CRONICELE MOLDOVENESCI

INAINTE DE URECHIA
 YECHILE

CRONICE MOLDOVENESCI
PANA LA URECHIA

TEXTE SLAVE
CD'

STUDIU, TRADUCERI SI NOTE

DE

LOAN BOGDAN

CU DOUE FACSIMILE

BUCURES GI
LITO-TIPOGRAFIA CAROL GOBL
16, STRADA DOAMNRI, 16
1891
 omniionl

B. etriceicu -j Iasdeu

§i

mitrie A. Sturdza

klckna .

acestd carte

utcralti.
 PREFATA
Sunt doue-Oeci §i patru de ani impliniti de cand d-11.1 B. P. Hasdeil
a reeditatil In Archiva istorica a Romaniel (vol. III, 1867) cronica mol-
dopolona, publicatA la 1844 de Wojcicki, ci prin studiulti fa'cutil asu-
pra ei a pusil temelia istoriografieI moldovenesci. D-sa a recunoscutil din
analisa textului polonit, ea acesta nu este cleat o traducere a «celei mai
vechi cronici moldovenesci», a cronicei pe care Urechia, a numitil-o «le-
topisetulil nostru Gehl moldovenesca».
De atunci §i pana astacli istoriografia vechio, a Moldovei n'a facutil
nici unti pasil inainte. Resultatele, la care a ajunsil Hasdeil, au fosta
adoptate de toti istoricii nostril si strainI; ele r6masera, insa In stare de
hipotese, de ore-ce cronica vechi5, moldovenesci, pAstrata In traducerea
polona, Vana% acum nu s'a descoperitil. A fostil data autorului acestorii
sire s5, o descopere Intr'uni1 «codex miscellaneus» din Chievil §i s5, con-
state cá apr6pe tote prevederile cuprinse In studiula d-lui Hasdeti s'ati
adeverita intr'unti mode surprincletorii.
Hasdett n'ar fi ajunsti nici odatA la resultatele castigate prin stu-
clituliu WI dela 1j367, data n'ar fi fostil ajutatil de bogatele sole cunos-
ciute in domeniulti limbeloru si literaturiloril slave. Dovad5, este faptulil
ca dela 1844 'Ana', la 1867 publicatia lui Wojciclii a r6masti cu totulu
necunoscuta la noi.
C5,Icandil pe urmele d-lui Hasdeti in studiulti limbeloril slave, oropsitti
la noi din pricina unoru prejudicii, care Fite In timpulti lora n'ail fostii
VIII PREFATA

stricticitise, care insa acum sunt sere paguba sciintei romtine, imi fact'
o placuta datorie de recunoscinta fart de meritele acestui Inv6tatti, in-
chinandu-i acesta carte, ce in intregimea el nu este altceva deceit o corn-
pletare si o rectificare a resultatelorit cuprinse in studiulti citatti, unulu
din cele mai fecunde din cate au esitti de sub pana d-sole. D-111 Ilasdett
este intaittlit promotorti ale studiiloru slavo-romane la not si d-sole ii da-
torescit primulit impulstt pentru aceste studii.
Amu pusti lane, numele d-sole numele d-lui D. A. Sturdza, care este
uniculti nostru numismatic si caruia, pe langa multe allele, ii datorimti
monumentala publicatie a documentelorti lui Hurmuzachi si a «Actelorti
si documentelorti relative la istoria renascerel Itomaniei» si despre care
trehue sa amintescit ca, fiindu convinstt de Insemnatatea studiilorit slave
pentru not Romanii, a create, In timpulti c&nd era ministru ale Instruc-
tiunei Pub lice, mijlOcele ce m'ati pusin stare sa visitezti centrele de
capetenie ale acestora studil. D-sa a urmaritti cu multti interest' si cu
multi bung-vointa cele mai midi progrese ale mele si fart concursultt
d-sole publicatia de fata nu s'ar fi pututil face nici asa de curandi,
nici asa de frumosti.
Cercetarile cuprinse in publicatia de fata intra in domeniultt filologiei
slavo-romane; obiectulti lortt sunt textele bulgaresci, rusesci si polo-
nesci, In care ni s'at' pastratti cronicele moldovenesci din sec. XV si
XVI. Avendit In fata mea nisce texte, pentru care nu puteamit presupune
unit' interest]. generalit in publiculit nostru, amu crec,lutil ca va fi bine,
pentru a le face accesibile unui cercti mai largti de cetitori, sa le luso-
tescil de traduceri romlinesci, carora amtu cautattl a le da o forma cattt
se pote mai apropiata de stilulti vechiloria cronicari moldoveni.
Amu cautatu sa fact' expunerile din «StuditI» accesibile si pentru cei
ce nu cunoscti limbele slave si amt' tratattl din pricina acesta uncle lucruri
cu o prolixitate ce n'ar fi avutit loco, dada acest5, scriere ar fi fostit desti-
nata unui cerctt restrinstt de specialisti. Tendinta de a satisface si cerin-
tele severe ale sciintei, si trebuintele publicului nostru, a Mouth ca expu-
nerea mea s5, ia.sa In multe locuri altil-felti de cum ass fi dorittl.
 PREF/ill IX

Pe langa acestea, fagaduinta cc ama data directiunci museului ecic-

siastico-archeologica din Chieva, care cu o liberalitate demno, de
laucla mi-a concesa publicarea textelora din sbornicula de la Sla-
ting, fagaduinta, c,lica, de a da aceste texte Gala mai curancla la lu-
mina, m'a Malta sä tratezu uncle parti mai pe scurta &cat aril fi
meritata. Acosta privesce mai alesa capitolele despre sbornicula de la
Chieva si despre cronicele lui Macarie si Eftimie, In special!) elemen-
tula bizantina in aceste cronici. Ama creluta insa ca o descriere mai
amanuntita, decat cea data de mine sbornicului, m'ar fi dusa prea
cleparte ; iar CAW pentru influenta bizantina, asupra lui Macarie si Ef-
timie, spera ca void trata pe larga despre dinsa In douo publicatiuni
cc vora urma acesteia si anume : a) Intr'unti studia asupra isvorelora
cronicel lui Moxa, uncle se vora discuta tote isvorele el de origine
bizantina si slavona si se va face o privire generala asupra istorio-
grafiei bizantino-slavone in terile nostre, b) in editiunea cronicel bul-
garesci a lui Manasses, pe care o pregatesca dupa dou'o manuscripte
din vecula. XIV. Dupa ce va fi scosa, la lumina acOsta cronica, care a
servita de isvora principala pentru istoriografia bulgaresca, serbdsca,
rusesca si romanesca din vecurile XIV XVII, se va pute ilustra cu
mai multe. detaliuri si influenta el asupra lui Macarie si Eftimie. Pana,
atunci extrasele comunicate in capitolele V si VI ale acestei scrieri
mi s'ati paruta suficiente.
Nu pots incheia aceste sire fa'ra sä nu aducti Inca °data multami-
rile mele d-lui N. I. Petrov"), profesora ala Academiei Teologice si di-
rectora ala museului eclesiastico archeologicu din Chieva, care a avuta
bunatatea sa7mi trimita cele doue facsimile fotografice, precum si
fostului mea profesora V. Jagid, care, pe laugh interesula si dragostea cu
care a condusa studiile mele slave, si-a data oste,nela de a ceti odata Im-
preuna cu mine tote pasagele obscure din cronica lui Macarie si Eftimie.
Bucuresci in 8 Octoinvrie z89r.
IOAN BOGDAN.
 CUPRINSULU
Pag.

StUdiUM . . 1-139
CAPITOLULU I

Sborniculti dela Chievil si publicatia nostra 1

CAPITOLULU II

Cronica si analele putnene 23

CAPITOLULU III

Cronica moldopolong 42

CAPITOLULU IV

Cronica anonimg 62

CAPITOLULU V

Cronica luI Macarie 69

CAPITOLULU VI

Cronica lui Eftimie 90

CAPITOLULU VII

Urechia in raportil cu cronicele anteriore luI 104

CAPITOLULU VIII

Conclusiune 137
XII CUPRINSULO

Pag.

Textele 143-189
Povestirea in scurtrt despre domnil moldovetteseT :
A. Cronica §i analele putnene 143
B. Cronica luI Macarie 149
C. Cronica lul Eftimie 162
Cronica moldopolon'a 173
Cronica anonima 185
Traducerile 193-239
Povestirea in scurtit despre domnii moldovenesci:
A. Cronica §i analele putnene 193
B. Cronica lul Macarie 198
C. Cronica luT Eftimie 212
Cronica moldopolontt . 223
Cronica anonimit 235
Notele 243-290
Note la cronica §i analele putnene 243
Note la cronica IuY Macarie 268
Note la cronica lul Eftimie 280
Note la cronica moldopolonrt 284
Indrepthrile 291
STUDIU
 CAPITOI,Ult I.

Sborniculii dela Chievil i publicatia nostra.

Biblioteca academiei teologice din Chievil are sub No. 116 din ma-
nuscriptele lavrei dela Po6aevq, unulit din eel° mai pretiose sbor-
nice (din cite se cunoscil pana acuma) ale literaturei vechi slavone.
Sborniculti e scrisu pc 115.rtie lucie, cu semillnciala frumOsa si de mai
multe maul', are 504 file in 8° si apartine, cum se vale dintr'o no-
tip dela, sfirsitil, vecului alit 16-lea. rlu a, ajunsit din Moldova, nu se
scie cand si pc cc tale, In ]avra din 1.3a:fterb (unit oraselii In Rusia
vestica, gubernia Volyni) si de aci lmpreuno, cu alto manuscripte ale
acestel lavre in biblioteca academieI dela Chievil si a fostil descrisa
pentru prima oar de Vasilij Berezirm in Oancanie pyRonneeil nointencHoti
aartpm, xpammurxca 131, 6116.1110TO Itit 313":3051 IlpII izieBcRoti Ayxonnoil aKaAemia
(Descrierea manuscriptelorii lavrei din Poherb, conservate in biblioteca
museulul academiel teologice din Cltievit), Niewb, 1881, No. 47, p.
2 tlIONICELE MOLDOVENESCT !NA1NTE DE 11RECHIX

69-75 din editia separata (1). Descrierea lui Berezina, este ins5, forte
nesuficienta. Afara de aceea ca in citatiile sale nu pastreza ortografia
mediobulgara a originalului, In descrierea lui se gasescil o multime
de neajunsuri si greseli. Ast-fela pe ultimulu copiatorit 114 numesce
Icaia OTCJIaTITHOB% In loch de Icaia orb Gramm!, iar despre partile din
urm5, ale sbornicului, cele mai pretiose din tote, da nisce informatil
cu totulti gresite. Dup5. dInsula Cronologia dela Adamti merge pans la
luarea Constantinopolului de Turd, pe and In realitate ea merge
pans la Manuila Paleologulil (1425), iar Povestirea In scurtil despre
Domnii moldovenesci se terming cu veaculil al 14-lea, pe cand In rea-
litate ea se termini cu anulti 1553. Acosta a fostil probabilil si causa
c5, descrierea lui Berezina, n'a atrasti atentiunea Invetatilora rusi asu-
pra finsemnlitatil sbornicului. Ea a atrasil Ins& atentiunea mea asupra
partii din urm5, a lui si de ore-ce me aflamti In Moscva, °and mi-a
chc,lutil in mini, am hotarita a pleca de acolo la Chievil si a studia
pe rang5, cele-lalte manuscripte sbornicula, In care dupa citatulil lui
Berezina,: Cica3axie B'bEpaTu'b 0 MOJIMI3Cladr13 rocnoAaperb n5,dajduiamtI
sa gasescti o nou5, versiune a «Povestirei pe scurtit despre Domnii
moldovenesci» din aVoskresensliaja letopisi». In intentiunea mea am
fosta Intaritil din lntemplare de unula din membrii congresului archeo-
logicti, ce se tinea pe atunci In Moscva, d-lti V. Z. Zavitnjevi&b, do-
centa ala academiel teologice dela Chievil. D-sa mi-a comunicatit
ca «Povestirea In scurta despre Domnii moldovenesci» este o istorie
a Moldovei Vara prin sec. 16-lea si ca s'ar afla intr'insa si numelo
autoriloril. Cu sprijinulil bine-voitoril ala d-sale, ala d-lui N. I. Petrov'',
directorulil museului bisericescil, si alti d-lui A. S. Krylovskij, biblio-

(1) Acosta lucrare s'a publicatil in Tpy,-kbi ideocicoil Ayxmolori aNmemilt as 1881 r. (Lucrii-
rile academieT duhovnicescl din Chievu pe anulit 1881). 0 alts descriere au comunicatit
K. D. Popov' profesoruluT V. Jagio impreunrt cu nisce fraginente din materiele gramati-
cale ale sbornicului. Acestea vorit csi in publica(ia prof. Jagio Paacyackenia mapalim o Wp-
HOBHO-CjIaMTHCROMI, 1131,11d (Pgrerile celoru vechT asupra limbeT slavone biscricescl), pe care
autorulit ne-a pus-o pant acum In disposiOe in tole. Descrierea luT Popovs este cu multi(
maT exacta, are ins dou6 erorT de data, nu este completa si nu distinge elementele cro-
nologieT dela Adamu; afara de aci;sta nu tontine flier unit Hit de notice bibliografice
asupra ptirtilorrt sbornicului.
 130EisDOCTLII DELA CHIEIrd

tecarulit academiei, am pututil studia In scurtulil timpil de doug sep-

Omani atatti sborniculti nostru cat') si o parte din cele-lalte manu-
scripte slavone de acolo. Studiuhi sbornicului mi-a fostu usurattt prin
Intemplarea c5, n'am foals silitti a copia Insu-mi partea moldovenescii,
de ore-ce lucrarea acesta o Mouse unit elevi) all seminarului pentru
d-111 V. Erbiceanu, pe atunci student') alii academiei teologice.
Erbiceanu a avuta bunatatea, sa-ml cedeze copia d-sale, iar et' am
colationat -o Inca ()data cu originalulu, o lucrare ce s'a aratati) to urrn5,
indispensabila, de ore ce copia era forte rea si cu o multi= de la-
cune. Partea acesta so editeza in lucrarea de fat5..
Panda Ins& c5, sbornicula present5, unit deosebiti) interest' prin cu-
prinsulil sou si fiindit-c6 descrierea lui Berezin% este cu totula nesufi-
cientd, voiit da mai Intaiu de tote o descriere detailata a lui. Acosta
ne va areta In ce consta prin veculti alt' 15 si 16 interesulil literati)
alti 6menilort" Invetati din Moldova; c,licti all 6meniloril lnvetati, de
ore-ce pentru vremurile acelea calugeril si °ma invetatit eratt notiuni
aprope identice. Eruditia era represe,ntat5, atunci In terile nostre numal
prin calugeri; sanctuarele el erail mAnitstirile.
Sbornicula cuprinde urmatOrele materii :
f. 1 a. cfro RActinTA REAAKtlfs CA6110 Kilt° AOCT6HTk NH6KW"
K TH H ECTAMAT EA H W .11 k (CUVIRtUlli St VaSiiie eelt" mare, cum
se cuvine calug6rilorii a fi fara avere) (1). Ineepe Cu : AorrouTk
CilloKOIr Ilirkh RIX HECTAMSTEAHO Noma aavkvn.
x
f. 5 b. LIME BS C'1'111 CAA HAWfrC) ftAAHACTA HEAAKAr0, aocriliKria
AnElaimpincliaro, cnogo tirrnannino KZ 3AHOK'kAfelik sATI-
11,1Als, EtICV. OlipSrUlile CA AilipA H r OTA CHACTH CA
(Cuvintulti impiircitit in capitole alt' sf. pArintelui nostru Atanasie
cell Marc, arehiepiscopulti AlexandricT, asupra poruneilorii dumne-
deesci, pentru toti eel co s'ai'l liiptulatil de lume qj yoescil sit se man-

(1) Traducemil titlurile tuturord materiilord pentru a da ceford cc nu cunosed limba

slavona posibilitatea do a-4 forma o Wee de cuprinsuld sbornicului. Extrasele le tipdrimd
aci cu ortografia originaluluT, cu tOte semnele si cu tOte prescurtarile, pentru ca s6. ser-
vdsca de modeld si pentru textuld cronicelord, ce se publied Wit semne si WA pre-
scurairT.
4 tRONItELE MOTA)OVENESCi iNAINTE /)E III1ECHIX

tUeSCri.) Incepe Cu : HS3M6GAIN1H, 11011111N" C1 1' AWN NAM's% LAKO

Rpimi cm:palpitate g HOWE.
f. 16 b, Toroxes'i CAoll 0 110Ai3H0 1Z1 CIN0411CKle )KITI11 (Alit accluial'
(so. Atanasie celti Mare) cuvintu folositord despre viata caluglirescli.)
Incepe cu: 011"CAlallIfTE, spATIF, KOAAKO 1109KTENIt slil 1114111.CKKIII 411H .

f. 19 a. Sub titlulit: w14A ficaTA se povestesce o istoriord din ratericii, cc

AT
Incepe Cu: 110131;AA HA 011,5 CICALA rat, 6K0 rfivi,Atiloy CHIOrAA
RAI13k 0111,A ALIKASIlist FlphIAORI CLA1s. RpATTH 11) flAFIANApta ticKOIC-
Watilf fro. Acestd parte este scrisli do altli mina.
f. 27 b. 066.1.1kaAa, ApxWEIIICMA L1E1,111' ApTHCKAr0, Vb upu NO-
MEHL' (Despre slinta prescurd, de Teolllid arhiepiscopuld do Ale-
xandria). Incept cu: r71,14x.x. o 11`60e1 spiTt, 61KO 111:1R111011* pA-
WHO HS spfimAs utuiei BuTa 110 a/a14A10 IIpIHTH RS 11,13-KWRk. SCriSil
de intim a doua.
f. 31 b. ripti4aaro firritti HAWEr0 OTE1ISAHA OIREHCKAPO 3 AHORIAll
OpEKUlTlix CA imipa N 1:1Nif RS A11 (Poruncile sf. plirinteluf
nostru Stefand Tebanuld pentru cei cc s'ad leplidatit do fume §i de
ccle ce sunt in lime.) Incepe cu : npiRog 01":60 HE fliwkii ripuLacTIA
CS ;imam.
f. 32 b. Torogi 111311OCH4P0 1761,A HituFro GT6IPH4 0 s6AkHHX RI-
X A
CEN01.11NH ENCE RS CT.SA HIAA 11 RS FlpA3H/IKkl recriCiCKkIN.
X
O@INHENILI HogliCTH 410AHW StAlik1 (Ale aceluia§1 sf. parinte-
luT nostru Stefand prea minunate voroave despre vegherilo de nopte
din Optdmana cca sfinta §i stirbatorile domnului.j Incepe cu cx-
THOpEllkIX, II CHEA% 11ACORkl HIIKAKO IZE HE iiinfrksii.
f. 35 a. cFro it REAHICAr 0 llitakripTa 0 E)KE KAKO lagAiTk RIZITH ii-
tioicoy (Cum trebuo sit se Porte caluglirulii, do slintuld §i marele
Macaric.) Incept Cu : 110,1111/1+.1: C1cr607 114AA, 110 Matti(/' HpAKOV.
f. 36 h. 1w 3Ali0icrrar b ,v1" (Ioand Guru de aura', despre ruga'ciune.) In-
ccpe cu: Tau xOIIIE aniopoteiio KITH KkA61 A CAWRECIZ1 H noifigiumfain.
f. 38 b. Sub titlulti ripitsuaro Gumevinia, HoRdro geOCAORA (de sf.
Simeond, nould bogoslovii) se dad instrucp asupra spoveduirci, cc
incepti cu: N eitso HOAAKICAH 411,4 TROT . . . . ricriord;Aort.
u

f. 39 a. CTA figa 1136pAtill W CT'S' AOPOAE4 S'kAO 11 OAE3Hk1 (Aceste

cuvinte forte folositorc sunt ales° din sf. Dorotciii.) Incepe Cu: cg
NCE RIpUirk RIA111411 97111,H H CR'F All.
f. 46 b. al Ecti flift,utilinli (de parintele Ammona) despre patru plicate marl.
 SIJORNICULt DELA CHIEVC1 5

Incepc Cu : 4ET61pH 11411 CXTk, ri Awe Koia AAA/ 4AKk, HE 110KAITH

CIA oatETk.
f. 53 a. 014 a icaTx (de parintele Isaia) despre mantuirea sufletuluT prin 03.
lugario. Incepe cu: 421-KZ, :1111E HE 6CTAHHT6 ItArt:K0 A'1111CTBO miipa
aro, HE A16MET6 CASMNTH KTT.
f. 54 a. TorolgAr (do ace14) inviipturi cc incepti Cu: fli4E SERA ECAIA, BSC-
110AANIAAk HE HA1'kliWAr0 rAr r AMU aKAOHHTH.
f. 54 b. ToroatAr incependil cu: 110A6EHA itTk A-WA MEA'113S.
f. 55 b. ToromAr incependit Cu: rrammowaro 01;110 gym XID111 RSIIIIT11 QS
14 TQO.
f. 56 a. Torow:Ar incependu Cu: HC1l ITAH 01rK0 CEEE, SpATE, 110 MCA% AiiH.
f. 56 b. ToromAr incependil Cu: Ore WO Lan, 0 II/ATH CTOCTEH spAH k
X

KAAA 01"1,V1HOIKAET CA.

f. 57 a. cfro [lima (de sf. NH). Inceputulti: Cime OifE0 HSH4Tp6 M61CAll
CKOE/A li611111.

f. 59 a. tiftioi IcaTx (de p:trintele Isaia). Inceputulti: FE 1111,1 ICAIA, sornTk

cl;iti H Aonirk A11;1CAAt.
1. 61 a. Cti110KAAHH Car- TASK METAilipACTa, Arr' (Alit cincelea
cuvintti despro pocuinca, talcuirea luT Metafrastil, Scara.) Incepc Cu:
N114T6ME AptirOf EAN.1110MS CAA ripmcawkAwr.
L. 61 b. TOromAe Air T A Z4- (Do acelasT, scara, talcuire.) Incepe Cu: wk-
x
Aomo Ai, iaKo Km:* ickpiud lima- arm% XpAHHTEAt.
f 02 a. 4TO AT11 Ii1611A3k 11H0411CKAr0 MHTEA'CTHA H 4TO lit)EpA3 0-
BANTA Koiro>eo ACTHHA (Care cste simbolulti vieteT calugaresci
§i in cc const:i adeviSrulti fie-crtrui simbolti.1 Incepe cu: HOCTplIMENTE
jX
0030 RAACWAik IktAliETk 110AAWAENTH H IlE4AAEH ANITTHCKkIX
(DAVIE.
f. 63 a. K OE r i I E NO AN 041ICKOAIS MHTEA6CTKOIr C-111EHOHA4attAIE
li KAKO HO AospoKkTlinir CS.THAVkET C (CUM CSte darult1
preoticI dupA \iota ertlugarOscil si cum so face grin bine-facere.) In-
cep° :cu: 0611A3HOE Oc-110 C-111EN011/14AAkCTIRO 0E13.1361 ;ANNkl C-111EH0-
HA4A1 AkCT1111fX.
f. 64 a. tji,' iispn3i 3p4KA 11H046CKAPO 1A.IA'kANTA (Despre simbolulti as.
pectuld imbrilcamincei ctilugilresci.) Incepc Cu: 04p2SIMIOE 3EE 111-1046C-
UWE CalAi.AHiE AAH0r0$1111A3NO.
ibid. 4TO CR."' COgpri3id IIJKOEHAr0 C-111EH0HA4AHAPO Oc-CTpOEHIA
(Care sunt simbolele ordinci hierarchic° in tagma bisericescal In-
, x
cope cu: 110HCM E 4IIHN W EOH WHI1A31111 CX.Tk.
 6 CRONICELE MOLDOVENESCI INAINTE DE URECRIX.

f. 65 b. a. 017'CTA EH11f ORH Ai TEA HH (A§COlninte CO SiMbOliSOZA dumne(lc-

irea.) Incepe cu : uatui e kKE Kpidmit cooutt C%Mp.THIditt.
L65 b.p. ti/ 11.)13HHORAHH N HOCAO1rIllt1HIH (Despre supunero §i ascultare.)
Incepo cu : 1101311HORAHTE t X7RH pagoTaufF, krakocof VkaAHIE, IIC-
HASHIHYE 3a110ErkAfd.
f. 66 b. Toro ee (1) r 411.113H hi 0.1 CAHHKIHX ACKSLUEHHX11 (Capitole
despre ispitirile somnului, do aeelasi.) Incepo cu : 138116S : 808101e8

ACTHHOTEMIKIII rpiX EldRaTlx rAWHOg Ii imrpitutto j anckim : w

Teepc 0%7"I 0 REIIIEN Mrp'kl1.14TEA'HO.
f. 68 a. 0 EKE KA'S° f10 114iTh BS3HrNAT11 AaTIAH RE3MAZEHHISS
(Cum se cuvine s 1 ridice pomana cola cc nu vorbesce.) bleep cu :
AMIE Ha 1AAHk ekAAH N thAki AIORORk.
f. 68 b. w M ;CT hI H H (Despre poman5.) Incepe cu : xismapoy. Avi irluterm
110 rrzrut rpma pew H1 cKIH CTA011,11. TOW Melo dela 31 b. 69 b.
parh a II scrise do accea,I mina; in uncle se cut-16sec numai dcosc-
birea condoiului.
f. 71 a. IW4HHA 3AATAOVCTa C /tor- HA C i; as II :1 C N. (ClIVIDtU15 lul
loanCt Gur:1 de aura la st Pasci.) Incepe cu : keE t Erirorotrliiiuk
Ii Oatinuuk, tipTAA-kTe Aoup6moy dant; Tibekc'reS. Accstii cuvintil
este scristi de alt5 mane.
f. 73 a. nputisur ZIT,A HAW(' A opW8Ea C C T 1j 110 T 'k (CLIVintti (IC-
spre postit alu sf. p5rintelui nostru Dorotcht) Incepe Cu : R& 3,itcw-
Irk HORMI Es CAVA% illAEROitik.
f. 79 b. c a 6 K o w 14 A MaKap1a (Cuvintulit printelui Alacarie.) Incepe cu :
AilaKapfa belatimzusaro 01(11fHHEY. 11013-kAti HAA1h ClilkE. 73a. 79b.
sunt scrise do alto mina.
f. 86 a. K rt p tir H WEITI.. La intrebarea, cc deosebire este intro pa'catulti
do mOrto si nu de morte, se d'a' riispunsulit prin
f. 86 b. uzupócz IIHKOAHAILDB (Intrebarea luT Nicodimit) Incepe cu :
11011hKE KS 11p41311/103C tilikrae",
CILI1 ani,z W AC KS IloA01( al Mani
r% X1

.E% 84T pACXXCAditTil am al saa:A cm-mnia. Se introb5 apoi,

dac.1 cc! cc facti malahic pant' la 15 aril potit Iii numip mai apoi
preoci, §i la acesta so da re'spunsulti lul Eftimie :
f. 87 a. 6VATaCia ttiTpIapx4 CORlij.".
(1) Toro:KAI n'are nici untl intelesa aci, de ore-ce in capitoluiCt precedentu «despre su
punere si ascultareo autorula nu este numitCt. Actsta se explic:i prin copiarea mechanics
dinteunti altrt manuscriptii, lucru fOrte obidinuita in sbornice.
 SBOENICULt DELA catEvo 7

x
1. 90 a. 0\7-CTABAiNIE CTIal 170 k lV MHTH KacEro AITA, AsAl15-
E H o R S Hpiigit (Asecltimintulti sf. parincI despre traiulti de pesto
tofu anulit, pc scurtil espustl.) Incepe cu : spbrIe, rn-kcilt A aoAo/a
HOKEAliN0 ski HAA' KkITH §i sfirsesce la f. 93 b. 94 a. cu urmato-
role, serise cu ehinovaril : A3A6MEHO iii HACT6R1IpEE CIE KAPOTTHROE
KE/14;FITE 0 KrOAZXHKIX 11HCANII1 SPOCA6HA TpiiropIa H W 3tMORtIAEH
, X
C1'111 X AID% H CD CSKaVWK6 11FON0CHIJ 0118 KS IVIVX EVAKXA1 A
KArOtH:CTHOE MATEACTHO ANGE npiaocniiimo RS ;KHTH CEAAk X6A/1IIIIHAA11,
i. e. a§eqa'mintulti ail tostil compusil din scrierile lui Grigorie too-
logula, din poruncile sf apostoli, sf. parintI si ale soboreloril. Dupti
acesta urmezil epitimiilc :
f. 94 a. 3AK6NNAr0 ripmina ctro ilkAHHA HOCTHHICA, care cuprinde 34nrkiiiEHIE
iicuotrkAaxilue I'. 94 b. §i nptiaunA ctkix czcOph ILIDANHA HOCT-
MIKA f. 96 b.
f. 100 a. 0 fugfrilaztuu CIE. Inceputulti: &FE MENA np-kmuirkrum 0 p0;tiiHH CHOe".
f. 101 a. 0 CKOTOAO;feCTR'k. Inceputulti : awe aTo CS cisoTe CZKAAll." AAil
iAAHOR NAZI AANVorali.
At
f. 101 b. CO 1VAKHAk C9'61 WH,k KR Kpa AM-VANN° 1D usiKoRtio
n_
oyermloy
(sicl. Inceputulii : aIIIE tIT:D HAM"' HA 3iAAAA1 W ctkix.
x
f. 102 b. AtiME AO KOH rAk rip.i3uocnc+ale c.gAirr C.A, 11ACAAff pE.
f. 103 a. tir miTTH, ch rk 0 110111EHH A pA3Ip'11111EHH 'mar° A'fiTA.
f. 104 b. NIKE RS l'ArkX-11 cup IVAIKAA0 Ai. A. .Ai.
f. 105 a. a.) MHTIA cro 1111K0Alil.
ibid. REAIIKAr0 &WHAM.
f. 105 b. err° !NITA AAEAANApINCKAr° HpAKAA0 .E 1.
ibid. cro HrNSTIA.
f. 106 a. CD AMPTAliKtl.
f. 106 b. 0 MHTIA ctro IhiramnIa. Cu acesta se isprtivesce «aecItimintulti st.
parinti» si prima parte a sbornicula
109 a. HOCAANIE ro Iw AAMACKliNA KS NNiE KS CkirZ 1{63-
45t, CT-A1Oir A KFO11O98TEHHOMO1r HocAvh, Ztilititioitnt; g-
IrKonotr AlAHO%rdCKOAA0y, la AH6Kk (Epistola sf. Ioanil Da-
maschinti ciltra celul intro sfinti Cozma, sfintului §i de Dumnecicil
cinstitoriuluT Cozma, sfintituluI episcopil de Maium, Ioanu CAlugrtrulil.)
Incepe Cu : gmE OtirKO TliCKHOE pABarAAA A HEA0016W6TEAHOE AZ311KA
moir6 cahAki. Scrisu cu o singura many panA la sfiritit, f. 204 b.
8 CRONICELE MOLDOVENESCI INAINTE DE URECIIIX

f. 205 a. W n liCeNEHEX 4 p z H o p Ii 3 ga Xi) A 1,:i) A (Calugarulti Chrabr.b, des-

pre litero.)
L 2081). OCAilk 4 ACTIN CAV5134, gAHKO r A h 11 n Awe" (Cele opth
pAr(T ale vorbireT, cite le vorbimil si scriemii.)
L 216 b. CIA CAOKECA KZ K p A -k N3RpANII4 (i) KHIrhl KONCTA11-
TANA 2151.1/1 *Co 4 A 01r411TEAA1 CpAIfcKAr0, KKIBIllAr 0 rip,'
Kiir 0 4 kCTHIlIdik AECIFIOTOIr erTi4SA1101/, cue, ctro KHAS4
A 3 a vt (Aceste cuvinto suet alese pre seurta din cartea luT Con-
stantinti filosofuld i clascallllr1 serbescii, celti cc a traitti in vremea
blagocestivuluT despotil Stefantl, fiulu sfintuluT enezil Lazilril.) Pe
marinea fileT 233 a. so aft) scrisu P A 11 k, probabilil numele co-
piatoruluT acestorii 3 tratate din urrnii. Scrisoarca este in toate ace-
iasT, deosebitS insa de cea premerg,Stoare.
f 237 este rupt5 din altil sbornicti si puss aci faro legriturS Cu textuRI. Ea
c3nOne o tAblit5 astronomicil a pasalieT cu subscrierea : A1ATAin
1103H4 CIE CZCTililITH (Mateid au seiutil sit compunii acestea) si cu
signalura quaterniunel cc nu so tine do sborniculS nostru.
f. 238. 11 4 CrAilIA CZ A 01/11 6111.111KW"' N CH/14,141)w', max. 11% KOir-
wk nicxx II miiconars . CAVAHHOE W cimpli AddidCKHHOK11, 1131.-
014)11'41110E rilomk rthfIrEdIk ItP7HOiR11KE`", 04011 NiE timpITimioe
Timincte 'wipe (Pascalia cu lunovnicil i sinaxaria, avendil la lulu
loci" Pastele, posturile , compus:i din scara luT Damaschinfl, in-
ventatS de Domnulil Gheorghe Crnojevio ai imbog4ita sere folosintS
la inceputil cu tipieuR1). Pe fila 240 b. se acIA la margino urmStorea
'nsemnare in limba romtinS: a4 E nprTp8 KZ Ape CMesTtAI A
1111TVI uptirrpti Ail,d0IrCe SIIAEAOff COApElle».
f. 257. cznfAuTE IlAttAriwTa 4, 11A 0 Coilitt CI .KI. rapAnntipn,
irAA npin,A,wwi CO Flint,' pliAtcrcaro A npiwA CA 118
II 0 HCTAIITI1H-k rpAAI lipaROCAAIH'kll R'fIrk
"c; c-
Ron, irAa nostAii 11111H11rIOTk 6644A ailiCKXA HZ
giviirpAio, (Disputa filosofuluT Panaghiotil cu 12 cardinall, ndil
accstia ail venitti de la papa din Roma si s'ati dispulatri in orasula
Jul Constantinit despre credin(a crestinesca cea adeviiratti i chnd ail
biruitu Panairhiotti credinta frZincesca in Tarigradii). Incept cu er,n,a
nfiniAe 1101Vmmt iv mink' cz .111. rammapii II ripllitEA6w ,NZCliNt Oa-
niffx A liJK3y3AAHA: 113KZH )1r, 11 fiZtliiTflZ iuspa3h nAn i HoCAIIIE.
f. 276. HOW 1111K1-1 4i 0 pa HA AliCT 4 lV Re-AIX DI kX (Istorisirca luT
Nichiforti Calisiti desprc cinclo luT Christosii.) Incept Cu: neupl: Fa
nauffro 1-e' X-d EA11114 al KZ Aomoy GIMAOHA npoicaminktro.
 SBORNICULt DELA CHIEV6 9

f. 277 b. 11HO CKA3AHI.E, [LAIC° Ick" 111.7,A 110 i1AZT11 CZpVC/A'Hliti,A dAH-
CAKE° II (Alta povestc, cum nascatorea do Dumne4eti a fosti tru-
pcsce rudenic cu Elisabcta.)
1.278. II 0 11'1; CTkKAKOME N llp Tilt1 czpo ,A;11 le II 1,1 K 'k H:
n 11 11 w C li it A (Povcste cum §i boteztitorulii a fosti
vi; K p qH
rudenie cu intala femec a lui losifu logodniculti.)
f. 280. .411A 11013-r 7 KAKoltkApTA f1HHA 1111' C ICTpA 1:111,H (Alta
poveste, cum Maria Cleopina fu sorit nascatorei de Dumneq.cit.)
f. 23' . Torom'e,_(1) w 1lOMA3AKWYK A111PW`" (Despre ccle cc ail unat
cu mini, de acelasi.)
f 283 h. tizripocuil (OlitT11 UZI K.firl OITISHCKOH, KAKO fleKAiT6
E:hITH N RIpOlittTH ) TTAHHHS, N NHOE, KAKolVkAik X0-
111 i11-1. El6T11 yl1TIAHH4N, CAIIWH H KziSwu (Intrebtiri Si riS-
punsuri desprc credinta crestinescii, cum se cuvino a It si a credo
crestinulul, si alta, cum trebue sti fie crestinulii, asculta si baga do
soma.) Sc yorbescc desprc sf. treime, desprebinc-faccre, desprc ptirtile
sufletului, desprc simtirT g. c. Sc terming cu ccic 3 imptirtitii : grc-
ceseti, bulgarosca si alamana (Rirgo rpz46iC1 {0E, KAIPApCKOE, AAAAiAll-
CKOE) si cu insirarea poporelorti dupa. ercdinta (tipAttelyfipitA A3KIKA7
Qrtbd0d§iT, 1.10A0VEApHA A31&IKA, catolicil s. c.)
f. 293. 116.13,4,..CTk 110Ai3HAA W IIAT1'IHWK, KorAti COAN.411WA CA
(.0 IrpiK6 11 CD Cfl,J E 11,31(fte, KAKO 11.3'6E;p41Twuida
1

CEL11; gpECH: i'ACE 01113"1116 11-1AA CAO1rMIITH 11 roi.. AME

r HA c r 0 ,t7oc A (Istorisire folositore desprc LatinT, chid
s'au &spat-Oil do Greci si do slinta biscrica .Dumneqeescti, cum
inyentatti cresuri: de a sluji azim5. si batjocura cc o yorbesca
ST -au

desprc sf. duhti.) Incept cu : tiz AiTA 1171r04kCTliKKIX ll,pEH ROFICTAI-

TliNA CI Arfpe Er0 60ink1.
f. 310. cn 6Ro W H-Iimi4kcicw41 npknktpittu, KAKO twknkcrit Hx
rxritiittki IIETp6, epecu Fl p VC/ KAAT (C1.11"ifel desprc pti-
ganatatea nem(escii, cum i-att am4gitil Petru celit gimgava, eresurf
afurisitc.) Incept cu : grAA Elf14;ASCTIt 111;f CA) GYAk6HA Kn6xKx KZ

f.3111). 46c,r'ktiwAAr0 XApTC411AAKA II upoToctirreAA 1111KliTII

H11 lal101161N. 14i1KHE V11 KE3KKACH011 CA011-?Kli-k II N tii
c A ell-MEI: N x k (Despre slujba cu 'Atte nedOspiUt, de Area cinsti-

(1) Cf. 'iota de mai susa asupra 1111. ,Toromm.

10 CRONICELE MOLDOVENESCI INAINTE DE DRECHIX

tula .chartofilacit §i protosingela Nichita alit' bisericeT de la Nichea.)

Incepe CU: RE3KRACHAA caorascx, CH p'r 011ACH64FIA, HE Hp4AAAr.
f. 323. HORrkCT6 Apoirra 0 TO")leE IIETpA, naTpLippt AHTH-
S (Alta istorisire dcspre acela0 lucru, de Petru, patri-
archula AntiochieL) Incepe cu : rAfTk 011R0 larAimk firocA6¢6, 171):E HA
apu RSBAEM1H HA npzcH Fe HAwero IP x.4.
f. 327. 'ME RS Ci'ltIX Za,A HAWErOHIIKOHA lU TOM at A E (Despre ace-
la§1. lucru, de sf. parintele nostru Nicona.) Incepe cu : timg az cis-Kix
6,10;0,16%1e caorttivrk IDeTRFIX.41 CAOIRFUR X11.1c .613* Id KO fOlMiliCT-
RO1rX.Th.
L 329 b. 0 RI3HECEHLI r t AO .A. -r0 czu v5p A'fiTh .THI. (Dela lord-
lark Domnului Ora la cola .dintaiil sobor(' aril 318.) Incepe cu : lipi-
KWH CSRoph. iiIi npu REniiiktm 1.411H KOHCTAHTIIH* §i se .da o lista a
tuturora soborelora ecumenice §i principalelora hotarirt
f. 333. liSrupow1HIE N ORITH RS tcpa !Irk 1:0 1.PACKkIX pEHIH RE-
AIIKAro B.ACIIIATA 11 rpHropla ilrocnogit (Intrebare §i riis-
punsuri in scurtit din cuvint5rile evanghclice ale mareluT Vasilie §i
ale ha Grigorie teologulii.) inceputula : RZripoc, 411K6 WfiKTO CZyoAilt
IETIAAAA RS 6pHr0Hk 11 RS pd3ROHHHKIII liSIMAE etc. Mit"' : l'pHropTE,
IirAd f pAH, IfpII Hh E RE milim etc.
f. 345. cicro fIOANACIA, SpOirrtcoitri A A ElatfApmcKaro, KS fill-
X A X
THWV3 KHASS lV Ailla/3"li HOTpligHk1 HCKAHH RS Rails' T-
X , X X A A IX T. X L
RH1s1 1111CAHH HEM) fleAtkl , H W RS C-11 xp Timm 1110,1K-
tAr m

T 11 Ant;KHo f c M 0 (Serisorea sf. Atanasic, archiepiscopula din

Alexandria, ca'tra principelo Antioch(' despre multele cercetari tre-
buinciose in sfintele scripturl neincelese pe deplina, pc care ins('
totI cre§tinif trebuesc(' sa le scie ) Inceputuli" : RipoRABuini H KrTI1R-
HUH C. RS Tp45'11,X. gAilHOCAIIIHAA H CARtIllfH sn C.KIIM a/H,A ri fin
c,ti:tpa cite, TAKoa:Af 114 CiallA H oca cfro etc. Intrebari §i riispun-
surf do natura dogmatics pan5. In 1. 419 b., uncle la sfir§itit se af1a
urmatorea insemnare : P to Al A' A at K k w G a i 1111CAA6 CIH Rzlipe
H OR'fiTH (Romani', iliac(' din Bale, a scrisit acesto intrebari si rtis-
punsurl.) Este acela§ii Romanit pc care l'amit intelnitit la fila 233 a.
1.420. CD riptAix.Ap cru co'AnOtig, KAKO ACTH RS RC/A A11".11,A.
Pcntru te so da urmatorula sfata : RSKOywnH MAK° Ha rntimixat
i:TP613A H RjlitHOET TA W Ai;Hki np.k36 RzcA rOAliHA. SfaturT de a-
cesta feat' see dau pentru tote lunile urmatore.
f. 420 b. TRopiiiif 6 3'pki np'pKa (Scrierea proroculut Ezdra.) Incepe
 SBORNICTiLe DELA CHIEVtlf 11.

Cu: AIIIE CAartIHT CA p0HeIcH4R0 fRO K HIA, GA.cAff Biwa pacTRO-

OHA, RECHA MOKpa, T° CarX'0, &Et% 'ATM.% etc. Ast-felia de pro-
roeirT se datt §i pentru cele-lalte qile ale stiptemanci, in care so in-
tiThylAnascerea Domnului. Cea pentru Samb5t5 qi slirqitula ccleT
pentru VinerT s'atl perdutti, de ore-ce lipsesce o fila din quaterniu-
nea (54).
f. 422. c K 3 IIHIE RI Kpil A 'k T 0" C Hi" 0 ilAAMA AO 11-114:1H-
ii ro Kp AiEHE p lu A (Povestire in seurtti a aniloril dela
Adarnti pans in vremea de aqi, dupg neamurT.)
f. 410. Dup5 fila 439 ri.imasa nescris5 urmeza o crania bulgarei fdrcl tithe

dela 1296-1413. Despre acesta va fi vorba mai josh.

f. 450. Dup5 facie 448 §i 449 riimase gole urm6z5, ultima si pentru not cca

mat inscmnat5 parte a sborniculuT: .CKA3AHIE K S np4 it 'k

A
Al on' A a cic X F pfxk (Povestire in scurtil despre domnii mol-
dovenescI), scris5 de Isaia din Slatina : c1i n H cif Hie n H c441 cnia
O GA4THHA (Acest5, scrisOre au scris-o Isaia din Slatina.)
f. 500-504 sunt scrise cu o seminuciala forte m5runta, ceva mat targia de
catit ccic -laltc part/ ale sborniculuT. Etc cuprindu notite asupra so-
horelorti ccumenicc, din care s'a pastratu insa numai alu 7 -lea (cfIii
attia CZCOP KRCEArCKIH etc.) La sfir§itulti acestorti insemniirT se AA
urmittorca notita contimporanit :
IiR CIE A 'k T 0 noTHAE naTpii)os 0;4) orpaCK klz K VII- 1w-
*
ACA KR 3EMAII MV7AAI-CKe KZ AHFI flAFAINApa ROEROAI
II opH AtivrponomiT IrpnropIA ti npti httcSnii H A C-
A*
TACTA H 6AHMTA pA K ATO . . H HA AERATO
TEKAIVE, A1>114 rEHSAPIA .a., KPAirs CAHI48 .ISI., AS Hk1
fi
.01., iHAIIKTIW glIAQ-TA .17 3AATOtlfICAO .P.", ccea CC
va sa Oleg :
«In anula acesta venit-ail patriarchulii de Constantinopolii chir
Ioasafil in Ora Moldovel, in chicle lui Alexandra voevodi §i in vre-
mea mitropolitului Grigorie i a episcopilora Anastasie §i Eftiinie de
._kciddigii, in anulti 7060 §i nouc (91 curg5tora, luna luT Tanuaric 1,
cerculii sorciui 12, alii lunch 19, indictionula 3, epacta 1, numi:rulit
do aurii 3.»
Sborniculti este scrisit prin urmare parte In Bala, parte in Slatina,
pole i in alto locuri, inainte de 1 Ianuarie 1561 si Ilinda-ca partea
12 CRONICELE MOLDOVENESCI !SAINTE DE URECIIIK

din urni5, a lui (istoria, Moldovei) se termini cu anulil 1553, copiarea

Intrega s'a facutil Intro anii 1554.1561.
Cu teta varietatea matertiloril co tontine, eli.I se Imparte in cincl
parti principale, in care materiile se grupoza dupti lnrudirea lord, ctici
in coordonarea acestora compilatoril u procedatti sistematicti. Ast-
felil tote materiile cuprinse In cele 204 file deli inceputil sub 39 de
capitole nu sunt decal felurite estrase din scrierile morale si asce-
tice ale celoril mai renumiti sf. 011'14 al bisericei greco-orientale, cum
sunt Vasilie celil Mare, Atanasie celil Mare, Macarie celil Mare, ',mat
Gura de aura, Simeontt teologulti, Teofilu s. c.; pe langa acestea na-
raciuni mici de cuprinsil moralti, ascelicu si instructive, mai tote din
vi4a calug5,resca si scose din sbornice de caracteril tipicti, ca asa nu-
mitele lapsaicuri, patericuri, scarf, dioptre s. c. (XcLo6riex6y, wccrepc%6v,
st6rrpck) (1), in stirsitu scurte estrase din Nomocanori si alto
asec,laminturi 'calugarescl. Tote aceste materii, cc se gasescil de sute
de on repetate In sbornicele bulg5resci, serbesci si rusesci, 10 air ori-
ginalele lore in literatura bisericesca bizantin5, din care ele air Ince-
putil a fi traduse de timpuritt (prin secolulil 10 si 11) mai 'IMAM la
Bulgari, apoi la Serbi si Rusi, si air formatil in timpti de cite -va vo-
curl unica hrana intelectuala a calugAriloril acestortl popore. Dela ei
tiff trecutil si la nol. Ne-ar duce prea depute dac5, pentru fie care din
materiile sbornicului am cita locurile uncle ele se mai gasescil si ori-
ginalele grecesci. Acestea, mulVamita laborioseloril cercetari ale inve-
tatiloril rusi dela Vostolcovi incoce, sunt aflate pentru cele mai multe
dintrInsele si se gasescit indicate In numorosele descrieri de manu-
scripte slavone tip5rite In Rusia. Vomit da cu tote acestea cafe -va 0-
xemple, pentru ca si eel cc nu sunt familiarisap cu aceste genii do
literatura s5,-0 pOta face o idee despre natura, sbornicului nostru (2).

