PSIHANALIZA

COPIILOR-MELANIE
KLEIN
CAZUL ERNA
Student:Vuza Alexandra,
an II, gr. II
Melanie Klein (1882–1960) a dat nastere
unuia dintre marile curente ale
psihanalizei. A transformat in intregime
doctrina freudiana clasica si a creat
psihanaliza copilului.
 Daca Freud a descoperit copilul din
adult, se poate spune ca Melanie
Klein a descoperit sugarul din copil si
adult, ajungand la concluzia ca, inca
de la inceputul vietii sale, acesta
stabileste relatii intense cu ceilalti,
atat in realitate, cat si in fantasma.
• Ea considera ca bebelusul are de la
inceput o viata psihica bogata, plina
de fantasme, in interactiune
permanenta cu realitatea externa.
• In urma analizei unor copii nevrotici,
Melanie Klein a ajuns la concluzia ca,
acestia nu tolereaza prea bine
realitatea, fiindca nu pot filtra
frustrarile. Ei se apara de realitate
negand-o.
• Analiza de joc obtine:
Analiza situatiei de transfer si a
efectelor refularii si a rezistentelor
Indepartarea amneziei infantile si a
efectelor refularii
Scoaterea la lumina a scenei originare
 CAZUL ERNA-nevroza obsesionala a unei
fetite de 6 ani
Avea mai multe simptome grave:
*Suferea de insomnie cauzata in parte de anxietate (mai
ales frica de talhari si hoti) si in parte de activitati
obsesionale
*Statea intinsa pe burtica si isi lovea capul de perna , se
legana stand in sezut sau intinsa pe spate, isi sugea
degetul –fapt despre care, fetita insasi spunea ca
“este cel mai mare defect al meu “- si se masturba
excesiv si compulsiv;
Toate aceste activitati care nu o lasau sa doarma
noaptea se manifestau chiar si in timpul zilei (la
gradinita de exemplu);
*Suferea de depresii grave, pe care le descria spunand:
“E ceva legat de viata care mie nu- mi place”
• Erna exprima o indelungata si
puternica rivalitate cu mama sa.
• Prezenta impulsuri sadice si
canibalice
• Admiratie dar si invidie totodata
resimtita de fetita pentru mama sa.
• Sentiment de vinovatie fata de mama sa.
 De ce isi dorea Erna un frate
si/sau o sora?

• Ei insemnau pentru Erna un copil al ei. Dar simtea totdodata un

sentiment de vinovatie mare pentru ca stia ca asta insemna sa ii fi
furat din burta mamei.
• Existenta lor ar fi linistit-o pentru ca atacurile la care recurgea in
fantasme la adresa copiilor care se aflau in pantecele mamei, nu i-
au produs nici ei , nici mamei, nici copilului vreo vatamare
• Fratii si surorile i-ar fi oferit gratificarea sexuala pe care i-o
refuzasera tatal si mama sa
• Erna avea fantasma potrivit careia ea s-ar fi unit cu fratii ei
impotriva parintilor , ca sa o omoare pe mama si sa captureze
penisul tatei. Fratii si surorile i-ar fi fost aliati in aceasta lupta.
 La 1 an: aparitia nevrozei
La 2-3 ani: cresterea Ernei
devenise o problema de
nerezolvat
La 6 ani: nevroza era deja
cronica
575 de ore de terapie in 2
ani si jumatate
 Cauzele principale ale nevrozei fetitei
descoperite de Melanie Klein:

• Erna n-a reusit sa depasesca intarcarea

• Cand avea 6 luni-9 luni , mama sa observase
placerea evidenta a fetitei resimtita de aceasta
cand era spalata in zona genitala .
• La varsta de 2 ani si jumatate , fetita a fost
nevoita un timp sa doarma in pat cu parintii pentru
ca erau in vacanta. Ea a asistat la contactul sexual
al lor . Acest lucru a dat nevrozei forta maxima. A
dus la frustrare, la invidie fata de parinti si i-au
complicat fantasmele deja existente. I-au marit
si sadismul.
Rezultatele sedintelor cu Melanie Klein:

• Inhibitia fetitei pentru invatare se diminuase

considerabil
• Relatia cu parintii ei s -a imbunatatit
• Fetita reusea in sfarsit sa doarma noaptea
• Anxietatea , depresia si furia au disparut complet
• Fantasmele ei incetasera ca si masturbarea de
altfel
• La sfarsitul terapiei, Erna avea o fire mai
copilaroasa
 Cum s- a ajuns la rezultate?
• Principalele lucruri pe care Melanie Klein pune accent in tratarea
Ernei sunt:
• Axarea extinctiva a analizei fetitei pe chestiuni sexuale si
liberatatea care i-a fost acordata in privinta fantasmelor si a
jocurilor care au determinat o reducere si nu o amplificare a
excitatiei sexuale;
• Aducerea in constient a indoielilor si criticilor pe care Erna le
nutreste inconstient cu privire la parinti si la viata sexuala a
acestora.
• Convingerea Ernei inca de la inceput ca nu are voie sa o atace pe
analista. Dar a avut libertatea sa strice jucariile, sa se joace , sa se
bata cu pernele, sa bata cu piciorul in podea, sa darame scaunelele,
sa stropeasca cu apa, sa mazgaleasca si sa taie foile etc . Astfel
era lasata sa isi desfasoare furia si incetul cu incetul se elibera de
aceasta.
• Melanie Klein subliniaza faptul ca analistul trebuie sa se
straduiasca sa manifeste cat mai putine emotii in fata rabufnirilor
afective ale fetitei.