Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
2
- Inteligenţa generală creşte dacă se dezvoltă inteligenţa emoţională;
- Succesul la grădiniţă, în familie şi societate depinde în mică măsură de IQ
(20%), dar în mare măsură de EQ (80%). Cu alte cuvinte, ne descurcăm în viaţă mai
bine prin controlul emoţiilor decât prin deţinerea de cunoştinţe;
- comportamentul echilibrat ne ajută să fim creativi, lucru foarte important
atunci când suntem angajaţi în muncă;
- Controlul emoţiilor rezolvă orice problemă oricât de dificilă ar fi ea;
7. Preşcolarii vor fi educaţi să-şi descopere cele 7 tipuri de inteligenţă
emoţională:
- Inteligenţa spaţială - capacitatea de a vedea structuri şi forme cu precizie; cei
care posedă acest tip de inteligenţă se exprimă foarte uşor prin desene, fotografii sau
sculpturi;
- Inteligenţa chinestezică – capacitatea de a utiliza corpul cu precizie,
coordonând mişcările foarte bine şi, în acelaşi timp, putând să înţeleagă rapid toate
nuanţele unei mişcări;
- Inteligenţa muzicală – capacitatea de a identifica stilul unui compozitor şi de
a recunoaşte diverse partituri muzicale;
- Inteligenţa lingvistică – capacitatea de a învăţa foarte uşor o limbă străină
sau de a dezvolta un vocabular foarte bogat;
- Inteligenţa logico-matematică – capacitatea de a rezolva cu uşurinţă
probleme şi de a te simţi foarte confortabil atunci când se lucrează cu numere; aceasta
este cea care determină obţinerea unor scoruri foarte mari la testele care măsoară
coeficientul de inteligenţă tradiţional;
- Inteligenţa interpersonală şi cea intrapersonală – capacităţile care te ajută să
înţelegi sentimentele celor din jur şi, respectiv, să îţi înţelegi propriile sentimente;
acestea sunt responsabile în bună măsură pentru cele 80 de procente ale succesului
organizaţional şi de grup;
8. Preşcolarii vor fi educaţi să aibă relaţii mai bune cu cei din jur, acest fapt va
dezvolta latura cea mai importantă de creativitate ridicată, deoarece capacitatea mai
bună de a se motiva şi a-i motiva pe cei din jur să comunice va descoperi că actul
creator este o formă sofisticată de comunicare;
9. Preşcolarul trebuie educat să observe cum modalitatea prin care realizează
dozarea propriilor emoţii este o acţiune care are un rol determinant în modul în care
este perceput de ceilalţi. Preşcolarii vor fi convinşi că persoanele care au un
comportament echilibrat ştiu în general să-şi direcţioneze foarte bine acţiunile în
viaţă prin faptul că–şi prioritizează şi îşi fixează obiective realiste iar, în plus, au
capacitatea de a apela la raţional atunci când sunt puşi să ia decizii - mai exact
apelează la autocontrol;
10. Preşcolarii vor fi educaţi să ajute pe cei din jur să-şi dezvolte inteligenţa
emoţională, prin a coopera cu aceştia în sensul de a le semnala fapte pe care aceştia nu
le recunosc drept dezechilibre emoţionale, comportamente extreme de
interiorizare/exteriorizare a emoţiilor dar şi sprijin moral în momentele dificile ale
vieţii;
BIBLIOGRAFIE
3
1. Alexandru Julieta, ş.a., Cunoaşterea copilului preşcolar, Editura Revista de
pedagogie, Bucureşti, 1992
2. Bunescu Vasile, Obiective socio-afective în educaţia copilului preşcolar,
articol în sinteza Cunoaşterea copilului preşcolar, Editura Revista de Pedagogie,
Bucureşti, 1992
3. Jinga I. şi Istrate E., Manual de pedagogie, Editura All, Bucureşti, 2006
4. Lazăr Cornel, Tehnici de comunicare – curs – Braşov, 2007
5. Mitrofan Iolanda, Terapia comunicării în familie, Revista învăţământului
preşcolar, nr. 1-2/1998
6. Verza Emil Florin, Afectivitate şi comunicare emoţională la copiii în
dificultate, Ed. Fundaţiei Humanitas, Bucureşti, 2004