NR. 2 (4.8.2.)
LECTIA FINALA (4.8.3.)
MEDIA GENERALA ( in cifre si litere)
Semnatura coordonatorului de practica pedagogica
195

Caietdepracticapedagogica 2

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Caietdepracticapedagogica 2

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

UNIVERSITATEA SPIRU HARET

STUDENT: VǍETUŞ MARINA FLORINA

Lector. univ. dr. ROXANA TUDORICA Lector. univ. dr NADIA FLOREA

Profesor mentor: Rǎdoi Ioana

Directorul unitatii de invatamant pilot( semnatura si stampila):

Coordonatorul practicii pedagogice din Universitatea Spiru Haret:

Directorul Departamentului pentru Pregatirea Personalului Didactic:

1. Obiectivele practicii pedagogice

Practica pedagogica, parte integranta a procesului de invatamant, are urmatoarele obiective:

2. CONTINUTUL SI SECVENTELE PRACTICII PEDAGOGICE

3.1. ORARUL SAPTAMANAL

ORA LUNI MARTI MIERCURI JOI VINERI

PLANIFICAREA LECTIILOR DE PROBA SI A LECTIEI FINALE

Lectia de proba nr. 1 Lectia de proba nr. 2 Lectia finala

Se asigura un climat de ordine şi disciplină necesar desfăşurării în bune

Recunoasterea actiunii Aspecte semnificative privind etapele

Programa şcolară de Limba şi literatura română a fost aprobată prin

1. Dezvoltarea capacităţii de receptare a mesajului oral

OBIECTIVE DE REFERINŢĂ ŞI EXEMPLE DE ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE

1. Dezvoltarea capacităţii de receptare a mesajului oral

2. Practica raţională şi funcţională a limbii: tipuri de comunicare

2.1. Comunicarea orală

. Elemente de construcţie a comunicării

2. Practica raţională şi funcţională a limbii. Comunicarea orală şi comunicarea scrisă

2.1. Comunicarea orală

3. Elemente de construcţie a comunicării

Nr. crt UNITATI DE CONTINUT / CONTINUTURI OBIECTIVE TERMENI CALENDARISTICI

Cuvantul si textul 3 4/ IV-1/ V

Nr. Unitatea de învăţare Obiective de Nr. Săptămâna Observaţii

Opera epică. Schiţa 1.1, 1.2, 1.3, 2.1,

Opera lirică. 1.1, 1.2, 1.3 1.5,

UNITATEA DE INVATARE II:CUVANTUL SI TEXTUL

UNITATEA DE INVATARE III:TIPURI DE TEXTE

UNITATEA DE INVATARE IV:NARATIUNEA

Verbul:actualizare -să sesizeze -exercitii de identificare a verbelor si de Activitate Observare

UNITATEA DE INVATARE V: AUTOR, NARATOR, PERSONAJ

Dativul să sesizeze -analiza morfo-sintactica a unor sb Activitate frontala Tema in clasa 1h

UNIATEA DE INVATARE VII:DESCRIEREA

Explorarea textului 1 - să identifice secvenţele -exerciţii de identificare a Textul suport Observare 1h

Evaluare Activitate Proba scrisa 1h

UNITATEA DE INVATARE VIII:PORTRETUL

Interjectia -sa identifice diferitele -exercitii de identificare a Activitate Observare 1h

Caracterizarea personajului -sa identifice mijloacele de -exercitii de identificare a Activitate Observare 1h

Evaluare Activitate Proba 1h

UNITATEA DE INVATARE IX:BASMUL

Predicatul 1 -să sesizeze corectitudinea -exercitii de identificare a predicatelor Activitati in Observare 1h

Evaluare Activitate Proba scrisa 1h

UNITATEA DE INVATARE X:LEGENDA

5 Subiectul 1 să sesizeze corectitudinea -exerctii de identificare a subiestului Activitate Observare 1h

6 Subiectul 2 -să sesizeze corectitudinea -exercitii de identificare a subiectului Activitate Observare 1h

7 Subiectul 3 -să sesizeze corectitudinea -exercitii de identificare a subiectului Activitate Observare 1h

UNITATEA DE UNVATARE XII:SNOAVA

Complementul 2 -să sesizeze -exerctii de identificare a difertelor tipuri Activitate Observare 1h

Conjunctia -să sesizeze -exercitii de identificare a conjunctiilor Activitate Observare 1h

DETALIERI DE CONŢINUT O.R. ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE RESURSE TIMP

Dialogul 1.6 Ex. de lectură pe roluri Activ. frontală 1 oră

II. NARAŢIUNEA. OR: 1.4,1.7,2.2,2.3,2.5,3.1,3.2,3.4,4.1,4.2,4.3.

Adjectivul 3.4 Ex. de identificare a adjectivului Activ. individuală 1 oră

IX. FABULA.OR: 1.1;1.6;1.7;3.2;3.4;4.1

Verbul Timpul Persoana Numărul

Precizaţi funcţia sintactică a verbelor identificate.

Persoana I Persoana a II-a singular Persoana a III-a plural

„Dimineaţă m-am sculat