(1) Asupra acestora numirT vedi dic(ionarele grecesci de Ducangc, Ilenricus Stepha-
nus, Sophocles precum si istoriile de literatura bizantina biscric6sca.
(2) Datoresca o parte din noti(cle bibliografice urmatore d -lul V. N. S6epkinb, cuslode
ale musailul istorica din Aloseva, care a avuta bunatatea sa-mT trimota uncle inrormatiT,
ds ore-ce in locula, untie am s3risa lucrarca ac6sta, am fostu lipsita aprope de tote isvOrele
bibliografice.
 8DOENICULO DELA CII1EV 13

Tratatulit dela f. 1-5 este luatit din operele ascetice ale lui Vasilie
cola Mare, arhiepiscopula Cesariel din Capadocia; In editiile grecesci
ela se afla In fruntea scrierilora ascetice ale lui Vasilie, ear In manu-
scriptele slavone se gasesce de nenumerate ore, mat alesii sub titlulit:
CI{ATAI0 EACII Allkl 0 IlOCTI1111111kCTIA, 1;41:0 110,1,011MT% 0Irlipt 1111E1101r MTH 11110-
gor. Orig. grec. la Migne, t. XXXI, col. 648; texte slave In tote de-
scrierile do manuscripte. Cf. de pilda descrierea mscr. museuluI dela
Chieva (OnneaHie pyummeeti AepRoBllo-apxecaornimmaro 31y3C51 11p1.1 Id CB-
,VX OB11011 atiaAemill), v. III, No. 572, f. 88, dupa Berezina), p. 69.
Tratatulit dela f. 5-16 este luatit din scrierile ascetice ale lui A-
tanasie M, patriarhulil Alexandriel, si se gasesce forte desa In sbor-
nicele slave de cuprinsit moralit si asceticit; chi se Intituleza de obi-
ceiit 1111:6 R7. CKAMIX% OTMVI 1111111EPO ACEARACIlld REA111:AP0, tidTptikipcd dm-
ItnApiiticudro, I141id3dW I le k7 0T%111V7PIU1111,1% CA Mil pa it xoTAtiiiiitidt% cnd-
CTII CA. Cf. Berezina,, p. 41.
Tratatulit dela f. 16-19 e cunoscuta din aceleasi sbornice si are,
pe langa titlulit sborniculul nostru, si urmittorula: 1I i E BS CHATkip 0
11110t1kC1i0i116 iII1T1lII, klli0 putt° feCTI1 ALVIE1114116CTB0Ir. Cf. descrierea CO a-
nuscriptelorti manastirel Solovep (Olurcanie pyuotinceti Co.ioneguaro mo-
tiacmipn), partea II, p. 191.
F. 19-27 contina o convorbire a lul Macarie celit Mare Egiptea-
nulti cu septe fraV asupra mijloculul de a-si mantui sufletula. Convor-
birea este Indreptata, In contra calugariloril cc calcaa juramIntula de
a trai In lipsa si saracie. Intro convorbirile editate ale lui Macarie a-
costa nu se gasesce; textula grecesca pang, acum nu este aflata; raper-
Lula el deci cu cele-lalte convorbiri ale lui Macarie este Inca, neespli-
Gatti. Cf. asupra acestora cestiuni descrierea manuscriptelorit bibliotecel
sinodale (Oluicaxie cmusaliciturr, pyttorniceil MOCKOBCHOil cimmaahHoil ()H-
U:do-rem), No. 204, unit lapsaica Intro manuscriptele lul Unclolskij
(Caimmopycnia pyKonlicll B. M. YllAo.mcwaro) No. 220, closer. mscr.
muz. din Chievit, v. I, No. 154.
Dintre tratatelo dela f. 27-32 Mit d'Inraiii nu l'am aflatit pang
acum in descrieri, de Teofila se gasesca Insa destulit de desit pravile
si invqiilurt (npamtdd si HOOriElllikl) ; alit doilea se af15, forte desil In
 14 CRONICELE MOLDOVENESCI INAINTE TIE TIRECHIA

sbornicele ascetice, ca unulir ce Incepe cu «mai Intoiti de tote s5, n'ai

atingere cu femei» ; originalula grecescil mi-e necunoscutti. CE descr.
mscr. muz. din Chievil, v. I, unit sbornica sub N. 154.
Tratatula dela f. 32 se afI5, &sir In sbornice. Cf. sborniculti citatu
In urma, descrierea manuscripteloril bibliotecei din lavra sf. Serghie
(long& Moscva) (Ormeaxie CJIaBHIICKIIrb pyROMICCil 5116.11i0TeICH CB. Tpomucoll
ceprieeon Jranpm), partea I, N. 156, descr. mscr. manastirei Solovetil,
partea II, p. 197 (Intr'unil patericti din sec. 16-17).
F. 35 tontine unit cuvintti (cilogo) din tratatulil forte respanditu In
sbornice sub titlulit : sail RS CRATK1X% np.h110AOGHAPO OTkU,a Mew vise BEAN-
taro noorifirme alas flOAE3110 §i subimpartitti In mai multe CAM, din
care alit nostru este alit 5-lea.
F. 36-38 continil extrase din diferite locuri ale scrierilora lui Ioanit
Gull de auril si Simeonti noulti teologil ; de extrase sunt
forte obicinuite in sbornice.
Dela f. 39-106 sborniculti se compune mai alesu din escerpte din
lapsaicurl, scarf si patericuil schitice (slay. AdilC4111:8 S. AtirCillIM, n.hcT-
B1111,4 si naTepiira ClaiTkClik111, unde CliliTkCli% nu Insomn5, dorti scalar, adeca
de nemulti Scitiloru, ci anahoretica, dela ClaiT%, rum. schitti, grec. exvitt f,
pustietate, schitu, i. e. locuintri, pentru anahoreti); pe Emig& a-
cestea cite -va pravile de ale soboreloril, intercalate In «asec,lamintulti»
dela 1. 90. Ast-felit tratatulti dela f. 49 se afla sub titlulti OT% OrIII-
TEAKCTRA °m1 & C1'1111011.1 In patericulil schiticil No. 468, f. 475 air bi-
bliotecei dela Solovetti (sec. 17). Cf. 0 v. I, No. 151 din closer. mscr.
muzeului dela Chievil, Berezin'h, p. 70. Pentru cele-lalte tratate cf. des-
crierea manuscriptelorti slavo-rusesci ale lui Undolskij No. 140, uncle se
afla la f. 1 bucatile dela f. 62 §i 64 din sborniculti nostru; descrie-
rea manuscriptelorti dela PoCaerb, unde sub N. 18, f. 144 se aflit
tratatulil dela f. 65 b. alit sbornicului nostru; escerptele din Doroteiii,
torte preferite in sbornice ascetice, sunt facute din operele acestuia,
publicate In Migne, Patrolog. ser. graec. t. 88, s. a. m. d. De aceste
materii nu se tine epistola lui Ioanu Da.maschinti c5,tra Cozma f. 109-204,
asupra crireia cf. KalajdoviC.h, Ioanu exarhulti bulgarescti, p. 81 0 de-
 SBORNICuLa DELA CHIEVt 15

scrierea mscr. lavrei sf. Serghie, partea I, No. 176, dupb. Berezin1),
p. 72.
Cu f. 205 Incepe partea a doua a sbornicului. Ea se compune din
trel tratate gramaticale ale Slaviloril de suclu, clintre Carl cele doue
dIntaia, «despre litere» de Chrabrii §i «despre cele optil pa'rti ale
vorbirei» de Damaschinii apartinu primeloril timpuri ale literature! vechi.
bulg5,resci; aft"' treilea apartine sec. 14-lea. Ela este una estrasa din
opera gramaticala a lui Constantinil Filosofulb, unit Invetatil serbescit
din timpulil lui Stefanii Lazarevid §i autoril alt biografiei acestuia.
TOte aceste tratate sunt cunoscute de multi, editate de cate-va on
§i In felurite redactii §i studiate de mai multi slavi§ti. Asupra lora
pregatesce acum Prof. Jagid o lucrare finsemnata, care va cuprinde
editiunea lord dupa cele mai vechi codice, o suma mare de variante
§i o cercetare forte amenuntita asupra isvorelord grecesci §i a tu-
turorti chestiuniloril ce se legs de acestea. Publicatia Prof. Jagie va
arunca o lumina noua asupra tuturoril tratateloril gramaticale ale Sla-
viloril din evula media. Ea se tiparesce In «Cercetarile asupra lim-
be! rusesci» (113CJISjOBall111 110 pycocomy smog), vol. I (1), sub titlulil :
Paacpmexia crapmna 0 IkepROBHO-C.11aBSTHCK011'1, 5131Mit i. e. Opiniunile
celorii vechi asupra limbel slavone bisericesci. Aci se vorit afla i tote
notitele bibliografice trebuinciose. Din sbornicula nostru se tiparescil
unele parti §i variante.
Dupa notitele astronomice 5i calendaristice de la f. 237-257, ce con-
stituescit partea a treia a sbornicului, urmezii, partea a patra a lui :
tratatele de natura dogmatica, polemicii si apocrificii. Amesteculti, pentru
not neexplicabilit, alit dogmelorit cu apocrifele nu trebue sa ne ui-
mesa, de felt, de ore-ce elit este forte obicinuitil In manuscriptele
vechi slavone i romanesci. Nu trebue sa uitama ca pentru cei mai
multi cetitori ai acestorit manuscripte subtilitatile dogmatice ale cre-
Onismului, presentate ln haina greoie a limbel bulgare (care la rIn-
dulti soil nu presenta decal o traducere rea a celel grecesci) erail
aprope cu totulti nelntelese; ele nu lmpedecati deci pe apocrife a-§i

(1) Acestea vorti esi ca publicatie separatil a Aeademici imperiale din St.-Petersburg.
16 CRONICELE MOLDOVENESCr iNA1NTE DE (=MIX

lua loculil tang& dinsele. Asta-fela sborniculil nostru are la f. 276-

283 si f. 420 narapuni apocrife asupra personeloril din noulil testa-
mentil (Maica Domnului, Ioanu Botezatorulil etc.) si prevestiri dupd
semnele timpului ; Intre ele se Ail tote tratatele dogmatics F,ii polemics.
Acestea din urmit sunt forte obicinuite In tort Muhl de sbornice.
De multe on so ga'sescil chiar In aceasi ordine ca Intr' alit nostril, ftiril
una sail mai multe din de, adese on se gasescil cat° douo, ITO la
unil loci, rare on numai cat° una. Interesulil 'oat principart consta.
In combaterea Latiniloril, adedi Cato hello' it, caci cu eretici ele
so ()mph,' forte pupal. Materialula lora lift ditcleatt Nomocanonurt
(rus. uopittair, plsl. itimAthaki, -g-Or. tov), sintagma (covr.ayttry.) lui Vlas-
tarts, Zonaras etc., precum si anumite sbornice de cuprinsit polemicil,
ai carom autori nu sunt totil-d'auna cunoscuti. Unit sbornicd de na-
tura acOsta se af1a intro manuscriptele bibliotecei de la So lovep,
No. 283 (sec. 17), uncle gti,simil sub titlult : a(tratatulil) lui Grigorie
Pa lama. si Nilt Cavasila, Solunenilortl, Impotriva Latinilorfi» mai multe
bucali Impotriva Latinilorfi. Act gasimt bucata, care In sborniculil nos-
tat incepe la f. 295, si cea dela f. 310 contopito cu allele lntr'una
sub titlula : «Povestire despre Latini, cum s'ail despartilix de pravo-
Slavic)) (a :6 Smile 0 AdTh1111:X%, NANO OTZ npaROCAcallia o-roymium), f. 287.
Ea Incepe Intocmai ca a nostra (iiptt ceAt% um.h. Koricrimmitk II ma-
TEpit 61'0 Ilpitul) si se Imparte1n capitole : despre papa Forrnosil (onairl;
Ooptoc10, povestire despre papa Ioanit (c1;e3,thig o itan1 ligattuk), des-
pre blOstematil Latini (o flpOliAATill &IMMO, despre Petru gangavulil
(o ILETI 11-11111R0i1%), cf. f. 310 din sborniculti nostru, despre Britania
(o Eprmiii) si despre printult alamanidil (o it, 4; dAttniNIIAkCHOM%).
Tratatulil dela f. 257-27G se At, Incepenchl dela unit prologit ser-
bescit din sec. 14, In multe manuscript° bulgare, serbesci si mai alesil
rusesci si este forte interesantii prin cuprinsulil sett; cf. descrierea ma-
nuscripteloril bibliotecei Chluciovi (0lilicaxie pstionuceti II Karraaorb mum-,
iwpxoBxo.ii lleiram 6n6aioTetell A. II. XamoBa) No. 189.
Filele 345-420 conpnit traducerea tntrebb'xiloril si respunsuriloril
atribuite pa nedreptil lui Atanasie ; originalula grecescil In Migne, Pa-
trolog. son. grace., t. XXVIII, p. 598-700. Acestil tratatil se giisesce
 SBORNICULtf DELA CHIEVti 17

de nenumerate on in fait de fail de manuscripte slave i variaz5, forte

In privinta numerului intreb5,rilorit §i r6spunsurilorit; vomit insemna
spre exemplu manuscriptele bibliotecel dela Solovetit, In care elit se
afI5, intregii sau in excerpte : 1) Intr'o talcuire a psaltirei (No. 129, sec.
18-19), 2) In invetaturile lui Efremil Siru (No. 194, sec. 18), 3) In
scara st. Ioanit (No. 221, sec. 17), 4) in invetaturile lui abba Doro-
teiit (No. 239, sec. 16-17), 5) inteunit adausit la teologia, grama-
tica i dialectica lui Ioanit Damaschinit (No. 259, sec. 17), 6) In Gri-
gorie Sinaitulii (No. 289, sec. 17), 7) inteo critics contra luteranilorit
i latiniloru (No. 324, sec. 17), 8) in a§a numitulit «zercalo velilioje»
(oglinda cea mare) (No. 355, sec. 17), 9) inteunii sbornicit, ce se
chiama,«izmaragdrb» (No. 359, sfir§itulit sec. 15 sail' incep. sec. 16),
10) intern-tit Ioanit Guril de aura (No. 363, sec. 17), 11) in trei No
mocanone (No. 414, sec. 15-16, No. 413, finea sec. 15, §i No. 415
dela 1519), 12) intr'unit laysaicit (No. 452, sec. 15), 13) inteo vieta
a lui Grigorie Omiriteanulii (No. 508, sec. 17), 14) intr'unit sbornicit
de mineie (No. 641, sec. 16). Cf. i citatele lui Berezirri) din manus-
criptele bibliotecei man5.stirel troickosergievsliaja. Aceste citate s'ar pu-
tea inmulti din tote cele-lalte descrieri, este ins5, pentru scopurile
nostre netrebuinciosti.
Observarile de pan& aci sunt de ajunsil pentru a convinge ca afara
de doue trel tratate, ce se intalnescii mai raril §i a c'arorit isvore gre-
cesci nu sunt cunoscute, tote cele-lalte tratate de natura dogmatics
si polemica, sunt forte obicinuite In literaturele vechi slavone. Sborni-
culit nostru presents o colectiune din cele mai frumose, Mouta de build
soma de unit caluglrit pentru acele vremuri forte invetatit.
Bucatile apocrifice sunt cunoscute tote §i se gasescit in publicatiile
lui Pypinb, Tichonravov%, Porfirijem §i scriitori, ce s'ait ocu-
patit cu editarea lord Sbornicula nostru nu present5, nimic deosebitit.
Partea din urrn5, a lui (a cinceal este curatit istoricei ; ea tontine
unit fella de istorie universals, pe tang& care se alatura. §i istoria par-
ticulars a Moldovel. Cea d'Intaia e representata prin cronologia dela
Adamit pans in vremurile nostre (1425), prin cronica bulg5,rosc5, §i
prin analele serbesci, a doua prin povestirea in scurtil despre dom-
2
18 CRONICELE MOLDOVENESCI INAINTE DE IIRECHIA

nil moldovenesci. Acesta este partea cea mai pretios5, a sbornicului,

fiindit ca nici una din cele patru bucati, ce tontine ea, n'ail fostit pan5,
acum cunoscute. Bucata intaia se scie sub o alts redactie, cu multit
mai scurta, din analele serbesci si din redactiile serbesci ale lui Ila-
martola ; ea este o traducere dintr'unit original grecescit, alit c5,rui
titlu va fi fostit : eEptrtivekt iv covrotvp etrb 'Mkt i'a4 'rob vii14 xx.i.c-
po5 si care la rendulit set este alcatuita din chronographilion syn-
tomon a 1ui Nikephoros Patriarches, din cronica lui Georgios Mona-
chos IIamartolos si din «Cuvintulit despre cele 7 sobore ecumenice»,
ce se af15, In introducerea pidaliOnelorit sail in sbornice. Sbornicula
nostru ne descopere pentru intaiasi data o redactie bulgara a acestei
«Povestiri pe scurtu a anilorit dela Adam pan'a" In vremurile nostre.»
Bucata a doua, contopita cu cea cu tote ca este independentti,
presenta cele mca vechi anale serbesci din tote ale salt descoperitti
pang aCuma. Analele nostre, pe care le-am putea numi dupa. codice
«Analele din Slatina» spre deosebire de cele-lalte, sunt scrise cu-
rendit dupa 1490, anulti cu care ele se Inchee. TOte cele-lalte anale sunt
mai noue : cele din Se6enili dela c. 1500, cele din Karlovac dela 1503,
cele din Cetina de pe la 1574 s. a. m. d.; cele din Krugedol, care
se 'nchee ea 1453, intra mai multti In categoria cronicelorti, deck
analelorti.
Bucata a trela este cea d'intala cronica bulgareseli cunoscut4 Tana
(town §i de o valore forte mare pentru istoria timpului ce Imbrtiti-
seza, 1296-1413. Ea va trebui s5, fie privity ca unit izvoril de ca-
petenie pentru istoria Turciloril In sec. 14 si 15 si mai alesti pentru
timpulit eaderel Bulgarilorit, Serbilorit si llomAnilorit sub ei. Ca mo-
numentit de literatur5, istoriografica bulgara, ea este cea mai Insem-
nata productiune originala a Bulgariloril vechi si una din cele mai In-
semnate ale Slavilorit in genere.
Pentru nol Romanii mai are importanta ca a slujitil lmpreun5, cu cele-
lalte doue dreptti izvorit lui Moxa, care in cronica sa «de 'nceputulti
lumieel desntaiii» (1620) le-a compilatti pe tote trei.
Aceste trei Insemnate monumente ale istoriografiei bulgare si ser-
besci au fostil publicate si studiate de mine In Archly fur slavische
 PUBLICATIA NOSTRA 19

Philologie, vol. XIII, p. 481-543, sub titlulti «Ein Beitrag zur bulga-
rischen and serbischen Geschichtschreibung.» 0 discutiune mai detai-
lata asupra raportului lora cu cronica lui Moxa amil de gandti sä pu-
Mica separatil Intr'o scriere asupra tuturora izvOreloril lui Moxa, de
ore-ce Yn tratatulil citatS, destinatil mai multil pentru speciali§tii slavi,
a trehuitil sa m6 multamescil cu o caracteristica generala a cronicei
lui Moxa, p. 501-502.
Restulil sbornicului, parka luT curate moldovene'sca, se editeza In
acesta scriere.
Importanta ei se va vedea din cercetarile cuprinse In studio ,;;i din
notele ce linsotescil textele. Aci voescil sti dail numai cite -va esplica-
tiuni asupra modului cum amil tntelesil ci esecutatil lucrarea mea.
Cronici moldovenesci In limba slava cunosceama 0,115, acum numai
una §i acesta In recensiunea rusesca a cronicei voskresenskaja; tra-
ducerea polona dela 1566 nu pOte fi numerate, aci, de Ore-ce ea a
schimbatil f6rte multu originalultt §i tontine elemente polonc. Desco-
perindil in sborniculil dela Chievil trei cronici moldovesci pana acum
necunoscute : analele putnene cu o cronica intercalate In ele, cro-
nica lui Macarie §i cronica. lui Eftimie, din care cele dou6 d'Intaiil au
slujitil de izvortt lui Urechia, iar a treia a remasil cu totula nefolo-
sita de cronicarii eel vechi, amil crelutil ca are fi de lips5, a corn-
pieta alitia acestort1 cronici anteriOre lei Urechia cu reeditarea ce-
lorb-latte dou6 ; a cronicei anonime din «Voskresenskaja letopisi» §i
a cronicei moldopolone, cunoscuta din editiile lui Wojciclii i Ilasdeu.
In chipulu acesta publicatia nostre se presenta ca unit corpus all tu-
turoril croniceloril moldovenesci Inainte de Ureche si In limba sla-
vona, bine tritelesil all celoril aflate pang acum, cad', precum se va
vede din cercetarile nostre, Ureche a cunoscutiI afara de acestea §i
alte cronici dinainte de dlnsultt. Aceste, ca §i cele g5,site In sborni-
culil dela Chievil, circulail, se vede, In fOrte putine copil atatil Inainte
de Ureche, catti §i In timpulti lui, astil-fella ca clacd copiile loril nu
se \Torii fi perdutu far& urma, ele se pdstreza tine scie prin ce col-
turi ale vechiloril nostre mandstiri In vre-una sail cite -va copil nu-
mai. Cu tote cercetarile acute pan& aell prin manastirile nostre §i
 20 CRON10ELt MOLDOVENESCI INAINTE bE tJRECHIX

prin bibliotecele straine nu scimil s5.-1 fi succesit cui-va a le afla. E lush

de naclajduitil ca cu vremea se vorti gasi si acestea si ea ne va 11
permisd peste cAti-va ani a edita unit corpti completd alit cronicelord
molclovenesci in limba slava. Tote pue a fi foga scrise Inainte de
Urechia numai In acosta limba.
PAO, atunci Ins5, suntemil Incredintati ca si publicatia de 1'4.1 va
fi primita de publicit si specialisti cu interest. Ea descopere pentru
prima ore o Introga epocii a istoriografiel nostre vechi, epoca bizan-
tino-slavona, ale card caractere de capetenie sunt : limba bulgara si
maniera bizantina, transmisa noua prin traducerile vechl slovenesci gi
mediobulgare. Monumentele istoriografice arunca prin urmare o lumina
asupra Intregei culturi din vecurile 14-16, In decursuld carora In
rile nostre au predominatd bizantinismuld si bulgarismuld sub tote
formele sale : ca institutil de state, ca literature, ca sciintii, ca limba,
ca naravuri s. a. m. d.
Nu mai mica este Insemnatatea istorica a cronicelord aflate. Desi ele
contind pupne fapte, ce n'ard fi cunoscute din Urechia (cu totuld noua,
si necunoscuta este numai cronica lui Eftimie), ele rectifies ins& si
imbogo.tescd cronica lui Urechia prin multe date nou6. Insemnatatea
lord consta Insa mai cu semi Yn faptuld ca ele no dovedescd contim-
poranitatea notitelord corespundelore din Urechia si ni le descoperd
pe acestea sub forma lord primitiv5,. Urechia perde pe do o parte, pe
de alta Insa castiga Yn valOrea sa de pang acum.
Nisce monumente de atata prettl ad trebuitil sit lie editate cu note
esplicative si cu unit studid detailatit, In care sa se analiseze cuprin-
suit' si sa se aprecieze forma lord, sa li se caute izvOrele indigene si
straine si Yn sfirlitd sa se stabilOsca raportuld lord fate de cronica
Iui Urechia. Acesta este scopulit notelord si alit studiulul, ce premerge
texturile. 0 traducere a acestora Yn romanesce a fostu tote atatti de in-
dispensabila, pentru a face cu putinta cetirea lore si celord ce nu cu-
nosed limbile slave. Marturisimd, ca acesta parte a lucrarii nostre a
fostit cea mai ingrate, caci a traduce unit text(' ca alit lui Macarie sae
Eftimie Intr'o limba romanesca pe lntelesd este pentru cold mai agent
slavistil unit lucru forte grad. Textuld fiindd In multe locuri forte oh-
 PIIBLICATIA NOSTRX 21

scurf, In uncle chiar neinteles%I, afar& de acesta stillil fiindit plinu

de pleonasme, intortocheri retorice, constructii false s. a. m. d., am
trebuitu s, &Si mai multii o traducere libera, decht literal& 0 traducere
cuvintil de cuvintil ar fi esiti o monstruositate in limba romana. Des-
pre acesta se voril convinge eel ce potil intelege originalulii.
Traducerea e Meta, intr'unti still arhaisantil, pentru ca forma sti
nu fie in Area mare contrastil cu spiritulu .croniceloril. Unit cronicaril
din sec. 17-lea ar fl tradusu cam totil asa; dovada este Urechia (1).»
Citatiile din cronica lui Urechia se vorit pa'rea 'Ate prea fungi; acesta
am facueo ins& cu intentiunea de a larnuri pe deplina chestiunea im-
prumuturilorti lui Urechia din cronicele panic acum cunoscute. Pentru
apreciarea celorti-lalte izvore ale lui Urechia lucrarea acesta s'a arti-
tatil forte folositOre ; In urma el ne-a fostil forte usoril a reconstitui
cronicele necunoscute si a deosebi imprumuturile din izvOre straine
de imprumurile din izvore indigene. 0 clasificare completa a Impru-
muturilort va putea fi facuth numai dup5, descoperirea celorti-lalte
cronici si intr'o editie critich a textului, sail intr'o analish pe ani de
felulil celei Monte de Semkowicz pentru cronica lui Dtugosz.
Excursele istorice din cite -va note ail scopulil de a indrepta u-
nele gresell provocate de textulil neexactil sail obscuril alit lui Urechih
si de lipsa altoru izvOre. Acolo unde izvorele noue dau posibilitatea
unoril explichri mai bune ca cele Incercate pang acum, am chutatil
a lndrepta erorile cronicariloril si istoricilorit nostri. Am citatfl mai
tote-d'a-una cartile d-loril Xenopolil si Tocilescu, de ore ce acestea sunt
singurele Incerchri de a expune istoria nostra intregh dup5, tote izvO-
role publicate pad, acum. Manualulh d-lui Tocilescu are pe lang5, a-
cesta meritulit eh' tine soma si de uncle izvore needitat'e §i comple-
tozh In acestil chipil In mai multe locuri Istoria d-lui Xenopohl.
Asupra, editiunel inshsi sunt putine de dist]. Am publicath textele me-
dio-bulgare far5, semne diacritice si far& prescurthri sail title. Abstrac-
tie facendil de dificulthtile tipografice, ce aduce cu sine aeestil sistemil
adoptatti In mai tote publicatiunile rusesci, pentru unit monumentil
(I) D -IC A. I. Odobescu a avuta bunatatea sa asculte o data traducerea !Astra si sa
ne faca atenV la cite -va espresiurit nepotrivite.
22 CRONICELE MOLDOVENESC1 INAINTE DE UREMIA

literard alit secolului aid 15 sad 16 nici semnele, nici prescurtarile n'ad
vre-o importanta deosebita. Acestea sunt tot-d'a-una acele0 si e des-
tuld a da o proba, pentru a ne face o idee de Intregd textulti. Des-
legarea tuturord prescurtarilord se face fara nici o dificultate i Cara
nici o nedumerire. Toti.1 a§a amu publicatil §i textele bulgare si ser-
besci In studiuld «Ein Beitrag zur bulgarischen and serbischen Ge-
schichtschreibung», Archiv fur slavische Philologie, vol. XIII, fast. IV,
p. 481-543. Principiele urmate la editarea textelord stint resumate
In nota dela p. 535.
Textuld cronicei moldo-polone este o copie credinciosd a celei din
museuld principilord Czartoryski, facuta de mine in timpuld petrece-
rii mete la Cracovia Acesta cronica se publics deci Intaiwg data a§a
cum s'a conservatil In singura copie pang acum cunoscuta. Deosebi-
rile principale ale editiunei nostre de cele-lalte editil sunt indicate In
capitoluld despre cronica moldo-polona.
Textuld cronicei anonime este o reproductie a editiunei facuta de
comisiunea archeografica In «Polnoe sobranie russkich% letopisej»,
vol. VII, St. Petersburg 1856. Copii nou6 ale acestei cronici n'am
avutd la dispositie. Editia nOstra indrepta cu tote aceste mai multe
gre§eli ale editiunei archeografice : In date, In lecturi de nume pro-
prii, Intr'und pasajd stricatd, etc. 0 traducere a acestei cronici a fostd
trebuinciosa, pentru ca an-felt' ea art fi remasd totd a§a de putind
cunoscuta publicului nostru ca §i pans acum.
 CAPITOLUIt

Cronica qi analele putnene.

«Povestirea in scurta despre Domnil Moldovei», satt «Letopisetula
Moldovenesca» In forma ce ni s'a pastratil prin sbornicula dela Chievil,
are patru parti independente una de alta : 1) Cronica dela Inceputulti
Moldovel patio, la Petru Arona (1456), 2) Analele dela suirea In scauna
a lui Stefano cela Mare (1457) pang la mortea lui Petru, fiula lui
Bogdana cela Orbit (1525), 3) Cronica lui Macarie dela mortea lui Ste-
fano cela Mare (1504) pang la domnia a doua a lui Petru liaresa
(1541), 4) Cronica lui Eftimie dela domnia a doua a lui Petru Ha-
resit pana, la 1553. De Ore-ce fie-care din aceste parti 10 are carac-
terula sea deosebita, cu tote ca, una este continuarea celei-lalte, vomit
vorbi despre fie-care in parte, evitanda in chipulti acesta confusia, in
care ama cado fara, de voie, data ama adopta pentru tote o singura,
numire, fie chiar si titlula data lora de copistii si cronicarii moldo-
veni. Insa flinch-14a cele doue parti dela inceputa ale «povestirii tn
scurtti», amendoua anonime, sunt contopite intr'una, a doua nefiinda
dealt continuarea celel d'intaitt, i fiincla-ca a doua este scristi fara
Yndoiala In Putna, le vomit cuprinde pe amendoue sub titlula de «Cro-
nica si analele putnene.»

A. Cr-onica.
Cronica, ce premerge analelorti putnene si care dupa tote probabilita-
tile a fosta scrisa, ca si ceste din urma, in manastirea dela Putna
(cola pupal in redactia ce ni s'a pastrata prin sbornicula dela Slatina),
24 CRONICELE MOLDOVENESC1 INAINTE DE IIRECHIX

este o insirare pe scurtil a Domnilorti Orel* Moldovel dela intemeieto-

rulti Dragosil, 1359, Ora la Petru Arontt, 1456. Despre eel mai multi
nu se spune altti-ceva, decat ai cul flu au fostil si cap ani au domnitO,
asa ca lntrega cronica are mai multti caracterulti unei genealogii (^ra-
ver:4)4TE; poAocAoeme), in felulu rodosloviiloru slovenesci venite la not
din Bulgaria si Serbia; la tali -va dintre clinsii se amintesce despre
faptele principale petrecute in timpulti domniei lore, precum biruinta
lui Stefanti Musatu asupra regelul ungurescil Sigismundti, cedarea
Chiliei de cake Petru II Ungurilorti, conciliulti din Florenta si sfinti-
rea mitropolitului Teoctistil de catre patriarhulti serbescti Nicodim sub
Alexandru II. Facenda abstractie de scurta descriere a modului cum
a descalecatti Dragosti Moldova si a certelortt lntre Iliasu si StefanO,
nu ne remane decat o Inlantuire arida, de nume propil si de ani,
expusa, prin o continua repetire a acelorasi expresiuni.
Cu tote acestea cronica nu este lipsita de on -ce interesti istoricti
si literarti. Fiindil una din cele mai vechi insemnari istorice moldo-
venesci, data nu chiar cea mai veche, ea ne deschide o perspective
asupra influentelorti, sub earl a inceputti sa% se desvolte vieta literara
in Moldova prin veculu alit 15-lea, si ne da tote-d'odata posibilitatea
de a ne forma, dupa originale, o idee de natura interesului istoricti
din acele vremuri. E adeveratti ca aceste trebuinte literare fi
indestulitu si Urechia, care ne-a pastratu is traducere aprope verba1a
intrega cronica; cui i-ar fi succesti insa a reconstitui textulii acestel
cronici, asa cum l'avemil not acum, dupa cele d'intaig unti-sere -c,lece
capitole ale lui Urechia? Nici cronica moldo-polona dela 1566 n'ar fi
putuLO lmplini acestil scopti, de Ore-ce, in lipsa originalelorti, a fostil
cu neputinta, 'Ana acum a sci positive cc a primitu traducetorulu
dela 1566 din originalti si ce a adaustt dela sine. Dar afara de a-
cestea, cronica pastrata in sborniculti dela Slatina no descopere ca-
te-va fapte, cc din alte izvore nu le sciamil. Ast-felO suntu : a) lupta dela
Ghindaoani (XiiimomIIindati) (1) Intro Sigismundil si Stefanti Musatti,
b) epitetu10. «Ologula» (oriorkiii) altt lui Iuga Vod5, si c) sfintirea lui
(1) Cf. EAKOIVABaca'u, KihuolaCracilu, lipunumBraseu, etc. ; din numele localitiltif
//indiitc sae Ghindific s'a facutu GUnditoani i. c. Onienff din Chindilu.
 CRONICA PLITNENA I 25

Teoctista sub Alexandra II, ce o cunoscemit numai dintr'o glossa a

lui Eustratie logofaula la cronica lui Urechia si din traducerea confusd
a compilatorului polonil dela 1566 ; acesta notita a cronicei nostre ne
lamuresce pe deplina erorea lui Urechia asupra conciliului de Florenta
si a lui Mirona Costinit asupra aduceril cArtilor serbesci din Ochrida (1).
In sL1rsitu d) cronica lamuresce definitivii chestiunea datei, cu care
analistii vechi lincepeati istoria Moldovei (2).
E forte greit a spune ceva positivit asupra locului, timpului si au-
torului acestei cronici, de Ore-ce copia dela Slatina, singura aflata
pOna acum, nu tontine nici o indicatiune de acestit felt. Putemti pre-
supune insa, dupa caracterulti interne alit cronicei, ca ea este seriset
in vrc -una din mei ndstirile vechi moldovenesci, de mai multi augari si
in diferite vremuri. Doue pa* cent putinit se potti distinge si atribui
unorti autori diferitI : Intaia, dela lnceputit pand la Alexandru cent Burnt,
a doua, dela Alexandra cent Burn' pana la Petru Aronti. In partea
&intaiil se 1nsira Domnil dela Dragosit pand la Iuga unulti dupti al-
tulii, lnsemnandu-se cap ani au domnitil fie-care si In ce raportil de
inrudire 1u state cu predecesorulit set ; redactiunea este la top aceasi,
terminii, In care este facuta, de asemenea (3). Partea acesta "ite fi pus5,
in timpulli domnid lut Alecsandra cela Bung, cu care part a fi Ince-
putit primele incercdri de istoriografie nationala. Acestea ar coincide
In acesta case ceea ce este forte probabilii si naturala cu In-
fiintarea manastiriloril celorti marl din nordula Moldovei, cum sunt
Ne'mtulg, Bistrita §i Moldovita. Este chiar fOrte probabilil ca forma
sa primitiva §i-a primit-o cronica nostr5, lntr'una din aceste manastiri.
Partea a doua a cronicei se deosebesce In catit-va de cea &IMAM
prin module ei de redactiune. Acosta nu repeteza la fie-care Domnil
ca «ait domnitit atatia si atatia ani si apol aft muritit», ci este ceva
mai variata, mai desghetatd, mai libera si pe langd acesta cu melee mai
detailatd. Inceputulti pasagiului despre Alecsandru cent Bunt' «In anulit
6907 se sui In domnie Alexandru voevoclii» dovedesce de asemenea

(1) Asupra acestora vecjI nota 14 la cronica putnenil.

(2) VeclI nota 1 la cronica putnenil.
(3) Mai bine se vede acesta la cronica moldo-polon'a.
26 CRONICELE MOLDOVENESCT INAINTE DE IIRECIIIA

ca cu elu se Incepe o parte nou5, a cronicei, scrisa, de o alta per-

sona. Din domniile anteriore nici una nu Incepe asa.
Acesta a doua parte a cronicei nostre a fostil scrisa in anif d'intdia
a domniet lut ?tefanit edit Mare, de ore-ce ea se incheie cu suirea
acestuia in trona si alungarea (dup.& cronica, clecapitarea) lui Petru
Arontl, despre care In redactia pastrata prin cronica, moldo-polona se
spune ca a domnitil 2 sail 3 ani (1).
ante adnotatiuni ale ILA' Eustratie logofetuld la cronica lui Urechia
ne descoperil chiar, cum mi se pare mie, pe autorulzi acestui parti
din cronica putnena. Iata'-le dupa editia a doua a letopisetelord lui
Cogalniceanu (I, 147 §i 149) : «Afla-se scristi la una letopiseta set--
besca de Azarie augitrulft, precum In clilele acestui Domnl, Alexan-
dru Voda, sail hirotonisitti pre-o-santitulil mitropolitil Teoctista de Ni-
codim den Ora sCrlAsca, prin eiilele bunii-credinciosului cneazului
Gheorghe Despota» si «scrie la anti letopisetti vechiu serbescg , de .Azarie
cellugetrulti iavodita, precum In Vele acestui Bogdand Voda earl Ince-
putti a da daj die Turciloril si pentru aceea ne ad numitu Bogdani
pana, astacli. Acestil Bogdanil Voda este tatald lui Stefanu Vocla celu
Bunti.» Abstractie facendtt de adausele din urma ale lui Eustratie (ca,
dela Bogdanil Voda au numitil Turcii pe Moldoveni «Bogdani» si Ca
eld a fostil tatald lui tefanil celd Mare), ambele aceste notice, atri-
buite de Eustratie logoretulti lui Azarie calugarulil, le gasimil In cro-
nica putnena : cea d'intaid In redactia nostra si a cronicei moldo-
polone, a doua numal In cea din urma, cu deosebirea di In locil de
Petra Eustratie are Bogdanti (2). Acesta pare a fi o schimbare arbi-
trary a lui Eustratie, care In loofa de Petru alu cronicei putnene a pug!
pe Bogdand, pentru esplica numirea data de Turci Moldovel. In
urma diplomei dela 15 Iunie 1456 (3) nu lncape nici cea mai mica
indoia15, ca Petru a consimtitil celu &IMAM a da tributil Turcilorti.

(1) Asupra acestui faptil vegi capitolulii despre cronica moldo-polona.

(2) Urechia are Petru, C. 12, 151.
(3) Pastratl in arhivele din Moscva qi publicatl de Uljanickij, Materialud, No. 79
(Marepia.mt Aas 'Tenpin D3BIIMMAX73 oruouleuiti Poccin, lloamun, Mavasiu, Bmaxin u Typuiu Ba
XVXVI BB. Mocuaa 1887).
 CRONICA PIITNENA I 27

Adnotatiunile lui Eustratie logofetulti dovedescti ca elu s'a folositti

de una letopisetil vechia serbescti i. e. de o cronica moldovenesca
scrisa, in limba slavona (caci «serbescii» nu Insemna, aci decal «sla-
vonti»), care continea notitele despre Teoctisti gi despre tributula
data Turcilorti de Petru II. Acesta letopiseta n'a pututil fi allele,
deck cronica putn6na in redactia pastrata prin cronica moldo-po-
lona i deci acesta cronica, este scrisO, de Azarie calugarulti. S'ar pu-
tea ivi insa Indoiala asupra punctului, dach Azarie calugarulti este
autorulit sea copiatorulti cronicei avute de Eustratie ? i una i alta
este posibila. Mi se pare ins5. ca cuvintulti «izvoditil» (din slay. 113-
BOAHTH, Cf. H3BOA%, origo, archetypon, de pilda OT% H3BOAd ria9kmaro :
din originalulti grecescii) insemna aci : compusti, alatuittl, elti indite
deci pe autorulil, nu pe copiatorulti cronicei. Atributula «vechiil» a-
dausil lang5, «letopisettin ne permite a crede ca letopisetula lui Eustra-
tie logof6tulti se ocupa numai de vremurile cele mai vechi ale terei
Moldovei, ceea ce se confirms i prin faptulti, ca, in tote restulti ad-
notatiunilora sale la cronica lui Urechia'. Eustratie nu mai citeza nici
o data letopisetula lui Azarie. In urma acestora mi se pare ca pu-
temil admite, MLA tem& de a ne departa de adeverti, co, sub letopi-
sepia lui Azarie calugarulii este de intelesg cronica putnthul dela 1359
1457 ; ela cuprindea deci intaiula secolti din istoria Moldovei. Partea
dela Alexandru cell Bunil pang la Petru Aronti a fost scris5, de Aza-
rie, partea de la Inceputti de catre una alts calugAril ; Azarie le-a
Intrunitti pe ambele Inteuna (1).
Unde sa fi scristi acestti Azarie cronica sa ? Nimice positivti nu
putemil spune. Dace ne gandimil InsA ca focarulti culturel i litera-
turei monahale In veculil ale 15-lea emit manastirile din nordulit Mol-
dovei, mai alesil Bistrita i Nemtulti, cO, cell mai vechiti si mai bo-
gatil pomelnica din Gate cunoscemti pang acum este pomelniculti dela
Bistrita, care lncepe cu anula 1407, ca cele mai multe manuscripte
slavone din sec. 15 sunt scrise in aceste dou6 manastiri si in sfirsitti

(1) Exemplarulit cronicei putnene, unity cu analele si avutu de Macarie, nu continea

numele autorului; Macarie spune Iiimuritil la introducerea cronicei sale a nu scie de tine
suntti scrise cele de mai 'nainte de el0.
28 CRONICELE MOLDOVENESCI INAINTE DE IIRECIIIA

ca o notita de acelasil cuprinsit cu cronica putnon5, asupra lui Teoctistit

se gasesce intr'unit sbornica din sec. 16 alit manastiril dela Nonni',
data ne gandimil la tote acestea si Inca la faptulti ca din cel doui
cronicari din veculit alit 16-lea (Macarie si Eftimie) unulit a esitit din
manastirea dela Namtil, suntemit aplicati a credo ca si Azarie va fi fostil
unit calugarit alit acestel manastiri. Pole ca o cercetare mai detailatit
si mai seriosa decal cea facuta de op. Melchisedecit asupra manus-
criptelorti dela manastirea Mint(' va scOte ceva la lumina asupra lui
Azarie si istoriografiel vechi moldovenesci. Pans atunci trebue sa ne
multamimit cu aceste vagi presupuneri si indicatiuni.
Cronica nu tontine nici unit elementil analistica ; tote scirile ei sunt
salsa din traditie. De aci se esplica greselele cronologice, asupra ca-
rora nu este de lipsa a atrage atentiunea cititorului, de ore-ce ele
sunt bine cunoscute, de cand prin cercetarile critice din ultimii ani
cronologia si genealogia primilorit Domni modovenesci sunt mai multil
sail mai putinit larnurite. Pole ca autorii cronicel sa se fi folositit de
pomelnice, earl sunt fara Indoiala mai vechi decal cronicele, si de
uncle insemnart istorice pe manuscripte, ca cele co se gasescit in sbor-
niculd dela 1557 dela Neamtit (1). Daca am av6 unit corpus alu tuturorit
notiteloril de acestit felu, publicate In limba originals, nu In traduceri,
amti puts urmari influenta lora asupra croniceloril vechi; unit ast-felit
de corpus lnsa ne lipsesce deocamdata.
Unit singura isvorit alit cronicei putnene se pote stabili cu sigu-
ranta si acesta nu ca material(' istoricit ci ca forma, ca modela literal- it,
dup5, care au fostil scris5, partea d'intaiii a ci si din care acesta 'si-a
lmprumutata titlulu «povestire pe scurtit» (Clid3AHIE E% rpffruy.k, ipm-
vaEu iv covt6p.(1)) (2). Intelegil genealogia universals, cunoscuta In manu-
scriptele bulgare si serbesci sub titlulit de «Povestire In smart a a-
niloril dela Adamil papa In vremurile nostre, dupa neamuri», medic-
bulg. Gse zaNie RZ KNITU,11 vI TOAIK CX.11.111/11k OTk 1'lAM%% AO NkIll'h111111:10

(1) VedI nota 11 la cronica putnenii.

(2) Acestu titlu a fostil la inceputil de bung sbmit numal titlulii cronicuteI intercalate
in analele putnene. F,lu a fosta adoptatil in urin5, pentru intregti letopisqulti moldo-
venescu.
 CRONICA PUTNANX I 29

nirlmiene,monw, serbesce tota a§a cu neinsemnate variante (1). Acesta

genealogic este o traducere dup5. (Epqva(ct sv cavt6p.o,) e/yrcb 'mckti
oy4 you vat) Itchtpoa, care In manuscriptele grecesci se g5,sesce ca a-
pendice la cronica lul Georgios Monachos sad IIamartolos (rethpytoc.;
ay.apto.)X64) (2) sail independentil de acesta ca unit resumatil Indemil-
naticil de istorie universal5., dup5, trebuintele modeste ale calugariloril
greco-slavoni din sec. 9-16-lea. Acest5 genealogie, nascut5, In Bulga-
ria, r6spAndita forte in Serbia §i cunoscuta destula de bine la not din
manuscriptele slavice de suda, a fosta luata de modal de catr5, primula
cronicara moldovenescil §i precum Intr'insa se spune despre fie-care
personagia istoricil din tine s'a n5,scutil, cc flu sail tali flu a avutil
§i cap ani a traitii, ast-feld §i cronicarula moldovenesca dupa o scurta
introducere asupra descalecarii prin Drago§il spune despre fie-care din
urma§ii acestuia alit cui fill a fosta §i cati ani a domnita.
Dintre nenumeratele versiunI ale acestel genealogil pare sA-1 fi slu-
jitil de modelil cronicarului moldoveanil tocmai cea pastrafa prin
sbornicula dela Slatina, f. 422 sq., unica redactiune bulgara cunos-
cuta p5.115, acuma. Pentru a ne convinge despre acesta, s5, (lama cite -va
exempla din iptyriveta, cf;a3aifiE az nparrivl; si cronica putneana:

(1) VedT Archly fur slavische Philologie, XIII, p. 483.

(2) Georgios Hamartolos este autorulil unei crooicT universale dela Adamil panii In
impe'ratulu bizantinii Teof Ilit, 842 d. Ch.; ca Ora titlulu : X pov ntipi vivr.op.ov ay. OtuffOptuv
zpovoypelywv TS Whi oTiv co) ney icd Govtcab (nth 1 co, py icy.) eq.aptuaoti sI fu continuatil
de unit lay airric panic in 948, car de altI compilatori pans, pc in 1081 si 1143. Lucrata
in spiritit popularti si monachala si indreptata cu deosebire in contra iconoclastilorCi,
cronica acesta deveni cea maT popularl din tote productiunile bizantine de acelas1 naturil.
Ea fu copiata si interpolatil de nenumeirate orT in grecesee si in slavonesce (bulgAresce si
sOrbesce) si servi de unit isvorti principalu pentru compilatiunile slave originale, cum
sunt cronicele vechi rusesci, chronografele s. a. m d. Traducerea bulgara a acestel cro-
nidi este forte veche (ea trebue pug. in timpulil tarulul Simeonil) si s'a pAstratil in cite -va
versiuni rusesci (una din sec. 12), bulgarescl si sOrbescI. Editata este nurnaT o redac(ie
s6rb6sdi, din sec. 14-lea de societatea amatoriloril de literatura cea veche din SL.-Peters-
burg (06atecTso alo6irre7cil Aponiterc nitemclutorrn), 2 volume litografiate. La sfirsitula vol. II
se afla si ipp.v.sia., de care este vorba aci. Asupra, isvOrelorti redactiunei din cod. dela
Slatina vedl Archiv filr slavische Philologie, XIII, 483-487.
30 CRONICELE MOLDOVENESCT TNAINTE DE tIRECHIA

yey6p.avoc ITAM1111 GNR6 AliTk II POCHOACTROIM Eor-

ET6.11) aX' iTevy-qce 'thy .C/1. polo 011$41 H 111111- Milk ROEBOAd .A. AtTd
1.1t19. xut vet& tooso :1:11Tk .4'. AlTk n 01r- II Or Alp T k.
iC-qaey grii xui /11 T k; -4:111`k R%C.11)Ck
Glt1116 FPO 11,110 RO-
7C E.& v E Cilau Tat A'I1T6
FROM COCHOACTBORA .11.
ireonu gt1
/Om H 01rAlp.11T6.
Z%lt9 8E Tsvolisyoc 011,0,6 RkIR6 AITIN .CE.
HETp% ROEROM, Chili
itthv as' iTevyrics'E- poAn 6110Cd H ninciairx
iliOrWaT111111, .31. (iVh-
vioc xut list& Toot° Mak H 01r At pl-
TO II Or Alpt T k.
gCypey grq .g' mci T ; iEIIT6 B%C49C6 A`1;-

ciici19.ave Cliauc tat T6 .H,R1.

(Cronica putneana.)

iCetYCCE '671/ -t(3'.

(llamartolos, editia luT (Archiv fur slavische
Muralt, p. 31.) Philologie XIII, p. 502.)

Acestea sunt de ajunsit pentru a ne convinge c5, autorul partii in-

tai a cronicei putnene a cunoscutil §i imitatti ipmveict iv covt6pAp
in traducerea slavona: bulgard sat serb6sca. Alt-felil nu ne-amil pute
esplica repeprea atatii de des6. §i netrebuinciosa a predicatului all or-
ntrkm» (a0 a murita»), care In iplivivaiot iii are Intelesulti sett, de
ore-ce unula dintre personagele ln§irate acolo, anume Enohu, n'a mu-
ci a fostil transformatit de Dumneclert (grec. In textultt lui Muralt
p. 32 In loci' de obicinuitulti xxf 6.7ceactve se afla %chi veretiOi, bulg.
§i sorb. nplIcTagnEtik GRICTk), pe Candil in cronica moldovensca predi
catuli' «a murititn n'are nici unit intelesil, de ore-ce nici unulit din
Domnii moldovenesci n au fosta Invrednicitil de Dumnecleil cu sortea liii
Enohu. Acestri non-sens l'a observatrt autorula parlii a doua a cronicei
putnene §i nu l'a mai repetatil (1): una din deosebirile principale de re-
dacpune intro aceste doue parti si sprijinulu cela mai bunit alit parerei
nostre, ca ole deriv5, dela doi autori. Traducetorulil polonit dela 1566
a lasatil peste total afath pe «orittplym», dovedindil prin acesta unit'
bund simp mai desvoltatil decat all calug5.rului din veculii all 15-lea,
(1) 0 singura data se afla in pasagiulti despre Alecsandru cad Bunn; acesta insa
pole iii pusil pe socotola copi$tiloru, carT in alte locurT
lasata afar.. ca in pasagicic
despre Romana, $teranti si Juga.
 CRONICA PIITNENA I 31

rapindu-ne Ins5, posibilitatea de a gad, to lipsa originalului, modelele

acestuia. Numal originaluIil cronicei putnene este In stare a ne ar6ta
sub ce influente literare s'a ndscutti istoriogralia moldovenescd. Ea
a avutii sub raportulil acesta o sorte comund cu cea serbesca i
dupd tea° probabilitatile cu cea bulgarescd, din care pang acum nu
sail pututil descoperi cronici analoge cu ale nostre ¢i cu cele serbesci.
Alte isvore, afar& de cele indicate aci, nu pare sd fi folositu auto-
rulil cronicei putnene. D. IIasdett In analisa acestei cronici (dupa tra-
ducerea polo* a admisti In trecittil c5, «pasagiulu despre Drago0
nu pote fi (leek o reproducere dup5, vr'o inscriptiune mormintala sau
monumentald, precum dovedesce aerula Intregimil, o desvoltare nepo-
trivitd cu ariditatea textului, cuvintele «cu mila lui Dumneqeil», espre-
siunea «pe =slit fluviu Moldova» etc.». Caracterulil cronicei, asa cum
reese elil din copia dela Slatina, este In contra unei ast-felil de pre-
supuneri. Desvoltarea mai mare a pasagiului despre Drago§il §i cu-
vintele «cu mila lui Dumnec,leii» se explica prin natura lucrului. Cro-
nistulil trebuia sa spund ceva despre descalecarea Moldovei §i, conformil
cu spiritulil timpului de atunci si ald autorului, s'a atribuita acestii
faptil provedintei divine. Tota ap. face cronica anonim5, din aVoskre-
senskaja letopisi», unde descalecarea ocupd loculd de capetenie i se
intempla, ca §i la cronica putneand, cu voea lui Dumnecleil, a6071d113113
llpoll3Boaellier.b.» Espresiunea «pe ace,stii fluviu Moldova» (na tey rzece
Moldawie) se esplicd prin particularitatea traducetorului polonil dela
1566, care Intrebuintezid pronumele ten §i unde trebue si uncle nu
trebue. Originalulu medio-bulgaril a avutil de bunii soma «tie rhuI
illonAtitit,» nu «iin T011 p.141; Alumni; » Dacd originalulu ar fi avutil
acesta din mind lectur5,, ne-amil fi ateptatil a ave In pasagiulti ce-1
urmeza: «i t u z e» (byl wesof z swoimi parry), nu «i tami e», me-
dio-bulgaresce II T e (et eodem loco), nu H TAMOiliA6, cum

pare sa fi fostu, dupd traducerea polone,. Dar afard de aceste, clacd

pasagiulti despre Drago§il ar fi fostu Imprumutatil unei inscriptii mo-
numentale, Ore data Infiintdril Moldovei (1359) s'ar fi dep5rtatil a§a
de multi de data ce se pOte precisa dupd alte isvore prin anii
1342 1345?
32 CRONICELE MOLDOVENESCI INAINTE DE URECHIX

Totit In analisa citata pare sa fi admisit d. Hasdeil ca «pasagiulit

despre patriarchula serbescil Nicodim este luatil textualmente din cro-
nica serlut a until calugaril Azaria» ; explicarea ins& ce amit dat-o not
terminului «serbescil» ni se pare mai naturals in casulit de fatil si
deci autorulti cronicei putnene n'a folositil la domnia lul Alexandru II
cronici serbesci. Pasagiulit despre Nicodim si Teoctistit nu se aM., In
nisi una din cronicele serbesci cunoscute pan& acum. Cf. Archiva isto-
rica a Romaniei, vol. III, p. 21.

B. Analele.
Analele putnene, pastrate In sborniculd dela Slatina, imbratos6za
istoria Moldovel dela suirea in scaunii a lui tefartit celit Mare (1457)
pans la mortea lui Petru, fiula lui Bogdanii celu Orbit (1525). Ele
sunt consacrate aprope Intregi domniei lul *tefanit Gehl Mare, care
ocup5, 32 de alineate, pe cand domniile lui Bogdanit si Stainita Im-
preuna cu notitele despre luarea Belgradului de Turci si lupta dela
Mohaciil sunt tratate numai In 6 alineate. Putemii, prin urmare, numi
analele putnene istoria contimporand a ha ?tefanzl cell Mare. Si In a-
devertl, tote notitele dintre anii 1457 si 1504 ati cara.cterulit nein-
doiosit all contimporanitatii: ele au fostii scrise din anti in anti indat5,
dupa trecerea intemplgrilorit povestite. Notitele dela 1504--1525 nu
fact! aceiasi impresie. Despre Bogdanit cell Orbit (1504-1517) nu
se spline decal tali ani a domnitii, iar despre Stefanitti, se amin-
tesce numai ca a batutil pe TAtari la Prutti (1518), ne-tnsemnandu-
se nici mortea lui. Din cele- l'alte trei pasage numai celit de pe urma"
pare a ft scrisit sub impresia prosp'eta a Intemplarii. «Vecinica pome-
nire», cu care analistulii insotesce scirea despre mortea lui Petru si
cu care se inchei5, redaetia analeloril, nu pOte fi scrisa decal Indata
dupa mortea lui Petru.
Ast-felti redactiunea analelor putnene In versiunea sbornicului dela
Slatina trebuesce pus& intre anii 1466 (anulti fundatiunei manastirei
Putna) §i 1525. Evenimentele petrecute intre 1457 si 1466, i. e In
cel d'intaiil 9 ani ai domniei lul Stefanit cola Mare, sunt insirate tote
 AVAL3LE PITTNERE I 33

in forma analistic5, cu tote ca autorulit lora nu le-a pututii sci de-

cat din memorie (1). Datele cronologice si naratiunea evenimenteloril
se distingit prin aceiasi exactitate si am6nuntime, ca si restulii ana-
leloril. Aceste constatari ar ft de ajunsit pentru a stabili importanta
istorica a analelorii; vomit Incerca, cu tote acestea, a le analisa mai
cu deamoruntulit si mai IMAM de tote a dovedi ca ele nu potil fi
scrise dealt In manastirea dela Putna.
Numerosele lasemnari asupra evenimentelord de capetenie din istoria
acestei manastiri si exactitatea minuticisa, cu care stint facute, nu lash
nici o lndoiala asupra acestei presupuneri, facuta 'It-11614 data de d-lit
IIasdeu pentru redactia analelorii pastrate In cronica moldo-polona.
Din redactia nostrh se report5, la istoria m'anastirei Putna urmat6-
role date :
a) Sub 4 Tunic 1466 Inceputulit zidirel mAnastirel Putna.
b) Sub 3 Septemvrie 1470 sfintirea el.
c) Sub 15 Martie 1484 «Mercurea mare, la mec,15,-nopteD arderea
totala a manastirel. Urechia n'are acesta notita.
d) Sub 1484 (19 Octomvrie, dupa Urechia C. 12 168) mortea lui
Iosill, arhimandritulit &Mail all Putnei.
e) Sub 1486 numirea arhimandritului Paisie de alit doilea egumena
alit Putnei.
Pe lang5, aceste date din copia nostra sa se mai adauge urmato-
rele trei, pastrate la Urechia si interpolatorii sea :
f) Sub 1500 mortca Despinei, sotiei lui Radula Voda din Munte-
nia, Fid Ingroparea el la Putna, (Adnotatiunea lui Simeonit dascalulit
la cronica lui Urechia, C. 12, 175).
g) Sub 1502 mortea lui Paisie egumenuli%1 si a unul calugarit Afa-
nasie Bolsunit, care pare sa ft traitit totii in milniistirea Putnei (C. 12,
177); acestil Bolsunit e amintitit si In pomelniculit dela Bistrita, f. 10 b.
(IloAcsak).

11) Sub 1511 mortea Mariel, sotiel lui tefaral Gehl Mare, si Ingro-
parea el la Putna, C. 12, 184.
Amintirea atatit de clesa a rnanastirii Putna si tacerea completa
(1) Cf. Ilasdeu, I. c. p. 20.
3
34 t RONICELE MaDOtENESCI INAINTE DE URECHIX

asupra tuturorit manastiri moldovenesci nu se 'Ate esplica

decat prin interesulit locale alit autoriloril analeloril si prin predilec-
tiunea ce era natural') sa o alba pentru 15,casulit lore. Acestu carac-
teril Ila au si analele monaltale vestice, &it este inherent') tuturorti
analeloril : germane, italiene, rusesci (de pikla Nestorti), serbesci si
cele-lalte. Pasagiulti despre sfintirea miinastiril (1470) ne d5, si o do-
vaclit formal5, despre tesa sustinul5. aci. Numal unit' calugaril ce lo-
cuia In mAnastirea dela Putna putea s5, scrie despre Stefano M. «FI7.3-
nparni CA H n p i II A e II °MATH ximmk» («se intorse si veni si sfinti lira-
multi»), de Ore-ce verbulil nplurru pote fi intrebuintatil numai despre
o miscare ce se Indroptil dinteala parte spre subiectulti care vorbesce
sau scrie (1). In traducerea acestui pasagiil la Urechi5, (C. 12, 157) nuanta
In expresiune nu este pastrata; Urechi5, spune numai ca dup5, bi-
ruinta asupra Tatarilortt Stefan') «att multamitil lui Dumnecjeil si au
sfintitil manastirea Putna, carea era zidito, de dinsulil, Septemvrie In
trii, spre lauda prea curatei feciOrel Mariei» ; I aIpnTn CA II up'ime ail
romasil netraduse.
Este de regretatil ca acestil insemnatil monument') alt1 istoriografiei
moldovenesci din sec. 15-lea ni s'a pastrattl Intr'o copie asa, de de-
fectuOs5, ca cea de la Slatina. Gaol acest5, copie este cleparte de a no
ti conservatil analele putnene in Intregimea lore. Judecanclit numai
dup5, notitele lui Urechia si ale cronicei moldo-polone, ce se pot') ra-
porta f5,r5, Incloia15, la analele putnene, acestea au fostil cu multil mai
voluminOse deck versiunea nOstra. Dar dac5, socotimil si acele notice,
ce se voril fi aflatti In analele putnene si n'at't fostu primite nici de
Ureche In cronica sa, nici de compilatorult1 polonil In traducerea de
la, 1566 ? Ca si unuia si alluia bah scapatti uncle notice, se vede de
pada din lipsa la Urechi5, a scirei de sub anulti 1484, 15 Marlie, pre-
cum si din lipsa mai multoril date privitOre la istoria mattastirii Puma,
la suirea lui Stefan') In scant'', la, luarea Craciunei s. c. in cronica
moldo-polonh.

(1) Ea nu Mil dice, dacti vreati sa spun') ca cine-va a venitil din altit parte la mine,
decal nosumns leCTX, rus. 111111111e;11,; 1101111.1% 16CTX, rus. nomext,insinnii ca cine-va s'a dusit de
la mine intealtil parte sail s'a miseatd in genere, dela unit punctu la altulti.
 ANALELE PUTiala I 35

Multamit5, Inso. lui Urechi5, §i acestei din urma cronici putema res-
tabili cate-va date §i umplea astir -fela lacunele lasate de copi§ti in
redactia nostra. Aceste restabiliri sunta de dou6 feluri : a) de fapte,
°and scirile lipsesca cu totula, b) de redactiune, Ganda din texta s'aa
omisa unele expresil sail precisarI de date cronologice, fard de care
connexula analeloril este grew de intelesa.
Din cele d'intaia notama urmhtorele:
a) Scirea de sub 1461 asupra expediCiunil In contra S6cuiloril, pils-
trata la UrechI5, §i cronica moldo-polonfl. Cf. nota 18 de la analele
putnene.
b) Scirea de sub 1466 asupra pradarii Sr-3cuilora, pastrata numai
la Urechi5,. Cf. nota 24.
c) Scirea de sub 1471 asupra taierii capetelora mai multoril boierl,
pastrat5, la Urechia §i cron. moldo-pol. Cf. nota 27.
d) Mai multe notice sub an. 1473, 1, 5 §i 20 Octomvrie, asupra
luptelora lui Stefano cola Mare cu Tepelu a (Basarabil Geliz Tinera),
pastrate la Urechia, §i notita de sub 9 Octomvrie 1473 asupra res-
boiului Muntenilora cu Ungurii, pastrat5, de cron. moldo-pol. Cf. nota 31.
e) Sub 1497 descrierea luptel de la Cozminil, pastrat5, la Urechia §i
cron. moldo-pol. Cf. capitolula despre «Ureclii5, sf analele putnene.»
1) Sub 1498 prkliirile lui Stefano celil Mare §i Malcocia In Polonia,
pastrate la Urechia §i cron. moldo-pol. Cf. capitolula despre «Urechia
§i analele putnene.»
Lacunele de natura a doua sunt urmatorele :
a) Din data mot-VI Evdochiei, soCiel lui Stefano cela M., s'a omisa
«25 Novembrien, pastratil la Urechi5,. Cf. nota 23.
b) La cutremurula din 29 Augusta 1471 s'a omisa «11% flOtIOyAk-
HMG», ce se afla la Urechia §i cron. moldo-pol. Cf. nota 29.
c) Data morCii lui Teoctistil mitropolitula e pus gre§itil la 1476,
Novembrie 8, In locil de 1477, Novembrie 18. Cf. nota 34.
cl) Data mortii Mariel dela Mangopa are 7 In loco de 19 Dechem-
vrie, pastratil de Urechia. Cf. nota 35.
e) Mal multe greseli in datele morcii lui Bogdant si Petru, fii lui
Stefano celil M. Cf. nota 36.
86 CRONICELE MOLDOVENESCI INAINTE DE DRECIIIX

f) La pradarea Sucevel de IIronetu s'a °mist' data «19 Septem-

vrie, Luni si Marti», pastrat5. la Urechia. Cf. nota 41.
g) La mOrtea lui Iosifta, arhimandritulti Putnei, s'a, omisu in dat5,
«19 Octomvrie», p5,stratti la Urechiti. Cf. nota 42.
11) Sub 1486, In descrierea luptei dela Scheia cu IIronetu, s'a omisti
din textula analelorti «if CZ. Tor phi» si data u 6 Martie», care amen-
doue se alb', In cron. moldo-pol. («z Turki») si In Urechii, («ru Tar-
eit» si «111artie in 6»). Cf. nota 45.
Cu tote aceste lacune redactia nostra a analeloril are o mare In-
semnatate. Nu nu mai c5, ea este singura versiune a analelortt putnene
peistratd in originalli, dar ea tontine pe la,nga cite -va date noue §i Gale-
va rectific'drI interesante la cronica lui Urechi5, si cea moldo-pol.
Astir -felt1 suntil :
a) Lipsa scireI ca dupa lupta dela Orbicti Stefanil celil M. ar fi omo-
ritti pe Petru Aronil; ac6sta este fdrii, lndoia1a versiunea primitive a
analeloril putnene, cad analistulti, care nota aceste fapte vre-o 10 ani
dup5, intemplarea lore, nu putea sa introduce In ele o astir -felil de ne-
exactitate. Redactia nostrA a analeloril e de acordil cu cele-lalte isvore.
Gresala lui Urechiti, si a «unoril letopiSete moldovenesci», cari spu-
neati ca Stefanii. cola' Mare a omorltil pe Petru Aronti, a observat'o si
Mironil Costinil ; ela o Indrept5, intr'o adnotatiune la cronica lui Ure-
cbiA, C. 12, 151, nota 2. Cf. nota 16 la analele putnene.
b) Dupti redactia nOstr5, Stefanti a luatil la 1465 numai Chilia, nu
si Cetatea Alba (ca la Ureclli5,), care atunci se afla In manile Moldo-
venilorit. Ct. nota 20.
c) Se lndropta gresala lui Urechi5, c5. Sendrea hatmanulti ar fi pe-
rail la 1475; elti a cac,lutil In lupta cu Tepelusti la 1481. Cf. nota 37.
d) Se constata c5, Craciuna cu judetulti Putna au fostit anexate la,
Moldova In 1482, nu In. 1475 (ca la Urechia). Cf. nota 38.
e) Afar5, de aceste rectificiiri de capetenie versiunea dela Slatina
Intregesce versiunea cronicei moldo-polone prin urmatOrele date: c.c) prin
descrierea luptelora lui Stefanti cu Petru Aronu, omise in cronica
moldo-polon5, si p5,strate numai la Urechi5, (cu uncle gre.seli), p) 'nor-
tea lui Teoctista si Mariei dela Mangopti la 1476, y) mortea lui 10-
 ANALELE PIITNENE I 37

sift", arhimandritula Putnei, §i arderea manastirii la 1481 (acesta din

urma, lipsesce §i la Urechia), cf. nota 39; a) In sfir§ita se completeza sf
Urechia §i cronica moldo-polona cu odic doue notice de sub 1520 §i
1526 asupra luaril Belgradulului de Turd §i asupra luptel dela 1110-
haciti. Cf. notele 54 si 55.
Cu multa mai importanta este lnsa redactia nostra a analelora din
punctula de vedere literarti. Daca ea nu ne-a descoperita fapte nouo
istorice, data rectificarile celora cunoscute (mai alesa din Urechia) nu
sunt aa, de numerOse, cum ne-amt" fi a§teptatiil de la o descoperire
de acesta felt", desilusiunea nOstra este resplatita prin faptula c5,' co-
pia dela Slatina desloga in mode definitive chestia asupra limbei, In
care ail fosta scrise cronicele moldovesci anteriore lui Urechia. aLetopise-
tula mohlovenesca» all acestuia §i «letopisetele nostre», pomenite do
dinsula In atatea locuri, ati fosta scrise tote In limba slavona, redac-
tia medio-bulgara, nu In limba romana, cum amt" presupusa cu totii pana
acuma, indu0 fiincla in erOre de termenii lui Urechia «moldovenesca»
«alit nostru». Cf. Ilasdeu, Archiva istorica, III, p. 19, 27, 33 §i
i;3i

passim. «Moldovenesca» si «ala nostru» in Urechia nu sunta prin ur-

mare identice cu «romanesca». Rernane totu§1 forte curiosti ca Urechia
nu amintesce nice macara o singura data despre limba In care au lost('
scrise letopisetele moldovesci Inainte de dinsulti, cu atate mai mulct"
ca ell este cela d'intaia traducetora ale. lore In limba romana §i ca la
traducere a avuta s5, lupte cu dificttltati, pe earl', cum vomit vede,
adese-ori nu le-a pututa birui. Ea imi esplica acesta particularitate a
terminologiei lui Urechia tocmal prin faptulit ca e1ii este Mei d'intaig,
care a scristi istoria Domnilortt _Moldova in romanesce. Interpolatoril lui,
cum sunt Eustratie logofetula, Simiona dascalula §i Alisailit calugarula
(pole §i altil, cari nu-I cunoscema Inca) ati avuta Inaintea lora doue
feluri de letopisete : cele «veal serbesch i. e. medio-bulgare §i cela
aroninescit» i. e. moldovenescil ale. lui Urethra, ; de aceea de eke ori
ei se provOca la letopisetele lnainte, de Urechia le numesca eletopisete
serbesci (1).»

(1) Cf. C. 12, 147, 149, 219, 235. Asupra terminulul userbescuu=aslovenescii» cf. Nico-
lae Costinti, despre diplomele moldovenesei : «lila Kromer cronicarulu in cartea XXV scrie
38 CRONICELE MOLDOVENESCI INAINTE DE DRECHIX

Limba, In care sunt redactate analele si cronica putnena (caci nu

exista nici o deosebire intre una si alta) este asa numita limbd me-
dio bulgara (mittelbulgarische Sprache, cpeAlle6oarapcKiii SI3b1E70, adeca
limba literary intrebuintata in Bulgaria, lncependil cam din veculil
alit 12 si pan& la aparitiunea limbel bulgaro moderne. De ore-ce is-
toria acestel limbi este 011a acum forte pupal cunoscuta, nu pu-
temil defini precisil nici timpulil candit Incepe, nici cent candil sfir-
sesce perioda medio-bulgarismului. Pentru not este destulil a constata
ca limb& medio-bulgara s'a introdusti In Wile nostre prin literatura bi-
sericesca bulgara si a fostil pastrat'a In literatura nostr5, bisericesca
pana la inlocuirea ei prin cea romana. Perioda rusesca in redactia
cartiloril bisericesci a fostil, In comparatie cu cea bulgaresca, de forte
scurta durata. Acosta limbit a fost adoptata, cum se vede, si de lite-
ratorii nostril profani, caci tote cronicele descoperite pana acum, dac5.
nu'sti romanesci, sunt scrise In medio-bulgaresce : analele
nostre, astil-fehl cronicele lui Macarie si Eftimie, astil-folu cronica ano-
nima. In timpulti predomniril bulgarismului din sec. 14, 15 §i 16 nici
nu se putea
Cronistil si analistii moldoveni din sec. 15-lea si Inceputuhl sec.
16-lea cunosceati destulti de bine limba bulgara. In cronica si analele
putnene cuvintele sunt intrebuintate tote -d'a-una cu lntelesulti lorti pro-
pria, formele gramaticale sunt de cele mai multe on corecte, desi pe
ice pe colea se gasesce cate o forma neexacta sae Gate o lipsa de con-
cordanta in genii si case; chiaria sintaxa nu este rea, ceea ce de alt-
minterea pe lang5, extrema simplicitate a textului nu e de mirare. Re-
dactiunea medio-bulgara isi pastreza In genere tote particularitaVe cu
noscute din procluctele literare curate bulgaresci. Limba este clara
si naturala ; scriitorii part a fi fostil pe de Oa" stapini pe dinsa.
strecuratil cu tote acestea si unele abateri clela redactiunea me-

ca ad cetita in Cracall, in carnara craiasca, aferldminturile Moldova, scrise cu slovc sdrldscdu

(C. II, 150, nota 2) si Urechia, despre «scrisdrea sgrbescd» trim6sa de Elena, sotia lul Raresa,
Sultanulul Solimana (C. 19, 198). anseclaininturile Moldovei2 sunt astaql cunoscute; ele
sunt scrise in limba rusdscd sud-vesticii, care se intrebuinta in acelasa MI-Iva in tarile
rusescI ale coroneT polone; scriserea DOmneT Elena data acdsta a existata a trebuita
sa Ile scrisa sad in rusesce sae in bulgdreace.
 ANALELE PUTNENE I 39

dio-bulgara'. : mai multe rusisme in ortografie si In cite -va forme gra-

maticale, unit serbismil (gen. sin. -ora i. 1. d. -aro In cuvintulil orrpm-
lora) si mai multe greseli de gramatica. 0 parte din aceste abateri
trebuescil puse pe soma copistiloril din sec. 16-lea, cari si limba o cu-
nosceail mai reh si cu redactia rusescii, erail mai familiarisati decat
cei din sec. alu 15-lea.
Balgarismole cele mai obicinuite sunt urmatorele : a) lntrebuinta-
rea lui ac, uncle redactiunea serbOsca sail rusesca are or : IllECTOThIM-
111110, 110EROAA, Iluaix, ClitIOX, A7finpan.k etc. si confusiunea lui cu JA,
o particularitate esclusivil medio-bulgara si cea mai caracteristica din
tote : cZ IMCEA 11011C1i0A CROEA (in altil loci cZ Mal& 6OIICKOX. CROM), A%-
CTIA, T,ncTpIuI x g. s., coainx (in pans uo-Aax1 pentru BOA:TA, iar acesta
pentru n. s. ; cum vedemil, A pentru a: este fOrte rare, iar
Boaand,
pentru A si mai raril, elu nu se Intelnesce nici In a 3-a persOna plur.
la aoriste, Ganda f1 premerge w (unil faptil fOrte obicinuittl In textele
medio-bulgare) : cronica si analele putnene au tote-d'auna GIMIA CA,
BKIWA, 110A1:011.1A, 11/a1111111A etc. b) lipsa de iotatiune : AIJaAdKCKdA, Top-
cue ; se afla insa si klin BOW, II uIawr. si d111TTkuule pe langa HAMM,
dilATIAIllk ; 19&, FA, le nu se afla. c) .11, este Intrebuintatil forte desk dupa
consonante ca kl : 3E111AI, FAA, LOIrKT'h, 1111111Ark, 1n01/111"Ellk7 ApAlm-
moil etc. si se confuncla cu A: Hain, g. s. 3EMAI, etc. d) In loch de %:
ocatocavriloe, rm.
Busisme sunt urmatOrele : A In intelesil de a : erAoaa, ALVA,
ROERdWd etc. or pentru M si to pentru : orropaia, orrpmora, crhat-
mar, 3Ei11,110, normolo etc.
Atka cath privesce ortografia. Intro particularitatile fonetice §i mor-
fologice se gasescti de asemenea rusisme amestecate cu bulgarisme. In-
tro cele d'Intaid sunt de num'erata : Rz In loch de or In 137.rpuriox,
mrp.ciaJaik, o influents a limbei rusesci de sudil si vestil, In care
or trece forte desil in 6%; aceste forme s'ar putea Insa esplica si ca
bulgarisme in ortografie In loch de ea:rpui;om, wfirpuiwatk, cu Vito
ca esplicarea d'intaiil este mai naturals, de ore-ce in cele-lalte casuri
avemil orrpom, nici o data i?.rivAcia; gen. sing. -oro In oirrpui;oro ; loc.
si gen. sing. fern. In -on : atomagcnoli gen., apAimaioui loc., totil aci trebue
40 CRONICELE MOLDOVENESCI INAINTE DE URECIIIX

SOCOtitil 6% REAM:kill In locit de MAIII:011 cp1 i, undo REAIIK011 se dia. In

loci de medio-bulgarulil REA ii hiI. Dintre bulgarisme gasimili numal pe
a in locit de .v, In urma caruia nom. §i acus. femenineloril In a ail a-
ceea0 forma: oukcAE ItUATA, 11A111111 EpARAA, e'AORklih CECTpa etc.
Gre,plele gramaticale constail cu deosebire In Intrebuintarea neexacta
a casurilorti si confundarea lore, In regimulil necorectil alit preposi-
tiunilorti, in formatiuni si amalogil falp si in uncle necorectitati sin-
tactice. Tate,' cite -va esemple pentru fie-care din aceste categoril: instr.
Anpone, ac. s. R%Ch 3EAVA; OT% orropcnn 3EAIA1:, AO GOIAR'li, C% A1011AC-
ThIpll, now 5% ARRO611; instr. s. ROECOA0A16 Si ac. = gen. ROEROAA de
la unit nom. soenoA% In locti de ROEKOAA sub influenta romanescului «voe-
vodit», instr. s. nomotifiemk In locil de nomoilaa; (p1s1. -ktM sail -HIM),
loc. s. imtinp, gen. pl. :tatichp, etc. ; ITA i. 1. d. .4. /Oak, 100.
s. climmor 3EA1A11, ROCTARI1 IlrOrAMIL 11ARCTE ANCIAIANApliTh i. 1. (1.
IIPOIrAtE110A1k lianas epximeinApiiTa, etc.
Atragennl atentiunea si asupra ortograflei numirilorti romanesci.
Pentru a se intrebuinteza z si 2fi : LAATX, gioimpk, lif,y,Jmnorttuk,
11.ATA7Gorsl, Norlaik; vine ins5, §i a in locil de a In : Itattaaortna,
IttmorrEpn, Ilpavoyna ; 1=7. In AMIROKIIII,A ; is = in ttpAImciion, Morn-
Tlitik; rr in illAppAntorppEtue ; In Apnimor, loc. s., -or pate, representa
pe u finalil romanescil sae sufixulit slavonit alit locativului temeloril
In u, pentru e dela temele In o (Aputiim ar fi fostil tratatil In slavo-
nesce ca o tem& In o).
Pentru defectele numerose ale limbei ne recompenseza valorea in-
terns a analeloril. Ele se distingii printr'o obiectivitate exemplars. S'ar
phrea eh autorii lorit au fostit cu totulii straini de evenimentele po-
vestite IntrInsele, caci personalitatea loril nu respire nicairi. De aci
marea 'oat Insemnatate pentru istoria lui Stefano celit Mare. Tara ele
acesta nice n'ar fi posibila. 0 lips& complete de partinire nationala
§i In urma acesteia o toleranta drepta pentru ne-Moldoveni mergil mana
In mane, cu iubirea de adevoril si cu respectulil vrajma0lorit. Catil de
departe este In acesta privinta lnsu0 Urechia de analele putnene ! Pe
cindu acesta 10 are convingerile sale politico, predilectiunile sale de
partidil si class socials, interesele sale nationale, co vino In conflictil
 ANALELE PUTNENE I 41

conscientu cu interesele altorti nomurl, In mintea analistilorti din Putna

evenimentele din launtru si din afall se resfringti cu o egala liniste
si claritate.
In urma notiuniloril religiose asupra istoriei si In urma credinte-
lorti superstipOse ale acelorti timpuri, biruintele si perderile suferite
de fora analistiI nu le atribuescii Domnitorului sari vrajmasilorti, ci lui
Dumnedeti celdi iubitorti si pedepsitorti de omenI sail vre-unui sfintil,
care a intervenitil In lupte ; el nu perch."' nici unit cuvIntil de laud&
pentru stilptinci piimIntescI, tote stint pentru cell) cerescil. Acesta 114e-
legere a istoriei predomnesce si In epoca urmatore, ea este Ins& ames-
tecata si turburata prin tendinta lipsita de sinceritate de a lauda peste
mesura pe Domnitorii favoritI. Amesteculti religiositeitii cu panegiris-
multi formeza caracterulti croniceloril lui Macarie si Mimic ; lipsa
acestul amestecil In analele putnene constitue superioritatea loril asu-
pra celorti-lalp dol.
 CAPITOLULU III.

Cronica moldo-polona.
Cronica moldo-polona, publicata", intaias1 data de Wojcicki la 1844
in Biblioteka staraytna pisarzy polskich VI, apoi de d-IS IIasdeu in
Archiva Istorica III, 1867 cuprinde, asa, precum s'a pastratti In co-
pia museului principilorit Czartoryslii (1), dou6 pii,rti bine distinse una
de alta: partea intia, dela 1359-1552, este aprope Intregiti o traducere
credinciosa a unei cronici moldovenescI, care, dupa cum vom vedo,
nu a fostil alta deck cronica si analele putnene ; partea a doua este
una adausil alit traduc6torului polonil dela 1566. Acosta a constata-
o &Id IIasdeu in studiula sea din Arch. ist. III, § 2 din comenta-
riuld, ce insotesce textulii si traducerea croniceL De aceea amit prefe-
ritti a numi acesta cronica «mo/do-po/ona», in loculu numirli data de
d lit IIasdeu : «Cronica cca mat ?mac a Moldova» Este cu totulu
neexacta numirea de «Cronica putne'net», data sub acesta se Intelege,
ca de obiceiii, introga cronica din copia cunoscuta noua ; acesta nu-
mire se 'Dote da numai pain de la inceputia (1359-1457). Mai exacta
si, in ce privesce partea moldovenesca, singura numire indreptatita ar
fi « Cronica terd _Moldova ysi a Domnilora c » (Spisanie kroniki o ziemi
wotoskiey, talde i o hospoclarach joy), care pare a fi fosta 5i titluld
(1) Acesta copie a fostil Malta pentru istoriculu polong Adam Naruszewicz cam pe la
fnica secolului alu 18-lea (1733 - 1796) si se pastrezii intre materialele enorme, adunate de
dinsula pentru istoria polon5.. 0 descriers a acestoril materiale se afla in J. Korzeniowski,
Catalogus codicuin manuscriptorum musei principum Czartoryski Cracoviensis, Cracovia
1887-1891, trel fascicule panil acum.
 CRONICA PIITNRNA. II 43

cronicei moldovenesci traduse de compilatorulil dela 1566. In origi-

nalulli medio-bulgaril va fl fostit : Gra 3duie HZ iywrivk o 410AAdECK011
3611111 II o rocnompeKk Ell. Cf. titlulu cronicei anonime : C1 a3aHie sun-
10; o modrivtocKbart) r0cympe2ch, 0TK0.T13 Ilit'IZICII 1110J1,10BCRait 3em.tit.De ore-ce
ins5, titlulu «Cronica Orel Moldovei si a Domniloril ei» n'ar cuprinde
Intrega cronica moldo-polona, preferimil acesta din urmii, termini, care
mai are avantagiulil de aft si scurtu. Vomit trata intaiu despre ele-
mentula moldovenescit, apoi despre celit polonil.

A. Elententala moldo venescit.

Acesta se deosebesce la rendulit seii, precum a stability si d -ll
Ilasdeu In studiulil citata § 2, In doue" paqi, fie-care cu caracterulil
sea deosebitil : partea Intaill este o cronicup, ce cuprinde anii 1359-
1457 si pa care 4-16 Hasdeu a numit-o u Cronica intercalate in cro-
nica putnend», po care ins5, not o numimit «cronica putne'nd II» , pen-
tru a o distinge a) do analele putnene, co incepts cu 1457 si b) de
cronica putnono. I din sborniculil dela Slatina ; partea a cloua sent
analele dela 1457-1552, numite de d-ld lIasdeu «cronica putnend»,
de not «analcic putnene II» , pentru a le deosebi de cronica si de
analele putnene I. Este ins5, indoielnicit data analele putnene lI se
terminail cu anulil 1552 (cum a admisit d-ll Ifasdeu) snit cu cap-va
ani mai Inainte ; a precisa In modil defimtivil si indiscutabilil data, cu
care lncepe elementulil polonil, este aprope cu neputinta.

aa) Cronica putnenci

Partea intaia a elementului moldovenescil din cronica moldo polona

nu este dead cronica putne'nd, cunoscutd din sborniculd dela Slatina,
inset int'o altd redactie. Urmatorele fapte punt' acesta definitiune afar5,
de on -ce lndoia15, :
a) In cronica moldo-polona se dcosebescil cele dou6 parti: 1) p5,n5,
la Alexandru celil Duna si 2) dup5, acesta Intocmai ca In sborniculii
dela Slatina. Ba ce e mai multi, cronica putnenit II, judecandil dup5,
traducerea polota, presenta dela Dragosil pang la Alexandru colt'
44 CRONICELE MOLDOVENESCI INAINTE DE URECHIA

Bunn o redactiune si mai caracteristid, in raportil cu partea dela Ale-

xandru GeV" Bunt" incoce: Intr'insa fie-care pasagitt despre urmasil lui
Dragosit incepe cu «Po tym,», ce pare a fi traducerea originalului
«110 11E1%» si care in cronica putnon5, I se intelnesce numai de done

ori, la Sasti si la, Stefanil Musatti (no I'm% "A:f n no HEMIt). Este forte
probabilil deci c5, in originaluld cronicei putnene, avutit de traduceto-
rulit dela 1566, pasagele despre domniile Intro Dragosti si Alexandru
Gehl. Bunt' incepeati tote cu no 1161111, 110 II Milt a;. Domnia, lui Ale-
xandru celit Burn.'" incepe insa in amandoue cronicele cu «Anno 6907»
((EZ idTo ...su3.»
b) Pasagiulil despre Mast" si Stefanti este in amendoue cronicele de
o potriva redactatil.
a) Caracterulit naratiunii se schirnba", incependil cu Stefanil Geld
Mare, intocmai ca la cronica putnon5, I. De aci lnainte fie-care pa-
sagiii Incepe cu «anulti, luna si .c,liva.»
Se 'ntelege, deosebiri mici de redactiune exista intre ambele cro-
nici; Astii-fell cronica II incepe si domniile dela Alexandru cal Bun
incOce cu «Po tym»; o singurA esceptiune se face la domnia lui Bog-
dant', tatalu. lui Stefanii celii Mare, care incepe cu «Anno Domini
6962, Augusta miesiqca 26». Data acOsta este fals5,, caci Bogdanti nu
s'a facuta Domnii la 6962=1454, ci la 6957=1449. De aceea nu vomit
gresi, dac5, o voniti atribui interpolatoriloril de mai tarlit" sau unei
coruptiuni a copistilorti poloni ; Vita partea ce privesce pe Bogdand II
si pe Petru Aronit este schimonisith de acestia (1).
Asa dar, partea a doua a cronicei putnene II nu se deosebesce
esentialit in moduli" de redactiune de c5.tre partea corespunc,letore a cro-
nicei putnene I ; amendoue se deosebescil ins5, cu totulu de analele ce
urmeza dup5, ele. De aci insa nu deducemil c5, una ar fi numai traclucerea
polon5, a celei-lalte ; din potriva, o comparatie amenuntita a lorit no
dovedesce ca originalulii cronicei moldo-polone era o alta redactie a
cronicei putnene, nu cea cunoscuta noue din copia dela Slatina. Acosta
resulto, din urmatorele deosebiri :

(1) Cf. pagina 46 0. nota 15 la cronica putnenA.

 tRONICA PIITNNi II 45

a) Titlulr cronicei; si pasagiulii despre Dragop §i desealecarea 11101-

doveI erail ceva mai desvoltate decttt In copia dela Slatina. Cu a-
costa nu voescit sa dice ci, titlului polonil Ii corespundea cuvIntil de
cuvintil Gehl medio-bulgar5; mi se pare din contra G5, tote ce urm6z5,
dept «Spisanie kroniki o ziemi wotoskiey take i o hospodarach
jey» este adiiogatit de traducatorulii polona. Pasagiula despre Dragosil
se deosebea ins5, filr5, lndoiala de scurta amintire a lui In cronica put-
nen5, I: In elu era vorha de descalecare («osadzat»), de «Moldovenii
ungurescl» si de aapa Moldovei», care tote In cea-ralto, cronica nu
se af15,.
b) Redactiunea cronicei putnene II nu cunoscea cu nurnele pe Sasg,
fiulii si urmasulti lui Dragosil, nicl num6rulti angora lui de domnie, de
ore-ce traduc6toruI5 polonu spune: «Dui-A ail (sc. Dragosit) au dom-
nitil calla sell, nu se scrie cc nume tit avutu.»
c) Deosebirile in nunairuki anilo2-a de domnie la Petru si Romani' Mu-
satil nu pot fi puse pe sema copistilore polonl. Se pare c5, redactia
cronicei II nu cunoscea anil de domnie al lui Petru (cf. nota 5 la
cron. putn.), iar lui Romani:I II dadea, 8 ani, cea-ralt5, 3.
d) Pe Romana Musatil cronica II flu numesce «fiulu lui Petru» In
locit de fratele lui, ca cronica I, cronica anonim5, si Urechi5.
e) Versiunea, asupra cedoxiI Chi liel de Caro, Petru II era alt-fel5
redactata In cronica II; aci trebue sa fi fostil In locti de: IllIMAE
RIldbic PIMAk Ov r p ontk ni:AAAE Mh rpitAk Orr p%cu; o At or up d-
nlo, de ore-ce traducetorulu polonil are «regelui ungurescii» si notez5,:
«nu se scrie cure a rage.» Adoasulil «ca, s'o apere de Tura» pare sa
fie ale traducaloruluI; Urechi5, nu-I6 are (C. 12, 145.)
0 In sfirsiti1 cronica II are dou6 date, ce lipsescil celei- I'alte: mot.-
tea lui Alexandru II la Cetatea-Albt.1 si tributufil daft Turcilorti de
Petru Aronit; eI Ii lipsescii Insa notitele cronicei I despre lupta dela
GhindaoanI si despre conciliulit dela Florenta,. Asupra celorti-ralte de-
osebiri cf. nota, 15 la, cron. putn.
D-111 Hascleu In Arch. ist. III, 21 a admis5, Intemeindu -se pe ul-
timed pasagiii al cronicei putnene II, ca acesta a fosta redactat5,
definitivii in alit treilea anti alt doinnia la ,tefana cela Mare, deci ]a
46 tRONICELE MOLDOVENESCY INAINTE DE IIRECIDX

1460, dup5,-ce a fostil admisil mai intaiil ca frasa «ten by/ hospodarem
trzy lata» se raporta la Stefanil cal Mare. Pasagiuld intregil este:
«Potym nastat woiewoda Stefan hospodarem i dal sciqO tego Petra
Harnazana. Ten by! hospodarem trzy lata.» Abstractiune facendil de
faptuld, c5, aci avernii a face cu und pasagia forte coruptil prin co-
piatorii poloni (dovad5, cuvintulti Ilarnazan si repetitia, ce constitue
acestii. pasagiu, de ore-ce Petru Aron este pomenitil inca ()data i a-
colo i-se d5, doui ani), ten din frasa «ten byt hospodarem trzy lata»
nu se pOte raporta deck la substantivulil cal mai de aprOpe, adeca
la «Petra Harnazanan, de ore ce ten Insemna «acesta», nu «acela».
Daca, cronistulii moldov6nti sau traduc6torulil poloni ar fi vrutiie sb
qic5, despre Stefanil celil Mare c5, a domnita 3 ani, amu aye in tex-
tufa cronicel moldo-polone a ów (plsl. or* 1334 hospodarem trzy lata.»
Dificultatea cea mai mare ins5, a interpretatiunei d-lui IIasdeu este eh
cronistulii, care Vi incheia redactia cronicei sale pe la 1460, nu pute
s5, elica despre Stefanti celil Mare In acesta anti c5, «a fostii domnii
3 anf», de ore-ce la 1460 elu domnia in pace i siguranta. No-amd
atepta atunci la o fras5, ca aacesta domnesce de 3 ani» (ten hos-
podaruje od trzech lat.)
Pasagiulii In cestiune, dac5, nu cum-va este coruptil de tail prin
traducerea poloni, ar pute fi esplicatil mai bine ca adaosii alu vre-
unui copiatoril Moldoventi, canna i-a cdc,lutil In mini o redactie a cro-
nicei putnene II, dush Oa. la scirea despre tributulti data Tureiloril.
Acosta redactiune continea asupra lui Petru Aronil, afarA de scirea din
urrna, numai c5, a domnitil dour ani. Copiatorula Moldovenit, care cetia
acestea In timpul domniei lui Stefanti eel(' Mare, probabilil In GO
CM ani ai acWia, a adausti dela sine pasagiulil despre ridicarea lui

Stefaniei decapitarea lui Petru Aronil cu insemnarea ca acesta a

domnitil 3 ani. Acosta data se apropie mai multi de adeverata durat5,
a domniei lui Petru Aronil, care a domnitil nu 2, ci mai multi de 3
ani si jumi.,tate (1). Aclausulil acesta fileendu-se dupa alungarea lui Petru

(1) Durata domniei sau mai bine domniiloril lui Petru Arona nu se pi:Ste calcula pre-
cisa dupri isvorele cunoscute 0115, acum.
 ARALELE PUTtstENE It 47

Aronil din Moldova, autorulti lul a pututti sa spuna ea Petru «a2Z fostil
clomnil 3 ani», nesciinclu insa ce s'a intemplatti cu clinsula, a presu-
pusil ca Stefano Ile va fi decapitatil. Ast-felti s'a introdusil acdsta e-
rore In cronica putndna II §i din acdsta In Urechia. Explicarea misted
se confirma prin faptultl ca In cronica putn. I si In cronica anonima
pasagiulil «ten byr hospodarem trzy lata» nu se af15, : fn cea
lipsesce de tote, In a doua ii corespunde pasagiulti: II rro ntRo.unKL
npemeITII etc.

bb) Analele putnene

Am numitti «analele putnene II» partea a doua din elementulti mol-

dovenescil ale cronicei moldo-polone, de ore-ce comparatia cu «analele
putnene I» dovedesce ca cele d'intaiil nu sunt decat o alta reda.ctie
a celoril din urma. Fondulil este la amindoue acelasi ; obiectulil de
capetenie 141 formdza in ambele istoria lui Stefano celil Mare. Amu
putea sa deosebimil chiar in ambele redactiuni dou5 parti : una cu-
princlondt1 domnia lei Stefano celil Mare (1457-1504), alta dela
1504-1525 In cron. putn. I, dela 1504-1552 In cron. putn. II.
Identitatea analeloril putnene II cu cele-lalte result& Para cea mai
mica Indoia15, din numerosele pasage, in care cronica moldo-polona
nu presenter decal traducerea mai multil sail mai putinil exacta a ana-
leloril putnene I. De comparatil sunt cu deosebire urmatorele : a) 1465
luarea Chiliei, b) 1466 lupta dela Baia, mortea Evdochiei si darui-
rea cetatilora Balla si Ciceulil (traducerea polona are cote-va prescur-
tari aci), c) 1470 lupta de la Lipinti cu Tataril, d) 1472 lupta dela
Cursulti Apel cu Radulti, e) 1475 lupta dela Vasluiti cu Turcii, fl 1476
lupta dela Valea Alba, g) 1484 pradarea Moldovel de Ilronetil, h) 1484
lupta cu Marcolciil la Catlabuga. Amo relevatil aci numal pasagele In
care traducetorulil polonil nu se departeza multti de originalulti Weil;
ceea ce dovedescil insa acestea, dovedescil si cele-lalte pasage comune
ambeloril cronici. E de prisosil a mai da exemple, de Ore-ce fie-care
se p6te convinge despre acosta, comparandil ambele cronici duper ori-
ginale sail duper traducerile nostre.
Convingerea acesta se mai confirma prin faptuhl ca si cronica moldo-
48 CRONItELE MOLDOVENESCY kNATNTE DE IIRECHIX

polona are mai multe pasage relative la manastirea Patna. Traducoto-

ruld polonti a lasatil afara, cite -va din ele, ca uncle ce pentru istoria
generala a terii aveail putina importanta; a primal lnsa cele doue pa-
sage de c5,petenie asupra fandarii si sfintira acestei manastiri, 1466
si 1470. Comparatia acestoril dou'O pasage cu cele corespuncletore
din codicele dela Slatina arata ca, ele sent identice. Cronica moldo-
polona ne-a pastratil chiar o notita asupra manastirii dela Putna, care
In codicele de la Slatina nu se afla: scirea de sub 1504 ca Stefan('
cal Mare au fostil Ingropatil In Putna. Dad, consideramil a In cro-
nica moldo-polona Putna se mai pomenesce la an. 1527 ca loculll de
Inmormentare alil lui Stefanita-voda (acesta notita se Oa si la Urechia)
si ca nici o all manastire din tera nu se mai pomenesce intrInsa,
nu putemil sta la indoiala, c5, avemil a face cu analele de la Putna.
D-lil Ilasdeu, care intaiasi data a atrasil atentiunea asupra acestoril
fapte si a c5,rui presupunere se adeveresce mode neasteptatil
prin clescoperirea codicelui dela Slatina, citeza In favorea parerel sale
si faptulil ca «cronicarulil, vorbinda despre sfintirea mlinastirel Putna
si despre Inmormintarea lui Stefanil celil Mare, intrebuinteza In doue
renduri espresiunea «ace'stei manastire.» (Arch. ist. III, p. 19.) La ac6sta
e de notate ca In pasagiula despre sfintirea man5,stirel originalula
n'are pronumele «acestilD, iar In pasagiulii despre lnmormintarea lui
Stefanil, care In redactia nostra nu este asa de completO ca in cro-
nica moldo-polon5., «acesta» este unil adaosil netrebuinciosii ale tra-
ducetorului polonii, care are curiosa particularitate de a lntrebuinta
pronumele ten, ta, to (acestil, acosta) In o multime de casuri, In care
sintaxa polona core. Astir -felil se repetezb, la elil de nenumerate
on «acestil Stefaral», «acelasil StefaMl», in locii de «Stefaral» alil
originalului. Traducetorulil este rasa neconsecventti, caci cite -odata nu
adauga pe «ten». Chiar In pasagele despre manastirea Putna intr'unulli
«ten» este omisil: «zbudowat monaster w Pletnien , pe candO in ode-
l'alte doue avemil: aclat oswiQcid ten monaster na Putnie» si «pogrze-
bion w tym monasterze swoim w Putnie». Pasagiului penultimil li co-
respunde In originalu : MATH X p a al k WA:E Fz 1101rTI1011, f5,r5, pro-
nume. Ca exemple de neconsecventa vorii fi de ajunsil urmatorele :
 ANAL= tutkERE ii 49

orig. OTE414146, trad. tenie wojewoda, s. 1465; orig. GTE$11116 'AZE Roe-
Bom, trad. ten Steffan woiewoda, s. 146G; far5, pronume: orig. paean
11Xk GTE41(1116 gomom, trad. bit sic z niemi Stefan woiewoda, s. 1470;
orig. niiiiwrk GT41116 BOECOM cock, trad. wzi41 sobie Stefan wojewoda,
s. 1471, s. a. m. d. In pasagiulii despre mortea lui Stefanti Gehl Mare
ten este Intrebuintatil de 3 ori, in tote 3 locurile de geaba.
In pasagele din Urechia, relative la manastirea Putna, pronumele
«acestrt» nu, se lnt'alnesce nici ()data pe latiga emtinastire», probabilil
ca nu se afla deci nici in exemplarulti lui Urechil all analelorii.
Dup5, acesta digresiune, menita mai multi sa caracterizeze tradu-
cerea polon5,, s5. ne IntrebAmti : Ore p5,n5 unde mergeau analele put-
none In redacpa avuth de traducetorulil polonil la 1566, sail, ceea-ce
este OM atatil, cana la ce data din cronica moldo-polon6 putemti iden-
tiRca pe acesta din urma cu analele putnene? Si apoi: ,avutd-al tra-
ducetoruld polonti, afara de analele putnene, vre-o alta cronic5, moldo-
venesca, care sa -i fi slujitil de isvoril pentru timpulti de unde incetad
analele putnene pan5, unde Incepea propria lui experient5, (1552) ?
Cu deplina siguranp se pOte afirma c5. dela 1457 pan5, la 1504,
i. e. pentru domnia Introg5, a lui Stefani celti Mare, cronica moldo-
polon5, este o traducer° credinciosa a analelorti putnene, cu forte pu-
sine deosebiri de redactie In raportil cu codicele din Slatina ; numai
pasagele despre lupta din codrulti Cozminului nu se asemiln5,.
Deosebirile sunt urmatorele
a) Sub 1462 0 1465 la ataculti §i luarea Chiliei analele putnene II
presupuni Chilia In st5,panirea Unguriloril, cf. notele 18 si 20.
b) Sub 1471 lupta dela Soci are o redactie mai detaila,t5, decatil an.
putn. I, cf. nota 28.
c) Sub 1481 lupta dela Inmnicil cu Tepelu0 este redactata cu multi
mai pe scurtti decatti in an. putn. I, dm& nu cumva avemil a face cu
o prescurtare de traducere. Cf. nota 37.
d) Sub 1484 an. putn. II spunil ca Baiazidi dupa luarea Chi]iei si
Cetatii-Albe ai instalatti pe Vladil-Voclit alug5rulti In Muntenia, pe
cAndi an. putn. I punil acest5, instalare la 1481 prin Stefanil Gel(' Mare.
Cf. nota 40.
4
60 DRONICELE MOLDOVENESCI INAINTE DE tIRECHII

e) Pe Marco lciti, sub 1498, Ha fad] analele putn. II Moldoventi (1)

si pradatorit alit Poloniet, pe canal cele-ralte flu facti comandantil
peste Turcii batuti de Stefanu la Catlabuga, 1484 (2).
Deosebirile de redactiune se marescil dela 1504 Incoce. Pe &Audi]
analele putnene I nu present:6 dela ac6sta data pana la sfirsitil (1525)
decAtil nisce notice fragmentare si forte scurte asupra lui Bogdant si
tefil,nita, care nici nu parr] a fi fostil sense In Putna, analele putnene II
istorisescu cu multe detailuri luptele lui Bogdanu cu Radulti (1506-1507),
pr6,clarile luT In Polonia (1508), invasiunea Tatariloril (1513) si a lui
Trifaila, (1514), iar din domnia lui Stefanita luptele cu Tatarii dela
1518, rescOla boerilorti la 1523, resboiulti cu Radulti la 1526 si mor-
tea fratelui se(' Petru la 1527. Sub adsta data se mai afla mortea
lui Stefiinita si Ingroparea lui la Putna. Aflo,ndu-se notita ac6sta si la
Urechia («reposatil-ail Stefanti-Vod5, celti Tin6rti si cu cinste
Ingropatil In mfmastire In Patna, care este zidita de mosulti sea Ste-
fanii-Voc15, cel(i Bunti», C. 12, 189) suntemil Indreptatiti a presupune
ca analele putnene mergeaa celet pitting panel' la 1527, clacei nu ?i ?nal de-
parte (3). De aci Inainte nu se face nici o amintire despre manastirea
Putna, nici In cronica moldo-polona, nici la Urechia.
Caracterulii intern(' alu analelorti dela 1504-1527 nu contradice
presupunerei nostre. Domniile lui Bogdanti celu Orbil si Stefanti celu
Tineru sunt redactate In acelasi spirit(' ca si domnia lui Stefanii cela
Mare. Caracterulti analisticu alS notiteloril nu se schimba de felu, mo-
duli] de redactiune este, acelaFil. Ai dice ca aceeasi persona a conti-
nuatil si dup6 mortea lui Stefanit celti Mare a Inregistra din anti In anti
faptele istorice mai importante, cu aceiasi aclmirabila obiectivitate si

(1) Numirea acesta pare sA fi fostii obicinuita in Moldova, deli forte rarti. Inteunil
doe. din Ia.sT, 16.20, gitsimit pe untli Maleociel sluprittld. Caster, Chrestomatia I, p. 75.
(2) Asnpra luT Malcochl si asupra luptel dela Cozmin5 cf. capitolult1 despre aUrechia
si analele putnene.0
(3) Noti(a de sub 1626, 20 Sept., despre mortea luT Petru, fratele luT Stefanti Voda cela
Tineril, este luatil de Urechiil (C. P, 189) frill indoia1l din analele putnene. Cf. cron.
moldo-pol. sub 7035 si aceen0 notitil sub 1525, Sept. 25, in analele putnene I. Redac(ia
este aceeasT, cu deosebirea numai ca originalulu luT UrechiA pare si nu fi avuttl ORS
Xpnowli». Deosebirea in date pete t pricinuitii prin gresell de copistI. Ve41 nota 56 la
anal. putn.
 ANALELE PUTNENE II 51

scrupulositate ca si Ora aci, intrebuintancle acelasi stile simplu si

naturale, aceleasi expresiuni chiar, repetate meree ca intr'untt poeme
epice : «pornitti-ati cu ostasil sel», «s'ati intorse Indii,ratil la ale sale))
1. a. m. d. (1)
Dela 1527-1552 nu gasime In cronica moldo-polona nici o dovada
directs ca originalule el ar fi forte scrise in mana'stirea dela Putna.
Clariflcarea acestei chestiuni o ingreued, forte multe traducerea po-
lon5,, care in acesta parte este cu multe mai libera decat pana aci
si a,mestecata chiar cu notice luate din alte isvore. Scirile scurte asu,
pra domniei lui Petru Rarese intre 1528 si 1531 sunt, taxa indoiala,
luate din aceleasi anale, din care este luata tots partea de pana aci,
adeca din analele putnene. Acosta o dovedesce forma lore analistica, ce
nu se deosebesce intru nimicti de cea precedent& Daca considerame
mai departe ca Si pentru expeditiunea comuna a Polonilore si Turci-
lore dela 1538 traducetorule polone avea inaintea lui o cronica moldo-
venesca (cf. cuvintele lui «anno, j a k o o n i pis z 4, 7046n), credit
ca nu ne vomit insela presupunende ca acesta cronica, ce continea o
istorisire pe scurte a evenimentelore petrecute in Moldova intre anil
1538-1546 (adeca deli alungarea lul Petru Rarese pana la mortea
lui in a doua domnie), nu este alta decat continuarea analelore put-
nene. Este de regretate ca traducerea polona, incepende cu 1531, pre-
lucreza, originalule slavone aste-felt, in cite este imposibile a alege
fondule moldovenesce ale cronicel de adaosele polone. Unit lucru este
inso, probabile, anume ca si acesta parte a cronicei moldo-polone este
In fonde continuarea analelorti putnene, intocmai ca partea dintre 1504
(1) In partea dela 1601-1527 se potil recunosce celit putintl doui analistT, dintre cart
unuld pe la 1517, indatit dupa mortea lui Bogdand, incepe domnia lul $tefilnit5, cu vorbele
dupli ehl (sc. Bogdan) ail domniti1 fluid situ $tefanil, in vremea &Valet gra al avuti pace din
t6te pdrfile». Indata dupil acesta Insa se povestesce pe large re'sboiulti dela 1518 cu TatariT.
Este evidentil c5 aceste dou6 pasage nu pots fi scrise de aceeasl persOna si c5.cea d'in-
Mitt a scrise frasa citata inainte de a '1 It venitu vestea despre incursiunile tal'arescI.
Cf. Hasden, Archiva istoricg III, p. 24, unde din pasagiula eitatti se deduce ca o redac-
tiune a letopisetuluT moldovenescit avutil de Urechi5. mergea Ora la domnia lul Petru
Barest' esclusivil I. e. se incheea cu mortea lui 5tefanii tole Tineril la 1527. Acestil pre-
supunere este in contraqicere cu «Povestirea pe scurtii despre Domnit moldovenesele,
in urma careia cuvintele IuT Urechi5, opanii la domnia Iul Petru RarestiD trebuesca in-
telese apttua la a doua domnie a lul.D
52 CRONICELE MOLDOVENESCT INAINTE DE UREMIA.

1527 0 1528-1538. Nu este de felil probabilil ca traduc6torulil po-

lonil, care s'a folositit pentru tots istoria Moldovel dela 1359-1527
de o cronica alcatuita din cronica si analele putnene, sa fi cautatil a
utilisa pentru scurtulil timpil de 19 ani (dela 1527-1546) o alt5,
cronica sac alte anale. Putemit dar admite ca analele putnene, folosite
pe la 1566 de autorula cronicel moldo-polone, mergeai pana la mortea
lui Petru .Rare0, 1546. Fiindil scrise de c5lugarii dela manastirea Putna,
nu a nici o mirare c5, ele nu scitI povesti nimicil do fuga lul Rarest'
prin muntl si de aventurile Id' din Ardolil. Acestea nici n'ard fi intratil
In cadrulit unoril anale de asemenea natura. Evenimentele petrecute In
tera sunt lnsemnate Ins cu exactitate. «T egoi czas u» si «P o d
tym czase mn, cu care incept" doue pasage din acestil intervalil alit
cronicel moldo-polone, ne amintescit pe obicinuitulit In analele putnene
((BS TO:KAI ALTO, morox,s,e VhTee, RS TO:KE Bp'1111117.D.

B) Elementulli polonic.

Hasdeu, tntemeindu-se pe faptulii c5, dela 1552 can5, la sfirsita

D -lit
cronologia cronicel moldo-polone este cea dela Cristosit si pe carac-
terulti acestei din urn15% p5.rti a cronicel, a creclutil c5, elementulil po-
lond all el lncepe cu 1552, c5,' dela 1552-1566 cronica moldo-po-
lona presents, o acontinuatiune origina15.» a traducetorului, co s'ar
putea numi «continuatiunea polon?t a cronicel putnene)). Cf. mai alesil
p. 19, 22, si 28 sq. din studiulil citatiii.
Nu Incape Indoiala ct partea dela 1552 'Anil la sfirsitit este unit
adausa independentei de ori-ce cronica moldovene'sca. Domnia d'Intaiii a
lul Alexandru Lapusnenulil (1552-1561) si a lul Despotic Voda (1561-
1563), efemera domnie a lul Tomsa (dela Noemvrie 1563Ianuarie
1564) si eel doul ani dela Inceputulit domniel a doua a lul Alexandru
L'apusnenulil (1564-1566) sunt istorisite pe scurtil de traducetorula
polonit asa cum le sciea din propria lul experienta si din informatiu-
nile adunate la Iasi dela boeril, cu earl va fi fostti in legaturti. Unit
omil, care stria acestea pe la 1566, era In stare sit cunosca forte bine
intervalulit de 14 ani dintre 1552-1566. De aceea notitelo continute
 ELEMENTIILO roLoNti IN CRONICA MOLDOPOLONX 53

In cronica moldo-polonA asupra acestui timpa sunt forte pretiose. Ele

sunt cu atatil mai propose, cu ciitu multe dintr'insele nu le gasimil in
alte isvore. Totil asa de prepose stint notitele statistics aclause la sfirsitulil
cronicei asupra impartirei administrative a Moldovei si asupra boerii-
loril. Cf. Hasdeu, 1. c., p. 31 sq.
Modula de espunere este deosebitil de partile de pan5. la 1552.
.Forma analistieti este p5,rasita cu tottilit si naratiunea iea mai multil
chipultt unui apergu alit timpuriloriI din urm5, din istoria Moldovei, a-
supra cdrora traducetoruld nu mai putea folosi isvore indigene. Din
fie-care snit se vedo c5, aci scrie strclinulg, nu multi de tOr5,. Cf. de
pilda pasagiulil despre Alexandru Laptisn6nu10. «postawi/ (Zygmunt)
woiewok woloskiego Alexandra, ter narodu woloskiego» adeca «puse
voevoclii in Moldova pe Alexandru, si acesta tote de nomit moldove.
nesca.» Unti Moldovenil nu s'aril fi esprimatit in acestil chipu. Pan&
si stituki traduc6torului se schimba in acesta din urm5, parte. Frasele
scurte, ce traduceati cu stangacie textula medio-bulgarii, factie locil
periodeloru lungi, atatil de iubite in stilulu vechitt polonu. Numal in-
trebuintarea cea des5, a propositiuniloril relative (on ktory) aru fi de
ajunsil pentru a ne convinge ca, autorului polonti nu-I plutea, inainte
unit originalit bulgAresca. Mai caracteristicil decal tote In acesta, privire
este pasagiulii despre instalarea lui Despotil In clomnie.
Elementulii polonit, esclusivti dela 1552-1566, incepe a se intro-
duce ins5, In cronica moldo-polon5, dela 1531 incoce, astir -felu ca
textulil dela 1531-1552 nu pote fi privitit ca o traducere exacta', a ori-
ginalului moldovenescii, fara amestecil din alto isvore. AcOsta o do-
vedeseti unele notice ale cronicei moldo-polone dintre 1531-1552,
care nu se gasesca nici la Urechia, nici la Macarie, nici la, Eftimie,
de pildti luarea Tighinei de Turd si ocuparea unei jumeLlti din teri-
toriulil moldoveanil In timpulii. lui Stefano LAcusta ; ele n'an' fostii
prin urmare imprumutate de autoril din cronici modovenesci
g5,si atunci mkard la Urechio.), ci art fostil adunate prin alte informatiuni
si introduse In resumatulii sett (1). Pasagele despre fiii lui Raresil port
evidentit caracteruhi unui resumatil reit facutii.
(1) Cf. notele 16-19 la cronica moldo-polona.
54 CRONICELE MOLDOVENESCI INAINTE DE IIRECHIX

Uncle expresiuni ne facil acee4 impresie : sub 1531 «u Sereta na-

szych porazii» (sc. Petru Rare01), titlulit do «wojewoda wo/oski» §i
numirea aWolochowie» pentru Rare§il §i Moldova, frasa «Kornia, kto-
rego oni sobie byli obrali» etc. Unit analistu moldovenil n'ar fi (Eel,
vorbindil de alegerea lui Cornea, di, «ei» (oni), adeca Moldovenii, §i
ci aria fi amintitil de boeri1 ce alesil (cum face §i Urechia dupa
isvorele sale). Sablonulit analelorti putnene nu se mai continua intre
anti 1531-1552 ; stilulu este curatil polonescil.
Tote aceste consideraciuni ne-al Induplecatil a presupune In capi-
Unlit precedentil, c5, redactia analelorit putnene singura cronica
moldovenesca avuta de traducelorula polonil dela 1566 mergea Gehl
multu pang la 1546, In nici unit cash pana la 1552 sail mai departe.
Este lnsa posibilil ca ea se lncheia cu 1531, unde caracterulit ana-
listicl all cronicei moldo-polone Incetaz5, cu totulti. 0 delimitare pre-
cisa intre analele putnene §i elementulil polonil all cronicei moldo-
polone este imposibila, catil timpil nu cunoscemil Arica cele-lalte cronici
moldovenesci lnainte de Urethia.
Acum sa ne lntrehamti, cum a tradusti compilatorulil polona ana-
lele putnene §i cronica intercalata lntrInsele? Lamurirea acestei ches-
tiuni ne va da criteriulil, dupa care va trebui sa mesuramil valorea
istorica a notitelorit continute In cronica moldo-polon5,.
Tota cronica, dela inceputti §i Ora la 1531, pare a fi o traducere,
pasagiti de pasagiil, alineatil de alineatil, dupa originalulil medio-bul-
garii, nu 'Irish apa de exacta, ca sa putemti restitui on ajutorulCt ei
pana §i textulti originalului. Despre acesta se va convinge on -tine,
data va compara mai alesil pasagele notate mai susil (1465, 1466,
1470, 1472, 1475, 1476, 1484). Traducetorulil a pastratti chiar °ate
o data expresiuni nepotrivite In limba polona, ca aSimiona, car a ki-
jowskiego» pentru UGEMEIld, vim KrEge», undo umk Insomna
u, a p
«domnil, principe» In mintea analistului moldoventl, nu «lmporatilD,
caci Simionil era unu simplu almjazi» ; In polonesce ne-amil fi a§tep-
tatit ceti «Simiona, knjazia kijowskiego» ; tom aka «Romans-
kiego t o rg up de done oni (copia lui Naruszewicz : «Romanskiego
Czorsu» si. «Romailskim t ock u) In locil de «targ u» nu este de-
 ELENENTULC POLOIsit IN CRONICA MOLDOPOLONA 55

cat transcriptia rusescului TOIWZ, ce lnlocuise in copia traducetoru-

lui pe medio-bulgarula Timm (cf. In copia nOstra Posinucshm Twk).
Panes la 1552 este pastrata chiar cronologia originalului, cu tote ca
persona sau publiculu, pentru care era destina.to, traducerea polona,
nu erati familiarisati cu nurne'rarea anilori dela facerea lumei. 0 alta
particularitate, care nu lases nice o indoiala asupra originalului sla-
vonti si care dovedesce traducerea credinciosa a acestuia, este pas-
trarea titlului uwojegoodaD in &multi numelui propriil: Bogdan woje-
woda, Stefan wojewoda etc. Id colea se gasescil insa si abateri de
la acesta regula : wojewoda Stefan sub 6962, 6981 si de cafe -va on
antes. Asupra acestoril doua particularitati ale traducerei a atrasi1 aten-
ciunea si d -li Ilasdeu in Arch. ist. III, p. 18-19.
/Une-ori traducetorula prescurte'za originalulu. Astir -fela pasagiulti de
la 1461 asupra pradarei terei secuesci, pastratii intr'o traducere mai
credinciosa si aprope verbala de Urechiii, este evidentil o prescurtare;
cf. nota 18. Totil asa pasagiula de sub 1478 sail 1479 (6987), care
resumes pasagele de sub 6987 si 6988, Iunie si Noemvrie, ale ana-
leloril putnene asupra mortil lui Bogdanil si Petru, fiii lui Stefano
celti Mare; cf. nota 36. Notita de sub an. 1490 asupra mortil lui Ma-
tiasti Corvinil sf Alexandru, fiulu lui Stefarkii celil Mare, este o pres-
curtare din datele analeloril sub anii 1490 si 1496; cf. notele 46 si
48. Una resumatii de acestti felii pare a 11 si notita de sub 1531 asu-
pra praclarilorti lui Petra Raresit in Polonia si asupra luptei dela Ober-
tin ; cf. nota 14 la cron. moldo-pol. Notite de o importanta cu totulu
secundara, ca cele privitore la manastirea Putna, sunt lasate afara cu
intentiune.
FOrte dese sunt glossele adause de traduceLoril in textulil cronicei.
Cele mai multe le putemil distinge usoril de originalil, mai alesil dupes
ce cunoscemil acum redactia dela Slatina. Astir -fete sunt : sub 1470
observatia despre rataril ce veneail din Podolia, cf. nota 25; sub 1471
despre dinastia domnitore dela Mangopti, cf. nota 30; sub 1475 des-
pre ajutorulii polona in lupta dela Vasluiti, cf. nota 32; sub 1476 des-
pre positia geografica a Vaiei-Albe, cf. nota 33; sub 1484 despre
Polonil cars au luatil parte la lupta dela Catlabuga, cf. nota 43; sub
56 CRONICELE MOLDOVENESCI INAINTE DE IIRECHIA

1504 caracteristica lui Stefanu Gehl Mare, cf. nota 50. Tota o glossa
a traducetorului pare a fi observatia facut5, la naratiunea luptel din
codrula Cosminului, sub 1497, ca Dumneclea a vruta sa pedepsesca,
pe ostasii, ce se aratasera neascultatori fats de comandantii lora. Adau-
sele de felula celora anu scrie all cui 110. au fosta», «nu scrie co
nume au avutil» etc. sunt evidente pentru on tine ; ama atrasil cu
tote acestea atentiunea si asupra lora in note. Cf. asupra tuturortt
acestora llasdeu, 1. c., p. 29.
Traducerea este mediocre si cite -odata cu greseli. Asa in pasagiula
asupra luptei dela Vas lulu, sub an. 1475, observamil douo greseli de
traducere: a) II d BecAoyit" adeca ala Vasluia» e tradusa cu «n a
Wolo szu» (corectil ar «Woloszy»), adeca «in Moldova», data
fi
acesta nu este cum-va o greseli de-a copistiloru poloni, earl si in alto
locuri schimonosesca numele judetului Vasluia (cf. Walsinslii powiat),
b) II [Alin .AI. cyhrosk C %3 RI T k 0111. mix-k" (asi mai multi de 40 de
stoguri au luatil dela ei») este tradusa cu «litorych b y/ o 40 chortigwi»
(«carii, sc. Turcii, au fosta 40 de steguri») In loci do «ktorych wzicto
wiQcej 40 chorqgwi» adeca «dela care ail luatil mai multi de 40 do
steguri». Exemplula acesta no arata cum o traducere neexacta pole s5,
schimbe in moda esentiala intelesula originalului (1). Tots o grese15,
de traducero 'Dote sa avemil sub an. 1484, undo cronica moldo-polon5,
spune ca ain acela timpia puse (sultanula Baiazid) pe Vladu voevodil
in Muntenia», pe canda analele putnene I spuna ca «Vlada, voevodula
muntenescil» au venitu numai In ajutorula lui Baiazid la luarea Chi-
liei si Cetatil-Albe. Vlada domnea inainte de 1484. Aci s'ar put6, s5, a-
vema lush' o deosebire de redactie a analelora.
Crouica moldo-polon5, s'a pastrata, pe catil scimu nos, intr'o singur5,
copie, facuta In a doua jumetate a secolului all 18-lea pentru istoricula
poloni Adam Naruszewicz si pastrata pana astacji in materialele bo-
gate, adunate de ell pentru istoria poloni. (2) Acestea se conserv5, acum

(1) 0 gresolg neinsemnats este abyl hospodaremo in loci de az o s t al hospodaremo

pentru Harrd Ha rocnoArrKo fpasagiulil despre Alexandru cell Bunt*
(2) D-lti Dr. J. Korzeniowski mi -a comunicata, candu erama la Cracovia, ca d-sa ar fi
descoperitii Inca o copie in biblioteca imperialii din St.-Petersburg, dupe una catalogs
 ELEDIENTUUT POLONti IN CROW& MOLDOPOLONX 57

in ass numitele utece ale lul Naruszewicz» In biblioteca museului princi-

pilorn Czartoryski din Cracovia. Dupd acostd copie au.publicaeo Wojcicki
F;si tot(' dup5, ac6st5, copie trobue sd fi fostit Mout° copiile, cdpetate de 0-14
Ilasdeu dela Dunin Borkowski §i Cichocki; mi-e neesplicabilu Ins5, cum
de tote ail o sums de erori comune si cum de In tote lipsescil tole trel
pasage de sub anul(t 6979 (1471) ci.) asupra taierii lui Isaia vorniculu,
Negri ld paharnicul(' §i Alexe stolnicult", (3) asupra luptel d?,la Soci §i
y) asupra unul cutremura dela 29 August(' (1). Deosebirea copiilorit lul
Borkowski §i Cichocki de a lui Wojcicki consists numai in ortografia,
data ne gandimil Ca In editia cestui din urm5, sunt si o multime de
gresell de tiparu. Cu tote acestea editia d-lul Ilasdeu este incompara-
bilu superior& editiuneI lui Wojcicki prin lndreptdrile introduse in text('
si mai ales(' in cetirea numelorit propril. Pentru prima Ord cronica mol-
do-polona a devenita accesibild istoriciloru prin editia d-lui llasdeu.
Dacd decisil a edita pentru a treia, orb', aast5, cronica, n'amill
facut'o din increderea c5, editia nostril va e§i mai build decal a d-lui
Ilasdeu, ci pe de o parte fiinclu-ca am simtila trebuinta de a o reproduce
inteo scriere, uncle se gasescil adunate tote cronicele moldovenesci cu-
noscute Wind acum dinainte de Urechid, pe de alts fiindit-ch Archiva
istoricd a devenitil rard, iar textul5 din Cronicele Romaniel, ed II, vol.
III, nu este decal o reproductie a celui din Archiva istorica. Afars de
ac6sta copiindu cronica din ins6§1 copia lui Naruszewicz ne-am convinsit
ca multe locuri din editia lui WOjcicki §i a d-lui llasdeu sunt Elsa ce-
tite, iar uncle sunt cu totula omise; pe langd acesta 1n nici una din ele
nu se pastrezd cu consecventd ortografia originalulttI. Da Ilasdeu a fostil
impedecata chiar prin dificultdtile tipografice de a tip5,ri textulit polontt
cu ortografia obicinuito, polon5,; dInsulit a mai modernisatit uncle forme
yechi, ce se gasescit in cronicd §i dovedescil cs copia este fOrte ve-

alu fOstei bibliotecl Zaluski din Varsovia; o informatiune precisti nu nif-a pututil da ins'a
Ora acum. Nu cum-va sa fi confundatti d-1u Korzeniowski uSpisanie kroniki o zieini
wo/oskiep cu poemulti polonti alt lul Mironti CostinO, dtipa care in biblioteca din Pe-
tersburg se anti trel cop, descoperite de prof. Bruckner? Ve4T Sitzungsberichte der
konigl. preuss. Akademie der Wissenschaften zu Berlin 1890, LI, p. b din editia separatA.
(1) Aceste notice se afla trite la Urechig.
58 CRONICELE MOLDOVENESCI INAINTE DE URECHIA

chid. Noi amu primitit aprOpe tote lndreptarile admise de d-la Itasdeu
si amt schimbatil textulit d-sale numai acolo, uncle copia lui Narusze-
wicz se deosebesce de elit si uncle nu trebue schimbatil nimicu pentru a
intelege textulil. 0 inovatiune amu introdusil nurnai lute aceea c5, amu pu-
blicatil In parontese tote formele corupte din copia lui Naruszewicz, nu
atatii pentru ea aru remanea Indoieli asuPra corecturilorit (acestea In urma
af15.,ril cronicei si analelorit putnene I, In urma texteloril lui Urechi5, si a
Indreptarilorit d-lui Hasdeu sunt mai tote sigure), °Mit pentru a da la
lumina, acesta singur5. copie In tota Intregimea ei. Dac5, ne va succecle
mai tarcliit sa gasimil o a doua copie, editia nostra va pute servi pentru
comparatii in loci' de original alit copiei Naruszewicz. Fie-care '10 pOte
face acum o idee de coruppunilg ingrozitore ale acestei copil si de me-
ritulit d-lui Itasdeu de a-le fi indreptatit aprope pe tote.
Dieu aprope pe tOte, de ore-ce Intr'unit textil asa de stricatit nu potil
fi inlaturate usoril tOte indoelile. Astir -Feld completarea pasagiului despre
asediulu lui Despottl-Vod5, in Suceava sub an. 1561 prin frasa «ze sic
nie miat z kim broni6, talde wsiadtszy na kon wyjachat z zamku», care
In copia lui Naruszewicz nu se afia, p6te sa nu corospunda originalulul;
acesta aru aye tntelesit si fara adausulit amintitu, data am ceti ceva mai
josit «ale nie uprosili» In locil de «ale nie uprosit». Versiunea corectata
se potrivesce cu naratiunea lui Urechi5., C. P, 217. De Indreptatil ar Ii pa-
sagiulit de sub an. 6994, care In cronica moldo-polona Incepe astil-felil :
«Anno 6994, Februarii 15, a w ten czas porazit Stefan woiewoda Chro-
mota» ; aci s'a omisii, fara lndoiala, Inainte de «a w ten czas» o frasa, ce
trebuia s5, traduca pe orlglnaluil novratut GTE4 talk BOEHOM RTOphIll iror-
MEM II% 1101rTH011, IlanciE mcinumptyrk", care se afI5, tare R% 111TO
.31.1,GA." Sl II 110 CM% shlcTk imam' cZ Xp011ET0A1k." Textulil polonit
completatil aril fi: «Anno 6994, Februarii 15, postawit Stephan woje-
woda cirugiego opata w Putnie, a w ten czas porazit Stephan wojewoda
Chromota» etc. Amil lasatu Insa pasagiulil dela 6994 si alto cafe -va din
cronica moldo-polona neindreptate, In nadejdea c5, cu timpulit se va gasi
Inca vre-o copie a ei, care sa ne usureze Indreptarea lore. Rectificarea
greseliloriz strecurate Intr'Insa s'a facutil In note.
A ar'eta tote deosebirile intro textulil nostru si alit d-lui Hasdeit nu
 ELEIVIENTULt1 POLONI1 IN CRONICA MOLDOPJLONK 59

este de trebuinta; atragemil atentiunea cetitoriloril numai asupra celoru

mai principals. Asupra celorit admise In lista tinuturilorti i boeriilorti
moldovenesci vec,11 notele 30 si 33 la cronica moldo-polon5,. Cifrele din
colona intaia, indica pagina i sirulil din Archiva istorica
5, 10, 6850: 6867 (N. 8624)
5, 11, 1352: 1359 (N. 1342)
5, 15, uszed/ z: przyszed/ od
5, 16, lipsesce na towy dupa za turem
5, 18, talae: tamie
5, 19, temi: temii
6, 18, broni/ jai: bronili
6, 23, przy tym: po tym
6, 44, postrzelili: postrzelono
6, 46, 6972: 6971
7, 10, Bajow: Ban (N. Boron)
7, 36, pod Przekopskim Carem chrzescianskie:
z Przekopskim czarzem (sic), krzcscianscy
8, 8, Januarii 7: Januarii 1
8, 27, tamte2: tarn
8, 32, boc to by/o: bidz to bylo
8, 40, na Rakowcu: na Katlabudze
8, 44, by pod nim kon zabit: byt pod koniem
(N. poclkoniuszym)
8, 45, wszakie: wszak
9, 27, tonic: tame
, 32, s'a omisti tak',2e dupa i samych
9, 34--35, Malkocz z Turki is Marlkolcz Woloski
9, 37, dwu zarnkow: dwa zamki
9, 44, s'a omisu fortunn y dupti waleczny
10, 14, poszedi: przeszed?
10, 20, spalin i Rohatyn spalit
10, 21, plonu: ludzi i plonu
10, 30, do Woloch: do Wasluya (N. Waslyen)
10, 40, temi: tarn tcmi
10, 50, ledwie: ai ledwie
11, 5,. dupti pomOgi s'a omist1 i pobiiich
11, 6, Maxima wisticra: Maxima wisternika
11, 22-23, dwie wojska jakoby dwa puiki:
dwie woyszcze (sic), ono na dwa puni
60 CRONICELE MOLDOVENESCI INAINTE DE IIIIECHIX

12, 18, niwczym: w ni czym

12, 23, s'a omisti w ziemi inainte de poscinali
13, 1, Ilanzt ionq Piotre: siarq 'Aonq Piotra
13, 1, s'a omisu ten dupa j e j
13, 2, wzia;l: miak
13, 14, hospodara: hospodarem
13, .17, gdy: au gdy
13, 33-34, zostali, i ziemia mu siq podclala:
byli, ostateli ziemie siq mu poddali
13, 38, przezezali: porzezali.
Ortograria copiei Naruszewicz este importanta prin aceea ca tontine
o mulpme de urine ale ortografie1 polone din sec. 16-lea, unit faptil, cc do-
vedesce ca exemplarula, dupa care s'a Mutt' copia lui Naruszewicz, era
aprope de originala.
Astir -fela g pe Tanga sz de astacli se esprima §i prin ss: Dragossa,
Mussaczynow, Hussiech; Sarbanka si usarow sunt greseli; mai desa
este Insa sz: wszak, pisze etc. lit Sassow si Bassaraba avema a face cu
s duplu moderna. c se lnsemna de mai multe ori, dart), de c obicinuita
ac,li, prin cz: czarstwo, czarem (orig. czarzem, gresela), Dembovicze si
Demboviczy, Czapalusi, czesarz, Karabocza, woyscze (orig. din gresela
woyszcze), Niemecz, niemieczki, Laczko, soroczki; dealtmintrelea cz In-
semna ca de obiceiti pe 6: cztery, Czuber etc. In locula lui j de ac,li se
lntrebuinV3za desa y si i fara distincpune, ca In mai tote cartile si manu-
scriptele polone din sec. 16-lea: jey, nay-pierwey, tey, bo'ey, iako, jego,
wojewoda si woiewoda, woiowat si wojowat, czyi, y si i (copula Ǥb1).
In sitrsita avenra th pentru t: swath, Koyatha, Birthok si Birtok, Chro-
motem si Chromotha, etc. Cele- l'alte abateri dela ortografia moderna
sunt de atribuita nebagarii de soma a scriitorului. Asta-fela z In locti
de 2 cite °data (zona, niezywit, zqdanie, Zolda etc.), 6 fara accenta
(ktoremu, krolowi, mowit etc.), g, 6, A, 2, dt fara semnula Inmuierel
(bgdz, zas, ludzmi, wiQzniow etc.). 0 data se afla u pentru 6: put ziemie.
Limba traducerei este moderna. Forme arhaice se gasesca forte pu-
tine. Intre acestea notarna loc. s. potocze §i potoce (na Biatym Potocze,
sub 6981), coresa In edicia d-lui Ilasdeu In potoku (cf. Rybniku) §i gen.
 ELEMENTULt POLONO IN CRONICA MOLDOPOLONA 61

s. granice (do granice), coresii la Hasdeu In granicy, forma moderns, (1).

Asupra formeloril vechi vedi Mildosich, Vergleichende Grammatik III)
p. 420-421.

(1) Forme le gramaticale, ce se scriCt in diferite chipurT, le-am IIsatu pe t6te cu ortografia
originaluluT, pe cand cele-l'alte doue edi(iunT le schimba pe uncle in moat arbitrarCt.
Astil-felil sivll strecuratil in ele scrierT ca tern, potem, kt 6r em i. 1. d. tym, potym,
ktOryrn; piszy i. 1. d. pisze (o particularitate a dialectuluT din Lemberg); z iemie in gen.
si loc. s. i. 1. d. ziemi; swoimi i. 1. d. swymi, wcgierskiem: i. 1. d. wtgierskimi, pio-
n i ach i. 1. d. ploniech, K o 1 omi ej i. L d. Kolornei, Bi a/ygrod i. 1. d. Biabgrod s. a.
m. d. -- Unit resumattl f6rte bunil asupra istorieT ortografieT polone in sec. 15-17 se
aria la E. Ka/u2niacki, Ifistorische ebersicht der Graphik and der Orthographik der
Polen, 'Wien 1882. Cf. maT alest1 p. 28-30, 33-35 din ac6sta scriere.
 CAPITOLULU IV.

Cronica anonima.
«Voskresenslcaja letopisin o adunatura de cronici rusesci, facuta
pe la sfirsitulit vecului alit 16-lea In marginile imperiului moscovitil
contine intre cele trei-spre-c,lece capitole dela Inceputil, ce nu sunt
contopite In corpulil cronicel §i formeza fie-care unit Yntregu, o na-
ratiune sub titlulit «CKasanie BI pan. o 3I0.1IjkaBelibIrl) rowaperL, MOJA
nailaca mo.vonmaa semaa» i, e. Povestire In scurtti despre domnii mol-
dovenesci, de and s'a inceputil Ora moldovenesca (1). Povestirea acesta
a fostil privity de mai toti istoricii nostril ca o cronica moldovenesca
din secolulti 16 (2), nici unulil Ins& nu s'a ocupatit in specialil de dinsa,
pentru a defini caracterulil ei si a liimuri chestiunea data ea s'a pas-
tratil intacta In cronica rusesci sau data nu cum-va tontine §i ele-
mente rusesci. 0 cercetare de felulil acesta s'ar fi pututil face, ce-i
dreptil, 'Ana acuma numal cu ajutorulil cronicel moldo-polone sf a lui
Urechia, care sunt nesuficiente. Cronica gasita In sborniculil dela Sla-
tina ne vine In ajutorti §i ne permite a hotari fara cea mai mica In-
doiala ca «Povestirea pe scurtiln din Voskresenskaja letopisi este o

(1) IIalmoe co6pauie pycciairr, atToruiceti, t. VII., St. Petersburg 1856, p. 266-259.
(2) Cf. Hasdeu, Archiva istorica III, 26 uo cronica redactata la inceputula secoluluT XVI
de titre ona Moldovenil, insa in limba slava, dialectulil oficiali alu Romanilora in acea
epocitu De aceea o numesce d-la Ilasdeu totil acolo acronica slavo-romandu. In Istoria cri-
tic5, ed. 2, p. 9 si passim este numita acronica moltio-slavicdo. Onciula in studiulu sea Zur
Geschichte der Bukowina, Czernowitz 1887, p. 27 o numesce seine zu Anfang des XVI
.Tahrhunderts in russischer Sprache verfasste moldauische Chronik.D Cf. si Zur Geschichte
der Romanen in Marmarosch, Romanische Revue, VI Jahrgang, Heft 1, p. 26.
 bRONICA ANONIM1 63

cronica moldovenesca, care pe ici pe colea a suferitd schimbari de stild

prin copiatoril ru§i, care lnsa de altmintrelea ni s'a pAstratd apr6pe
intreg5, in forma ei moldovenesc5. (1). Nol amd numitd-o anonima, de
ore-ce nu scimd nici loculd undo s'a scrisd nici tine a scris'o, iar nu-
mirile «slavo-romand» sad «moldo-slavic.an ni se pard nepotrivite.
Titlula el este identicil cu all cronicei putnene In copia dela, Sla-
ting, numai caul are adaosuld onte.xt Haaaca 3I0.11A0BCHIla 3031.71}1, care tre-
bue sa fi fostil §i In originaluld medio-b)ilgard: OTC GOA'1 NINA CA MOA-
A011Clidel 3EMAI.
Cronica Incepe cu o lung5, naratiune asupra fundsarli Moldovei in
anuld 1359 (deci Intocinal ca cronica putnena I); care merge pana' la
mortea lui Drago0. Acosta formez5, partea I a cronicei, deosebita cu
totuld de partea II, care tontine §iruld domnilord moldoveni, lntocmai
ca cronica putnera I si cronica, putnera II, dela Drago0 incoce papa
la suirea lei Bogdand edit Orbit In scaund (1359-1504). Asem5na-
rea Intre cronicele putnene §i cronica anonim5, merge Ins numai pang
la domnia lul Stefanie cell Mare; acesta din urma este cuprins5, In
patru pasage, redactate In forma analelord (tote Incepd cu «1313 Awe»),
asupra luarii Chilia dela Unguri la 1465, asupra perderei cet4iloril
Chilia §i Alterman la 1484, asupra r'esboiului din codruld Cosminului

(1) Recensianea cronicei este transcrisd din medio-billgarit in rusescit, pentru a nu se_
deosebi de restuld cronicei voskresenskaja. Textulil pare a nu 11 alteratd insd de feta.
S'a pdstratii cbiar cuvintuld annabr, pe care Rusuld null cunOsee in intelesd de amunte» ;
de aceea compilatoruld a ad5.ugatti dupd chi glossa «ein pose ropbc). Rusisme s'ad street),
rata fOrte putine. Afard de obicinuitele particularitatI ale recensiunilord rusesci, sunt de
notate expresiunile Oneliclimn,(o data) pentru A.,excaamst, nciomi, Gain =a ruga (pe domnuld
sad stardnitoruld), rocy 'qn si racy i. 1. d. ro:wmato, si rocrn),,,krricouTti, puree.
tele aim, B rocruubcraortaam etc. i.1,4. aor. Ant, II83AT% sad tmaia, rOZIIOAKCTROILI etc. Se aria
lead si B3:1. Gresell in transcrierea numelord proprit sunt Aparo iu si Tipulx:r i. 1. d. Albs-
roulk si KpHais (Crisuld, ung. Korii3); allele suntd bine pdstrate, ca Mopenii Mapamopecib si
Mapastypemb, EpAe.m. Greselele in date la doinnia luI Stefanii cell Mare sunt do pusii pe
sdnaa copistilord rust. Unit singurd pasagiii pare a fi coruptil de totti,cdcl n'are nici unit
intelesd: e atributuld ce se dd lui Vladislavd 437.abm 3:1TOKID percale», pe care nu mi-la pold
esplica si de aceea l'amd lasatu netradusil. E posibild en exemplaruld, dupii, care copica
copiatoruld cronicei voskresenskaja, sa fi avutii Ia margine glossa, referitOre la Vladis-
lava, 3naTLnr awraroicv, acleed.. initiald de aura, scrisl.gra,,,ita 3:1,1Thlit 3a-roicr, in lord de an Lin II
aa Torch; ifindd lusatd afard a de and copistd. unit altuld a Matti pe 3:11'01th de atributd
pe 11Ingl Vladislavd si a intercalatil apoi in testa 32111.11A11 aaTOrcr, peicme.
64 cnotcramE MOLDOVENESCY INAINTE DE IIRECHIX

(numit5 aci, ca la analele putnene II, «Bucovina») la 1497 si In slip-

situ asupra mortil 1'11 tefanti ce15 Mare la 1504. Restuld este unit pa-
sagid despre fiii lul tefanil cell'," Mare si despre Inceputulil domniel lui
I3ogdand. Acestd din urma pasagid este o dovada evident5, ca, cronica a
fostit rerlactatei, asa cum ne-a pastratti-o voskresenskaja lkopisl, la ince-
putula domnid lui Bogdan4, c. 1504-1508, c5,61 se spune acolo : «iar
dup5. eld (sc. Stefanil) incept/ (Haim) s5, domnesco, fluid sell Bogdan5.»
Partea a II-a a cronicei anonime, dela Dragosil Ona la tefanti cold
Mare, nu este de cat(' o alt5, redactie a cronicei putnene si anume
redactia care a avutti-o Urechid. i aci, ca la cronica putnon5, I si II,
domniile dela Dragosd pana la Alexandru celd Bun(' bleep(' cu «no TOr11%»
(cr. moldo-pol. po tym) sat cu «no HEr11%», iar domnia. lui Alexandru ce15
Bunt" cu «11% AlITO» ; §i aci partea dela Alexandru cold Bunt" Incoce
are particularit5,tile relevate In capitolele despre cronica putnen5, I si II.
Ba-o transcriptie gresita a copiatorului rust ne arat5, chiar cum a fostu
scristi In originaluld medio-bulgard pasagiul(' despre Iliasu, fluid lui
Alexandru celd Bunt".
Cronica voskresenskaja are «IN HMI) Hamm noeBoAa, at To oA H o,
CFI FM ere, rocumbeTBoua, cam% Aua, atm n MteSigh .0. )) In locil de «MI-
Wink RoFitoAa, n p z R Ku II ,Ckl N It F P 0, POCI1OACTRORA Are Mad)) ala cron.
putn. I. Este evident(' ca In cea d'Intaiii avemil a face cu o gresald
a scriitorului rush, care pe originaluld «.a. chili 6 FP on (= npmkin CkIIIK
Fro) ra tntelesil: ALTO oAtio, atm% Ero i. e. «und aria, fluid se5» In locu
sa-l(' Intelega : npmkun CM& FPO i. e. Intaiuld flu alt sett, .a. fiindu aci
ordinald, nu cardinald. Pe lang5, transcriptia cu totuld mecanica a tex-
tultl, scriitoruld n'a observant ca mai departe se spune despre acelasI
Iliasu : «a domnitil singuril doul ani si 9 Junin, nu unit and.
Asupra deosebirilord cronicei anonime de cronicele putnene I si II s'a
vorbitil la capitolele despre acestea din urma si in note. Art" fi de re-
levant aci 5,nc5, o singura deosebire In numele lui Alexandru II sail cell
Tlneril, care 'kite() copie a cronicei voskresenskaja e numitd A.TORCILII-
Apearb. Daca acesta forma, nu este o gresala a copistiloril rusi, urns
putea-o privi ca unu deminutivil din Alexandru, coca ce art cor63-
punde cu 1tf1111AIM ALliAltIll alt pomelnicului dela Bistrita. E de no-
 CRONICA ANONIMA 65

tali' ca forma AaeRcaw'pexl) se gasesce in copia cea mai veche a avos-

kresenskoj letopisi». Asupra formei IlioneAk pentru 1II Ripe in codicele
Karamzin cf. nota 13 la cronica, putnena.
Dela Stefano Gehl Mare In coace cronica anonima (judecandu dupa
forma el analistica si dupa pasagiula de sub anulil 7005 (1497), care
este evidenta unti resumatil) pare a fi iota extras din analele putnene,
facutil de primula compilatora alt' «voskresenslioj letopisi» din redactia
completa a acestora. Totil acela compilatoril a adausti dela sine ulti-
mulil pasagiti despre Bogdan cela Orbit, care nu 'Ate fi imprumutatil
din analele putnene, de ore-ce aril continea atunci o data mai precisa.
Din acestea resulta ca compilatoruhl ruse Mil «voskresenskoj leto-
pisi» all avutil in manile stile o cronica moldovenesca, ce mergea
pana la mortea lui Stefana cela Mare si se compunea a) din o cro-
nica asemenatoare cronicei putnene, deosebita tnsa de ea in modil
esentiala prin partea despre descalecare si originea Moldoveniloril,
b) din analele de la Putna. Acosta cronica, ce purta In manuscrip-
tula compilatorului rust" titlultl pastratti prin voskresenskaja letopisi

(Clic13(111TE B% lip6TU,th 0 MOAAtIRCKklp POCIIOAVEKk, 0T7 IS011`h IWIA CA MOA-

Aollaide 3fAlAt, cf. Ht%tI1 CA AIOAAdgcrata 3EittA1 in cod. dela Slatina) ail
luatil-o cu sine din Moldova unula din omenii lui Ivan III, marele
°nog' al Moscvel, cu care Stefano Gehl Mare au avutil dese relatiuni
§i all carui flu Ivan Ivanovici a luata in casatorie pe fiica lul §te-
fanil, Elena. Cf. Uljanickij, Materialy, p. 113 si urmatorele.
Astir-fell se esplic5, cum o cronica moldovenOsca, care pentru Rusil
imperiului moscovita din sec. 16 nu presenta nici unti interest', a intratil
cu tote acestea in compilatia cea mare a cronicei voskresenskaja, la unil
locti cu ainceputultt pravoslavniciloril sta'panitori si marilorti cneji ru-
sesci, a cavort' radacina se huge dela Augusta, imperatula romanti», la
una loci" cu genalogiile principilora rusi secundari, cu catalogulti orase-
lora rusesci, cu cronica universala de la Adama pana to vremurile no-
stre, cu inceputulil principilora litvani s. a. m. d., p. 231-256 1. c.
Importanta cronicei anonime consta In partea el dela inceputa, care
ne-a pastratti una din cele mai curiose traditiuni moldovenesci asupra
infiintarti Moldovei. Dupa, dinsa doul frati, Ronan si Vlahata, fugil din
5
66 CRONICELE MOLDOVENESCI iNAINTE DE tRECHIA

Venetia din pricina persecutiunilora ereticilori asupra cre§tinilora si se

dual In Roma veche, unde I§1 zidesca o cetate cu numele Roman, §i tra-
esca intr'insa pan& la despa,rtirea bisericei lui Christosa in apusen5, Gi
res5ritOn5, sub papa Formosa. Atunci Latinii isi facura o noug Bomd,
iar .Romanenii, cu credinta lora ortodox5,, remasera pe langa, _Roma 'o-
che; asta-fela purtara ei rezboia 'Ana' in timpula lui Vladislavg, regele
Ungariei, care In sufletula lui era cre§tina §i nepota lui Sava archiepis-
copula serbesca, ca rege insl era latina. Acesta, fiincla strimtorita rea de
Tatari, cere ajutora dela nouii §i vechii Rimleni, cari ti i lmplinesca
dorinta. Nouii Rimleni insa, ca s5, se scape de du§manii lora, rog5, pe
Vladislava trite() scrisore sa pue In primula plana de batae pe vechii
Rimleni, ca,' dor vora cAdea cu tote; iar de nu yore cadea, s& nu-i lase a
se intorce in vechiula Rirnii, ci s5,21 coloniseze in tera sa. Lupta se in-
temple, vechii Rimleni se bata vitejesce, ins& nu cacla deck forte pu-
tirki dintre din§iI. Regele le mult5mesce §i, induio§ata de bArbatia lora,
le descopere intriga nouilora Rimleni §i le propune s& se a§ecle In tera
sa. Atunci vechii Rimleni °era dela Vladislava s5,4 lase a trimete acas5,
Omeni, earl s5, vad5, ce s'an 1ntemplata cu casele §i femeile lora ; dupa,
ce Ornenii trime0 se convinga ca totula era pustiita de nouii Rimleni,
ei se hotilresca a primi oferta regelui, ins5, cu conditia ca acesta sg-i
lase in legea lorii, Regele le dete 'oat de §ecluta In Maramurep, la Crip.
Ei se caskorir5. cu Unguroice, le intorserl pe acestea la legea lora, se
Inmultira i traesca acolo pans astac,Ii. Din ei a e§ita Dragort.
Despre acesta se povestesce apoi cunoscuta versiune asupra pornirei
la vinatil, trecerea muntilora, omorula zimbrului, intOrcerea lui ca s5,
aduca Si pe tovar'4ii sei In tera ce i-a placuta, ocuparea terii, alegerea
de domna, faptele lui in domnie §i mortea lui.
Traditia acesta are cu cea dela Urechia, interpolatorii lui §i Mirona
Costina trei puncte comune: a) originea lui Drago§a §i omenilora
sei dela Maramure§a, b) originea Maramure§enilora dela Roma (1) Si
(1) Spre scopulil acesta este inventatil basmuld lui Romans si Vlahata, precum Yi
povestea despre omenil roT, trimeg de Imp6ratulil RimuluT in ajutorulu craiuluT Laslau.
In ambele casuri OmeniT venitl dela Rima sunt colonisatT de Laslau in Maramur6sil.
«Sub acesta colonisatie» dice Onciulti in studiuhl Zur Geschichte der Romitnen in
Marmarosch, p. 29 a dacii ea are unii fondu istoricii, este de intelesil intarcerea Holt
 CRONICA. ANOTIMI 67

c) lupta Impreunl cu Vladislavu, regele Ungariei (Las15,u alu interpola-

torilora), ln potriva 'Mari lorii. Din aceste trei elemente mi se pare a fi
fostu constituit& cea mai veche traditie asupra descalecarii. Detailurile,
care deosebescii versiunile cunoscute una de alta, sunt accesorii ; ele
s'ail ivitu tnceta cu incetulu in mintea copiatorilorit si interpolatoriloril ;
cele mai multe sunt inventiuni fantastice, croite dupa numiri de locuri
sail persone, pentru a esplica din datele presente trecutulii. Astir -felt
Molda din Moldova, bourula din Bourenl, la p° din Itcanl sau letcani,
Siretulit din siretem (ung. szeretem, iubescii pe cineva) Romanti §i Vlahata
din Romtina (sail Romanic) §i Vlalau, §. a. m. d. Scopula acestoril inven-
tiuni de eroi eponymi este evidentil si de aceea nu insistAmil asupra lore.
ConstatAmil numai c5, in veculil ala 16-lea existail mai multe versiuni am-
plificate asupra descalecarii, unele chiar cu totulu deosebite Intre sine.
Astir -fell versiunea interpolatoriloril lui Ureehia in partea ei despre ori-
ginea Maramureseniloril este cu totulu deosebit& de a cronicel anonime.
N'o reproducemii aci, de ore-ce ea este bine cunoscut5, (C.12, 377-399,
131 si 133); notamil numai c5, nascerea ei trebue pus& in sec. 16-lea,
de ore-ce ea a trebuitil sa se afle in versiunile croniceloril vechi moldo-
venesci de felulil cronicel anonime sau cronicel putnene II, Intocmai ca
Its Eustratie Logofetulil, Simionil Dascalulii si Misailu Caluggruhl. Mie
nu- mi vine sa, °red(' c5, acestia ar fi luatil-o dinteunii. «letopisetil ungu-
rescil», cum se spune In capitolulii despre ijderenia Nloidoveniloril, C.
12, 377. Intr'unil letopisetil ungurescu ne-amil astepta s& gasimu versiunea
unguresca a mitului lui Laslail, nu cea moldoven6sca. Afar& de acesta,
pang acum nu s'a descoperitil nici o cronica unguresca, care sit con-
tin& traditia interpolatoriforil lui Urechi5,. Cum de acestia numescil is-
vorulil lore «letopisetulil cell ungurescd» nu-mi poll esplica. Despre

voevoduluT Sasd, alungatI de Bogdand din Moldova, impreuna' cu suita lord in Maramu-
r6ed, unde Ludovica le ddrui posesiunile necredinciosuluI Bogdand». Dupd esplicarea
d-luT Onciuld Laslau aid traditiunet moldovenescI nu 'Ate fi altulu decatd Ludovicd I,
in timpuld cdruia se intdmpla alungarea Tittarilord din Moldova. Cf. asupra tuturord
chestiunilord, ce se leg5, de traditia fundaril Moldovel, studiuld citatti alu d-luT Onciuld,
in care se da o analisa complet5, a traditiilorii ei cea maT naturald esplicare a lord. De
acelaeT autord este de comparatd Zur Geschichte der Bukowina 1887 ei studiile pre-
mergatOre din aConvorbirile LiterareD 1884, No. 7 ei 8.
68 CRONICELE MOLDOVENESCI INAINTE DE URECHIA

unit letopisetil scristi In limba unguresca sau latinesca nu pOte fl vorba,

cad astil-felil de letopisete nu exista. Nu cum-va sä fie vorba aci de unit
letopisetit moldovenescil, scrisu in limba slavona si atribuitil de inter-
polatorii lui Urechid unui autorti din Maramuresit, deci unui Ungurenti ?
Explicarea Siretul0 din szeretem arata pe autorulit ca cunoscetoril alit
Umbel unguresci. Cf. si esplicarea Sucevei sau Soccve/ din unguresculit
szocs, cojocaril (dupa, interpolatori sock: cojocark, Soceava: cojocarie), C.
12, 379.
Presupunerea acesta mit puts -o sprijini prin doue detailuri, ce se and
pe de o parte In cronica anonima, pe de alta la Urechia si interpolatorii
lui: e vorba de descalecarea tergului Baia §i de Bourea Cronica ano-
nima spune ca Dragosil a descalecatil celk dintaik lock pe apa Moldovei
si apoi Baia. Sub «celil &Maid locil» este de Intelesil Bourenii, care pare
sa fi fost i omisil In cronica anonima printr'o nebitgare de soma a copiato-
rilorti; pasagiulil este aci ciuntitil. Trebue dar cetitu <Hackw ItinBoeTit

C T 0 BooypeHIr Ha pticth Ha ModAaBth H TIOT031% Hacammta nchCTo

B a Hu II mime mtcTa». Cf. Urechid C. 12, 231: «la loculu unde se chiama
acmu satulk Bourenii, pre acea apk a .111oldovO» §i interpolatorii 379 :
«Asisderea si tergulti Baia scrie ca l'ad descalecatil nesce olari.» Cine
altulu puts sa scrie despre descdlecarea tergului Baia, deck o cronica
moldovenescd ? Se intelege, versiunea acestel cronici era deosebita de
versiunea lui Urechi5,; faptulti, ce voimil sä afirmdmil, este origirea el
moldovenesca, iara nu unguresca.
Vedemil asa dar ca redactiunile cronicei putnene, ce mergeati pan& la
Stefanit relit Mare, se diferentiaserii, In ce privesce partea despre desca-
lecare, in mai multe versiuni; sirulu domnilorit era ins5, In tote acelasi.
 CAPITOLUlt V

Cronica lui Macarie.

A. Macarie.
Anii d'int5,i ai vieVi lui Macarie ni sunt cu totuld necunoscO. La
1523 eld era egumend la man5stirea NOrr4ului, cAci Inteund tipici" aid
acestei manastiri, scrisit la porunca mitropolitului Teoctistd de Silvand,
arhimandrituld manastirei Putna, §i daruitd manastirei Nemtu lui, se
lice: «sub egumenulit Macarie, in anuld 7031» (1). Nu e de creglutd ca
acesti" Macarie sa fie altuld decat autoruld cronicei nostre. In calitate
de egumend la Nemtd sad chiar de mai 'nainte eld a trebuitii sa fac5.
cunoscinta cu Petru Rare§d, care (dupa cronica sa) la 23 Aprilie 1531
facutil episcopd de Romani'.
Exactitatea acestei date se adeveresce grin spusa lui Urechia (C. 12,
210), c5, Macarie «ad fostd la scaunuld Romanului 27 de ani» §i ad mu-
riti" In Septemvrie 7066 (1557 sad 1558). Cf. Melchisedecil, Cronica
Romanului, p. 165. Intro episcopii de Romani' elit este alit douilea cu
acestii, numire, caci 1ntr'und documentd dela Bogdand celd Orbii §i Gro-
zavd din 8 Dechemvrie 7022 (1513) se pomenesce totil und Macarie ca
episcopd de Romani" (2). Unit documentd, care sä amintesca pe Macarie
in scaunuld de Romani" la 1531, nu mi-e cunoscutii ; este ins& de ad-
mist' impreunii, cu ep. Melchisedecit ca elit a fostit urmasuld episcopu-

(1) Revista pentru Istorie, Archeologie si Filo logie a d-luT Tocilescu, an. II, vol. I,
fast, 1 (1884), p. 131.
(2) Cronica Romanului, p. 153 sq.
70 CRONICELE BIOLDOVENESC1 INAINTE DE IIRECHIX

lui Doroteiti, Gehl amintitit In actele dela 1528 (16 Ianuarie 7036) si
1529 (17 Marti° 7037); acesta a fosti" siliti, probabili", s5, demisioneze
Intre anii 1530-1531, pentru a face loci' lui Macarie. Cf. Melchisedecia,
1. c. 159, 165 (1).
Ca episcopia de Romani' Ilia intelnimit In urmatorele acte: dou6 do-
cumente dela 15 Mai(' 1546 (7054) ale lui Petru Hares(' (2), unit docu-
ment(' dela 2 Martie 1548 (7056) a lui Iliasit, fiulu lui Raresil (3), in-
scriptia de pe biserica episcopa15, din Romani' dela 1550 (4), unit docu-
ment(' dela Stefan (', fiula lui Raresii, din 25 Aprilie 1552 (7060) (5), o
notita dela 15 Dechemvrie 1553 (7062) pe o evanghelie din manastirea
Nemtului (6).
Archipastoria lui pare s5,' fi fosti intrerupt5, pentru scurtit timpit In
ultimula ana alit domniei lui Masi" voda. Caci, data sunt adeverate cele
spuse de Eftimie, atunci Macarie a fosta alungatil din scaunula de Ro-
mani' la 1549 sail 1550 de °We Masi" In urma instigatiuniloria mamei
sole Elena si a duorit sfetnici, Nuoria si Mitrofanii. Dar acesta destituire
nelega15, («nedrepta si fara judecata» cum lice Eftimie) n'a lost(' de In-
delunga durata; Macarie fu restituita In primele Bile ale domniel lui
Stefan(' Raresia (1551-1552), cad In documentulit acestuia dela 25 A-
prilie 1552 (7060) elia lntoresce unit schimbit de movie, ce-la Meuse

(1) Vedi si unit doe. dela 1548 a ILA Magi/ unde se face amintire de «MOAIGNHIM aauuro
Aopowia, GHRwaro framer's (sic) S POMaH0134 Tpxrau, Cronica Romanului, p. 179.
(2) Cronica RomanuluI, 167 si 170.
(3) Ibid. 179.
(4) Ibid. 183. Biserica acesta incepuse a se zidi sub Petru Raresl (la 1542), se isprAvi
ins in timpuill domniel lui Iliasi. DupA turcirea acestuia la 1551 nurnele lui, ce fusese
pusil in inscrip(ie inaintea numeloru lui Stefanil si Constantinti, fratilord sol, fu stersil
dintr'insa. NotAmil in trecetti el asa trebue esplicatA si stergerea lui Masi din pomel-
niculii dela Bistrita. Aci se eitesed la 1. 4 b. urmatOrele: 11oMkHH rocnomi ... IIrrpa HOIHOM
H witAx fro C1-411114 Boutom, H C14114 fro naps H npaTTa fro KOCT4HTHH4 H (urmezI o ster-
sA.turA) H BOrMII4 H Ititapi* N &Ha.
(5) Cronica RomanuluI, 187-189.
(6) Revista Tocilescu, 1884, an. II, v. I, fast. 1, p. 141. Acestl, evanghelie s'a scrisil in
gilele lui loanl Alexandru Voevodl, sub archiepiscopulil Grigorie alit Suceve si sub
egumenulil dela Nomtil. Eftimie. Intre allele se ally intr'insa, dupa traducerea p. Melchi-
sedeca, urmatOrea notita: «S'a expusti (H3AOHSFI Cs ?) acOslA subscriere en mAna lift Ma-
carie, episcopulti de Romanic, in anulil 7062, Deehemvrie 15». Intr'o altA notita se spune
el evanghelia s'a scrisil la 6 Aug. 7063 (1555).
 MACARIE 71

Macarie cu tataltt sett, Petru Raresil Macarie traia asa dar In pace cu
Stefanii Rarestt, care, precum scimil din mai multe izvore, a aretatil la
Inceputulil domniel stile unit cleosebitti zebu fat5, de biserica si slujitorii ei.
Macarie a muritii la Septemvrie 1558 sail 1517. Cf. Urechia (C. 12,
210): «Si Intr'acestasi anti, 7066, Septemvrie, prestavitu-s'ail Macarie,
episcopulil de Romano, ziditorulit si Incep6torulii manastiri1R1schi, ca-
rele au fostil la scaunulIi Romanului 27 de any, si cu cinste ingro-
patit In manastirea sa, In Risca».
Afar& de fundatiunea acestei manastiri (jucletulil Suceva, plasa Mol-
dova), la zidirea careia partea cea mai mare ail avutil-o de bung soma
Petru Raresil, cunoscemti cate-va donatiuni netnsemnate ale lui Macarie
pe la manastiri. La 1548 elit daruesce Imprettna cu Teodosie, episco-
pulil de Radautf, nisce partI din satulil Ortesci manastirel dela Nomtil ;
pentru acestea Macarie a platitil 150, Teodosie 200 de galbeni (1).
Episcopiei de Romanil ellz a daruitil satulti Berlescii, cumperattt dela
Petru Raresil cu 25.000 de aspril (2).
Macarie s'a bucuratii to timpula sett de reputatiunea unui om In-
vetatil. De aceea tlu numesce Eftimie «Invetatorulii Moldove,i» (A1omenc-
lidC0 OrLIIITEA41), iar Urechi5, Intr'o notira dela 1564 (C. 12, 221) spune
despre Teofanil, pe care Alexandru LApusnenula rail facutil mitropolitit
alit Sucevel, ea fusese «ucenicula lug Macarie». Ca ar fi «avutil in ter5,
unit renume deosebitil», cumii erode epp. Melchisedecil 1. c. 193, este
Indoelnicil; In paginele urmatore vomti vedea In cc consta renumita
lui eruditiune.

B. Cronica sa.
Macarie a Inceputil a scrie cronica la Indemnula lui Petru Raresil si
alit marelui logofettt Teodoril (3). Din cuvintele introductive se vede ca

(1) Cronica Romanulaf, 178-180.

(2) ibid. 195 196. Acestd satil fu rdscumpe'ratil apoi de Bogdand, fluid Jul Lapus-
nenuld, la 28 Ian. 1569 (7077) si ddruitil mfaastiret Risca. Cf. si doe. dela 2 Aprilie 1569
7077), ibid. 199 200.
(3) Logofetuld Teodord se intalnesce in ciite va document° din intaia domnie a lul Pctru
Rarest'. Cf. doe. din 3 Marcie 1530 «vel-logofetti Toaderg», Arch. Ist. I, 1, 133; doe. din
72 CRONICELE MOLDOVENESCI INAINTE DE URECHIA

Indemnulil acesta a pornitil In timpulil calugo.riel sole, adeca in timpula

egumeniel sole dela Neamtil. Cf. «ultimului intre calugari», flOGI'l;AH4111-
1110/110y B7. csAilietitiolitiouliKk(1). Cuventulil CRA1116110111101i7., ce InsomnA de
regula ubieromonachus», arata cä elil era atunci egumentl. E de admisil
ca Macarie intro visita, fa'cut5, man5.stirei stile de Petru Rare Si de
marel© sea logofetil, i-a uimitit pe acetia prin eruditia sa i a provo-
catil In el idea, c5, dInsulil are fi celil mai destoinicil pentru a scrie
o istorie a fapteloril domnesci. Unit domnil de soma lui Petru Raresa
trebuia sä fie convinsil nu numai de valorea fapteloril sole, ci §i de ln-
semnatatea istoriei, care singura le putea pa'stra pentru posteritate. Gan-
direa domnesei o reda Macarie prin cuvintele : «tie 3AUEtatt rpouomk
noupkrra, ATonaceu'rsor nrlimTa», vorbindit de intemplb.'rile din
I1

domnia lui Rare01 §i a domniloril precedenti. Acestea trebue sa se 11

petrecutil in primii ani ai dornniei lui Petru Rare§il, 1527 1531; scurtil
timpit dup5. aceea Macarie fu inaintatil la rangula de episcopil alit Ito-
manului §i este probabild ea In acesta calitate a Inceputti a-§1 scrie cro-
nica sa. Cate timpa va fi lucratil la dtnsa nu schnii, a terminate o lus5,
In prima-vara anului 1542, luna lui Martie (nponiTirhro nvlicAua). Corn-
positia cronicel lui Macarie trebue pusa, dar intre anii 1531-1542.
Ea cuprinde istoria Moldovei dela mOrtea lui tefani.1 cela Mare (1504)
pan5, la instalarea lui Petri] Rarebit in a doua domnie a sa (1541) §i
se pOte Imparti In doue 041, deosebite una de alta : partea I, dela
1504-1527, nu se presenta deck ca o completare a cronied ysi analelora
putnene 1, pe care Macarie le cunoscea in redactiunea pastrata prin sbor-

3 Martie 1535 «logofail Toa(derg)», Arch. 1st. III, 31. Documentulti din urm5 e publicatu
si in Arch. Ist. I, 1, 83, insrt necompletti. Cuvintul5 CA0110110AOHCHHKX din textulti luT Ma-
carie (amour° CAOR0110AOMNIIK4 el 0A0pa) corespunde literalmente grecesculuT ).(rfoOirric,
se intrebuinteza ins5. f6rte rani in loci de norotem, AoroArrx. In documenle eu nu Tama
inttdnitu nici-odat5, in manuscripte rare-or T. Cf. de pild5 notita din tetraevangheliuld sla-
vonti dela mAn5stirea Bistrita (No. 93 din descrierea epp. Melchisedecti, Revista Tocilescu,
1884, an. II, vol. 1, fast. 1, p. 141), unde cnoeoronoAamilm trebue A. fie o gresdla de tiparu.
Se intelege de sine cA acest5 cuyintil nu We 11 tradusti cu ,puitord de cuvinte," cum face
epp. Melchisedecil
(I) In inscriptia dela 1550, pusii de Macarie deasupra uses bisericci catedrale din Romanii,
ehl se numesce «catipimomS 11% CR/WM/411X% EIIIICKowkgx MaKapho» (smerituluT intre sfinti(iT epis-
copi Macarie). Cronica Romanulul, 183.
 CRONICA LU1 MACARIE 73

nicultt dela Slatina §i la care voia sa adauge partea lui, pentru a Imp lea
golulti lasatil de autorii lorti. Partea a II-a o formeza domnia ha Petru
_Raregi sati vieta lui dela prima domnie pang la 1542, obiectulil de ca-
petenie alit cronicei sole (1).
In partea In& ilia se tratez5, domniile lui Bogdanii Gehl Orbit §i Stefantt
cell Tin 611.1, pe lang5, care se adaugii, uncle notice din istoria toriloru
straine. Se povestesce prin urmare : resboiulu lui BogdanO cu Radultz,
incursiunea dela 1508 In Polonia §i re'sbunal'ea Poloniloru, na.'valirea Tb,-
tariloril dela 1513, Incercarea lui Trifaila d'a apuca tronulti §i mortea lul
Bogdanti, apol resboiulii lui Stefano cu Tatarii la 1518, taerea capului
lui Arbore, rescOla boeriloril dela 1523, lupta dela Tarasauti la 1524 §i
cele doue incursiuni ale lul Stefano in Muntenia impotriva lui Radulti (des-
pre a doua alte isvOre nu pomenescO nimica). Intre acestea se intercaleza
cafe -va sciri din istoria contimporana a Turcilorti, Muntenilorti §i Ungu-
rilortl.
De§i naratiunea lui Macarie nu este a§a de simp1a ca a analeloril
putnene, ea pastreth tot4 In acosta parte caracterulil analisticu, intru
catil evenimentele sunt In§irate una dup5 alta din anti in anti. Deose-
birea intre anale si Macarie este, ea pe cand cele crIntal sunt scrise de
Omeni, ce fat& de Intemplarile descrise de din§iI pOstrail o positie pasiva
(de aci obiectivitatea naratiunei lora), Macarie caut5. s56 introduc'd fn iotti
loculd moduli"' lui de pricepere $i apreciare alit faptelorO. Lul nu-1 zace
la inima atatil faptele, cola chipulti in care are sO le istorisesc5. §i impresia
ce are sa producA asupra cetitorulul (2). De aceea Macarie nu se silesce

(1) Acesta imprejurare a facutil pe did Rasdeti la analisa cronicei lul UrechiA fata cu
cronica putnena (Arch. Ist. III, 27-28) sr, presupun ca pentru domnia Jul Petru Raresa
Urechia a folositU unit memorill despre dest6rarea lui intre anti 1533-1541, care a trebuitii
sa fie .scrisa de unit omit din casa Jul Petru Rarer' in limba roman si all carol textti
Urechir, l'a conservatti fa'ra nicl o modificare esentiala. Dou6 din aceste presupunerl s'ati
adeveritu prin descoperirca cronicei lul Macarie, de Ore-ce elti a fosta unit omit de casa lut
Petru Raresti, tar cronica 1ui este aprOpe intregr tradusil de Urechir. Pasagele presupuse
de d-lit HasdeCt in acestil memoriti se grsescCt o parte in cronica lul Macarie ; o albs parte
trebue sa ft existatti intr'o altr, cronicr, despre domnia Jul Petro Rarestit. Cf. capitolulil
despre (tUrechir, si celelalte cronicl moldovenesci inainte de dinsulil».
(2) Cf. de pada judecata lul asupra resboiului intre Bogdanti si Radula, asupra sco-
pului providencialii alit pradrriloril tiltrresci dela 1514 si alit re'sbunrriT toll providentiale
dela 1518, asupra causei rescularii boerilorCt contra lui tefanit s. a. m. d.
74 CRONICELE MOLDOVENESCY INAINTE DE URECHIX.

pr6 multi aduna date precise si nu se sfiesce a spune chiar min-

ciuni acolo unde -i lipsiau informatiunile, fie macarit pentru a rotunqi o
fras6, §i a satisface trebuintele sole retorice, cum a facutil, de pada, cu
blaximti calugarulit §i la r6sboiulit cu Po lonii din 1539. La domnia lul
Bogdanit edit Orbit elit nu amintesce nici ma,carit cu unit cuvintii despre
silintele lui de a lua in casatorie pe sora regelul polonit, cu tote c'6, din
nesuccesulit acestora s'a ndscutil campania dela 1508, descrisa de elit
In tra'suri generale. Tot6, partea I a cronicei lul Macarie nu da, nici unit
faptil not pentru istoria Moldovel, afar& de a doua expeditie a lui Ste-
fanil colt Tinerti in Muntenia ; analele putnene II §i cronica lul Urechia
sunt, sub acesta pundit de vedere, cu multa superiore.
Dar nici partea a II-a, la care pare s'a fi lucratit forte multi, nu se di-
stinge prin bogatia faptelorit. Dupa unit excursit asupra vietel lui Teoc-
tistil mitropolitulit, pe care ne r6g5, s6,-11.1 credemil c6, este adev6ratit,
Macarie se ocup5, exclusivit cu Petru Rare0, din a carui istorie ne po-
vestesce lupta dela Feldiora, incursiunea a doua in Ardelii, resboiulit cu
Polonii pentru Pocutia §i In sfir§itit obiectulit principalit alt cronicel
stile : fuga lui Petru Rare§it In urma conjuratiunei boerilortt, aventurile
lui prin munti, In Ardela, In cetatea Ciceulul §i In Constantinopolit, la stir-
sea instalarea din noti In domnie. Despre Stefanii Lacusta §i Alexandru
Cornea Macarie de abia amintesce cu cate-va cuvinte; nu uita ins5, a
inregistra inaltarea sa la scaunulit de Romani'.
Si acesta parte este seraca In detailuri precise asupra intemplarilorti,
pe care eta le-a veluta cu °GU sei §i trebuia s'a le scie destulit de
bine. Mai alesit luptele cu Polonii stint descrise intr'unit moat forte
nesatisfacetoril §i confusil (1). Lupta de la Obertinit nici nu este amin-
tit5., probabilit, pentru a nu jigni demnitatea eroului sett §i pentru a
nu aduce acestuia aminte despre una din cele mai marl perderi ale
see (2). Ca Macarie este partinitorit pentru eroult ski, se /*lege de
la sine, odata ce elit scrie la insarcinarea domnului §i dup'6, instruc-.
tiile acestuia. Scopula lui a fostit de a l'auda pe protectorulit sou catit
se pole mai multil §i In termini catit se p6te mai frumo§i. De aceea
(1) Cf. nota 24 la cronica lul Macaric.
(2) Cf. nota 22 la cronica lul Macarie.
 CRONICA LUT NAMUR 75

lucrarea lui Macarie are pentru not mai multil unu interesil literary
deckti istoriografien.
De ore-ce ea este unica productiune moldovenesca de acestil felu, des-
coperita pang acum, merit& o discutiune amenuntita. Vomit vedea cum
caracterisez5, ea o Intrega epoch din literatura veche moldovenesc5..
Intelegemil epoca bizantino-slavona, care a duratil exclusive trei se-
cole 1ntregi, de la ale 14-16, ale c5rei urme puternice se gasescil si
In sec. 17, Vara Ganda pe la jumetatea acestui secolti a lnceputil a
fi Inlocuit5 cu cea greco-fanariotd. Cu limba slavon'a in biseric5, si in
state not amu imprumutata de la Bulgari si literatura lore, bisericesc5,
si profan5,. Apr6pe tote productiunile literaturel bulgare, incependil de
la cele mai vechi din epoca tarului Simeonti si "Ana la cele din epoca
lui Ioanti Alexandru, erail cunoscute si se copieail de nenum6rate on in
mandstirile nostre. De la caderea statului bulgari sub Tura acestea au
devenitil chiar singurele asile ale literaturei bulgare si cultivatoriloril
ei. Traduceri nou6 dup5, originalele grecesci sail opere originale in lim
ba slavona nu s'ail facutil multe In terile nostre, cele ce sal adusil
ins& de caluggrii bulgari si romans de peste Dun 5,re In deosebite vre-
muri salt pastratil cu sfintenie si salt Inmultittit trite() gramada de copii,
din care numai nisce jalnice resturi se mai pastrezI ads In manasti-
rile nostre. In timpti. de 4 vecuri ele air fostu aprope singura hran5,
intelectual5, a literatoriloril nostril, adech a calugarilorti si carturariloril.
De acesta literatur5, s'a imbuibatil si Macarie in timpulil catil a pe-
trecutil la Neamtil, una din cele mai bogate mAnastiri in colectil de
manuscripte slavone si, fAr5, indoiala, cea mai vestit5. In Moldova prin
activitatea literara a calugariloril ei. Aci a avutil Macarie cea mai bung
ocasie a se familiariza cu limba i literatura bulgar5,, pe care se vede
ea, le-a cunoscutil destulil de bine. Cetirea lui de predilectie se vede
a fi fostil manuscriptele inediobulgare si cu deosebire cronica lui Con-
stantinos Man asses, din care si-a imprumutatil toot materialulii linguis
tictl si tote mijlocele de expunere In lucrarea sa originala.
Cronica mediobulgara a lui Manasses (Kay cc 6 Alchvacc-ii)
este o traducere facut5, in timpulu tarului bulgaril Ioanu Alexandru (cam
pe la 1350) dupa originalulli grecescil, ce pOrt5, titlulii : so5 cpcloc6-
76 CRONICELE MOLDOVENESCI iNAINTE DE URECIIIA

you xopEou KcevcnavtEvou Tr.db Mavac5-7i ctivo Y L.; Ect op txt (1) ata
crEzcoy, aitb xtEc.-)so4 x6cp.ou Tip apxtv scieuilavvi xui atiptOOCCL 1.1.7s.pt
tins PuccXeEuc xopo) Ntx-r(p6pou tob Bo:uvecUtou; In traducerea bulgara:
uptAmAparo Manacle II Al TOIIIICIVI c%upduie A .11.T N o 0Th czamiaa A tiipS"
utruitiaNapEE II TEICAltIE AO camoro LI,t1pCTRA lillp 1IuIhII4 0pA EOTAIIIIWTA (2). Ea
cuprinde istoria universa1a de la facerea lumei pan5, la mortea lui Ni-
liephoros Botoniates In anulil 1081 si este compusa dupa scriitoriT bi-
zantini dinaintea lui Manasses, In form& de romanu istorica (originalula
grecescil este In versuri), cu tote apucaturile retorice obicinuite In lu-
crarile de acestit genii ale Bizantinilorit. Cunoscut5, Slaviloru de sudii si
Rusiloril prin traducerea bulgarA, ea a devenita una din cele mai fa-
vorite carp de istorie ale acestora. Ea este cunoscuta In redactiuni
sorbesci si a datil materialulti de capetenie, In tota ce privesce istoria
universals, cbronografeloril rusesci din sec. 16 si 17 (3). Nu mai putinii
cunoscuta si apreciat5, a fostii In terile nostre, de ore-ce Moxa pe la
1620 a facutti in partea d'Int5,1 a compilatiunei sole aDe 'nceputulti lu-
mieel de 'ntaii1» unil resumatil dintrInsa (4), iar Macarie cu multil lnain-
tea lui Moxa al-a luatu-o de modal pentru lucitrile sole literare. Fa'r5,
cronica lui Manasses ne-ara fi imposibilu a Intelege nu numai limba lui

(1) In unele manuscripte xpoy itt.

(2) Traducerea bulgara a lul Manasses s'a pristratil in mai multe codice, din earl cele
maT cunoscute sunt done : unula in biblioteca sinodala din Moscva, altula in biblioteca
VaticanuluT. Una codice se afla si la Atosa. Celli d'intaiil a fusta studiata pentru foneti-
ca limbel mediobulgare de Biljarskij in 0 rpexic6oarapeicom, somaii.nit, ed. 2, St. Peters-
burg 1858. Dupa, acesta si cela din Vaticana a publicata Certkovb glossele la istoria bulg,ara
in 0 nepeno,k1 Manaceinnoft atTonncu, tom. VI din Pyeridil ncropreiecida c5opiuurb. Editia acestel
cronicT dupa codicele sinodala si alu vaticanuluT o pregatesce autorula acestora sire. Din
textula eT este cunoscuta 'Ana acum numai una mica fragmenta, publicata de Biljar-
skij in lucrarea citata.
(3) Asupra acestora vedi lucrarea cea mare a lul A. Popom, 053opb xponorpao( hi. pyr-
esoi1 pemuniir, 2 vol., Moscva 1866, 1869. In volumula intaia se arata bite imprumuturile
din Manasses, dupa capitolele chronografeloru, in vol. 2, p. 1-67 se da o caracteristica go-
nerala a isvOrelora; despre Manasses cf. p. 6-7. Notite bibliografice tontine si introdu-
cerea la «Ein Beitrag zur serbischen Annalistikp de prof. V. Jagi6, Archiv fur slavische
Philologie, Bd. II. Despre o redactie serbesca a lul Manasses cf. Popovb, 1. c. v. I, p. 224 sq.
(4) Asupra raportuluT intre Moxa. 5i Manasses s'a tratata pe scurta in (Ein Beitrag
zur bultrarischen and serbischen Geschichtschreibunge Archly 1. sl. Ph. XIII, p. 501 -502,
5i se va trata mat pe larga intr'o scriere specials devre cisvOrele luT Moxao.
 CIIONICA LUT MACARIE 77

Macarie, dar si o mare parte din cuprinsulit cronicei sole, imbricate

din crestetti pan5, In talpi in haina greoie a Bizantinului.
Macarie a voitii sa imiteze pe Manasses si l'a imitate, n'a fostit in
stare Ins5, a o face cu ore -care independents; pentru acesta ii lipsea si
talentuift si cunoscinta mai aprofundata a limbei. Eli' a adoptata asa dar
sistemulit mai u§orit de a copia pasage intregi din modelulil see si de a
cauta sa le pun5, Inlauntrula naratiunei sole acolo, unde i se parea ca se
potrivescit cu cuprinsulit acesteia. Ast-felit sunt cea mai mare parte din
Imprumuturile facute din Manasses. Pentru vremurile nOstre se pare
ceva cu neputinta, pentru tole de atunci era unit mijlocit de a scapa din
greutatea, cc cauza lntrebuintarea unel limbi straine, si de a se Impo-
dobi cu penele altora. Unit ale douilea exemplu de felulit acesta nu
cunoseft, nici In literatura nostra veche, nici In literatura slava, intru
Gatti ea, putea fi cunoscuta lui Macarie. Elit a ajunsil deci la remediulit
Intrebuintatit prin propria lui inventiune.
In ce consta acesta inventiune?
Macarie, tnsarcinatit flindit a scrie domnia Jul Petru Haresil, a face
prin urmare o opera ce avea sa cacra in manile clomnului, s'a ganditu
sa produce ceva, ce sa plats prin cuprinsit si sa impuna prin frumsete
si eruditie ca forma; si flincla-ca aprOpe intrega literatura istorica cunos-
cuta atunci In Moldova se marginea la Bizantina tradusi in slavonesce
(loannes Malalas, Georgios Monachos sae lIamartolos, Zonaras si Ma-
nasses) si la biografiile si panegiricele regiloru serbesci, 'acute tote chip&
modele bizantine, Macarie alesti din acestia pe Manasses, ca pe celit
mai infloritit si pentru unit omit crescutit In literatura bizantino-bulgara
celit mai de valore dintre toti. A produce ceva asemenatorit cu Manas-
ses, fie chiar prin cela mai prosta plagiatit din cite s'au Mould pang
acuma, pare a fi foga scopulit si ambitiunea lui Macarie. Ela a cetitit
prin urmare si r6scititit cronica lui Manasses, si-a Insemnatil tote pasa-
gele ce i-aii placutil si la oompunerea cronicei sole, mai alesa la scrierea
parta despre Raresit, s'a silite a gasi pentru fie-care situatiune a erou-
lui sea expresiunea corespuncletOre din Manasses, negandindu-se ca si-
tuatiunile nu sunt nici odata perfectit identice, de Ore-ce ele se compunit
tot-deauna din elemente deosebite. Din pricina acesta s'ait tntrodusit in
78 CRONICELE MOLDOVENESCI INAINTE DE IIRECHIA

opera sa cele mai ridicole gre§eli, sad fal0ficatil chiar faptele, ce-a
voitit sa,' le povestesca, §i In look de o naratiune frumosa a e§itil o incur-
caturit, fa'ra ajutorulit lui Manasses nedescifrabil5,. Iat5, cite -va exemple
de procedura lui Macarie:
Dac5, voesce sa spuna cum of -a resbunata Petru Hare§ii asupra Po-
loniloru In urma devast5,rilorii f5,cute de aceOia In Moldova, Macarie
cauto. In Manasses unit pasagiu, unde s5, fie vorba de r&bunare, si-la g5,
sesce, de pild5,, in istoria resboiului troianu, unde se dice despre Grecii
plecati Impotriva Troiei: (OTIKX XE N OTMIUTHTH OCIipSGIIRWIHAIS 11) A,
HE XpiMpOCT6 GO II ovhpeuie II CiltIGOCTk NE11111EftiletKX EXE NE OT%AilTH HOH0-
1116141110 CROEMS nmExi AoCT0111114A, cod. sinodalii f. 55 b., grecesce, dup5,
ed. dela Bonn, p. 56, v. 1257-1259 :

'V)e)scv It
xai TEcac9ac tio5b irpo)seXcyrc7ixotac
avavapov pup xat ttakexx6v xuE TOMEtv6v iyot3vro
tit ),MecOac T-7-44 66peo4 ,7COLVk 'reg. 9rpoc-rixooca4.

Acestil pasagiu flu prescurtez5, Odd face aprope neIntelesit sub forma:
HE xpACTOCTk HEIIIIIERABk, CO H CAAGOCTk, EWE HE OTAtiTII CBOEMOIr nottoweraw.
i In acela§i loco, dac5, voesce s5, spuna Gatti de furiosa a plecatil Ha-
re§i1 la resboiu, o spune cu cuvintele lui Manasses asupra 1ui Achilleus:
113'61m 8so . . . Na cpan. MEM% AliIVIAG, cod. sinod. f. 56 b., grec. geccc
v.-Avoy 'Axas64 Tpbb 1:6).ap.ov ittip itthw, ed. B. 59, v. 1346; iar efec-
tulu barbatiei lui Rare§ii, cAderea trupuriloril le§esci ca spicele, de-
scrie toot cu cuvintele lui Manasses: N 1141,VIXT% WHOA:6 IiAACIA EMIH%Clidd 7k-
AECd, cod. sin. f. 56 b., grec. ed. B. 59, v. 1337: xai si7CTOUGCY (70C CMCCZUE4 Tex

TciIY `Ekk-vcov dp.lin, la Macarie: T`liAk HMV & C%HpOTHRI% CTARILIE AlIWECHild
T.hneca 05001 GAACIE. GAsindil lns5, la Manasses, cate-va file mai incolo, ca
Traianil In resboiulii cu Parpi a acoperitil co,mpurile lora de cadavre,
se gandesce c5, n'ar fi reu s5, dic5, §i elu acela§1 lucru despre Rare§ii,
adauga deci frasa: H no vk TAM° cxipait CMTBOpHB% TIMM HACTAdHd, cod.
sin. f. 67 a., grec. ed. B. 94, v. 2158: xat 7Ce8ta8a.0 ta4 ixer aeEct4 cm-
vaToctpcbtooc. Asta-fela aprope tntregii pasagiulti despre luptele lui Rare§il
cu Polonii dela 1539 este o compilatie far5, Incelesii a unoril frase, luate
 CRONICA LTA MACARIE 79

pe ici pe colea din Manasses. Ce valore istorica pOte sa aib5, acest5, de-
scriere a lui Macarie?
Pasagiultl, ce urrneza inmediatil acestel descrieri si servesce de introdu-
cere la povestirea nenorociriloril lui Petru Rarest], este lmprumutatii In-
tree' din Manasses, cod. sin. f. 52 a. si 73 b.: im NE MICT% HINkCOXE, 16-
1c0a3 AMA, HElliVkAO-AZHO 11% ai lBlllI CM, N11 BOINITUTRO, NN U,ApClid6 ApWA:ARA,
1111 CHAR sl 1126 IIIKCOXE IECTI, liOXE ntni, A093011ACTII0 RS ifaiTH, Goyim II
ClicaBH HE HpINACTHO , NR. orno mean,. KOlpET% ElpOrAAWEHTE CA0E6 GEM?,
grec. ed. B. 43, v. 955-956, 114, v. 2640-2643 si 115, v. 2648 :

'A).X' Ojs otiaiv, (t4 gone, p.6vtp.ov iv t() pEq),

oa icXot3Toc, OU PucRatov xpcito4, OU auvuarsEri.

'AXV icy OUSEv, (oc gomay, aktintict TGU (=Au

Ccav xcLi. X61c-ii4 cipAyi4, 0'.2 'CCS SUITOTtiLU.
lit comuyo6p.svov i'xoocot Itri.1 TO xvCCov.

'Adds Yap vE p.oc pooxatut do irp6o,,cp.ot to6 X6Too;

La descrierea fugel Jul Petru Rarest] prin munti Macarie compileza

doue pasage din Manasses, unula asupra pornirei la venatil a lui Mar -
cianu i sotilortt 861, altuld asupra positiuniloru ocupate de Justinianil
Tanga Constantinopola in lupta cu Philippicu, rivalulu set]; lui Macarie 11
trebuia o descriere de munti si paduri, putinti 11 pasa data unula umbra
In'ele la venata, iar altillu cauta scapare dinaintea vrajmasilorii. Astfelu din
pasagele lui Manasses : H flpOKOAA no mwrgx-% nEnpoKoAtilinira... N cico3.1;
/AAOAITI.1/A H 131.1COIMI spIroirki, cod. sin. f. 93 a., si i &MOM% RUTIN/AWE
36011p0)COAHrk11161% li srvIT nfainAlpinAt% 11 CliO3'k imodia HpOTINAIIIE H Tpor-
paipE CA, cod. sin. f. 75 b. (1), Oil face : H npoKomh no EIXTEKk nEnpoKoA-

(1) :Cf..,:grec. ed. B. 121, v. 2789-2793: 'Carrot( Irpbc xtrmiacov Mote Tcopepoilevotc
Mccpxta.vbc cove:net° ci1S .441pccq xonuv4iowv.
(1); ogy diciGeoxoc nollors yEydvcecrtv Itteirwc,
nvac Ackpovs avarqixolnEc xr4 nolvn-eantovoinn-Ec.
qi 175, v. 4069-4071: b Si re rStvAc;36-troc et6tecva bateptcag
ora Tpte6p.e,,o5 bOolc ZucG&ToLc BoaeViSotc
Ita,1 Tom; cpciptraasat xat A6cpocc arroxp4p.vot5.
RO CRONICELE MOLDOVENESCY INAINTE DE URECHIA

Imp stArk KpatAilliftatK n CliE031; Rk/COW/AclwoR. Pe /motile din pasa-

giula ala doilea Ill lasa Mara', de ore-ce Ilia pusese ceva mai susa, far pe
sulfa utpaliztipiitat% flu lasd In dative, cu Vote cti, dupa nxTEKk aria fi tre-
buita sd-la puny In locative; kali' de mecanica este compilatia lui.
Casurile cele mai caracteristice ale acestui sistemil se gasesca la isto-
risirea scaparei lui Petra Rarest' din Ciceil, mergerea lui la Constanti-
nopolu, rehabilitarea lui In fata prietenilora sel si a sultanului si numirea
lui din noa In domnie. Macarie 'si imprumutd expresiunile sale din pdr-
tile relative la istoria lui Vasilie Machedonenula, cum acesta a scapata
de cursele bulgdresci, cum a ajunsit In Constantinopola, cum si-a casti-
gate inceta cu incetula reputatia la eel marl si puternici, cum fu Matta
comisa s. a. m. d.; neajungendu-1 Insd pasagele despre Vasilie Machedo-
nenula, mai imprumut5, unula din istoria lui Constantino, cum acesta
facu pe Romani"! Lacapena «ccosar». Pentru a putea fi comparate cu
textula lui Macarie, comunica tote aceste pasage: OT% 3A11.111k% 'AZE ton-kr%
dam GA%l'ApCIMIIIX% nplAcTa 11311ETI13% ade rpamcickuutts 11(ANIMOAVA
cod. sin. f. 109 b.: Macarie a lasata pe §i pe ade afara, si a inlocuita
pe IGA%Cdp%C1M.111X% Cu Orrp%ClatlX6, iar pe UV:Ma:1MM% Cu flepClikleIlk; Aa
IdlioiliE IMIIATpAAOr Krum ft-KINK% Aoupo3murKftlx%, cod. sin. f. 109 b. :
Macarie pune n In locti de Aa MOM ; T1 AZE n CliAtiOE CBOE no manor
0611tkIRIIEM 13%Ch/11% B% orcrtrA MARE C% CIANOy' CX111.1.11/118, n 'ITO AA 7X0 II
ntuoro CAOSA ?, cod. sin. f. 110 a. : Macarie schimbd numai pe T1 to xi II
in Aa Idlio §i pune ca subiecta In loco de Vasilie pe «Petru voevoda cell
marinimosil»; 6S IMICOrk 117,3110CA
- Ero OT% H1130CTII OTkU,11 II walurreat TKO-
plIT% fro u,aphcrKor cnomor, cod. sin. f. 114, b.: Macarie pune 67.300AA
In loci]. de B7.3110CA, lass pe OTkU,d atard sf schimbd pe u,apKvrnoy- In nap -
mTRilo, negandindu-se nici deck c5, positiunea de care e vorba aci, adeca
cea de coesar pe lang5, Imperatula bizantina, nu se potrivesce de fell
pentru Petru Rarest', care n'a fosta facutil de sultana «aperdtorula sea»
(cpariirrEal), ci domna In Moldova.
Aceste pasage, extrase din episodele lui Manasses asupra lui Vasilie
Machedonenula si Romani' Lacapenii, sunt intercalate in altele, culese
din deosebite parti ale cronicel. Astir -fell Intre intaiula si all doilea pa-
sagia se intercaleza, frasa cif e% u,apcKKI rpaAK orclioftneK, np-I;Kpacnbm rpa-
 cRomitAt LTA MACARIE 81

,A,ontk. IIOIRTMITHHORk rpmkn, ce este o imitatie a celei din Manasses: rpt

HpICAARH%111 rpapAtz, litotiminAtnion% rpit,&,%, cod. sin. f. 82 a., iar cele co
urmoza pasagiului alu doilea sunt aprope verbal(' reproduse din f. 129 b.:
Rap IV% if:E 0lW lillS% OrpdTHE7.111 Ero IfflitlArtgAilt BapHdpClidiN. Aornm Or-
lipOTH H 1{7.3p41 9A011'111:011101163110 Nd tort; ; frasa: ipe,s,pwr% GO H Rdp% u,dirk
3nocipaa:Axiikt, ce urmeza inmediala celei precedente, Macarie a arun-
catit-o cu cafe -va pasage mai Inainte. Pentru ce a luatit-o de aci §i pentru
ce a pus (' -o dincolo nu scimii; numai elu ne-ar put da soma de acesta
barbara i nemilos5, procedure fate de textula lui Manasses.
Vomit da Inca doue exemple, din care sa se vad5, ca pang i compara-
tiunile din pasagele relative la numirea lui Macarie de episcopit In Ro-
mani" i la traiulit lui Petru Rare§il dupe instalarea Yn domnia a doua
sunt lmprumutate din Manasses. Pasagiulit din urm5, s'a pastratii sub o
alts forma i la Urechi5, i data nu s'ar constata acum ca este vorba
Intr1nsulii de Mihailit, predecesorulit lui Nichiforit Botoniatil, care clupe
retragerea lui la Efesil iii petrecea viata «In bal, mancari si beuturi»,
ar fi Indreptatitii on -tine sa socota pe Petru Rare0 de unit domnii des-
franatit §i writ de minte, care lndata ce s'a vecluta In scaunil s'a pus('
pe petreceri §i veselii. Iata pasagele din Manasses: Ap%;1:11KI Orli° 1;0110
OT% ApOrrkIHX% HA ApOrrklA nirlapnomm% CA H rirlatiumin% no HN.THX%
IlEpd1011.1HX7. AOCTHSdET% H-I EN' Ad roirk Rzagpza-la'unt CIA Ir Ilittout,opn, cod.
sin. f. 100 a., cf. ed. B. 195, v. 4548-4550 :
TO5 xpcitouc Nov 6 tpox6c sS &awl) s i.thpoo4
xuXtva-iPeE xut auctpc/PfeE iv ap6p.otc etvcoticaot4
yOcivat aotie 11v:icor:I) &pus )triE Ntwripopov.

Din acestea Macarie face: u,puonnog OA° OT% IIIIIIxk Nd Aporrkm ntylvrp-
Ii01111R7. CA Aocrit H AIEHE cArlystaro rOpil 11%313pvlat111i1 CA. PaSagiU1171, cu
care se Inchee cronica lui Macarie, are la Manasses, cod. sin. 1 130 b.
ed. B. 284, v. 6688-6689, urmatorea forma: natrimtn a main H runiimun
AonpoqAcTtisaA CTdpOCTk up%Atia, kINOXE 3AdT0HEp% dlpf liTO mem la11al0C%
HQ 3Aa11 np. Macarie schimb5, numai pe lipzAtA In lip7.11111Tk i pe 3m-
"aux% In 3esea1in. Cf. grec. :

6
82 CRONICELE MOLDOVENESCI INAINTE DE I1RECHIA

]`oospo'CS %c hi. ,nototc xul tpucpczi e6aurtioy pas P6cxuw,

xpoc67rT.epo-4, uv er7COL Ttc, vo.vGC, a.Tcaftv.tEci.c (1).
E de prisosit a mai cita §i alto exemple, de ore-ce Wt& partea din
urmil a cronicei, de la conjuratiunea boeriloril mai alesit, este scrisa In
acestil chipii. Pentru a convinge pe cetitorit despre acesta, voia reproduce
aprope tote pasagele din Manasses, ce se gasescii In diferite locuri ale
cronicel lui Macarie: va ti writ pentru on -tine s5, le compare una cu
alta i sa vacia ce remetne originalii din istoria intreg5, a lui RarWt.
Aceste reproduceri le facemil cu atatil mai multit, ca cronica bulgaresc5, a
lui Manasses, afar& de nisce midi fragmente In publicatia lui A. Popov%
asupra chronografelouit rusesci, vol. I, §i In lucrarea lui Biljarsk,ij asupra
vocalismului mecliobulgarit, este needitata, iar cautarea tuturorit pasa-
gelorit In originalulit grecescit este Ingreuiat5, prin limba qi marimea
cronicel (ea confine, dupa editia din Bonn, 6733 de versuri); is pasa-
gele mai fungi vomit indica §i versurile grecesci, pentru transitiuni, me-
tafore etc. acesta nu este de lipsa, de ore-ce ele se repeta fOrte desil i se
potit gAsi writ. Citatiunile le facet-nil dup5, codicele sinodalit. din Moscva:
AA0did M1101`0ApIRMItt 42 a.
42 b.
limo A1u in Ii03Eil%
It 4TO 41110POCA0MITH ; 43 a.
AMtIII OyEiliCTUltrklA 43 b.
ficiipinuomy, ortto IIAIi 1.1 ciampoAp%;Kitule n% nputoe AOCTIME 4ACTII AO-
CTOMITE 47 a., grec. ed. B. 28, v. 585-586.
113RICTIA CA01:0 Clitl;KET% 48 b.
a EIEE II0 Clip 4TO II KANO 49 a.
nri:AT% n u,apcnaa clamp 50 b
min ILIA11411Ck CM1p7.THAX ianix 50 h. cf. 73 a. 90 a.
OTT. liONELI,% IMCT0414%111X7. AO 3111t1A% flOCAAIIIIIVA 51 b.
II CIa orno, 111110:116 MKT% 137.3t110:1:110, C%111101117K CA CA0R0/11% RS IipdTUy' {: II
n3e.hcTn1, 0110e11 4111 CA AUDIT% 52 a.
a klACE no CHrb, KIM ov-co 52 a. cf. 63 b.
/I 4TO AIHOPO AIMPOCAORIITII; 54 b.

(1) Originalulu traducetoruluT bulgaru avea aci o alta redactic.

 titotricA LTA ISIACARIg 88

np.knKo onAviaexx C, Na npank 55 b.

AOHAEXE 13%C41 11A3R1) A 111 INnw n 11%C1l R7,3AMIIIA261(lid H 11%CA17, MATH
3A%I HAM, 3ARIICTk rAdrOtIA 56 a., grec. ed. B. 56, v. 1277--78.
OT% TOAII IVAILHA OrGIIICTRA li 3AIiAAllld 11 npOAllTla lip%REA1% 56 b., grec.
ed. B. 59, v. 1335 sq.
OT% RE113En DOI-MAIM% CA oircTim,,,MIET% Ci HA AINMITEMICTKO 62 a., grec.
78, v. 1775-76.
o CIIX% OrRO AOROAHO ECT%, Al%1 aiE AA R7311pATH Al% CA Na 110RCTk CAOROr
63 a., grec. 80, v. 1822-23.
N.Y. (urrneza apoi o reflexiune
011T.0 3AE MIR% TELIEIITEA1% CAJR11, An AA CA

asupra copiilora, ce nu se asemen5, cu parintil lore, si apoi continua)...

no tITO ;RE CIA H3pEnora N Hzin onpa3% cAonor; 68 a., grec. 97, v. 2230,
2237.
NE AIXAp%CTBOlpi. 01101/1A . . Ii0N4NnX. ORITE AOCTOIIHN. 'AMMO CROEAWIr
. . . 113Rp%;IZE Aolfwx CRON. . . . npka:AE opilAinn 68 b., grec. 98, v. 2249
51 (despre Comodit).
3A'1; OrAllIptIET% 68 b., grec. 98, v. 2254.
ciamTpa OCTARII 68 b., grec 99, v. 2273.
ilACTk sr, GERlipOr 3EICAITA CA, 68 b.
Hoe 3A0 tiE ni; TOPAA ROE Ali NE Ap7.3n.htuE cA; 3A1man1a It OrlfilICTRA R%-
CX.Ai II flp0AIITTA lip%REAI% II AlpAtIllOE TEAlllllll,ll imam MI101'7.1 CRiA3A, 69 a.,
grec. 99, v. 2286-89.
MCI:0911MM klli0 n1;cnin DOI 69 a.
pacnpocTcark HOAIGAIAETril AAA nn ERporaticimix 69 b , grec. 102, v. 2354.
OPIUM CUPLA% . . . MIRAET% mcEmAgoir 70 b.
112i. II HAIM! HA fIXTk CAOF:0 HACTARAEHO GN.A11 II Aa CliNMAET% C1 OCTARIIIEE

CAORO CMHICA IMO 72 a.

11AOR'illiOAIORE3 HO HA CHX% mopes. 76 a.
R%CAAOIr REHAERE II R73A71,011.1.A mcxAS' nimcEAt% niEniA 78 a.
II Gil RIIAhT11 OrAillAEI10 FIaioe nnyvlaiTE II AOCTOIIIIO CA%3% 79 a., cf. 98 b
itnAInTE, w PORE, OtrAIIMENO.
OT% CEPO non nom% OrGO CTraX% HA ME HEADE% 80 b.
p.I;HD HAPhIlH OM% 80 b.
REAIIIi% . . . B7, xpanopergorA 81 b.
84 CROXICELE MOLDOVENESCY 1NAINTE I1 13RECHIX

81 b.
R% GpdHE)C% AkR01.1pOCTE11%
-
BZICT%, W ropE, OliddHEH% H umunnin R7.3AOy'X'd OfiNCREII% MICT% OT%
CR011y% 616%1 RIPOrtlk pAn% 81 b., cf. grec. 139, v. 3245 (despre Belisaria).

Hp.hnonlaweis% Mi> CTpaCTk II C%AMIEldET% MR. HAMM H Hp113%1RAET% CA%3X

113% mom oinito 81 b., grec. 140, v. 3253-55.
AMIHTEA10 31101A3H%11%111 81 b.
T71112kIllEli C1 FIEHNREAHilHAI% 067.14dEM% moxma R73HALITH H CROA 11%3RpA-
[(mu 821 b., grec. 143, v. 3318-19 (despre functionarii jefuitori din
timpula lui Tustina).
crreHeHie me7.3Avxdfacm H falAtillIE II HAdLlk H Ilp%CEA1% GIEIIIE 82 b., grec.
143, v. 3323-25.
cr% cimAkimziA 9'6A%! 82 b.
CAOR01( II IldAVATII AOCT011110 H IIIICAH1110 np.110,arrii 83 a., cf. 99 a.: CAOW; II
11441/ATII AOCTOIIHdd RE1111..

W Al, TIIXOCTH II GAAPOCTli TROEX, CdA10A1)%iRktIE! 83 b.

ra, itylicTAKE fill%11% H AIA%13% 3dCA1111d CA THIIIIIHd 84 a.
AmoromavrHul norpA 84 b.
HA3. 00.oyno 3eAulopomm1nc% Hmfolaumaue OrAlli II HA GXAXIIIdd OCA'11-
11AU%1 HOAMICA0A17. 341111ILIA 85 a.
Krafix. pa3wknum prkilWhIA cTpoiv 85 b.
W 3AdTO, POHHTEMO, AVEMITEA10 IIIVLAp%3%111, ANslidR%CTR8 CMAETENTE,
i'd3%1E% OT%Rp%3dEffill GE3PAACHOAI0r, d rAdrominomor 34TX1641111111 OrCT4
oycTan, H (urmeza o multime de alto
3d1i011%1 HOIINpdEWN N OHAIll% POHI111111

exelamatii de acestti feli1), 85 b. 86 a., grec. 152, v. 3550 sq.

OT% cero CA7.3%I TPIAXM 41?CT%1 113% 0'11110 EPO N CTEthillId TAIIIKOK7.3A%1Xd-
TEAHdd OT% Cp%AE411%1 cr1;,&,%1 H GIENIE TARINOPAACHO npuii orkrutliapfe H
imaik,vxdffia H pvpuile II im Homy 410411T6%1 . . ncrlamom :fr:E CA C11.11% HOP%

H T2kildAl% CA%3H%1HA1% npu3p1 H OrlilEApH AIOAAIlld CiA orcp%Auo 86 a., grey..

153-154, v. 3574 sq.
oycTpvtut CA OyBO BIT%CTROAl% OrliriCTH CHACO& 86 b.
OrCA%11.11A ;RE CIA UM% REpC11%111 rfaAmt H CMIRAMIlldd oyet,v1;g% 88 a.
H CIA oirno 117. Aivrhxy. cznww,o, Ca HOCALAHIIIX%, FIX 11 EWE cimpoy R% Mr-
CX% HpdliAHOr, flEpCKOMOr ;RE ROIINCTROy... 3IdNdpOr 1101`A%TliTII PpdA%. .
Aporrea... TAwnop8xagia... noypt c7.cTa, cTpawHo peemtplia klli%1 AkR%
 CRONICA LTA MACARIE

li% IlEpC1i%11141% GO ClillACIMIA CHAU CZNEGME CA H FIA%1J,11. . . SIV4011/1AHZIIIK%

Alidp%, Id NV 110A1011111 TAWI{Ofl0yX1(JEll C% UlOyd104% Hp0AIIIRWE CA WHOM
CAlp%ilk rpm% xorlop, HOTA%THTII, a 110 cirlirvt; OrKAAAWE CA rpeAcimiti
Ii0pdGlIk. . . Or%.137C2F.AOy' a:f G`h)(7K HEAOAMICAVILI kliKE o nomotpti 88 b., grec.
161, v. 3738 sq..(1).
AIOT% OT% CH0EG0illi4r0 pe3ore 90 b.
3aL11111112KT% rild1E11.1 IIEHTCTRId. . . . Apoyrz Ha C% Apoyrom% adrhipeittuE
CIA II CMAHNIIRIDE CIA TA M° AIMOCTII CI10674 H3p71P(IXT% TPOTX 91 a.
H ['ova orco C%HpOTIIR% nAnumffiumz IMPAtI111:1c1XX 92 b.
Na 1;ml up ..34 itutri,% 93 a.
Gym+, CN Tzmto mEAomm, BALICTII%11111% 0.11113111I% 94 b.
HE C%R%3A%IXcIEWII AN CW; 95 a.
II Gp%3%14H AOTEkLIIE HONIAIII 95 a.
ApOITLI Idn Ak CA EAATIICApk 95 b.
rtlEptIllt1 LIpurlaiwaro 0T7 qpviocTil noicrtwx. 95 b.
flpTdEt13A% ma" from Aoarlam np.1Acima TE'IElIIE cluga 97 a.
'ITO xe N !COE npinuttominwEe c, CAOGO C7111111IET% 97 a.
ripocH OT% Hero palm knio REAHli0111011111%1 99 b.
H C 4 oyno n0rt8tml1J x lionvihm otipaaomz Ii0IIEH,1% 99 b.
cugh,v, 01326;KHOr 87.1CT% H WHEN° 4W110 101 a.
BliAt TOPAd E11.3t1HTLI AkNk CHOGOAEII% 101 a.
00i11A, EPDXE npia;AE C110B0 B%C1101111117A 102 b.
H AOGIi% 31101M3HEH%, BMA H 13113131)(1111AN. 117C1 ; 108 a.
W AE, CIWAH,E H :3EA1AE 108 b.

(1) Intregu acestit pasagiti, ce tra.tozil despre luptele luT Heracliu cu Persil si incercarea
acestora de a lua Constantinopolulti, e intrettisutil de Macarie in povestirea despre expedi(ia
lul Solimanit in contra lui Raresu si nS.vulirile contimporane ale Lesilortl, Muntenilortt si
Tiltarilorit in Moldova. )flit pOte sluji de unit bunti exemplu pentru metodulti lul Macarie.
Dac5. n'amtt sci c11 e luatil din Manasses, am putea fi indusT in ereirea de a compara espre-
siunea intrebuintat5. de Macarie despre dorinta Lesilortt de a inghi(i Hotinulti (XOTtXX
XOTI1Hk nornwrwra) on o espresiune analogs, ce se atribue lul Petru Raresit in aDescriptio
veteris et novae Poloniael) de la 1585: a aut Camenice Chotinum, aut Chotinum Cameneciam
deglutiel»; cf. Xenopolti, Istoria II, 541. MArturisescti ca inainte de a da de urma espresiu-
neT lui Macarie in Manasses, v. 3711 despre Constantinopolti: xut xalvovv4 (sc. ITerily atp%-
TS611.rATOC) WATUICtStY 'Op 576),:v Tip 0,6:ay, omit facutti si eil ac6st5, presupunere, crecjendtt cA
Macarie a augittl cspresiunea, de care e vorba aci, din gura ltd Petru Raresti. La astil-felit
de riltiicirl ne-ar fi condusit textulit luT Macarie de multe orT, data nu i-am fi aflatti izvorulti.
86 CRONICELE MOLDOVENESCI INAINTE DE URECHIX

TAXtldWE, IlEtkIAORt LIME 110 a.

11 cld 0 rB0 AMAMI. A1HOX onnalia c, MOHO 110 b.
IngE oTz, HoHTTh imitAzdx-a, 11 OT% Flp7Hdr0 B%3pi1CTLI klpEdt% GOilatCTI;k11%111
HONK% A11111111%Clidr0 "iglifid 112 a.
kilioxf aye IT0 pEIET% 3AXOAA CTdp0p0AH%111 Hp011% 115 a.
Toppi II rpm% riptivactimi 11W1101(0118... 111:301111101'1111... 11%3E411111E, klli0
nplpitunt nocpaminux II klli0 thlfIXTHMX GIMAIIIIU" 116 a.
micataa 1111 ItifinucKnor Aonpoimpa HempxTasaTz 116 a.
CTp%/1111ill 11a 3A0GX 116 b.
BCE A1110X6CTHO Hpocvnaguni CA, WINO BS AHOpil II EAIIIi0 CHITAOTOX p0Ad
clod WE, EA1110 110 AonpoTox 11 MIK° BS Hdp01111T%111X% 117 a.
pacnflocTrATtima 110AEAMT% Addlidld %%X Ea 117 a.
c%T.haingwx Cra OT% C6110CTL1T% rp%tIkCIMIA rip.1;x1ma 119 a.
Torki II CTpOr pitllWIiA Bz npuk A0i1:11WX CA H EMICT% lip%1:11A 011p%-

HAE11% Aonponomeaul IicTp% 119 a.

Bz mIcTo norpn, Azxlix 'Thud l'iMHOlidd mama 120 a.
czpivali Qum lleficom% CHAS% 124 b.
'ITO iNE II HOE HpliHAIOHIIHWEE CA tipThAii A111, CA01102 II 0.11111011 127 b.
HapHdpcnum AtIAIMIll 129 b.
1;%IlidET% A111AOCTIIKillaall TOMOIr II OT% CHOHX% II HpoAmicA.Airlalimill cdmv-
mc% cv.pomilitm, minim!' CA 11 C%ilit1/1/1 CH H nomoitni AncTz Emor pxim H t11
IlrhATIE EIOCIIMET% Toro u,apcTimr, N cnomi 01rBO 130A1L111% klli%1 nirlyk HC TO-
HOT% H kIHO OT% dam OpEA% H 1.11i0 fn.11 4 OT% AMU" 129 b., grec. 280
281.
1111Cdtad Go 1(11:%1 IlEplIATA 110 Hux,tioy 110CTIISIddp. 129 b.
H% HINT° iKE WAr114HTLIIIIE 131 a.
1101r1;0 HpOtIEE Na AlAVIdlITE OrCTPM1111111111 CA CAOHO AA IlpICTMIET% 131 a.
Extrasele din Manasses ne esplica tote partieldariteitde, de stile ale
lui Macarie: nenume'ratele atribute poetice, reminiscergele mitologice,
circumscrierile de totil felulu, care de care mai far5, gusto, compara-
tiunile, excursele morale, contemplatiunile filosofice, esclamatiunile, de-
sele transitiuni retorice 9. a. m. d. 'Rite acestea Ysi aveau la Manasses
Yntelesuliz lore, lntru catil el i scriea o istorie in versuri; Macarie, care
n'a veclutil nici o data originalulit grecesct, ci a cunoscutit numal tra-
 CRONICA LIIT MACARIE 87

ducerea bulgara, In prosk le-a socotitil bune §i pentru istoria sa. Astir-
relit data gasimit la densulii cetaiti acu zidurile Inttirite», munci «cu
vlrfurile ascutite», omeni «cu mintile de dobitocen, eroi «cu furie de
lean, vulturi «CU penele marl» sail pas6ri acu penele micro, «Imp 6rati
«cu mintea Ingamfata», codril «heanitori de flare», pa'duri «bogate In
lemne», vorbe «In aura impletite», Poloni «greoi la minters q. a. m. d.;
data mai gasimil comparatil ca a lui Raresil cu «betranulil Chronosit»
sau cu «lucefarula sub pamintii», cu Inderich%I, printulu Vandaliloru (grec.
ed. B. 135), sail cu flara scapath, din curs& (grec. ed. B. 281), data
vedemti pe Sa01 cac,luti la apa Barsei comparati cu «Avimil celii vechiu
la apa Cisului», iar pe Elena, sotia lui Raresa, cu Dalida sail cu Tin-
darida (Manasses, cod. sin. 118 b., cf. Moxa, ed. Hasdeil, Cuv. d. Mtn
p. 394); data gasimu circumscrieri de felulil celora: eluatl-al scep-
trulud omnesc5o, ablutil-a5 paharulil mortii», «fostl-al hrana foculul
a tote mancatoril» q. a. m. d.; data citimil atatil de desil transitiuni
de feel: asi ce sa mai vorbimil multe», «iar cele ce urmezk ce si
cum sunt Y», «destulil despre cele de pans aci, sa ne Intorcemil iara0
la §irulil povestirei», «sa punemil capetil povestirei» §. a. m. d.; data
pe ici pe colea gasimu esclamatiuni Ca: «o, a totii veclotorule s6re»,
«o, clreptate» §i reflectiuni filosofice ca cele asupra zavistiei «muma tu-
turorii relelorit», asupra «aurului, vrajma01 alit omenilorti, tiranu fara
mith, etc. », sail asupra schimbaciosei sorti, care nu cruta anici avere,
nisi putere lmperatesca» s. a. m. d. ; dada Intelnimil In sfirlitil forte
desil flori retorice ca: ariuri de bogiltii», «mai gold decat vezdultulii»,
«ungendu-0 numai buzele Cu mierea domniei» §. a. m. d. : tote acestea,
afar& de cute -va comparatiuni din psaltire, ca «Avimil la apa Cisului» Si
«gunoiulil pa.mIntuluin (Ps. 82, 11), sunt linprumutate din Manasses si
constituescil elementulic bizanting In modulit de expunere alu lui Maca-
rie (1). Elu era a§a de lmbuibatil cu citirea Bizantiniloril, In ca.ta modulu

(1) Acesta elementil predominii si in istoriografia stlrbe'seit, mai alesil in biografiile dom-
niloril fjupanilorg, regilorti, despotilorit) si in cronici sau genealogit (letopisi si rodoslovi).
NicT untat ins5, din autoril serbesel n'a mersil asa de departe ca Macarie, nu doarl c. el
ar fi avutil mai multu bunt shop decal acesta, ci flind-ch erati stitpaul pc limba, in care
scriaC, si imitau dee liberil pc Bizantini. Exemple se gitisesca cu gramada in tote produc-
88 CRONICELE MOLDOVENESCT INAINTE DE IIRECHIX

lorti de expunere l'a adoptatti si In alte productil literare ale lui, de

pildh in inscriptia de la 1550 de pe biserica de la Romanii. aci gasimu
o domna' «de Dumnedeil hicoronat5,» (norowlpiatinco, . . . POCHOWAE),
copil («le Dumneddi ddruitin (coroAttpogillihM111), sau espresiuni ca «a-
dormi In Domnulil de lungulil somnu, ca sh astepte obstesca linvieren
(notni o roctiom C%11011% Ail%rkbm, H%CtipkCEHIE OBIIIE ;KAMM) §i circum-
scrierea datelorii, atatil de iubita de Macarie. In locil s5, clica «in anubl
1550» Macarie dice : «In anulu, ce se capeta, dach numeri de 7 on
cite o mie si de 5 on cite 5 si cAte 5 de 5 on si a opta rotatie, de la
facerea lumei (= 7058), iar de la nascerea lui Christosii 1550, luna . . .»
(H% ATV, ii;KE riop6ile CA CAntld ceAntoc8r8ntrhii TKICAlith H HATk nATopo II

HAT0p0 HATk flpOCTI&IX% 11 °CAMPO HOLLIEH141 OT% nuipmoro cwrametad, OT%

XplICTORA cm pOil:AECTIM Cf. CU acesta din cronica:
A1'ICAll,t1 . . .) ;
«cand sOrele dadea atunci aril de 7 on Gate o mie si iarasi o c,lecime si
(chnd) a doua rotatie se cunoscea 15muritil, In a doua din calendele
lui Tulle». Cu acestea Macarie vrea sh died c5, era atunci anula 7012,
2 Iulie! Anulil 7022 flu circumscrie astir -felil: «In de doue on cafe
10 si mil de ani 7, cu o simpla doime». Alte exemple se gasescil sub
anil 7030 si 7036. Macarie Intrece In acosta privire pe eel mai gretosi
Bizantini si pe eel mai obscuri Bulgari (2).
Totil din Bizantini a Imprumutatil Macarie obiceiulii de a archaisa nu-
mirile de popOre, rluri si diregatorii: "std -fold eld dice: Per0 In loch de
Turd, Istra In locil de Dunclre, Moldovlachia pentru Moldova, satrap
pentru boeri, sinelita pentru sfatii, imgratu, tmperhtescil, lmp6ratie pen-

tiunile sOrbescI cunoscute. Void da eate-va aci din viata luT Stefand Lazarevid, scrisI de
Constantind filosofuld , celd maT invetatil din istoriogratii s6rbescI (sec. 14): R0r01( TtIKO
itonmicTintkuioir 261, 111,TO oygo no cHxk 261, 291, non; 1111 K k niumknummu noyqkwato 0 FIISA16 280,
0T1. TO di OICAO CrililKA 11 T111111T6 0Th Ciro 281, 297, etc. Glasnik, XLII.
01/R0 CHM CH11,1 R1,11111111MA

IleflexiunT morale comparatiT s. a. m. d. se gasescil la Constantinil ea si la Macarie.

AcelasT caracterd trebue sa fi avutil si cronicele bulgiirescI sad biografiile pierdute ale
tarilord bulgari; cronica AMA de noT in codicele de la Slatina face o esceptiune fleas-
teptatI, ce nu se We esplica decat prin superioritatea autoruluT eT si prin lipsa de cu.
noscintd a literatureT bizantine.
(1) Cronica IlomanuluT, 183.
(2) De uncle sT-a imprumutatil eld acestil modil de cireumscriere a datelord, nu scimil.
In literaturile vechT slavone nu Fund intOlnitd niciliri. In totil casuld, n'avemil a face cu
o inventiune de a luT.
 CRONICA LUI MACARIE 89

tru domng, domnescil, domnie sari voevoolti, voevodescil, voevodie. Vor-

bindil °data de intregil sfatulil boerescii alil Moldovel, ell dice: «hiparkii,
higemonif, hipatii, satrapii §i tot ti sinclitula» : rnapcn it n'Emonn, nntrns, n
caTpium n BECk ClIllitIllTk (sub 1523). Ai crede ca a ti in Bizanta (1).

(1) Dupa tote acestea nu voma putea fi de acorda cu epp. Melchisedeca, care pe te-
meiula inscripciunei de la Romani caracterisoza, in acestti chipu pe Macarie : «Stilulti concise/
si infloritU, cu care se exprima Macarie in inscriptiune, ne arata in ela una spiritu cuita,
»seditativg, iara limba slavo-bulgara ne aratiti limba si literatura, cu care ela s'a cultivata.
Forma gramaticalii a gicerel grece «Skyphon» ne da dreptulCt a crede ca elu poseda si
cunoscin(a acesteT limbo. Inaltele lul privirl biblice no arata in ell una teologa consumatil.
Eli numesce pe Elena DOmna «de Durnneqat incoronata», pe fiii Domnitorului oodrasle
de Dumnecjed da'ruiteu. MOrtea, dup. episcopulu Macarie, este (tuna somna lungs intru
asteptarea invierel comune». Cu una cuvinta, in scrisOrea luT Macarie se str6vede dascalie,
tar& nu rutind de a logofetilora din cancelaria domnesca. Stinea lea cettre Dotienti si itibirea
cdtre lord se vede in espresiunile evseviosulu, qapcITO (regatu, imperia) etc., iarS. devota-
mentulti catre religiune in stergerea renegatulul din dipticha bisericosca». Cronica Ro-
manulul I, 186 187.
 CAP1TOLULe VI.

Cronica lui Eftimie.

A. Eftimie.
Cine a fostit Eftimie, continuatoruhl cronicei lui Macarie, cu sigu-
ranta nu se pOte sci. Elu spune in introducerea continuatiunel sole ca a
fostit indemnatil de Alexandru Laptinenulit sa scrie pe scurtit istoria
Domnilorii de unde a fostit lasatit-o Macarie §i ca atunci era egumena
(nouttAn.lauttomor B% Troymerrhp, 6AlimIto Teromotiaxoy). Unde Ins& a fostit
egumenti, nu ne spune. Din faptula ca cronica lui se inchee cu 1553 si
ca lntrInsa nu se amintesce de nici o schimbare in positia lui hierarchicti
s'ar putea deduce ea pe la 1553 elti era tote egumenit. In acestil cash
Famti putea identifica cu unit «Eftimie ieromonachil, egumenti alit ma-
nastirei NOmtului», pomenitti Intr'o evanghelie scrisa pe la 1553 (15
Dechemvrie) in vremea lui Alexandru Lapupenulit §i a mitropolitulul de
Sucova Grigorie (1). Acosta identificare ar fi Insa', f6rte hasardata. Des-
pre Eftimie de la Nomtil nu scimil nimictl altti ceva §i pare sa nu fi jucatit
nici unit rolit In vremea lui LapuF;inenulit ; cunoscemit Ins Unit altit
Eftimie, care a fostit o persona din cele mai influents §i mai apropiate
de domnulti moldoventI, §i acestil Eftimie pare a fi fostit autorulit ore-
nicei. Este vorba de Eftimie, episcopulit do Radauti.
(1) Revista pentru Istoric, Archcologic si Filo logic, an. II, vol. I, fast. I, p. 140.
 EFTIMIE 91

Pe acesta ilu lntelnimit Intaiasi data' Intr'unil documentil alit lui Ale -
xandru L'apusnenulit de la 4 Aprilie 1552 (7060), In care elit este numita
de Lapusnenulit aruga'torulit si parintele nostru kir Eftimie, episcopulil
de Mc ( %10tIEBIIIIIIOr II porwremo 11111116,110y la-pe EIII1C1616 paAon-
mcoti) (1). Cu unit ant mai 'nainte, pe la 1551, era episcopit de Il'adauti
unit Mitrofang (2). Suntemit Indreptatiti dar a crede ca Alexandru Ltt-
pusnenulit l'a numitil pe Eftimie episcopil de Raclauti In primula anti
alit domniei sole, la 1552 (3). In calitate de episcopil la ffaclauti Ylit
mai gasimti la 1559 Iunie 30 pe o inscriptie din tinda bisericei de la
Radauti, In care se spune ca, acesta s'a ziditii sub episcopulil Eftimie cu
cheltuela lui Alexandru Utpusnenulit (4), la 1560 lntr'unti documentit,
in care figurozA ca martoril pentru cumperarea unoril moste de la calu-
garii din Vatopedil, dilruite mai apol Slatinel (5), la 1561 In not4a de
pe sborniculit de la Slatina si la miruirea lui Despotil Voda din acelasi
anti: In ambele locuri Impreuna cu Grigorie mitropolitulit si cu Ana-
stasie, episcopula de Romani (6).
Cold timpu a state la Ra'clauti, nu scimil precisit; la 1572 gasimit
acolo pe Isaia, cunoscutulil partisanit alt lui Ionia Armenulil. Episcopulil
NIelcliisedecit si dupa &insult"' Wiclienhauser credit ca Eftimie a fosta
trecutit la Romanii sub Petru Schiopula si ca acolo a state putintl timpa,
de ore-co trei ant dupa, intronarea lui Petru Schiopula gAsimit la o-
mani' pe Eustratie (sail Istatie) (7). Ganda a muritit Eftimie nu scimit.
In inscriptia de la Homorit, uncle a fostil ingropatil, data nu s'a pilstratil
Intrega. Dupa traducerea lui Wickenhauser, In acesta se spune despre
(1) Archiva istorici I, 1, 125-126.. Prin acestil documentit i se ditruesce lul Eftimie o
sum5. de bad( rrimasI de la unit boeril mortit Zara mostenitort
(2) Cf. unit actii de dona(ie de la f.telantl Lacusta din 5 Tunic 1551 : orug.5,torulii tii
piirintele nostru kir Mitrofantl, episcopil de 115d5u(T», Arch. Ist. I, 1, 125. Aci s'a tiparitu
din gresela 1541 i. 1. d. 1551 (7059).
(3) Cf. si Fr. A. Wickenhauser, Gcschichte des Bistums Radautz and des Klosters Gro,s-
Skit, Czernowitz 1890, p. 14-15.
(4) Ibid.
(5) Condica documentelor6 maniistirei Slatina f. 169-170, dupit Me1chisedec6, Cronica
Romanulta I, 194.
(6) Vecy p. 11 din studiulit nostru si Urechia, C. 12, 212.
(7) Wickenhauser 1. c. si Cronica RomanuluI I, p. 209-210, dupil lista de episcopi din
condica breslelortl; alto documents nu se cit6z1.
92 CRONICELE MOLDOVENESCI INAINTE DE IIRECHII

Eftimie afostil episcopil la Radauti, ingropatil aci, undo a fostil sfintitil

de ealugaril, la anulti 7 . . .» (1). Este forte probabilil Ca, data ela s'a
calugaritu la Homoril, tote aci a fosta si egumenil. De aci ar urma ca,
Alexandru Lapusnenulti. l'a cunoscutti In calita,te de egumenil alu Ho-
morului si atunci l'a ins5xcinatil cu scrierea cronicei. Acesta ins& este
In contradicere cu faptula c5, Alexadru Lapusnenulil nu era domnil si
nu se afla nici m5,caril in Moldova pe vremea °and Eftimie era egumenil
la 'Tomcat, adeca Inainte de 1552. Acosta contradicere ne face sa ne
indoimil Inca de identificerea aieromonachului egumenil Eftimie» din
cronica c1I Eftimie de la Radauti si sa lasamil desehis& o port& pentru
identificarea lui cu ieromonachulti egumenil de la I16mtil la 1553. N5,-
dajduimil ca puhlicarea mai multoril documente interne va 15,muri in
curandil acest6 chestiune.
Eftimie on -tine va fi fostil ela a trebuitil sa-si scrie cronica sa
intro anii 1553-1555, de ore-ce ea se Inchee cu zidirea Slatinei la
Septemvrie 1553 si nu pomenesce nimicti de sfintirea ei de la 1555,
asupra careia ni s'a pastratil o notita la Urechi& (2). Dac& Eftimie si-ara
fi scrisu cronica dup5. 1555, aril fi descrisil de bun& soma si sfintirea
manb,stirel, a card inaugurare o descrie atail de pe largo.

B. Cronica sa.

Cronica lui Eftimie Imbratiseza, istoria Moldovei de la 1541-1553,

aclec5, de la instalarea lui Petru Rare$ In a doua domnie pa,ns la alit
doilea anti alit domniei lui Alexandru Lapusnenulil. Ea se present& ca o
continuare a cronicei lui Macarie, !lieut.& la porunca lui Alexandru L5.-
pusnenulil, ca nu cum-va faptele petrecute de la 1541 incOce asa remand
acoperite de adkcimele uitarii». Eftimie completeza asa dar domnia
lui Petru Baregt §i istorisesce pe largil domniile lui Map Illahmeta,

(1) Geschichte der Kloster Homo'', Set. Onufri, Ilorodnik and Petrautz, Czernowitz
1881, p. 23.
(2) C. I', 210.
 CRONICA LITT EFTlint 93

ft.tefang §i Alexandru Lapupternulfc pan5.1a fundatiunea manastirei Sla-

ting, Septemvrie 1553.
Continuandil cronica lui Macarie, Eftimie, chiar data n'ar fi fostu
ucenicula acestuia, trebuia sa se afle sub influenta lui. Acosta se simte
Ia fie-care past' In cronica sa. Ela a avail Ins& mai multti bunti simp,
decatil dascalulti si predecesorulti sett, §i acesta l'a feritil de monstruosa
maniera a lui Macarie. Pe Eftimie 11i1 preocupa mai multil faptele, de
cola modulo lorti de espunere.
Ca martorti ocularti alt' Intemplarilorti ce le descrie, Eftimie are pen-
tru not o deosebita valore istorica, cu arab') mai multti ca elu ne descrie
o parte Ora acum forte pupal cunoscuta din istoria Moldovei, scurtele
domni ale Hort.' lui Petru Rarest'. Nu-i vorba, domnia a doua a lui
Petru Rarest' §i inceputulii domniel lui Lapu§nenulti sunt descrise si
ele cu detailuri, cum se constata din alte isvore, demne de credinta (1);
Intemplarile insa, asupra carora ne da mai multe §i mai pretiOse notice,
sunt lntemplarile din domniile lui Masa §i Stefanie Rare0. Din Eftimie
cunoscema pentru lntaia§1 data mai de aprope desvoltarea caracterului
acestora domni, mai ales(' alit lui Iliasu. Din ela vedemil cum Ilia VI,
care pe la 1544 fusese trimesil de tatala sett Ia Constantinopoki, s'a
Imprietenitil acolo cu Turd, s'a Imbuibatti de Invetaturile acestora §i
candu a fostti chematil la tronti prin mortea tatalui all (1546) i-a adusti
cu sine In Moldova. Totil ce povestesce Eftimie despre modulti de viata
a lui Iliasu : despre traiulti lui lmpreuna cu prietenulti soil Hadarti si
despre discutiunile lora religiose, despre abtinerea lui de vino si carne
de porcti (ceea-ce pentru unu Moldovenil era lucru de neIntelesil), des-
pre haremula lui de Turcoice acumperate pe bani» din Turcia, despre
persecutarea popilortl §i calugarilorti, pe cari 1i numea udusmani §i
draci», despre aversiunea lui fats de icOne, pe care le numea «idoll» :
tote acestea dovedesca ca elu caduse cu totula sub influenta morals a
Turcilorti §i ca In realitate era Turcil Inainte de a se fi turciti. Numai
terra de a nu fi °morn printr'o revolts boeresca l'a facutti In timpulu

(1) Comparit de pita. descrierea expeditiuneT luT Rarest' contra luT Afailatti cu Urechia
pe de o pare si cu celelalte isvOre pe de alta, nota 2 la cron. luT Eftimie.
 94 CRONICELE MOLDOVENESCI iNAINTE DE UREMIA

domniei stile sa se lira «In ascunsit» de legea turcesca si sa nege

totti-d'a-una acesta in fata boerilorii scandalisati si a Orel. Tema de o
parte si demoralisafia sa de alta partt a fi fostit causele crimelort si
abusurilorti de putere, ce i le imputa Eftimie. La Inceputil se vede chiar
din povestirea In c&tit-va exagerat5, a acestuia ca era «blandu si iubi-
toril de boeri». 0 rea influenfa' a avutil do bun& soma asupra lui si
mums sa Elena, pe care se vede ca nu de giaba a sugrumatit-o Ale-
xandru Lapusnenulii.
Istorisirea lui Eftimie asupra plecarii din fora a lui Ilia§ti: convoca-
rea boeriloril In gra'dina dela Husi, amagirea acestora co. Oil ploca, nu
ca sa se lepede de credinfa, ci ca s& usureze haraciulif Wei si ale s'Ora-
juramIntulti lui pe truce ca asa are sa fad,: tote acestea sunt
povestite atatil de naturala si intuitive, In alit' ele nu lasa nici o indoiala
asupra realitafii lore. Eftimie nu minte, deli In calitatea sa de calugaril si
infocatil aprwatoril ale credinfei singure mantuitore pOte cite odata sa
exagereze. Exagerate part] a fi, de pilda, persecutiunile boerilora ysi bise-
despre care Urechia nu confine nici o vorba. Amu vedutu ea
Iliasu terming chiar zidirea bisericei catedrale din Romani' ; afara de
acesta sunt dela dinsulii mai multe acte de donatiuni pe la manastiri
si biserici. Nici biru/a, de care vorbesce Eftimie, nu pare sa fi fostit asa
de asupritoril, cu tote ca este fOrte naturalti ca Masa sa fi impusti dajdii
cu multi' mai marl dead tataT6 set', odata' ce avea pe lacomii Turd
Tanga sine si ()data ce ILaresu marise tributulil la Poarta, suindu-lii la
suma de 12.000 de galbeni (1). Isvorele lui Urechia nu confineail nimicti
despre acesta birti. De altmintrelea spusele lui Urechia confirm& in tote
pe ale lui Eftimie. Cf. acs si firea si fata ilft lauda a fire blanclii, milo-
stiva si asec,letoril, nadajduindu boerii si tOra ca va urma taloa-le-sett,
care n5,dejde pre top' aft amagita ..... , ca, avendil lang5, sine sfetnici tineri
Turci, cu earl qiva petrecea si se desmerda, iara noptea cu Turcoaice
curvindii, den obicelele crestinesci s'ati departatti» (C.I2,206).
(1) De la acestil timpti incepe tributula AloldoveI a fi numitCt harariii (t. zara0.) i. e.
tributil, dajdie pc capit, in Iced de perhee (t. p651i.'e5) i. e. dare. Se pare deci ca promisiunea
lul Masa de a scrtpa t6ra si pe sCiracI de haracitl (x4p.tqk 31sHolli H oporkintk) se rapOrtil la
obiceiulti introdusit de curindu de a plan haraciulti, ca si ccle-l'alte provincil supuse 'fur-
cilora. Cf. Xenopolii, Istoria II, 668.
 CRONICA LE! EFTIMIE 95

Cele spuse despre Stefanit Raresil voru fi in genere adev6rate, nu potil

fi Ins& luate cuvIntil de cuvIntil persecutiile, de care vorbesce Eftimie.
Elil este In deplinil acordil cu izvorele lui Urechi5, elicendi c5, si Stefanu
la Inceputula domniel stile a fostil bunit si crestinii, mai tarziit cruda
si aplecatil spre musulmanie. P6te c5, firea lui curvara. l'a Indemnatil la
acesta, caci dup5, cum spune Urechi5, (C.12,207) «curvie nestemparat5,
era intru elu, nu se rabda de femel cu barbati, nu remAnea fete feciore
nerusinate, nice giupanesele boerilora nebatgiocorite si mai apoi, de vrea
domni multi", nu vrea hi ca s5, nu iee urma fratine-sea». Cf. si spusa
lui c5, la Inceputil era «catre toti plecatu, milostivu, blandtt si nevoitoril
spre lucruri bune ; bisericilora s'ati aratatit cu Dumnedeire mare», iar
dup5, aceea «s'ati aratata cu lacomie si asuprele». E curiosa ca Eftimie
nu spune nimicu de persecutiunile indreptate Impotriva ereticiloril, mai
alesil Annenilorg, despre care povestesce Urechig §i diaconulil arme-
nesci" Minas din Thokhath (1).
Domnia lui Alexandru Lapusnenulii este descris5, in color! forte favo-
rabile. Dad, am crede verbahl lui Eftimie, o epoc5, de fericire obstesca a
Inceputil cu ivirea lui Lapusnenulii In Moldova. Laudele cele marl, acluse
acestuia, sunt Insa mai multi' de nature retorica si se explic5, prin aceea
c5, lucrarea lui Eftimie era destinata mai Intaiu de tote pentru Domnu.
Deci nu ne prinde mirarea c5, Lapusnenulii e numitii mere(' «cal vitezil»

(1) Asupra acestuia a atrasa atentiunea d-la Xenopola in Istoria III, 54, nota 11, uncle
s'aa strecurata insa doue greseli : Mirias pentru Minas si Batleanian pentru Patkanovr,. Mi-
nas e autorula unel lamentatiunl asupra Armenilora valahT, editata de Patkanovi. in «Frag-
mente de literature armen6scau, publicate in jurnalulti ministeriulul de instructie din St.
Petersburg, reprodusa in «IIantess Amsorya», an. II, 1888, fast. 3, p. 37 sq. si In «Massis»
1880, No. 3832-3837. Cf. si Hantess Amsorya pe 1889, p. 43. Persecutiunile, de care e vorba
aci, sunt puse la an. 1000 al erei armenescl (1651), crurlimile cele marl din Suceava in cliva
inaltariT Maicel DomnuluT. Stefan(' insusl le conduce, poruncindu sit inchida bisericile si
sit gramad6sca tote odOrele lora in «visterieu. Persecutiile se latirti apoi asupra Armeniloru
din uChotin, Serat, Iag-bazar, Waslow, Bottgan si Urumaniu. In Urumani (Roman) se
povestesce istoria unuT pop. (Cha6adur), ce venise acolo din «Mundania» si fu reit chi-
nuita. Acestea s'ar fi intimplata tocmaT pe vremea luT Macarie. Minas spune la sfirsitula
poemulul «aceste loviturT amare ale sortiT le-am veguta cu ochiT meT propril in acesta. tern
mica a Valahilora». Caracterula persecutiunilora se vede a fi fosta religiosil, iar scopulu
lore intorcerea la iaroslavie, intocmai ca la Urechik C. P, 207. Acestu resumatti ila
facema dupit o traducere nemtosca, comunicata de una cunoscatora alu Umbel armenesci.
96 CRONICELE MOLDOVENESC1 INAINTE IDE tIRECHIA

(Aonan), «colt"' buntI» (Aocpin), acell noil» (finkin), «celti mare)) (mAn-
HAM); «cella marinimosti» (ReAEAormtim), UCelu piosti» (GMPO'lkCTIIRMH),
panit, §i «Cella Dumnecleeseil» (GOXkCTUHItill Si XplICT0118) §i este lmpodo-
bill cu tote virtutile imaginabile; afar& de acestea nu se pomenesce cu
nici o vorb& despre taterea nasului lui Joldea. De altmintrelea domnia lui
Lapu§nenulil e deserts& In acorclil cu alte izvOre §i pe lang5, acesta ni
se dail cite -va detailuri noue asupra raporturiloril lui cu domnii munte-
nesci; cf. notele 13 §i 14.
In modulil de expunere Eftimie urmez5, apueaturiloril ci stilulul maca-
rianil, este Ins& mai cumpetatil decat Macarie. Eftimie n'a fostil sub in-
fluenta directe a lui Manasses §i de aceea bizantinismula acestuia lea
la elu o forma mai temperate. Sti lulu lui este mai naturalti §i mai lamu-
ritil, tontine cu multti mai putine atribute retorice, mai putine compa-
ratii, mai putine reflexiuni morale etc. deal alu lui Macarie. Gasimti
Ins& §i la dinsubl : imgratti pentru voevodii sail domnic (umkKOEROM,
COCHOAHH6), persianu pentru turcesa (HEpCIA1HTONCI:WH), sinelita pentru
sfata (CHrliAHTItMIVI;T%), .111o/c/odachia pentru te'ra illoldovef (IlioilAoHne-
VMOAAtiliClitild 36/%1A1(1); si elu imitda. pe Macarie In cireumscriptia da-
telorii, d. p. HZ, A'L'TO WECTkAECATK H EANNk nptunnitaih CA Nn CEMMIA ThICAWK
i. e. «In anulil 60 §i 1 atingendu-se de 7 mii», ceea ce va sa gic5, 7061
=1553 ; §i la du gasimil «curse inevitabilen, «slavg tnaripat5,», «flu ade-
veratil, prea doritil §i prea iubitil» etc., «afunclimile uitarii», «aclancimile
apeloril», «omeni purt5.tori de numele lui Christosil» etc., comparatitle:
«ca lumina sub obrocti», «ca luceferulit sub pamentil», «ca steoa strelu-
citore dela midc15.-nopte», sau «precum norulu intunecatil acopere ra-
dele luminosului sore, asa etc.», contemplatiunl: asupra efectului socie-
tatiloril rele, asupra scopurilorti diavolului etc.; mai desil ins& decat Vote
gasimit pleonasme. Acestea forma& nota earacteristica a stilului efti-
;Menu. Ele sunt p.sa de dese, In eau e cu neputint5, a le cita pe tote;
In traducerea romans, ele au trebuitti sa fie eterse de multe ori, pentru
a nu face prea nepl&cuta cetirea acestei cronici. Eta, cite -va : Haillt1HAKC-
lik1H H MOrCOIrAkMdHClikin 3d1{OHk 485 a.: legea izmailtena §i musulmana;
firnpiaik illorcorwen, ntexormErroga 3/11{011d 485 b.: Agareni Musulmani
de legea lui Mahometil; AlUkCIMHHH H Xptuipti 494 a.: barbati ci viteji ;
 GLOSSARII1 LA CRONICA LTA MACARIE 4I EFTIMIE 97

HEHriiKAOHHAlk N HEOIrAIOAHAlk 482 b.: nelnduplecatl. si neinduplecatii;

3A01:7.3110WHEEHIE .11 AKAIICTRO H HAKIM H nEglyIE 482 b., care In fondil ex-
prim& tote acelasi lucru : viclenie, s. a. m. d. Si la Eftimie se afla multe
adjective compuse, ca TgpAOCTINHk111, Al'hAOCIMANKIH, LOPOHOCTAHAEHKM etc.
Pentra a completa analisa stilului lui Eftimie si Macarie, vomit Insira
tote cuvintelele rare (mai alesil verbe, substantive si adjective compuse,
cuvinte strAine si romanisme), pe care Macarie si Eftimie le-au Impru-
mutatil din Manasses si alte isvore nepaleoslovenice. Acestea sail nu
se gasescil de felil in cele-lalte manuscripte vechi slavone sail se Intel-
nescil fOrte raril. Mai tote lipsescil in lexiconula paleoslovenico-greco la-
tinil all lui Mildosich si deci lista nOstrA va sluji dreptil o completare
necesara a acestuia pentru intelegerea textului bulgarl all lui Macarie
si Eftimie. In glossaritt pastrami:1 ortografia originalului. Citatiunile se
raporta la filele manuscriptului.

etrap H K A f. Turcoaica 486 b. 491 b. Lipsesce la Miklosicb.

6 E 3 lip 1: AA ENCTKIE n. 461 a. Mild. are CE3HptilialkCTHO importunitas si

11E31113'11MM kHZ intempestivus.
KE3AAAZ(R)CTROHATH vb. 461 b. Mild. traduce cu «tranquille aiivere»,
aci insemnri, insa a trAcca, a asur4i, a inceta ; spank 6E3MAZCTKOVETk : re'sboiull
inceteza.
RE3Hipk adj. fa'ra' gene 477 b. Cf. Manasses 106 a. Lipsesce la Mild.
cup A K H A H
E adv. pe nedreptl 489 b. Lipsesce la Mikl.
snar o n rk nenk adj. cuviinciosil 495 a., din Manasses.
60r0HOCTAHAElik adj. de Dumneclel pusit 494 b. Lipsesce la Mikl.
C 0 M OrIEHk adj. de diavoli chinuitu, apucatti 491 b. Lipsesce la Mild.

H ATAKk M. viltafil 488 a. Lipsesce la Mild.

H EAHKOKpHAElik adj. cu aripile marl' 474 b. cf. Man. 40 b. et passim.
HEAHKOAAOIVEHk adj. puternicl 479 a. cf. Man. 99 b. et passim. Mild.
ill are, nil citeza lns. isvorele.
H EAHK0116CTEHk adj. prea einstitii, veneratii 498 b. Lipsesce la Mikl.
p A 3 Oy AA I e n. iMelepciune 495 b. Lipsesce la Mikl.
H AACTEHla adj. domnesel, all domniei 480 b. Mikl. are numai adv. KAA-
CMHO cum potestate.
H ICEAHKO adv. mai alesii, cu deosebire 463 b. cIa 0y60 HICEAHKO no
7
98 CRONICELE MOLDOVENESCI INAINTE DE DRECHIA

RZHErAA ?RE 0Th TpOyAORK HOKOH HAWK : §i acestea mai alesii dupa CD ait
muritit. Mikl. are numaT adj. indecl. RhCEAHtlk §i formatiunl. de ale acestuia.
RSOEHAp0AEHIL adj. obtescit, publied 494 a. Mikl. 115 are fa'rtt sa.eiteze
isvorele.
RRCUplAft1H0 adv. din tota inima, sincere 478 a. Mild. are RhCEC(JR-
MHO) cmo, cplAk adv., tote cu aceia§T insemnare.
% K o a qi E adv. in insemnarea «cu tote ca» este unit romanismit.
RICKO MIN H npitHEAk, HR. HE CAAr046CTIk: Cu tote Ca pe drept5, insa ne-
cre§tinesce 459 b.-460 a.

ozAo E H k adj. ingamfatil 472 b. Lipsesce la Mikl.

AnzroHork adj. cu piciore lungT 474 b. cf. Man. 89 a. Lipsesce la Mild.

A osp oaoA eit it adj. cu apa buna 480 1 a. Lipsesce la Mikl.
A ogpo3A4H t. adj. bine ziditil 479 b. Exemplulit citatit de Mikl. sub a-
cestit cuvintil (din Vostokovi) pare a fi luatit din Man. Acela§T pasagiii se
afla §i in Macarie.
A0KpOHILIpEHK adj. cu turnurT bune 480 a. Lipsesee la Mild. cf. Man.
passim.
A o sp on o stAH H K k adj. biruitor5 473 a. 483 a. Mikl. Hu are fara sa
citeze do uncle.
A o sp op o A E H t. adj. nobilit 481 b., alterneza cu sAttropomtik, de pilda 481 a.
A 0 gp cTTE n. norocii, parte buna 473 b. Lipsesce la Mild.
A OSPO CTIH Is adj. fericitit 481 b. Mild. are numai adv. AORpOWACTIMO
din Man.
A ocTo H H oatn H o adv. cu buna cuviinta 494 b. Lipsesee la Mild.
A itarik m. soldatil pedestru, doroban0 ; whim MHOSH, HMI ApAHH ORkIWIA
H1C11 3RATH : pedestriT multi, pe care de obiceiit ii numescit drapT. Din polo-
neseulit drab «piechur, roinierz pieszy», cf. «onym picszym iolnierzom, ktore
draby zoviemy» la Linde s. v. drab.
A otr K A T 6 m. galben 4'46 b. Cf. cronica bulgara dela 1296 1413. Lip-
sesce la Mikl.

EAHH OA kl XATH vb. a II inteunit sufletit, unicT ; EAHHOAKILHI.HE KR flAE-

,1414,tkpotr &ut/A : intr'unit sufletit erait pentru Alexandru 494 a. Lipsesce la
Mikl.

3AHAAHHICK m. ventulit de apusti 474 a. Lipsesce la Mikl.

3Ht PORHAIHK adj. cu chipd de flub.' 474 a., din Man. cf. Mikl. s. v.
3 a p o K p z a HT H vb. a hrani flare 476 b. Mikl. are numaT substantivele
 GLOSSARld Let CROHICA 1.111 MACARIE I EPTIMIE 09

3Kkpolipz.vmu,k, ICIMMMIHKk beluas alens. Macarie a formatu acestii verbil

din «sirkpii KlizmihipTittiz» a lui Manasses 75 b.
3 A A T 0 ri Ep k adj. cu penele de auril 481 b., din Man. Lipsesce la Mild.
3AATOHAETEHIL adj. impletitii, tesutii in aura 459 b. cf. Mikl. s. v.
3A0Kii cif H. turbare, ri.iutaciune ; HE 1183MONZE czTortrkTii 3no6'kcia
HIECHAr0 : nu putu suferi riiutiiciunea Lesiloril 460 b. La Mild. insemng. nu-
mai : infelicitas, superstitio.
3 A 0 K 8 3 11 0 In NH E H I f ii. reutAciune 482 b. Mild. are numai 3A0118311kCTRO
§i 3AOK8311111 malignitas.
3 nonpoxomn K adj. greti, anevoiosil de trecutii 476 a. Lipsesce la Mild.
3A0pATEHI1 adj. greii de luptatii 480 a. Mild. Hit citezil din Man. ci tra-
duce «vix expugnabilis.»

HrEMOHt. m. 465 a., grec. f,TepAv, caruia in textele vechi slavone if co-
respunde de regula ROIEROAA. In textuhl lui Macarie servesce de o umplu-
tura retorica; ar putea fi tradusil cu «dipetenie de octi.n
113 Ai A H A K C K K adj. ismailtenti 483 a. Mild. are numai formele 1-13MAHAIERZ
§i H3AiAHAkTkCKZ adj.
HHATIt m. 465 a., grec. iSratoq, consulti. Ar putea fi tradusit cu «viltafti»,
de ore-ce in glosscle until manuscriptii slavonti din sec. 16 WATT, este cs-
plicatil prin romanesculu HSTAH, Convorbiri Literare XX1V, 740. Me repro-
senta Mat i altA functiune administrative. Cu insemnarca acesta generalii ilu
gasimi:i in viata sf. Sava de Domentian : no BkCEH HAACTH ApkMAKILI fro Ck3k1-
RA101116 HUTH H HOEHOAkl, DaniOi6, s. v. Cf. Man. 61 a. 76 a. et passim.
npoil m. emit 478 a., din Man.

K H K H 0 C K m.,lcbecIA 481 b., din Man., grec. v.6xvoc. Lipsesce la Mild.

KpaTtcopn3I141. adj. cu haine scurte 474 b. Lipsesce la Mild.
Kpznouirkpif n. necredintil, falsitat e. Lipsesce la Mild.

ASHOldr1OCTEHlt adj. furiosti ca unit lea 476 b. Lipsesce la Mild.

AITonnc EilZCTRO n. istoriografie 459 a. Lipsesce la Mild.
A 10 BOHM 'k HIE n. lacomie 478 b. Mild. are A106011,1IAIIHIE avaritia.
A 10 RoTp cur A H -k adv. cu shines, cu dragestc de lucru 458 b., identica
dup. lnsemnare cu TpcirAontotak adv. Intr'unii citatii de ale lug Mild. s. v.
AlOgOTPOIrALHHKS se esplica acesti.1 cuvintil cu TpoyAomockus. Mild. are nu-
mai adj. mosoTpoyAknz laboris amans.

MHOrOKOPATEHk adj. forte bogatil 481 a. La Mild. firs citatii.

mnoroArkKenk adj. cu multi arbori 476 b., din Man. La Mild. lipsesce.
10O CRONICELE MOLDOVENESCI 1NAINTE bE IIRECIIII

MHOrOKS3HEIlk adj. siretti, viclenti 473 b. Mild. are numai A4itorott83-

111iCT110 calliditas, farA sA indite isvorulti. Cf. Man. 103 b. et passim.
MHOrOMXTEHli adj. forte turbatt( 474 b., din Man.
MHOPOHOH+AEHk adj. biruitorti 480 b. La Mild. lipsesce.
mit 0 r o 4 k CT irk adv. cu scumpatate 459 b. Lipsescc la Mild. S'ar putca
insA ceti in pasagiulti respectivil qi Amormnwk, adv. din MHOMIACTItHZ, §i
ar insemna atunci «de multe orf».
rN cAr C otr AMAHIE n. musulmanie 448 b.
M0yC01rAMAHHHk M. musulmanti 485 b.
At otr C otritittAIIHTH vb. a musulmAni 490 b.
OV C Oy r1M4H11,CICk adj. turcescti 485 a. 488 b.
Al otr c otrA m A H c'rKo n. turcie 489 b. Tote aceste cuvinte lipsescil la Mild.
Elti are din isv6re serbesci forma MOIrCAOMAHHHZ §i obicinuituRi HotrcpoAtatiz.
At .k AocpsA E H K adj. crude, cu inimA de aramti 486 a. Lipsesce la Mild.

HE HTEACTHO n. urn, vrtijinAsie 465 a. Mild. are HEMHTEM.H8 adj. a) non

vitalis b) perversus.
HETpfilk adj. necalcatit 476 b. Lipsesce la Mild. .

HECZKOp 11 I adv. ftira soborti, adeca farti judecata soborului 489 b. Lipsesce
la Mikl.

os,A,p% at A HIE n. tinutti ; rpmk cz ogApzal.ttfeAtk cetatea cu tinutti cu

tow 469 a. La Mild. insemna a) potiri b) coarctatio.
ocTpoap ts X k adj. cu virfurf ascutite 475 b., cf. Man. 103 b. 115 a. Lip-
sesce la Mikl.

n A p a KEAk 1n. parachilie, reteradA 489 b. Din grec. rapvcat, rapaxiXXcov

forica, latrina. Ducange, Glossarium ad scriptores mediae et inlimae gracci-
tatis, p. 1107. tapn.x6XXcov, ce propritt insemna «minor cella majori adjuncta»
are la E. A. Sophocles, Greek Lexicon of the Roman and Byzantine Periods,
1888, p. 844 numal insemnarea de «adjoining room». Lipsesce la Mild.
n fpCHH I m. Turcti 463 a. 464 a. 464 b.
HASKOHAll/AAHHKK m. capti ale ostilorti. dux excrcitus 474 a. 482 b.
493 a , cf. Man. 86 b. et passim. Lipsesce la Mild.
noroysa f. pierclare 490 a. La Mikl. lipsesce acestti intelesti.
HpHEUHHATH CA vb. a se lovi de ceva, a se atinge 496 b. Lipsesce la Mild.
npornawitrig n. enuntare 473 b., din Man. Lipsesce la Mikl.
npoorrstritA.TH vb. a fugi, a sctipa 476 a. Lipsesce la Mikl.
Hp8110 K A3ATE A K m. intaiulu intre instructors, instructoruhl principalti
465 a. Lipsesce la Mikl.
 GLOSSARlo LA CRONICA LUT PIIACARIE .I MIME 101

ripmuorpanirrEnt. m. custbdele principald, maT mare peste custocli, la f.

477 a. administratoruld supremit alu cettitii: iI. rpm. Lipsesce la Mild.
p s A f. roba de rindti, 480 a. Mild. o citeza din Man.
np-kTpz,KonnTn c Al vb. a se rostogoli 472 b., din Man. Mild. are numai
TOCKAAMTH volvere.

pETCTKO n. zeld 465 a. Mikl. are numaT prrit aemulatio, zelus §i prrkC130-
BATH contendere.

caTp a rI h m. 461 a. 465 a., grec. csottpinii;. La Macarie o umpluturA re-

toric5; din pasagiulil luI (oT& 11,t1pClih11-1)Ch carrpnnh), se vede cu Macarie a in-
telesd sub satrapl pe slugile domnesci din provincie, adeed pdrcalabi, starosti
§i alcts boeri in slujba domnescg. Mild. citOza acestd cuvintd dinteund codex
se,rbesed din sec. 16.
cRept i1 0AkIXAHEHIL adj. suflandd furiosd 474 a. Lipsesce la Mild.
c g g frk n o cp%ATE n. cruclime, selbatacie. Mikl. are numal adj. cupino-
CpAktIMIZ ferox.
CHrICAIITk m. sfatuld boerescd 465 a. 488 a. 489 a. 492 b., grec. afrpavoc
senatus. Macarie ilil are din Man. cf. f. 62 b. 63 b. et passim. Se gAsesce scristi
SI CHIIZKAHTS7 CHHrAHTZ.
CKOTOOVAIElik adj. cu minte dobitocescrt 476 a. Lipsesce la Mild.
C K ruTpoApxmaill'e n. domnie 481 a. (in loci& de rociloAkcTito). Lip-
sesce la Mild.
c rI E s a f. cheltuiald 489 a. Mild. are crifflu f. §i CIIENNIATI1 vb. din docu-
mentele munteneset
crapopomni. adj. betrand 476 a. Lipsesce la Mikl.
cz K z Ali 4 irk T H c vb. a petrece impreund 485 b. Cf. Mild. RZ,A,Rill1MT11
c/a pernoctare. Lipsesce la Mild.
CZRZCICPZMilTli CA vb. a cresce impreunZi 485 a. Lipsesce la Mild.
C S icpss K E H -k adv. pe ascunsd 488 a. Mild. are numai CZNI0R11110 adv.
cxnomiurn N.Tli CA vb. a se porni impreuna 498 a. Mild. lid are fArd
sa citeze de uncle.

THp8A0Hklpflik adj. cu turnurile intarite 477 a. 480 f b. Mild. 'flu ei-

tOzd din Man.
'rep zAocT -k H E H k adj. cu zidurile tall 474 b. 483 a. Lipsesce la Mild.
TAMICOrAACEIlk adj. co sund gred, infundatd 479 a. Lipsesce la Mild.
T A a K 0 p O 1f T H vb. a geme gred 474 a.; TAMICOpOVAIIIIA liCArpi este
din Man. 88 b.
TAMKOC4CMEIlk adj. gred la minte 474 b., din Man. 86 b. et passim.
102 CRONICELE MOLDOVENESCI INAINTE DE IIRECHIA

oy MOBHT It adj. Cu minte, istetia 477 b. 494 a. (01pVIORHTS H rip-kmAApx).

Lipsesce la Mikl.

xa p a 4 6 m. tributii 488 a. b.
0 H; a m. hoge turcescil 491 b.
vpaspogoptuk m. pare a insemna 493 a. «caliirecti» in opositie cu Amin,
pedestrii. Tradusil verbalil este : luptatorti viteazil. Lipsesce la Mild.
X oyAonE p It adj. cu pene midi 474 b. Cf. Man. 89 a. 129 a. et passim.
4RtCTORS3A 61 KATEAEH6 adj. desil suspinandii 475 a.; 4CTOR83Ak1p-
HHAHAA trebuc sti fie o gre§olii i. 1. d. 4ACTORZBA61,CATEAHAA. Cf. THS. B3AI-
xtrre.m. Lipsesce la Mikl. Identicu dupii sensil este MHOr01183AkIpilkHZ multum
gemens, la Mikl.

II a p x 6 m. 465 a., grec. C.irapxoc, prefectil. Se at% in vieta sf. Sava, Da-
nioio s. v. La Macarie e o umpluturA retoric5, ca VHATIL §I cei-lalti termini
de asemenea naturii.

Limba lul Macarie si Eftimie este limbo mediobulgaret. Particularitdtile

el sunt In genere aceleasI, ca la cronica si analele putnene; redactia ei
se apropie Inset In specialit de redactia cronicei bulgdresci a lui Manasses
De aci forte desit H pentru it it (o HOCOBAEHH, o HAILI3AHH, no nrhTennit, o
C7.11111pEHH, HO OrCTANIEHEHH, HO nirloco-Ass,mit) si -CTS B It H 8 pentru -C T B 6 H
(ROIM6CTIKHAA, AORAECTMHKM, BAAPOrIvelpECTZEIMA, Vp.HCTLIIICTSBIIIIHHTH,
iNkCTSCHII ; cf. si RiTSHI1 pentru sivrek). Tote cele-lalte particularitati ale
ortografiel mediobulgare sunt relevate la cronica si analele putnene.
.Rusis»zele sunt totil aceleasi : oy, Io pentru x, u (Allurno goEsoAo-,
corrh, orAtinit, ac. HpagOCAACH010 Immo epor etc.) si a ca la (gen. RH-
iA4/1, liacitorA, Ra111311T(1 etc.)
Grepile cele mai obicinuite de gramatica sunt: g,reseli de forme (In
declinare sail conjugare), greseli de concordanta si de regimulit verbe-
lorfi si prepositiunilorii. Astil-fell avemit : instr. cg guttivLun i. L d. cc .uo-
W,111 (aci adjectivulit e declinatit ca pronumele), gen. a llama i. L d. tea-
MENA, instr. craptinuitttamk i. 1. d. mirktimmtaiun, gen. pl. KAACTEMIlk 1. 1.
d. 1:11ACTEA6, gen. S. rocilowAm emttox i. 1. d. rocnoxAki eunki, etc.; ac.
RICA CXILINA OITICTIN Al..3kPlitCKOE CREptHOCFRATE i. L d. CSCE MIME ac.
Ganorait, orrpwrImut Roknyk, unde unit acusativii este concordatit cu
 LIAM LUi MACARIE I EFTIMIE 103

unit locativu, etc. ; 110CAd 11pMeill OT% 1011,117K71:k i. L d. npmero ;

3EMAI cptmoca CIA1111111A i. 1. d. aentna, cptmoRx, etc.; Ao u,apcHolo Hop-
Toy, unde prep. Ao se pune cu unit acusativit concordatil cu adjectivul0
situ In instrumentala: o confusie completa a formelorti p1 sintaxel. Casurl
de acestea se gasescil destule. 0 parte din ele, precum §i din cele-lalte
greselI, vorh fi fostil Introduse 9i de copiltl, cad copia dela Slatina este
f6rte rea. Intr'Insa sunt o multime de grelell evidente de scrisil. Unele,
ca nptialim pentru np.hmi, KAMk pentru iyeAk, sql pentru suAR, Ao-
notrcnIum pentru Aocniai, sic pentru MCA, flpHAEXM1111E pentru IlplIAE-
X44111E, vacTpocilx, pentru XklTrOCTIX, III7. A%111611114r0 pentru flptiV611161111drO,
AliXOAHAICTEd pentru AliXOHAICTKd §i alte cite -va, nu le-am relevatil In edipa
textului, de Ore-ce sunt evidente nebagarI de semi ale copiltilora. In
locurile nesigure Insa i unde am admisil schimbari In textu, le-amil re-
levatti In note sail In parentese (1).

(I) Textula cronicel si analelora putnene e cu multi/ mat bine conservata in copia de
la Slatina. Mara de cite -va gresell rclevate in notele de desubtula textuluT, numal nu-
merotatia domnilora este gresita. Copia nume'ra pans la Sterana cela Mare 14 (.A1.) domnI in
loci/ de 17. Pe Bogdana cell Orbit si pe Stefan(' Gehl Tinara IT insomna cu 18 si 19 (i. si ).
Ac,esta numerotatie ar fi exacta, data d3mniile lul Masa si Stefana ar numara numal 1;
altmintrelea avemCt 20 de domnil. In editia n6stra ama indreptatu aceste gresell ale copiel.
 CAPITOLULU VIE

Urechia in raportt cu cronicele anteriore lui.

Trecendit la raportulil cronicelorl analisate pan& acum cu cronica
lui Urechia, intala Intrebare, asupra c&reia trebue s& ne ()prima, este :
pe care din ele le-a cunoscutil Urechia?
In cronica sa Urechia" se provoca de nenumerate on la cronicele mol-
dovenesci de dinaintea lui, tote-da-una Ins& sub numirea general& de:
letopisetele, cdrtile sail isvodele nostre moldovenesei. Ell nu pomenesce nisi
o data de vre-unit autorl sal copiatorl alit letopisetelorl, nu spune
nicairi In ce limb& sal In ce locit eral scrise acestea, ci repeteza necon-
tonal : letopisqull nostru, letopisetull nostru cell moldovenescl, leto-
pisetull cell moldovenescit, unele letopisqe, unele isvadele nostre, unit
letopisep moldovenescit (C. 12, 129, 134, 137, 142, 144, 146, 149,
150, 152, 154, 158, 175, 176, 189, 203, 205, 213, 215, 219). In done
din aceste locuri Urechia se pronunp ceva mai precisl asupra naturel le-
topisqului avutii de dinsulii. Acestea sunt locurile cunoscute din predoslo-
vie §i din capitolull despre «domnia a doua a lui Petru-Vod& Ilare§ln
(C. 11, 129 Si 203). In acestea se spune «le/op/sett/14 nostru colic molclo-
venesezl a§a scrie de pc scurtl, c5, nice de viata Domnilorl, earl. au fostit
tota carma, nu alege, necum lucrurile din n'auntru sa alegd; §i pre scurtl-
scriincla §i lnsemnandii de la ineeputti liana' la domnia lid Petru-Vodcl
Buregc fi s'ael stinstl ; ell de aice ineoce n'aii mai serisit nimene» §i uAceste
pove0, ce scrie de Petru-Vocl& Rare§l, c& au lasatit scaunull i au
pribegitit In is Ungurescii §i de multe nevoi ce au petrecutit acolo Si
cum ail mersit la Tarigrada i cum al esitu cu a doua domnie In Mol-
dova cronicarull le§escit de aceste forte pre scurtil scrie; Ole fi ca n'al
 IIRECHIA 51 LETOPISETULO CEO 1SIOLDOVENESett 105

sciutil de tote. Er5., letopisetala cola moldovenesca de agiunsa si deschisa

tote pre randa insemneza; pre carele tote, dac5, le-amil luatii soma, le-a.mii
socotitil a fi adevere si pe care le-amit tocmitit caresi la locurile sole».
Aceste pasage spunk[ In modil Ii muritu c5, Urechia In momentulit, In
care si-a scrisit predoslovia si in momentulii In care si-a incheiata capi-
tolula despre a doua domnie a lui Petru Rarest', poseda, sail mai bine,
avea in vedere numai una singara letopiseta moldovenesca, care mergea
dela inceputulii terii Moldovei pand la a doua domnie a lui Rarest), 1541.
Acosta este afarii, de on -ce Indoiala In urma cuvintelorit asi cum ail
esitu cu a doua domnie In Moldova». Cunoscendil «povestirea in scurta
despre domni1 moldovenesa» diri sborniculit de la Slatina si sciindu c5,
acesta se alatuesce a) din cronica si analele putnene, care «asa scrie
de pe scurtil, c5, nice de viata domniloru, caril at fostil tora carma, nu
alege» b) din cronica lui Macarie, care continua cronica si analele put-
nene pana la 1541 si care povestesce «de agiunsil si deschisil» cum Petru
Voda Raresit «au lasatu scaunulil si ail pribegita in Ora unguresdi si
de multe nevol ce au petrecutil acolo si cum ail mensit la Tarigradil si
cum au esitu cu a doua domnie In Moldova», cunoscendil c,licil acestea,
putemil face conclusiunea c5. «letopisetula edit moldovenescrt» alit lui Ure-
chia nu este altulil de cola «povestirea in seurta despre donna moldove-
nesciD (0;d3anie e% ITATLI,1; 0 111011AARCEKIXk POCII0AdpEN dela Inceputulit
el paxa la sfirsitulil cronicei lui Macarie. «De aice incoce n'ail mai scrisii
nimene» dovedesce c5, manuscriptulii CI113(1114-1 avutil de Urechii, nu
continea adaosult) lui Eftimie dela domnia a doua a lui Petru Rarest"
pzi.n6 la Alexandru Lbipusnenulti.
Cronica lui Macarie si capitolulu lui UrechiA despre domnia a doua
a lui Petal Raresil se termin'a amendoue cu acelasi pasagiu, Imprumu-
tab) de Macarie dela Manasses si de Lirechfo, dela Macarie : «Petru
Vocla, dach asec,latil In domnie, de nimia, alta nu grijia, ce numai
cu tOt5, casa sa petrecea In ospete si in desmerdaciune». Cf. nota 32 la
cron. lui Macarie si p. 81.
Ca Urechia n'a cunoscutil adaosulil lui Eftimie se vede, afaril de spusa
Jul di dela Petru Rarest) incoce «n'ail mai salsa nimene», si din urma-
torele fapte: a) comparatiunea domnici a II-a a lui Petru Raresil si a dom-
106 CRONICELE MOLDOVENESCT INAINTE DE UREMIA

niiloril lui Iliaasi Stefanie dup5, expunerile lui Urechi5, si Eftimie arata ca,
deli ele au unele puncte de asemenare in ceea-ce privesce caracteristica
generals a acestora domnii, ele sunt cu -kite acestea independente una de
alta; Urechia au avutil alto isvore indigene la Indemana. Cf. notele 1-11
la cron. lui Eftimie. b) Eftimie are dou6 notice asupra lui Lapusnenula,
care lipsesca la Urechia, n'arii fi lipsita ins& de bun5, soma, data acesta
aril fi cunoscuta pe cela-ralta ; e vorba de notitele asupra ajutorulul
data de Lapusnenula lui Mircea Ciobanula si lui Petrascu cela Bunt".
Cf. notele 13 si 14 la cron. lui Eftimie. Scirile acestea lipsesca Yi In
cronica molclopolon5. c) Notita despre zidirea manastirei Slatina, a-
tatil de detailata la Eftimie, are la Urechia o versiune forte scurta, si
deosebit5, de cea-lalt1 Pe cand Eftimie povestesce numal alegerea locu-
lui de manastire si actula fundatiunei, care s'a tntemplata cam pe la 3
Septemvrie 1553, Urechia scie numal ca manastirea zidita de Alexandru
Uipusnonula s'a sfintita la 14 Oct. 1555 de Grigorie NIitropolitula cu
117 preoti si diaconi. «pica s5, hi fosta preoti cu diaconi 117» se ra-
porto, probabila, ca si notita analogs despre sfintirea Putnel aqieg a ail
fosta la liturghie archiepiscopi, preoti si diaconi 64 la jertfelnicil» la unit
isvorg scrisg alt" lui Urechi5, i. e. la o cronicd rnoldovene'sca contimporana,
care i-a servita de isvoril pentru domniile de la 1541 Incoce, iar nu
la Eftimie.

RPovestirea In scurtil .despre domnii moldovenestID sail, vorbinda In

limba lui Urechia, aletopisetula moldovenesca» a slujitil de baz5, cronicel
ILA Urechi5 de la Inceputulu ei pan5. la 1541. Din ela gi -a imprumutatil
Urechia titlula aDontnit tclrii Moldova §i viata lora», precum si data
1359, cu care Incepe existenta Moldovel. Cf. aInceputula domniloril terei
Moldovel vomil sa aratamil, din anula 6367» cu aIn anula 6867 de la
facerea lumel se Incepu cu mila lui Dumnedeil Ora Moldovei.»
Deosebirile ce exist& Intre cele tree parti constitutive ale aletopisetului
moldovenesca» 9i -au Intiparita urma lore si in cronica lui Urechia. La
acesta, ca si 1n «letopisetula moldovenesca», domniile 135115. la Stefana
cell"' Mare sunt descrise pe scurta, cu o multime de lacune, greseli si con -
lusiuni. Dac5. Urechia n'ar fi avuta cela putina Inca o cronica moldove-
 URECHIA 51 LETOPISETULe CELL MOLDOVENESCe 107

nosed afara de cronica putnena §i cele-lalte isvOre straine, partea pang

la Stefanil celil Mare n'ar fi a itu la elu mai detailata decat In letopi-
squid moldovenescil. Domnia lui Stefanil din potriva este tratata la Ure-
chia, ca §i In letopisetuld molclovenescil, cu o sums pretiOsa de detailuri,
ce din alte isvore nu le cunoscemil. Acosta constitue in ambele cronici
cea mai pretiOsa parte. In fine domnia §i aventurile lul Rare§il, ca §i In
letopisetulii moldovenescil, stail Intr'o vedita contradicere la Urechia cu
cele-l'alte parti aride §i grace ale cronicel.
Acosta scurta privire ne arata ca Urechia In tom mersula cronicei
stile nu pierde din vedere firula letopisetului moldovenescil, ale cä-
rui sciri elti le amplifica, le Indrepta, le *15, dupa socotinta lui «care§i
la locurile sole)), cate-o-data le defiguroza, niet o data insa nu le pre-
seurteza i nu le omite. Valorea cea mare a cronicel lui Urechia se
intemeiaza mai alesu pe acesta din urma calitate a lui : elil ne-a pa-
stratil In traducere mai multe cronici moldovenesci, dintre care numai
o parte s'aii descoperitil papa acum.
Sa lncercamil dar a ne forma o idee precisa despre modulii cum
Urechi5, s'a folositil de cronicele anteriOre lui §i despre Imprumuturile
facute de elil din cele cunoscute, pentru ca pans la descoperirea celorit-
lalte sa putemil deduce macar aproximativil ce s'a pastratil la dinsulti
din cronicele Inca necunoscute. Vomit trata deci despre raportuill lul
Urechia a) cu cronica putnena, b) cu analele putnene, c) cu cronica
lui Macarie, d) cu cele-lalte cronici moldovenesci Inainte de &Insult"

a) Urechia si cronica pubtOncr.

Notele 1-15 la cronica putnena dovedesca ca acesta a fostit primitd
intre'lla iii corpula cronicei laci Urechid. Se pare ca din redactia avuta de
&insult' Urechia n'a lasatu afara nici unit. singuril pasagitt §i c5, deo-
sebirile, ce constatamti astadi Intre Imprumuturile lui Urechia §i ver-
siunile pang acum descoperite ale cronicei putnene, lci ail originea es-
clusiva In deosebirile de redactiune ale acestei din urma. Chestiunea iea
prin urmare acesta forma : ce redactie a cronicel putnene a cunos-
cutit Urechia sail, cu alte cuvinte, ce redactie avea cronica putnena In
detopisetulil moldovenescit» alit lul Urechia ?
108 CRONICELE MOLDOVENESCI INAINTE DE URECHIX

Dac5. comparama F,drulti domnilorti dela Drago0 pang la Alexan-

dru cal Bunt! In cele 3 redactii ale cronicei putnene §i In Urechi5,
vedemil c5, acesta a avutil redactiunea cronicei anonime. Eli! e de acorda
in tote cu cele-lalte redactii, se deosebesce Inst de ele prin pasagele
despre Bogdanit F,4 Latco; tocmai prin aceste pasage se deosebesce de
ele §i cronica anonim5, : dovada cea mai evident5, c5, redactia lui Ure-
chi5, era redactia cronicei anonime. Este probabilit c5, §i 'n partea a
doua a cronicei putnene redactia lui Urechi5, era identica cu redactia
cronicel anonime, dad, admitemti c5, In copia pastrat5, prin «voskre-
senskaja letopisi» eel 7 i. 1. d. 5 ani de domnie ai lui Stefanil far5,
fratele ski. Ilia§il este o gre§o15, de copistit. Adsta este forte proba-
bat', de ore-ce tote cele-lalte redactii lmpreunti cu Urechia ati 5 ani.
Ar urma atunci ca In originalulti lui Urechia versiunea cronicei asu-
pra domniilora lui Ilia§il §i. Stefano era : Iliad! singuril 2 ani §i 9 luni,
Ilia§il §i Stefanil impreuna 7 ani, Stefanti singurit 5 ani. Totil acesta
redactie are cronica putneu5, II, de care Urechiti se apropie §i prin alto
date. Siruli1 i anti de domnie ai celoril-lalti domni este acela0 In tote
redactiile. Curiosil §i neesplicabila mi se pare numai ca pentru di 4 ani
de domnie ai lui Alexandru II Urechia (C. P, 147) citez& pe «cro-
nicaruld 15.tinescil», cu tote &á redactiile cronicei putnene ail aci tote
4 ani.
Spre o mai u§orb, orientare d'amil unit tabloti alit domniiloril pana. la
Stefanil celti Mare dupa Urechi5, §i cele trei redactii ale cronicel putnenc :
Urechid. Cron. anonima. Cron. putn. 1. Cron. putn. IL
Dragoil .. . 2 Drago0 . 2 Dragod . . . . 2 Dragogt . . . . 2
Sasd 4 Sasd 4 Sasd 4 Muhl WI . . . ?*
Latco 8 Latco 8 Bogdand . . . . 4 Bogdand . . . . 4
Bogdand . . . 6 Bogdand . . 6 Late() 8 Laic° 8
Petru 16 Petru 16 Petru 16 Petru ?«*
Romand . . . . 3 Romani). . . . 3 Romand . . . . 3 Romand . . 8***
$lefand . . . . 7 Stefanu . . . . 7 *tefand . . . . 7 Stefanu . . . . 7
Iuga 2 Iuga 2 Iuga 2 Iuga 2
Alexandru B. 32 anT Alexandru B. 32 anT Alexandru B. 32 anT Alexandru B 38 anT
si 8 lunT si 8 lunT .,i 8 lunT k3 i 8 lunT ****

*) Omisd 4 anT (cztery lata) in copia polond.

**) Omisd 16 anT (szenakie lat) in copia pi:0.°nd.
"*) Gree1a de copistT in locd. de 3.
*"*) GreOld de copiOT in locd de 32 anT si 8 lunT.
 UREMIA 51 ClIONICA PUTNANA 109

Urechia. Cronica anoniniti. Cron. puha. I Cron. puin. II.

Masa S Magi 2 anT si 9 lunT Iliasu 2 Masa 2 anT si 9 lunT
Masa si Stefano 7 Masa si $tefanil 7 Masa si Stefano 7 lliasu si Stefanie
Stefano . . . . 5 *tefanil . . . 7+ Stefano . . . 5 Stefano . . . . 5
Romano Iliaseviet 1 Romano Iliasevief 1 RomantilliasevicI 1 RomarailliasevicI 1
Petru 1 Petru 1 Petru 1 Petru . . . . 1
Ciubaru . . 2 lunT Ciubaru .. 2 lunl CiubAril . 2 lunl
. CiubAril . . 2 lunI
Alexandru celu Ti- Alexandru cclu Ti- Alexandru edit' Ti- Alexandru celu Ti-
. . . 4-1+ nerd . . . . 4 n6rCt . . . . 4 nOrti . . . 4
Bogdanii II . . . 2 Bogdanii II . . 2 Bogdaml II . . 2 Bogdan Ct II . . 2
Petru Aronil . . 2 Petru Aronti . . 2 Petru Aronil ?ffj-1 Petru Aronit . . 2
(sau 3) -1-11-
Mal multil ins& decat concordanta lntre §irulg domnilorii §i anii lore
de domnie fla apropie pe Urechia de cronica anonime urmatorele parti-
cularitati comune amendorora: a) scirile despre taierea capulul lui Petru
Aronii si despre darea tributului catre Turd, b) povestea despre clescii-
lecarea lui DragoO, ale Carel momente de capetenie la Urechia sunt:
originea dela Mai a Maramurevniloril, pornirea la venatil de zim-
bru, caderea acestuia lang5, apa Moldovei, numita asa dupe cateua
Molda, proclamarea lui Drago§ii de domnii §i alegerea emblemei mol-
dovenesci (pecetea cu cape de zimbru). Urechia, a /mprumutatil acesta
povestire din cronica putnen5.; redactia acesteia se apropia de a croni-
cei anonime prin desvoltarea cu multd mai mare a partii despre funda-
tiunea statului moldovenil; ea n'avea Insa tradicia funclarii sub forma
cronicei anonime, ci sub o forma mai simple §i mai primitive. 0 idee
despre acesta redactie ne putemii face din cronica moldopolona, cu tote
ca acesta este forte prescurtata.
Mich consideramil in sfirsitiz ca scirea despre mortea lui Alexandru
celil Pineal In Cetatea Alba, despre omorirea lui Petru Aronii §i darea
tributului care Turci apropie pe Urechia si de cronica putnen5 II, ca
pe Tanga acesta cele doue sciri specifice cronicel putnene I: atributulit
lui Iuga si lupta dela IIindati (sail Ghindaoani) lipsesctit la Urechia, ajun-
-f-) Gres61:1 de copistI in locil de 5.

++) DupA letopisetulii sau cronicaruld latinescu.

-f-F+) 3 este adausula unul dopiatoa. Cf. p. 46.
11 I ; ) In cronica putnen1 I lipsescil aniI de domnie aT luI Petru Aronu, de Ore-ce In
copia nostril lipsesce intregil pasagiulii despre Petru Aronii, piistratil in cronica ano-
pima. (a canr, IIeTps miasma rocnoAtzraosa .11. atm etc.) si in cronica moldopolona (IctOry
hospodarern byI dwie lecie etc.).
110 CaoisliCELt MOLDOVENEsd INAINTE DE URECHIA

gemil la convingerea ca redaccia cronicel putnene avutet de Urechid se

apropiea mai multa de cronica anonimd fi de cronica putnena II, decal
de cronica putne'n,a I. «Letopisetulii moldovenescil» alit lui Urechia se
asemena prin urmare In partea d'Intaia a lui cu cronica moldopolona.
Din notele 1--15 la cronica putnend, se vede c5, Urechid a tradusit
si a intercalatil in lucrarea sa tntrega cronica putnena, afar& do pasa-
giula despre sfintirea lui Teoctistil de catre Nicodimil,.care pote sa fi
lipsitil In copia lui. Acest5, lacuna a umplutil-o Eustratie logofetulit prin
adnotatiuttea, de care se vorbesce In nota 14. singura schimbare §i-a
permisil Urechia cu pasagiula despre conciliulil dela Florenta, po care
de sub Alexandru celit Tinerit l'a stramutatti sub Alexandru celit Bunt],
combinandu-lit cu alte isvore, parte scrise, parte traditionale (1).

I)) Urechia si analele putnene.

Raportulit lui Urethra, cu analele putnene este forte simplu: elzt pri-
mesce fard eseeptiane tote cc conting acestea. De cele mai multe ori eli
traduce, Gate ()data cuventa de cuventil, Gate odat5, mai liberu, pasagele
analeloril si le asecia unde i se pare mai potrivitil in cronica sa; de
multe on le combina si completezo, cu alte isvore, scrise si traditionale,
rare-ori lsi permite a schimba datele evenimenteloril In urma combina-
tiuniloril sale propril. Sub aceste categoril se potil clasifica aprope
bite imprumuturile lui Urechia din analele putnene.
In notele 16 -56 la analele putnene amt relevatit cu inlentiune, in
comparatie cu textulit pastratil In originalit sail in traclucerea polona,
tote ce datoresce Urechia analelorti putnene. Aci vomit insista asupra
catorii-va locuri caracteristice pentru modulit lui de a le pricepe si uti-
lisa, adec.6 de a le traduce si combina cu alto isvore.
Iat5, de pild'a cum red5. Urechia pasagele despre lupta dela Baia
(1967) si cea dela, Lipinti (1470):

(1) Cf. (pica ca incepetora si indemnatora acestul lucru (zavistia si ura intro biserica
resarituluT faca de a apusuluT dupg conciliulCt dela Floren(a) sa fie fosta Marco, episco-
pula de Efesa, carele Ca unCt dascala si, cum dim/ unit, pentru pizma grec6sca ... au data
veste sa nu primesca nine acela soborau, C. P, 139. Aceste citatiunT ale luT Urechia
se WA insa raporta si la isvore scrise.
 URECII1A $1 ANALELR PUTNENE
«Matiasd train aS purcesil in
anuld 6975 . . . si ad esitd la To-
trusd. Nocmvrie 19, de acolo au mersd
la Romand, Nocmvrie 29, si acolo s'ad
odihnitd pang a septe qi prdandd si
jacuindii. Iard a opta Ali, Dechemvrie
in 7, ad aprinsd terguld Romanulul...
$i au Iuatu spre Baie, unde ad sositd
LunT, Dechemvrie 14 ... Stefand Vo-
dd... Marti, Dechemvrie 15, ad aprinsd
targuld asupra lord ... de ad filcutd
multa morte si perire in Ungurqiindd
nopte Singurd craiu, ranitti de sii-
gaa forte red, abia ad haladuitd pren
potici de ad esitd la Ardeald» (C. 12,
153).
«Venitti-ad multime de Este tdtdre-
scd si ad intratit in tell sa prade, in
anuld 6978. Tara Stefand Voda ... le-
ad esitit inainte la o dumbravd, cc se
chiama la Lipinti, aprope de Nistru,
si s'atl lovitd cu ostea sa, Avgustd
20, si i-au risipitd» (C. I2,151). «Da-
cd s'ad intorsd Stefand Voda de Ia
aceld riizboid spre lauda aceea ail
multdmitil luT Dumneqed(1)si ad sfin-
Vta mandstirea Putna . . Septemvrie
. AAHTP0110AHTA KHPk OfOKTHCTA H E-
in 3 ... , Ia care sfint5nie multd adu-
nare de cdlugitri ad fostd, si singurd
Teoctista mitropolituldsi Tarasie epi-
scopuld impreund cu Iosifd arhiman-
drituld gi egumenuld Putnel. Vied
ca ail fostd la liturghie archiepiscopt,
preoti gi diaconl 64 la jertfelnicd» (C.
12, 157).
(t) Cf. in pasagiula cprgspuniptora alu cronicef moldopolone: «d z i
Bogu za zwycigstwoD.
111
«Ea, AITO irSUOf . (6975), ROMA-
ROA .Ai. (19), RI3AIIHrk CA otirpacKkut
!yam. 1tA4rirawk ex HSCEA CHANK HS
P PSCKON. H HAAS RS TOTPOyUlk H lipl-
HAE RS PO.MAHCKkIH Tpzrk H HOMEME
tro II TAKO IIpIIIAE AO HAHN. GTE-
/PIM NCE ROEROAA RS3ATk cora HA
110/140111k H HAIIA,A,E HA IIHX6 HOWLS,
H flprkAACTk t9ck cora RS pztvk GTE-
/PHA R0fROAH H ROHCHA fro, H noc-k-
4EHH RILIW/11 muoro muomkcTuo, Apoy-
sin au RS KNai/EX% 3,1114AEHH Rk1W.f1
110 CTIPHATk TpzrA H CAA% MATTMIllk
KNIAk OirCT(YkilEHk RkICTk H HH'LlAk
IIXTEAM TICHKIHA16 H HEIlp0)C0AHWAAk
HOCIJAINAHM. RSBRNITH CA HZ CIVAHA
CROA)).
(RS ATo .r.S11,0H. (6978), avroycra
.K. (20), npillAowda ,vuoro MHOSKUTRO
TATAPk, H paBEH Hp* GTE/PIM 110f-
ROAA HA ANRpAR* HA (11111HH4f, HAH3k
NHCTPA,
11 RS3HPATH CA H upTum H OCRATH
Timm!. IIPICRATEH ROPOPOAHIIH HSU
RS 1101rTHOH pacox. urkommiuminro
1111CKOHA TAPACLA, H frOyiNEHH RICkrk
MOHACTHPEI1 H REM HPHLIkTk CR/MINH-
HINECKkIH, 4HCAOAM A. (64), MIMI/1-
RPM .r. (3), tip. appimanApnTi loa-
ca4s-k (lounzis este o greseld in loud
de locils*)».
lcui4o Panu
112 ERONICELE MOLDOVENESCT INAINTE DE EDECHIA

Pasagiulti din urma este tradusa a,prope verbalu, fara, sa postreze

'Lusa sirulu cuvinteloril originalului; cal d'Intaitt este tradusti mai li-
berti §i amplificatii prin calcululu aproximativtt all datelorti, ce mar-
chez5, drumulti lui Matiasu 'Ana la Baia (1). Din acesta pasagiu unit
15,satil afara cele lmprumutate de Urechia din istoricii poloni, cum sunt
aducerea lui Petru la domnie, num6rulti Unguriloril 640 §i alto ca-
te-va detailuri neinsemnate, pentru a face s5,' reias5, mai bine din corn-
paratiunea ambeloril texte moduli de traducere ala lui.
Flu nu traduce cum amt] traduce not astacli, ci cum traduceatt de
obiceiit cci betro.ni. Pe et' 9i preocupa mai multi intelesulti deck frasa,
iar uncle intelesulti le era obscuril, treceati peste eft' mai departe. De a-
ceea vedemil §i la Urechia ca ordinea cuvinteloril originalului nu-la preo-
cupa de felt]; data, care in originalti se af15.1a lnceputulti pasagiului, elit
o pune la mijlocil sat' la sfir§itit, uncle cuvinte le las5, netraduse, altele le
circumscrie, iar cele neintelese ca d. p. frasa «AporsIti no IPA Extitex-k 3A-
HAMM nu no CTMHAKK. sal no CT%rifli Tpwil (orig. no CTVII Time)» le
lasa cu totulit afara. Cke-va exemple caracteristice de omisiuni de ase-
menea natura se vora da In capitolulil despre Urechig §i cronica lui Ma-
carie. Fiindii Ins5, ca, analele putnene au unit stilt' forte simplu §i lamuritti,
grevlile de traducere sari omisiunile in pasagele Imprumutate dintrInsele
sunt fOrte putine §i neInsemnate. Ca gre§eli de traducere putemit consi-
dera cu siguranta numal traducerea orig. «HA TIIU oy AOrligE11111» Cu «la
Tina, la Dolje§ti» In loci de «la vadulil dela. Doljeti» sub a. 6965 5t
rocnoxAd» cu «domna Maria» in loci]. de «domnita Maria» sub a.
((11dpi/A
6981. Cf. notele 16 §i '31.
Schimbari arbitrare de date gasimil numai in doue casuri : la luarea
Craciunei (pusa de Urechi5, In 1475 In loctt' de 1482 all analelorti) ai
la caderea lui Stefani Gehl Mare de pe call in lupta dela 'cl-teia, 1486.
Urechia, care nu omite acostil notit5 sub a. 1486 (6994), o repeta §i
sub an. 1476 (lupta dela Valea Alba). In acestil din urm5, pasagia eltl
traduce mot a mot analele putnene :

(1) Cf. adnota(iunile IuT Mironii fii Nic. Costinii, C. I', 155.
 tIRECHIX I1 ANALELE MITNENE 113

«Intr'acela rezboill au c5clutil Ste- (dGZ TOME ml COH HAM GTE4SAHk

fanti-voda de pe tali giosu, ci Dum- ROHROAA CZ KOHL, H.% CZWAHH fro
neqeu ran feritil de nu s'ail vAtb."- ROM, H HERAMAEHh RItICT6).
matti (C. 12, 165).
Ce redactie a analeloril putnene a avutil Urechio.? 0 privire repede
asupra Imprumuturiloril in comparatie cu redactia nostra ne convince
ca Urechil n'a avutil-o pe acesta. Redactia lul era a) cu multil mai des-
voltata, b) in unele parti deosebit'd de a nostra. Mai bine se vede acesta
din anii 1470, 1471, 1484, 1497, 1498.
Dupa sfintirea manastirei cle la Putna Urechia are trei capitole asupra
luptelorit cu Radulil-Vocra §i tderei catoril-va boeri in Vaslui, intemplate
tote la anulil 6978 (1470). Acestea sunt a) Pentru zavistia ce au intratii
intre Stefano -Vodd §i intre Raduld-Voda domnulti muntenesca si pentru
arderea BraileI, in anulit 6978, b) De taerea capetelora a nisce boeri,
c) Rezboiulti de la Soci, cAnd s'att btItutil Stefanti-Voc15, cu Raduld-Vod'a.
T6te aceste evenimente sunt descrise in cronica moldo-polon'a sub anii
1470 si 1471 intocmai ca la Urechi5, si in acelasi siro. Analele putnene
in redactia nostra cunosca numai doue din ele: arderea Brailei si lupta
de la Soci, iar pentru aceste doue au o redactie cu multil mai scurta decat
este de presupusil pentru originalulu cronicel moldo-polone. 0 com-
paratie a tuturorti versiunilorA va lamuri pe depling raportulil lora re-
ciprocii :
Urechia. f Cron. nzoldopoloncl. Cron. putn. I.
«Intr'acele vremi ail in- Tego roku Februarii R7 TOMAE A+TO HAi1111
tratil zavistie intre Stefan it- 27 powadzil sic z Radula, GT4AH6 ROEROAA
Voda si intre Radu-Vod5, z wojewodq Multafiskim, GpAHAtt II
domnulil muntenescii, i wypalii mu Brailow i FEMME.
au intratit in tera Munte- inne dzieri.awy.
nescil cle ail prgdatil mar-
ginea, Fevruarie in 27, si
ail are' Braila, Marti In
s5ptiimana alb5 (C. 157).

1- Din Urechiii reprodacemil numai ce e de ciipetenie si ce pare a fi luatil din angle.

Reflexiunea asupra lacorniet fire! omenesci este, Ma indoiala, unit adausti. alit IA
8
114 CRONICELE AIOLDOVENESCI INAINTE DE PREEN

Urechiel. Cron. moldopolond. Cron. putn. I.

In anulti 6979, Ianuarie «Anno Domini 6979 dak Lipsesce.
16, au tttiatg Stefang-Voila sciac Isaiya dwornika, Ne-
pre NegrilA paharniculg si gryla czesnika i AleksQ
pre Alexa stolniculti §i pre stolnika
Isaia vorniculg in tergulti
Vasluiului.» (C. 12, 157).
o(Stefang-Voila) ca unit i tego'2 roku miak bitwq oRz, A'kTO.rSIIOA. (6979),
leg Bata spre venatti de z Radulem woiewod a Mul- AAA(ITA .3. (7), pA36H GTE-
sirgu s'ag pornitti §i la Socr tanskim na rzece u So- ZPHk R06110AA PAAOIrAA
le-au e§itginainte §i andg cze(ch), w ziemi Multan- ROHIOAA HA G0t1H H MHO-
rtizboig vitejesce, Martie i porazR wojewodg MELCTE0 11/1.0%rHTiiH6 HO-
in 7, veletu 6979... Radulg- Multanskiego i bardzo ektlf.))
Vocla ag pierdutti rabo- wiele ich pal/ i chorag-
iulg cu multa pagubA de wie im p °bra, j ego wkasn
al sel, ca pre tact i -au to choragiew wzi4, a wiqz-
Iatii §i tote steagurile Ra- niow wiele dosta, ktorych
dulul-Vod4 le-au luatti si wszystkich poscinao dai,
pre multi au prinsti vii §i iedno dwOch panow wiel-
pre totl i-aa tIiatit, numai kich zostavvii, kanclerza
ce ai lasatti vii pre cloi Stana a Mircza koniusze-
b oeri de cei mail, pre Stanii go.»
logoretuld §i Mircea co-
.misulti» (C. 12,158).

Din acestea resulta ca, -analele putnene, din care Urechia g1 -a scosu
cele trei notice citate, aveail In tote redactia cronicei moldopolone si se
deosebiail de redactia analeloril nostre prin o multime de detailuri, ce In
acestea lipsescu. Coincidenta completa a cronicei moldopolone cu U-
rechia dovedesce ca elit a folositil analele putnene II. La aceea0 conclusie
vomit ajunge si din compararea altorti date.
Astir -felts dupa lupta din codrulti Cozminului Urechia are dou6 capi-
tole «Cand au pradat Malcociti fel-a lesesca» si «Cand au prAdatil Ste-
fanii Voda tera lesesca». Pradarile acestea, marturisite si de alto isvore,
nu se amintescil de felii in analele putnene I; ele se:afla insa in cronica
moldopolona si anume in acelasi loco ca la Urechia :
 IntECHIX .I ANALELE PUTNENE 115

«In anuld 7006, Martti in 11, ad
intratil Malcocid in tera lesesca cu
multi multime de T u r d . . . , multi
pradti i robie ad fa'cutil ii au agiunsu
pang mai sus' de Ulna.»
«Inteacelasi anti 7006, Iunie 22,
Stefanti Vodd ... ad intratd la Podo-
lia si la Rusi arsd-au o cetate
Terebuld si multe averi ati luatd-
dinteinsa si Podhaietuld ad arsti.
Si multi omeni i-ati luatu robi
ce i -au aseclatu Stefand voclb: in tera
sa» (C. P, 174).
«Anno 7006 woiow0 ziemie pol-
sk4 Markolcz Woloski, by z woys-
kicm ai blisko Lwowa,
i potym zasie poszedi Stefan wo-
iewoda do ziemie polskiey, woiowat
ig, i day/ dwa zamki, Trembovli i
Podhaiec, i spalU, do ziemie swey
tee przywiodi ludzi wiele.»

Ambele pasage sunt luate din acelasi isvorii, care nu 'Ate CI' altule
deal analele putnene IL Adaosulit uWoroslii» (Moldov6nule) pe lang5.
Marcolcie este de atribuite traducetorului polone sae vre-unui glossatore
posteriori', de ore-ce se constata din analele turcesci la Leunclavius ca
unit «Malcozoglius» a pradatil la porunca sultanului Baiazide Galitia pe la
1497. Cf. Picot, Chronique de Moldavie, p.198 nota. Originalule traduce-
torului polonil continea probabile numai ca unit Malcociil sail Marcolcie
au peadatit cu Turcii Ora leOsca pang la Liove, far& sa spuna tine as
fostil ela. Urechia complet6z5, pasagiule despre pradarea Poloniei de
tefanit cal Mare cu istoricil poloni Kromer §i Miechowita, cf. Picot, 1. c.
200-201; not amil extras' pentru comparatie numai cele ce ni s'ait
piirutil a fi luate din analele putnene.
Dar dovada cea mai evidenta ca. Urechirt a avute redactia analelore
putnene II este descrierea expeditiunei lei Albrecht dela 1497. Pe ctind
analele putnene I scie sa povestesch numai de plecarea lui Albrecht, de
solia, lei Isace visternicule §i Thutule logofetule, de Inchiderea lore In
Lemberg, de venirea lui Albrecht la Suceva si de asediulit far& resultate
alit el, analele putnene II povestescil pe large despre concentrarea oti-
lore moldovenesci la Roman', despre ajutOrele trimese lui Stefanu de
Unguri, despre intervenirea lui Birtoce, cuscrule lui Stefanii celit Mare,
despre trat5,rile de pace ale acestuia cu Albrecht i Stefanu, despre In-
torcerea lei Albrecht si despre lupta din codrule Cozminului, tote acestea
116 ono:lent MOLDOVENESCI INAINTE DE DRECIDX

asa cum ni sunt cunoscute si din Urechia. Cad Urechia nu face altceva
In cele 4 paragrafe consacrate acestui resboia (C. 12, 169-174), decal
reproduce versiunea Intl-6ga a cronicel moldopolone si o augmenteza cu
cite -va detailuri scose din istoricii poloni (prevestirile cele rele pentru
armata polona, versurile despre peirea sleahtel etc.) si cu reflexiuni mo-
rale asupra necredintei lui Albrecht si asupra «certaril celora mari».
Aceste din urma, p6te sa se fi aflata si in originalula analelora, de ore-ce
cronica moldopolona le cuprinde in frasa: za to ie Pan Bog karat, ie
byli nazbyt swyw oln i.
Redactiunile anatelora putnene I si II se asemena de altmintrelea
forte multi in partea dela inceputa a descrieril acestui resboia si, data
pasagiula analelora putnene I n'ar face impresia unui pasagia tntrega,
cu o redactiune Incheiata, ama putea creole ca In copia nostra, avema
a face cu o mutilare a lui. Nu incape Indoiala ca redactia primitive a ana-
lelora a avuta o singura versiune; pc care din aceste dou6, nu putemii
sci. Cu timpula redactiile eat diferentiata prin copisti si glossatori ;
unii, earl' aft fosta In stare a fi mai bine informati, au aclaogata fapte
noue, altil au omisil din nebagare de s6ma sail din nesciinta pe cele cu-
noscute. Lipsa de copii din diferite epoce ne impedica a urmari aceste
procese si ne silesce de-o-cam data a primi ca fapta deosebirea esen-
tiara de redactie a anului 1497 in cele dou6 versiuni ale analelora.
Asem6narea intro ele merge pang la «a Stefan woiewoda zbit wszytlic
ziemiQ» etc.
Daca, pasagiula cronicei moldopolone si a lui Urechia n'ar fi asa
de fungi, le-ama reproduce fata in fata cu analele putnene I. Vomit last),
dar acestalucrare pe soma cetitorilora si vomit incerca numai a reproduce
din Urechia tota ce ni se pare a fi Imprumutata din analele putnene
si ce pOte fi colationata cu redactia bulgara a analelora si cu traduce-
rea polona:
«Acosta craia au scosa cuvinta ca va sa merga la Tura sa iea si
sä desbata Cetatea Alba si Chilia . Trimesa-au Stefano -Vocla soli la
craiula lesesca... pre Tautulu logotetula si pre Isaca (1) visternicula...,

(1) Cron. moldopol. din greOlit Isaiia.

 casual 5[ ANALELE PUTNENE 117

pre soli cu bucurie i-au primitti si darurile . cu multamita le -ail

luatil.... Acolo (1) §1-ail descoperitil t6ta viclenia cea ascunsa, ca au
prinsil pre Tautulti logofetulil si pre Isacil visterniculil de-1 bag& In obeze
§i trimisti do i -au lnchisil In Liovil. Iar Stefanti Voc15... . de slrgt1
au trimisil In tote partite In Ora sa-1 strInga la tergula Itomanu-
1111(2) . . c5, si craiula ungurescil i-al trimisil 12.000 de 6ste cu
Birtocti, voevodulil Ardelului, ce era cuscru lui Stefan(' Voda, si dela
Raduhl Veda Inca i-au venial agiutoril este muntenesa Deci craiulit
lesescit au venitu cu tota puterea sa la cetatea Sucevel Dumineca, Sep-
temvrie 24 (3) . Si asa au batutil 3 septemanI (4) si diva si noptea
si nemica ... Si asa Birtocil . au trimesti solii s61 la Al-
berta craiu sa -i spuie c5, va veni singura pentru pace si pre Stefan('
Voda cu multe cuvinte fait rugatu s5, facA pace cu craiulil lesescti. Si
asa Impacatil Intr'acestil chip(' ca sa se lntorc5, pre urma, pre
unde au venitil... Si au daruitil Stefan(' Vocla cu multe daruri pre Bir-
tocil ... i s'ait IntorsU de-au trecutil iarasI la tern lul ... Si In 19 (plc
a lui Octomvrie, Gioi (5), s'ail intorsil craiula dela Suceva §i n'ait mersil
pe calea ce venise, ci pre altd cale, pre undo era Ora Intrega, spre
codrultt Cozminului (6). . . Stefan(' Vod5, . at trasu dupa dInsii si .
i -au agiunsil Intrandil in p5,dure Gioi, 26 Octomvrie (7), lovitu...
si n'aruindil copacii ceI intinatI asupra lorii, multa, este lesesc& au pe-
ritil . . . pierc,lendil pustile si las'andti steagurile . Si acolo au venitil
veste lul Stefanil Voda cum vine si all& este les;esc5, inrragiutoril lui
craiu si atunce au chernatil pre Bolduril vorniculti (8) . . . si l'ait trimisil

(i) La Colmance, unde Stefan(' trimesese a doua óra pe cel douT boerT, ca sa cora es-
plica(iT dela Albrecht.
(2) Acesta se mai repeta de 2 on in decursual istorisirit.
(3) Cron. moldopol. pune asediula SuceveT Inainte de venirea luT Birtocil .si de con-
centrarea trupeloru la Roman ('. Data 24 Sept. II lipsesce.
(4) Cron. moldopol. are 5.
(5) Cron. moldopol. n'are data. Asediula a tinuta decl 25 de (pie.
(6) Cron. moldopol. spune ca. regele se intorse pe aceeasT cale spre Ilotinu, numal
cite -va tinuturT (powiaty) o luara spre u.Rucovina».
(7) Data lipsesce in cron moldopol. Dela Suceva la Cozminti au facutu deci 17 clile de
drum ('.
(8) Cron. moldopol. spune ca Bolduril a batuttl pe Lei la codrulit Cozminului; dupa
118 CRONICELE MOLDOVENESCT INAINTE DE URECHIA

inpotriva acel 130 . i ap, Bo lduril vornicula . au trecuta Prutulil

Inpotriva acei o ti i . . . Octomvrie 29 . . . i -au risipitii cu agiutorula lui
Stefanil Voda» (1). Dup5, acestea urmoza certarea celorti marl (cf. mai
susil p. 115) i capetele LeOlorti caduti in lupia, (dup5, istoricii poloni, cf.
Picot, 1. c. 194-195).
Cu tote aceste asem'onari redactia analeloril lui Urechi5,, cum unit pu-
tea presupune chiar a priori, se deosebea In uncle de redactia analeloril
II, fara ca sa se asemene deplinti cu a analeloril I. Unit exemplu ne db,
pasagiuld de sub anula 6992 despre luarea cetatiloru Chilia §i Alierma-
nulit. In intregulil lora scirile analeloril I, II i ale lui Urechi5, sunt ace -
lea i ; Urechia are Ins5, uncle detalii, ce lipsescil celord-lalte doue §i pe
care elu le-a luatil de bun5, soma din analele putnene ; este greti a ad-
mite d. p. ca numele ptircalabiloril de Chilia i Akermanil, citati de Ure-
chi5, In timpulil cuceriril acestoril dou6 cetati de Turci, au pututil fi lm-
prumutate de dinsulil din alto isvore.
Unsaid. Anal. putn. I. Anal. pan. II.
In anulli 6992 sultana «liz TOMAE %'kTO (sc. «Anno 6992 I\Iartii 15
Baiazitti, imperatulii tur- 6992), loytaA .Al. (14),npm- przyszedi soltan turecki
cesett, intratil in AE HA% TOirpCKkIH Gala- Bajazeth pod Kilia, zamek
Ora ii au batutii Chilia gi 3HTII H BAstAk HOHHOM wOoski ..NAT ten czas wzia3
Cetatea Alba, Inca si cu oyrrpogilayliticnni CA HH- Kili4, y Biaogrod w dru-
Vladit Calugrtrulii, dom- s416 H R83AWA rpnAk 1111- gim miesiqcu,baAlz to by/o
fluid Muntenescii . . . §i 11TA, itaCittLIA ilyroircTn in Augusto et Iulio. W ten
MTercuri in 14 a luflulie .E. (5) 1183AWA H G'Llk- czas postawil woiewok
au luatu cetatea Chilia in rpttAk.» Wlada do Multan.»
gilele ILA Ivascu si a luT
Maximti parcalabiI. Asij-
derea inteacestasI anti,
Avgustil 5, au luatu §i Ce-
tatea Alb6 in dilele luT
Ghermana si Lind parca-
labii.» (C. 12, 164

Urechia insusi Stefano i-a tirmAritit si batutd in cate-va lupte (Lente0.1, Fl3ipincT), luate din
alte isvOre.
(1) Cron. moldopol. n'are acest6. lupa.
 URECHIX §I ANALELE PUTNENE 119

Parcalabii citati de Urechia se gasescil In documetele moldovenesci,

cf. Picot, 1. c. 164-165; asupra deosebiriloril intre textulti nostru si
cronica mold opolona veeli nota 40 la analele putnene i capitolulit des-
pre analele putnene II, p. 49.
Raportulti lui Urechia cu analele putnene II se pOte formula in urma
acestora asta-felil redactia analelorii putnene avutti de Urethitt sail
partea a doua a aletopisetului moldovenesa», dacd nu era aceea0 cu
redactia cronicei moldopolone, se apropiea inst mai in tote punctele do
acdsta. De ore-ce ace14 lucru Pamir constatatil i pentru cronica put-
not* putemil acum admite ca «letopisetulil moldovenescil» alu Jul
Urechia, care nu este clecat «povestirea in scurtil despre domnii mol-
dovenesci» descoperitti de not In manuscriptulil de la Slatina, ni s'a pas-
tratti, deli nu Intr'o forma completa, 'Ins& destuli de bine, prin cronica
moldo-polona. Abstragendil de la uncle notite, pe care tradueotorultt po-
long le-a lasattl afar& cu intentiune, cronica moldopolon5, tontine aprOpe
totil ce tontine Urechia. Dicema aprope totii, de ore-ce In Urechiti ga-
sima afar5, de notitele cronicei moldopolone mai multe scirI, pe care
eltt le-a imprumutatti de bung s6mi din acela0 isvord i, e. din analele
putnene.
Dupa ce cunOscemil in originalit moduli de expunere alu acestora
§i dupa ce ne-amti facutil o idee despre chipula in care le-a utilisata
Urechia, nu ne va fi grett a alege din textulti lui Urechia Vote partile
analelorti, ce nu s'ail pastratit In copia nOstra si a cronicei moldo-polone.
Acestea ni se putt a fi urmatorele:
a) Sub 1466 (6975) incursiunea lui Stefanti celil Mare In Ardail dupe
lupta de la Baia, despre care spune lusu0 Urechia c5, e luata din «leto-
pisetulil moldovenescti» (C. 12, 154). Cf. nota 24.
b) Dou6 notite sub anuld 1478 asupra ziclirei cettita Chilia (22 Tunic
17 Julie 6986) §i mortii «cnejnei» (In 8 Augustil acelui4 anti), C. P,
166. Pasagele lui Urechia trebuescil sa fie o traducere verbala a origi-
nalului, pe care nu Pa sciutti completa cu numele cnojnei. Acesta pare
s5, fi fostil o fiica sett o sore a lui Stefanu celil Mare, nu domna lui, cum
adnoteza Nicolae Costinu. Pomelniculti de la Bistrita 1. 36 numesce pe
dou6 surorl ale lui Stefanie: !Unpin If thipx. Cr i Picot, notele de la p.157.
120 CRONICELE MOLDOVENESCi INAINTE DE URECHIX

c) Sub 1500 (7008) o notita asupra expeditiunei Lesiloril In Moldova,

descrisa de Urechia in capitolulu «Pentru venirea, Lesiloril de alit doilea
rindil In Ora» (C. 12, 174). Urechia spuno Insusi ca letopisetulil lati-
nescii nu pomenesce de acesta expeditie, «iar edit moldovenesca scrie de
acestil rezboiil alit lui Stefanil-Voda, ce-a avutil cu Lesii la Botoseni, pro-
rum pomenesce mai susti». Iteconstituinclil dar textula analeloril dupo, alit
lui Urechia, anti avea cam urmatOrele: «In anulii 7008, in luna lul
Martie 11 elile, Alberta craiulu lesescil... au stransii 6ste si au In-
tratil In Ora% si au prinsil a pradare... Ora 'Dana la Botoseni. Iar .5tefanil
Voda, dad au Intelesil,strinsii-ail cle sire]. ostile sale si au esitii inaintea
acei osti lesesti, de i -au data rezboiil la torgil la Botoseni. Si cu voia lui
Dumneclea... r6mase izbanda la tefanil Vod5,... Multi ail peritil si multi
ail luatu vii in robie». Din alte isvore acesta expeditie a Polonilorit n'o
cunoscemil.
d) Sub 1500, Martie, analele putnene mai contineau notita despre
mortea domnei Despina a Radului-Vodri si ingroparea ei la Putna. Notita,
s'a pastratil in adnotatiunea lui Simionu Dascalulil (C. 12, 175), care n'a
pututil-o lua deck tote din «letopisetulil moldovenescily.
e) Sub 1501 (7009) mOrtea lui Albertu, craiulu 1esescu. Urechia am-
plific5. Intru catil-va notita analeloril (C. P, 176).
f) Sub 1502 (7010) mOrtea lui Paisie, egumenula dela Putna, si a lui
Bolsunil (calugArulil); «amindoi laudati cle viata bung si curatii» etc.
sunt adaugate de Urechia (C. 12, 177). Astil-fehl de aprecieri nu sunt
obicinuite In analele putnene.
g) Sub 1508 (7016) mOrtea lui Raclu, domnulil Munteniei, si sui-
rea In tronil a lui Mihnea cclu Rai (C. P, 181).
h) Sub 1509 (7017), Aprilie 1, mortea lul Davidii mitropolitulil (C.
12, 182). Ambele aceste notice sunt traduse de Urechia mot a mot dup5,
analele putnene.
i) Sub 1511 (7019) a) mortea Mariei, dOmna lui tefanil celil Mare,
si ingroparea el la Putna, b) mortea logofetului Thutulry, ambele sunt
traduse verbala din anale. Data lui Urechia n'o putemil verilica prin
inscriptia de pe mormintulil dela Putna, de ore-ce In acesta locula 15,-
satti. pentru anti si lima a remasil neumplutit ... ntcu,a ), cf.
 URECHLt ANALELE PUTNENE 121

Itevista lui Tocilescu, 1. c. 256. Data morri lui Mita pare a fi exacta,
de ore-co dela 1512 lncoce gasima in documente pe logofotula Isaca,
cf. Picot, 1. c. 179.
k) Dup5, resboiula cu Trifaila Urechia are 3 notice, ce sunt Impru-
mutate fara lndoiala sub aceeasi forma si In acelasi sir(' din analele
putnene: 1) sub 1516 (7024), Martie 10 (data exacta e 13), mortea
lui Las lam craiulii unguresca, 2) sub 1516 (7025), Noemvrie 8, apari-
tiunea unui semna pe ceria, 3) unit cutremura mare (C. 12, 184-185).
1) Sub 1523 (7031), Mantic 20, pribegirea lui Serpe postelnicula (C.
12, 187), cf. Picot, 1. c 268 269.
in) Totil pentru analele putnene trebuesca revendicate not4ele lul
Urechia de sub anii 7018 si 7021 (1510 si 1513) asupra mai mul-
tora incursiuni tataresci In Moldova si Polonia (C. 12, 183-185). E
grey do restabilitil Insa textula lora, de ore-ce Urechia le combina, cu
cronica lui Macarie (cf. nota 5 dela aasta) si cu alte isvore. Intregil
paragrafula lui Urechia «Cand as pradata Tatarii In mai mulle ran-
duri Ora Moldovei» este redactatil In maniera si stilula analeloril: «In
anula 7018 Bet-Gherei sultana . . fara de veste cu multime de Ta-
tart ... au lntrata In Ora si as pradatil dela Orheia pang la DorohoiCt
si pe Pruta in susil, de ail facuta multi robie si plOna . . . 1ara in
anula 7019, Fevruarie, Mercuri 1n sopt6mana alba ... Intr'acelasi ant ...
In anula 7021 ... Asijderea, pe acea vreme Asijderea, lnteacelasi
aria ... » (1).
'Me acestea le revendicama pentru analele putnene, intemeiati pe
maniera si stilula lord. Comparatia lui Urechia cu cronica moldopo-
lona ne mai arata' ca partea cea mai mare a domniilora lui Bogdan('
cola Orbit si Stefanu celil Tinora, precum si o parte din domnia lui
Petru Raresa (cal putina 'Ana la 1531), sunt Imprumutate totil din
analele putnene. Urechia traduce aci mai tot('-d'a-una Intrega textula
analelora. Unit exemplu se afla in capitolula urmatora, celelalte se gra-

(1) Notitele lul Urechiit pe ling ti cd intregesed pasagiulu forte prescurtatil alu croni-
eel moldopolone de sub anuld 7021 (1513), 22 Augustil, ne-ad pLtratti si numele Copaciil
alu hatmanulul Arbon (edi(ia d -lul Cogdlnicenu are printr'o gresola neesplicabila Corpa-
cit.', cf. Picot, 1. c. 247).
122 CRONICELE MOLDOVENESCI INAINTE DE URECHIA

sescil In notele la cronica lui Macarie i la cronica moldopolon5, unde

amii reprodusil din Urechia totil ce ni se pare a cor6spunde textului
analelorti putnene II. Cf. i capitolula despre acestea din urma, p. 51.

c) Urechid si cronica llt Macarie.

Urechia intrebuinteza cronica lui Macarie (din care o buno, parte i-a
romasil nelntel6sa) cu deosebire acolo, unde scirile analeloril putnene II
eratt prea scurte sat unde Macarie completOza evenimentele descrise in
acestea cu detalii noue. In casula d'intaia Urechia traduce mai toLii-d'a-una
verbala tote ce p6te sa lnteloga din Macarie; In casulit alti doilea chi
Intretese scirile analelorti cu ale lui Macarie dup5, bona lui socotint5,(1).
Exemple caracteristice, pe 15,nga cele date' In notele la cronica lui Ma-
carie, sunt pentru intaia categoric de imprumuturi scirile de sub anii
1514 §i 1521 asupra incursiunel in Moldova a lui Trifaila §i asupra eve-
nimenteloril din Muntenia dupa mortea lui Neagoe Basarabil; pentru ca-
tegoria a doua r6sboiulit cu T5,tarii de la 1518.
«In anulii 7022, Fevruarie 27, (Anno 7022, 27 Februarii" In cron.
moldopol.), In alt c,lecele anti a domniei lui Bogdanti-Vod5, (B% AEC/TOE igE
Alm u,arroe fro) fail veste at venitil ung Trifaila (GE3RIAMEFICTE1Erlik 3A.h
MCli0111 . . . Tpli4iVIA11 whim), ce se facea fecioril de domnil (u,apfua
Mid ME iimfrior/A), cu oste din cora unguresca (113k 3nropcia4A 3fmnt,
In exemplarula lui Urechia din gre§ela 11,3k OrrOpCIMA 3EALII), iarna cand
era toti Wenn pre la casele lorti (ficIIE A E B% BrimtiA 31111111JE, ErAci 6011tik

(1) Astd-fell domnia luT Bogdand. celd Orbd si a hit tefand celd Tin6rd, cu deosebire
acesta din urma, sunt o combinatie a scirilord luT Macarie cu ale analelord putnene II.
UrechiA a imprumutatd totd ce a gasitil in aceste dou6 isvore, au adlogatd fOrte putind din
scriitoriT polonT (d. p. asupra planurilord de cAsititorie ale luT Bogdand) si dinteund gieto-
pisetit moldovenescii», din care pare srt fi luata: istoria cu Vasco (C. P, 183), numele Hord
lui Arbore (Toderd si Nichita) si omorirea lord (C. 13, 187), otavirea luT *tefand celd Ti-
and (C. 12, 189), Fite si pe Romand Pribeguld (C. P, 183) si scirile despre cAsatoria luT
Bogdand si tefand (C. Is, 182 si 187). De la sine ad adilogatil caracteristieele luT Bog-
(land (C. P, 179 si 181) si tefand (C. 12, 189).
Pentru istoria luT Petru Ilaresd Urechia a primitil tots ce a gAsitil in Macarie, a corn-
pletatd-o insa multd cu scirile uneT alte cronieT si ale luT Wapowslii. Asupra acestuia vegT
notele din Picot, 1. c., asupra aceleia p. 130.
 URECHI.X. 1 CRONICA LOT MACARIE 123

14%C1:1:1% CEDE 010101i0AHAET6), ce simtindit ai no*11 . . . data rezboid

la podd din giosti de Vasluitt (it upupa-,Kk CA C% emu' u,npen 1111-.1:6 Eil-
cAorA oy AIOCTOBIk) . . . §i print-1611dd vitt pre acelit Trifaild . . . i-att taiata
capuld (H TAM° 3A Aorwx tonprxe)». (C. 12, 185).
aIn anuld 7030, Septemvrie 15 (Toroa:Ae /VETO... AVhCALI,c1 GEIITEMHpid),
prestilvitu-s'ad BasArabil-voda, domnuld Muntenescil (noun o rocumu
Ilacepase, ROEHOAA 3EAIAH 3ttrOpC1111), Si s'att apucatil Sa domnesca unit
TLIrcL anume Mahmettt (11 CZCH01111 iii erotIl. nylicrl; ila;km 11[Epatuk time-
DEA% illapeTk), ce se tragea din semintia lul Basarabit-voda (HME HAd-
LIMN CA OVA popt fro). Ce pentru legea lui cea Intunecata, Omenii s'ati
scArbitil de dinsuld . OTRptilllaVA GO CA A10,1,4 OT% HEr0) ESL multi din-

tre din§il se ispitea sa apuce domnia (Amosti -A:6 111111. HOHOIrCIIIHA CA

HUTATI1 11c1 l'OC110,1,CTHO TO), alesil pribegil (pEnomull npinsn)... 0 intro
multe amestecaturi ail avclatil domnd pre Iladuld-voda Calugaruld (.. II
NtexAor ohm tt 110 cuxk OirCTAME1111116 CA H% LlitipCTBh TO4116 P4A01rAlt 114MTO..))).
(C. 12 ,187).

Urechid. Mucapie fi cron. //10/d0p0/.

«Iar in alti doile anti, 7026 Au- ZkIRWOIr NSE wropomov aToy
gusta 18, ail intratd ADA sultana cu topc-rim WO, fiHr01:CTA AvkcAto,
Tiitarii dela Perecopil i as trecutu Auurk CA f1111111, EA1111% OTS TATAph,
Nistrulti Para veste si as trasil spre COATAHlt OTZ llfpnioutt, CZ AMON:6-
Prutti, CTIKOM6 n OrMIHXk TATA(11. H Hf3k
[iem tykmowA NHCT1% litliaZ 11

Aoctrkulia IIPOIrTk...

de s'ail su' pi-in la t3erbanca na miasteczko . Sarbanka

si all trimisit Stefanii Voda pre Pe-
tro Ca'rilbalit vorniculti i cu to jo-
data as trecutd Prutuld...
seniT, $i
LunT dimineta in reversatula zori-
lord .. as lovitti pe 'Mari si multi
Tatari att peritti §i multi in Prutd
s'ati inecatti §i in Ciuhru s'ati fostit
inglodinda si pre multi ail prinsa vii,
asijderea si pre doi mtirzaci marl
i poslat (Stefan woiewoda) do Ka-
rabocza, wielkiego dolnego dwornika
swego, aby przeszedi Pruth ze wszyt-
k4 ziemia dolna, i kazat mu w Po-
nedziatek rano na rozswicie aby sic; z
Tatary uderzyl i porazit ie i wiele
ieh pobito i . . . bardzo wiele poi-
mall, i dwu murzy wielkih, H oyA4-
1111Wa CA HZ HpOrrii N norpRottha
124 CRONICELE MOLDOVENESCI INAINTE DE URECHIX

Urechicl. Macarie yi cron. moldopol.

(Ca) K& gioxp.k, ApoysTil ;HE OTZ Hilp
H N:HHH OINHAIIIEHH 11131111a

Si pre cacT a i r6masi.1 i-ad gonad H EitHKO OCTAW norouu ri)ck przez
presto campu, tilindu-T si sagettin- pole, biiac i sieltac, AtIME Ao lincTpa,
du-1, pan la Nistru . . . multi in Nistru H TAMO orronotth . . .
sail inecatii. NumaT sultanuld cu pu- GOAT4146 ;HE flAlik SARA OVITLIE CZ
tinteT au setipatil, insa §i elu ritnitit CHOHMH, OIrpAHEHk H TS HZ
in capti. Asa s'ail intorsd cu multit MAIO:, 1111109TH N1E, EAHH,H HZ3MOPOWat
paguba si . ru§ine §i catT au sctipatit, OirrOHECTH, WkLDH H GEHOILZN:HH OTH-
si acei pedestrit qi fara arme. AOWA H 110CptIMAEHH AOCTHPOWA
C13011X11. Ati'kCTk.

Iar Stefanti Voda s'ail intorsti . . . a Stefan wojewoda wrocik sig do

in Ha'rlatl. (C. 12, 186 187). Chorlowa.

In Cele doua exemple dela inceputa ama pusil In parentese cuvintele

corespundetore textului lei Urechia, pentru ca cetitorula sa-§1 facii mai
urra o idee de moduli' cum Intelegea Urechia sa traduca. E de notate
ca ela nu pastr6za tote-d'a-una ordinea fraselora originalului.
Dintre gre§elele de traducere sunt caracteristice cele aflatore in capi-
tolula despre lupta dela Feldiora. Urechia traduce pasagiula «on.liipannA
EkicTiniukci:kirparl,% n% 3 E Al A N T 0 II CZ EZCI:Alk OKJAN61A16 E R. 0SAIMAZAWEA1k
AOKOAAIII» cu «§i-i giurui ora§ulti Bistrita cu totes tinutulet dintr'acea
terd» In loci' s5, traduca «fagaduindu-1 cetatea Bistrite1 in acea Ora cu
tail tinutula ysi veniturile d». aTinutulti» se rapOrta aci la Bistrita si
Macarie a push e x In loch de e r o sub influenta romanescului cetate, care
e de genulti femeninti, pe Ganda slay. rpaAz e masculine. Urechia a
raportatil insa pe e la a e Al A li si de aceea a tradusa «tinutula dintr'acea
Ora».
Undo nu lntelege vre-unit pasagia, Urechia sate fi da unit alta ln-
telesa, care i se pare mai potrivita, sail flu las5 cu totula afara. Asta-
fela pasagiula despre tunurile parasite do du§mani (Intr'adevera, Mae
obscuril) 116 traduce Urechia asa: «lasata-au tote armele ci pufAile, cu
ceca -ce avea neidejcle sa-0 mantiascet (varianta: mistuescd) capetele», slay.
opxuatt CZ HOAECHHUMM H BS0OA11111161 EA; E Aoupliiing Et A/ATI!. a a: E
 UREMIA fiI CRONICA LUT MACARIE 125

0 CHXII 11011E4EHIE T130pATk liar] RONE TOPAd IiAIOyNA1d, ceea-ce

Insomna cu totula altil-ceva decal traducerea lui Urechia. Ca tradu-
cerea nostra «cei ce se pricepit la astir -fela de lucruri scia forte bine
de ce folosa ne -al fosta acestea atunci» este singura exacta, o dove-
desce afara.' de textule. lui Macarie si faptuld ca Moldovenii nu sciail
sa umble cu tunurile. Sommer, Vita Jacobi Despotae 43, povestesce
ca Moldovenii, cand omorira pe Nemtii lui Despota Voda, crutara pe
unit Christoph, cu scopulil ca acesta sd4 invete a trage din howl; cf.
Picot, Chronique de Moldavie p. 437.
In urmatorele pasage Urechia, nelntelegenclil bine textula lui Macarie,
omite sail schimbh In traducerea sa partite nelntelese cmpaettnimk iiiE

CA 11Alk NE M4411 OT% dp,A,`LICRItlp NeitIA1111lik 11 0 T% H 11 'h)C k 0 BAd CTIN

EBIICK01k: si sculandu-se multi domni din Ardela altii call era gala
set mord pentru moiile sale (C.12, 191); 11 137.3141111TH CA 116Tp% 130EROA4. .

6A lilihl C% COGO 3AdTd TEIAANT6 A1110X1.CT110 N N N 4 4, 11 r11 11 iii E tkaperilor

cna;i:Aerrit CA HICTk, Ea:E OT% A HTEAK 3EMA T01A npiirrk:
si apoi cu multe daruri fu daruitu Petru-voda si cu mare dobanda cu
tota.' ostea lui s'al Intorsa la scaunula sea la Suceava (C. 12, 192). Ur&
chia mai face gresela ca identifica pe &eta cu Unguri, pe cand Macarie
numesce Unguri in genere pe dusmanii lui Petru i. e. pe partisanii lui
Ferdinand, iar despre Secui spune ca s'aa prefacuta a fi supusi lui Pe-
tru, pang ce ait gasitit cu tale sa trecafatisd In partea dusmanului. Cf. cu
traducerile lui Urechia pasagele corespunc,letore din traducerea nostra.
Descrierea expeditiunei a treia a lui Petru Rarest' In Ardela (C. J2, 192)
este unit resumatil din pasagiulil lui Macarie, ce Incepe cut da oruo ItIli0
C1111,6 OrprliXAENLI etc., pant' la CHAN% cliu,e chmextpentk etc.; resumatulit da
insa unit alta intelesa textului. « Chiar Cu sine» este aci o traducere gre-
site, pentru «singurzi de sine», adeca nelnduplecatil de nimenea (came co-
sox). Une-ori traduce exacta chiar metaforele. Astir -fela metafora obici-
nuita In texturile biblice «a lnalta cornula», porx N%3131.1111ATI1 S. 11%3110-

01T11, vulg. cornu exaltare, cornu extollere in altum (Ps. 74, 6, 6,1 Reg.,
2, 1.) este tradusa bine cu «a se' simetin (C. 12, 192).
Dar data Urechia n'a Intelesa si a tradusa gresita unele pasage din
Macarie, pe care astac,11 le putema Indrepta cu originalula acestuia, ela
126 CRONICELE MOLDOVENESC1 INAINTE DE URECHIX

se arata Cu multlt superior ti premergatorului sea grin aceea, ca lasa

afara tots bombastulil si WO, retorica biza,ntina, a lui. Ce deosebire e in-
tre povestirea limpede si vinjosa a aventurilorti lul Petru Rarest" la
Urethra si intre nesfirsitele vaete si exclamatii ale lui Macarie! Nicairi
nu se pote observa mai bine distanta ce clesparte pe acesti doul scrii-
tori unulii este lngloditti in bizantinismil si bulgaristniz, altulil este hra-
nittl de literatura istoricd polona, care daduse nascere unui Dfugosz,
Miechowski, