FARINGELE

Faringele-rep al doilea seg al sis digestiv fiind un conduct musculo-membranos cu

directie verticala situat posterior foselor nazale si cav orela, ant coloanei vertebrale .
dedesubtul bazei craniului si continundu-se inf cu laringele fata de care este situat
post iar pe alta parte se cont cu esofagul. Conductul mixt din pcct de vedere fiziologic
permite trecerea succesiva dar niciodata concomitenta a bolului alimnetar din cav
bucala in esofag si a aerului respirator dinpre fosele nazale spre laringe in inspir si
invers in espir. Calea aeriana si cea digestiva se intalnesc in aceasta portiune a
faringelui care coresp cav orale si cum esofagul este plasat post conductului laringo-
traheal cele 2 cai digestiva si respiratorie se incruciseaza in x in plan anteor-post
calea digestiva trecand post celei aeriene. Faringele ocupa 2 reg anatomice bine
distincte, craniala si cervicala. Cea cervicala mai accesibila situatia sa fiind
superficiala.

Limite: se intine de la baza craniului pana la a 6-7 vert cerv in timpul deglutitei
scurtandu-se extremitatea sa inf urcand pana la nivelul celei de a 5a vert cerv.

Diviziune: prez 3 segmente, o portiune superioara sau nazala de la baza craniului

pana la valul palatin o portiune mijlocie orofaringele intre valul palatin si un plan care
trece prin osul hioid, portiune sup laringo-faringelui in continuare precedentei pana la
extremitatea sup a esofagului. Are lungime de 13-14 cm rep de seg 4-4 5-6.

In ansablu sau are form unui ulcior relative stramt in partea sup, se largeste in toate
directiile in portiunea mij pt a se ingusta din nou la niveul extremitatii inf.

Structura: facand abstractie de patura celuloasa care il incinjoara si care nu`I

apartine faringele are o strctura complexa prezentand 1 schelet fibros rep de
aponevroza intra-faringiana o patura musculara la ext aponevrozei si o patura care
acopera ap la int. aponevroza intra-faringiana are forma unui jghiab cu conv ant si
prez pe linia mediana post un rateu dat de intersectiile insertiilor musc ale
constrictorilor faringieni. Aponev se intinde fara intrerupere intre cele 2 extremitati ale
faringelui fiind mai rezistenta in portiunea sup si mij. Ea prez 2 extremitati sup si inf ,
2 marg antero-lat si 2 suprafete: extrerioara respective interioara.

Extremitatea sup: este fixate la baza craniului fiind inseara in portiunea mij pe
tuberculul faringian si pe procesul basilar al occipitalului. La acest nivel este intarita
de lig median post al faringelui sau lig occipito-atloido faringian a lui toma ionescu.

Lateral: aponevr se insera la nivelul extremitatii sale sup dinapoi inainte pe fata inf a
stancii temp in partea antero-mediana al orificiului canalului carotidian pana la vf
stancii pe septul fib care acopera foramen lacerum si in partea post-lat a bazei
procesului pterigoidian unde este intarita de lig petro-salvingo faringian a lui ESCAT.
Extremitatea inf : se subitie din ce in ce mai mult si se cultiva cu tunica mij celuloasa
a esofagului. La nivelul marg sale ant aponev se insera mergand de sus in jos astfel;
pe marg post a aripii interne a porcesului pterigoidian, pe ligamentul pterigo-
mandibular, pe linia miohioidiana, pe lig stilo-hioidian, pe coarnele mici si mari ale
hioidului, pe marg post a cartilajului tiroid, pe ligamentul tirohioidian lat sip e partea
post a cricoidului. Ponevroza este form din fibre colagene dispuse in toate directiile
care ii asigura o rezistenta deosebita dar si din fibre elastice.

-Patura musculara a faringeului rep tunica externa si este alc din 6 perechi de m
striati dintre acestia 3 perechi sunt m intrinseci( o la nivelul faringelui se termina) si
care au rolul de a ingusta faringele numiti m constrictor ai faringelui, sup mij si inf, 3
perechi m extrinseci si prin contractia lor scurteaza faringele fiind numiti m ridicatori
ai faringelui fiind rep prin faring-stafilin, stilo-faringian si petro-faringian.

M constrictori: se acopera unul pe celalalt invers ca solzii pestelui. Constrictorul sup:

are o forma patrulatera si ocupa 1/3sup a faringelui.prin extremitatea antero-lat se
insera prin 3 fascicule:

1. Fascicul pterigoidian (pasterigofaringee) care se ins pe jum inf a marg post a

arapii interne a procesului pterigoidian sip e crosetul pterigoidian

2. Fasciulul pterigomandibular: se instera pe bandeleta cu acelasi nume pe care se

ins si m buccinators de unde si numele de aponevroza buccinato-faringiana care I se
da acestui bandelet.

3. Fasciculul mandibular: se insera in partea post a marg alveolare a mandibulei.

-De la aceste insertii fib constrictorului sup se indreapta post si se prind prin cealalta
extremitate pe linia mediana post a aponevrozei intra-faringiene incrucisandu`se
intr`un rafeu o chinga musculara cu cele 2 partea opusa.

-Marg sup a m este oblica de sus in joss i dinapoi inainte astfel ca ea urca pana la
baza craniului numai in partea post de unde se indreapta antero-lat indepartandu`se
din ce in ce mai mult de baza craniului si lasand sescoperita aponev intrafaringiana.

-Marg inf este acoperita de constrictorul mijlociu: m care are form triunghiulara si care
prez un fascicul care se insera pe coanele mici, condrofaringian si un alt fascicul care
s ins pe coarnele mari ale hioidului. De la nivelul celor 2 insertii fib musculare se
indreapta post cele sup sunt oblic ascendente si acopera partea inf a constrictorului
sup, mij sunt transversal participand la form rafeului medial iar cele inf oblic
descendente si vor fi acoperite de constrictorul inf.

Constrictorul inf are forma trapezoidiala avand urma fascicule:

1. Tiroidia se insera pe linia oblica a cartilajului tiroid si dorsal pee a.

2. Cricotiroidian –se ins pe arcada cu acelasi numel.
3. Crricofaringee-pe marg inf a arcului sip e cetei cricoide.
De la aceste inser fib constrictorului inf se indreapta post spre rafeul median ,
cele craniale acoperind constrictorul mij iar cele inf continundu`se cu fib
longitudinale ale esofagului form m faring-esofagian a lui Gillette.

Marg inf a constrictorului inf form pensa cricofaringiana a lui chevalier-jackson pe

sub care patrunde de jos in sus n recurent.

La nivelul marg inf pe linia mediana intre fasciculule constrictorului inf si esofag se
afla o zona triunghiulara, musculara numita triunghiul slab faring-esofagian care
este punctual de plecare a diverticulilor faring-esofagieni.

Cele 3 perechi de m constrictor captunsind fata post si ftele lat ale faringelui form
o chinga care priveste cu concave ant si atunci cand ei se contracta micsoreaza
diametru antero-post al faringelui acoperind peretele post de cel ant si in felul
acesta bolul alimentar propulsat spre esofag.

Constrictorii mij si inf avand si fibre oblice prin contractia lor participa si la
sculptarea faringelui.

-M ridicatori: sunt m extrinseci, lungi si subtiri cu o directive oblica sau aproape

vertical din care cauza atunci knd se contracta prin scurtare ridica extremitatea inf
a faringelui.

Terminal coboara in grosimea pilierului post al valului palatin pt a se prinde pe

marg sup a cartilajului tiroid prin fascilul anterior sip e aponevroza faringiana prin
fasciculul post.

-Stilofaringian: de pe stiloida temporalului se term prin fasciculele amigdalia,

faringia care merge la aponevroza intra-faringiana dand si fasciucule epiglotic,
tiroidian si cricoidian

Intre fasc stilofaring trec ramurile n 9

-M petro-faringian: nu este nominalizat de nomenclatura anatomica si se insera

pe fata inf a stancii temp de la orificiu carotidian la vf stancii. Pantrunde printer
primii 2 constrictorii ai faringelui si se term pe aponevroza faringelui. M faringelui
sunt acoperiti la exterior de catre aponevroza perifaringiana a carei ins ant se
confunda cu ins musculare si se prelungeste ant spre elemente cav orale de unde
si numele de aponevroza orofaringiana care I se da. In partea sup aponevroza
perifaringiana trece deasupra constrctorilor si se insera impreuna cu aponevroza
intra-faringiana pe baza craniului constituind asa numita aponevroza a lui
Chaussier-Cruveiller.

Conrfiguratia interna a faringelui- sup interioara a faringeului captusita de

mucoasa faringiana form din epiteliu. Epitelui faringian cilindric ciliat in
vecinatatea coanelor nazale si a orificiului sup al laringeului si de tip digestiv in
restul
Corionul este – bogat in formatiuni limfoide vase de sgange.

Formatiunile limfoide- dau nastere org special numite amigdale.

Interiorul faringelui- este imaprtit in 3 etaje: sup( rinofaringele) mij( orofaringele) si

inf laringo-faringele.

Rinofaringele-nazofaringe(epifaringe)-form cubica cu 6 spereti si se intinde de la

baza craniului pana la valul palatin. Paeretele sup este curb, concave inf si
coresp procesului bazilar al occip si corpului sfenoidului. Poate prez 3 feluri de
bolta: adanca, mij si proape plana. In partea ant se cont cu plafonul foselor nazale
de care este seuparat prin repliurile nazale care se intend de la partea post a
septului nazal la orificul Trompei lui Eustachius. Acest perete captusit de o
mucoasa care adera puternic la os. In mucoasaca se gasesc numerosi folicului
limfatici care form amigdala faringiana a lui Lushcka care impreuna cu amigdala
tubara si amigdala palatine face parte si linguala , face parte din marele cerc
limfatic a lui Waldayer.

Amigdala faringiana-situata in portiunea boltii faringiene intre cele 2 orfici boltii

tubare. Are form aprox dreptunghiulara cam 15/20 mm cu sup neregulata
asemanatoare amigdalei palatine si pe linia med se obs in sant antero-post mai
profund in partea lui post unde se termi intr`o drepsiune mica numita bursa
faringiana a lui lushcka care se term la mij distante dintre arcul ant al atlasului si
coanele nazale. De fiecare parte a acesui sant se gaseste un nr variabil de pliuri
curba radiale. Amigdala faringinana apare din per fetala dupa care se dezvolta
treptat atingand max de dezv la 12-14 ani pt ca ulterior ca involueze. Anterior
amigdalie faringiene si indaratul ciocului vomerului se afla in hipofiza faringiana a
lui erdheim un corp epithelial mic de la care pleaca la embrion canalul hipofizo-
faringian a lui landzert.

Peretele inf: este rep de fata sup a valului palatin pana la marg sa postero-inf.
Acest perete este prez in timpul deglutitei cand se opune trecereii bolului
alimentar in nazofaringe prin instmul nazo-faringian. Aceasta comunicare
nemaifacandu`se in cazul paraliziei valului palatin si alimentele lichide si
semisolide din cav bucala pot reflua prin fosele nazale.

Peretele post: corespunde coloanei vertrebale mai précis de sus in jos port inf a
suprafetei baz a occip meb occipito-afloidiene , arcului post al atlasului si partii
sup a axisului. Peretele ant coresp coanelor nazale.

Peretii laterali-prez in partea loc ant imediat indaratul foselor nazale orificiu
faringian al trompei lui eustachius iar posterior foseta lui rosenmuller. Orificiul
tubar form triunghiulara cu vf in sus si baza in jos delimitat ant de repliu salpingo-
palatin iar post de repliu salping-faringian. Orificiul situate la 1 cm deasupra val
palatin si 1 cm inapoia cornetului inf. La nivelul acestor orificii tubare formatiiunile
limfoide form amigdale tubare ale lui Gherlach.
Inapoia orificului tubar se gaseste foseta rosenmuller-al carui fund coresp
elementelor restorstilene care ies prin gaura rupta post si in special carotida
interna. Acest raport explica posibilitatea accidentelor in caz de executare
manevrei de instilatie.

Orofaringele-o form cubica cu 6 pereti: peretele sup coresp fetei inf a valului
palatin, cel inf comunica liber cu laringo-faringele, cel post coresp partii inf a
axisului si celei de a treia vert cerv.mucoasa de la acest nivel f neregulata din
cazuza gl submucoase abundente care dau aspectul mamelonat. Peretele ant
coresp orificiului buco-faringian , istm al gatlejului delimitat sup de lueta si valul
palatinm kat de pilerii ant a valui palatin su m palate-glos iar inf baza limbii.
Peretii laterali prez in partea ant lojele amigdaliene care contin amigdalele
palatine sic ate un sant larg care conduce alimentele cin cav orala spre partea inf
a faringelui, rigole alimentare delimitate media de baza limbii, iar lateral de pilierul
ant, fata lat aamigdalei, pilerul post si peretele lat al faringelui.

Laring-faringele: se intinde intre planul transversal dus prin hioid pana la un plan
transversal dus marg inf a cricoidului. Form de palnie cu extremitatea in jos.
Peretele ant form de orificiul post al faringelui si, pe linia med gasim un relief
numit rimula sub care se gaseste proeminenta det de placa cricoidului , de
aritenoide, de m crociaritenoidieni post si m interiariteroidian. De o parte si de
alta a acestui relief sunt 2 santuri numite sinusuri piriforme pein care se scurg
alimente lichide si semisolide. Aceste sinusuri sunt intrerupte de catre un pliu de
mucoasa oblic det de n recurrent. Peretele post al laringo-faring coresp corpilor
vert cerv 4,5,6 pe care se gasesc m prevertebrali.

Extremitatea inf a faringelui –dispusa la marg inf a cricoidului la 15 cm de

arcadele dentare. Are o circumferinta de 10-12 mm putand opri la acest nivel
corpii straini patrunsi in faringe constrictive favorizata si de fib constrictorilor inf
care se pot strange pe crocoid form un sphincter. Limita dintre faringie si esofag
este data de un repliu circular pe mucoasa ce form gura esofagului a lui killian.

Ensofaringele- sup exterioara a faringelui acoperita post sip e partile lat de o

patura celuloasa care il uneste si in separa de org invecinate. Este patura
celuloasa a faringelui pe care cruve o asemeana cu patura celuloasa a m.
peretele ant lipseste, coresp cav orale si laringelui. Prez o fata post si 2 fete lat.

1. Fata post coresp coloanei vert cervicale cu m prevetebrali si fascia

prevertebrala. Corepsunde primelor 6-7 vert cerv. Se delimiteaza un spatiu
retrofaringian care se continua inapoia esofagului un spatiu retroesofagian
pana in mediastunul post form astfel un spatiu retrofaringo-esofasgian. In
acesta intr`o patura de tesut conj lax care favorizeaza alunecare faringelui si
esofagului se gaseste o zona limfatica rep de 2 nodului limfatici retrofaringieni
situati in partea sup a spatiului si in care dreneaza limfaticele sup ale
faringelui. Acesti nodului retrofaringieni pot fi sediul adenoflegnoanelor care
uneori necesitata intern chirp t evaculare adenoflegmoanelor. In partile lat
 acest spatiu retrofaringian inchis de 2 septuri sagitale ale lui CHARPY si acest
spatiu se explireaza pe cale endofaringiana.

Peretii laterali-impartiti de un plan orizontal in 2 portiuni: cefalica si cervicala.

Peretii lat in port cefalica vin in raport cu spatiu mandibulo-vertebro faringian sau
spatiu latero-faringian sup care are o form prismatic triunghiulara prez 3 pereti:

Medial-rep de peretele lat al faringelui

Lat de ram laterala cu pterigoidianul medial

Post de mastioida cu scm panatecele post al digastricului si coloana vertebrala.

Acest spatiu mandibuloverebrofaringian impartit de diafragmul stilian intr`un etaj

glandular ocupat de gl parotida si un etaj subgandular care la randul sau este
impartit de aripioara faringiana a lui Toma Ionescu ce se intinde de la unghiul post
la faringelui la stilodia si m stilofaringian in 2 loje:

1. Prestiliana ( spatial subgandular ant)

2. Restrostilian

Spatial sprestilian- cup medial intre faringe , ptergoidian medial lat, baza craniului
sup si diagramul stilian inf.

In acest spatiu se afla intr`o atmosfera artera carotida externa care trece prin
spatial dintre stilofaringian si stiloglos pt a intra in loja parotidiana , se gaseste m
pterigoidian medial si lat, m tensor al valului palatin, nervul mandibular cu ram sal
si art maxilara.

In partea medial in spatiu prestilian vine in raport cu amigdala palatine si patio

supraamigdalina.

N glosofaringian-initial este in spatiu restrostilian trecere prin stilo0faringian

ajungand in spatiu prestilian.

Loja restrostiliana-limitata ant de aripioara faringiana si diafragmul stilian.

Post de aponevroza prevertebrala

Medial de faringe

Lateral de mastoid cu scm.

In loja restrostilian se gasesc urm elemente vasculo nerv: manunchiul vasculo-

nervos al gatului, glosofaringian, accesor, hipoglosm ggl cerv sup, n laringeu,
nervul cardiac sup care se desprinde din polul sup al ggl simpatico si chiar din
carotida externa, art occipitala.

Portiunea cervicala a faringelui; impartita de un plan orizontal in 2 segmente:

1. Sup-peretii lat a faringelui vin in raport cu manunchiul lat
2. Seg sup care are raporturi cu carotida interna si carotida externa
3. O parte din ramurile acesteia , vena jug interna si triunchiul venos tiro-
longo- facial nervii 10-12 cu limfaticele.

Aportul faringelui cervical se face pe cale anterioara fie pe cale transhioidiana

prin sectiunea hioidului, procedeu VALOIS sau prin resectia toata a hioidului
procedeul latarje.

Faringele cephalic-abordat chirurgical numai prin sacrificarea planurilor de

acoperire si ramura mandibulara.

Vascularizatia faringelui-vasc arterial prov din arterele faringiana , ascendeta,

toridiana superioara. Venele form un plex venos submucosm superficial care
se term in mai multe vene care se deschide separat.

Limfaticele-sunt foarte numeroase si 3 grupe de limfatice:post care aduna

limfa si o dreneaza, limfatice lat care maj vin de la amgidalele paltine si
dreneaza in noduluii cerv profunzi, si anterioare.

Limfa-provine dintr`o retea musculara si submucoasa

Inervatia- exista un plex faringian la form caruia part nervii 9 , 10 si simpaticul

cervical , inervatia senzitiva asigurata de nervul 10 si accesor de nervul 9
intr`o zona limitata.. fen vasculare si secretorii sunt asigurate de ggl simpatico
sup. M faringelui cu exceptia m stilofaringian, faring stafindin si partea ant a
constrictorului sup al faringelui care primesc inerv din n glosofaringian, restul
m prin inv din nervul vag.

LARINGELE- indeplineste o dubla functie res psi fonatorie. Org median si

symmetric, ocupa patrea ant si mij a gatului, superficial si ushor palpar.
Scheletopic coresp vert c4, c5 si c6. Limita sup un pla oriz dus prin mars sup a
cart tiroid care trece post prin partea inf a celei de a 4a vert cerv iar limita inf in
plan dus prin marg inf a cart crocoid care post trece prin partea inf a celei de a
a vert cerv.

Organotopic situate sub hioid si sub baza limbii deassupra traheei cu care se
continua, ianintea faringelui si post lobilor gk tiroide. Mentinut in pozitie de
continuitatea sa cu trahea si faringele si prin leg musculare si ligamentare cu
hioidul sternul si procesul stilodian. Prez mobilitate in sens vertical in declutitie
in cantat, vb in sens antero-post in deglutite si lat prin miscari imprimate. El se
rigida in timpul fiecarui deglutitii sau cand individual emite sunete inalte si
coboara knd ind emite sunete joase, coboara in inspire si urca in expir.
Dimensiunile-variza cu varsta, sexul dar si de la indiv de la indv.

Laringele este de dimesiuni reduse la indv care au vocee reduse.

Inraport cu varsta mic la nou-nascu, creste rapid pana la 3-4, in raport cu

varsta pana la 12-14 ani.

Cresterea pob se inseteste de modif ale voceei ajungand la complete

dezvoltare in jurul varst de 23-25.

In raportul cu sexul la fem mai mic decat la barbat

Structural-form din cart laringelui care fom scheletul , un sist de ligament si

membrane, m intrinseci si extrinseci rep elem activ, mucoasa laringiana cu
formatiunile glandulare, vasele si nervii

Cartilajele laringelui-prez o cartilaginoasa form din 11 cartilaje dintre

care 3 mediane, nepereche restuu fiind pereche.

Cele nepereche rep prin epiglota, cart tiroid si cricoid. Cele perechi : 4 perechi
sunt

1. Aritenoide
2. Corniculate ale lui santorini
3. Cuneiforme
4. Senanoide anterioare
Se mai pot int 3 cartilaje 1 nepereche si median si nepereche sesamoide
post.
-cartilajul cricoid cel mai ins situate avand o parte ant pecetea, si o parte
post placa.
Cartilajul tiroid-form din 2 lame patrulatere dreapta si stanga unite ant pe
linia mediana care form o proeminenta vertical mai vizibila in seg sup, sau
tubercului tiroidian. Cele 2 lame form un unghi diedru deschis post. Prez 2
coarne mari si 2 mici care prelungesc marg post sup si inf. Coarnele mici
se articuleaza cu cricoidul iar coarnele mari dau insertie memb si lig
tirohiodiene.
Cartilajul epiglotic cu form unei rachete de tenis si acopera orificiul sup al
laringelui.
Cartilajele aritenoide-form de piramida triunghiulara si fetele lor interne
mediale delimiteaza cav glotica. Din unghiurile anterior si postero-lat
pleaca 2 prelungiri; ant apofiza vocala si postero-lat apofiza musculara.

Mujloacele de unire- cartilajele laringelui sunt unite prin lig sau memb form
articulatii si lig intrinseci ale laringelui. Laringele elgat de org vecine prin
memb si lig extrinseci ale laringelui.
Articulatiile
Art cricoaritenoidiana- se excuta micari de inclinare, de rotatie medial si lat
ale artenoidului pe cricoid.
Art aricorniculata-anfiatroza

Lig si memb intrinseci-

Lig crococorniculat( juga)
Memb cricotiroidiana care este intarita pe linia mediana de lig cricotiroidian
mij iar lat de lig cricotiroidiene lat.
Lig tiroepoglot
Lig aritenoepiglotice
Memb fibroelastica a laringelui- o lama fibroelasitca care dubleaza
mucoasa laringiana pe toata intinderea sa situate intre scheletul
cartilaginossi mucnos. Ea confera laringelui prop rezonatorii dat structurii
sale fibroelasitce si formei sale , ca si laringele form a 2 palnii orientate cu
vf lor spre glota si astfel in fonatie coloana de aer expirata este concentrate
pe corzile vocale. Acessta memb elastic a laringelui este consid ca avand
intariri ligamentare rep prin lig tiroaritenoidiene sup si inf ( vestibular si
vocal).
Lig si memb extrinseci- memb tirohioidiana- care si ea prez o intarri
mediana si intrariri laterale rep prin lig tirohioidian median si lat.
Aceasta memb perforate de pcv laringian
Memb cricotraheala-intarita de lig cricotraheal med a lui luschka.
Memb hioepiglotai-lig glosoepiglotice si lig faring epiglotice.

M laringelui- intrinseci se impart in:

1. Tensori ai corzilor vocale: cricotiroidian, dilatatori ai
glote( cricoartenoidianul post) m cerato cricoidian.
2. Contrictori: crocoaritenoidianul lat, inerartenoidianul, tiroariteroidianul
tiroepigloticul, si ariepiglotic

M cricotiroidian: 2 feluri de fibre: oblice si fib drpte. Se intinde intre fata ant
a cricoidului. Fibrele drepte vertical. El este tensor prin vascularea antero-
post a tiroidului care se face in jurul unui ax ce trece prin art cricotiroidiana.
Este singurul m inervat de n laringeu.

M cricoaritenoidian psot- de la fata post a pecetei cricoidului la apofiza

musc a aritenoidului. Prin contractia lor trag inauntru apofizele musculare
departand corzile vocale.

Crocoaritenoidianul lat-la apofiza musc la aritenoidului. Constrictor la glutei

prin rotatia intern ace o imprima aritenoidului.

M tiroaritenoidian- se insera pe 1/3 inf a unghiului al cart tiroid si se

indreapta post prez 2 fascicule: o patura externa form cu 3 fasciule rezp
prin fasciculul tiroaritenoidian care se term pe marg sup a artienoidului, al
 doilea tiromembranos care se term pe refliul ariteno-epiglotic si este socotit
m independent iar al 3lea la marg ant a cart epiglotic fasc tiroepiglotic
socotit de asemenea m independent. Patura interna se term pe fata
antero-lat a apofizei vocale a m fiind un m gross i fiind considerat m
independat, vocal.

M aritenoidian- este singurul m nepereche care are fib transversal si

oblice , o parte chiar separate m care se insera pe fetele post a celor 2
cartilaje.

M exstrinseci-form planul muscular al reg infrahioidiene. Sunt repz prin sterntiroidian

de pe manubruiul sternal si cartilajul costal, faringostafilin, tirohioidian continua spre
hioid, stilofaringian si m constrictor inf al faringelui. Sunt autori care adauga la m
extrinseci si un m al limbii, longitudinal sup care are si fb care vin de pe epiglota.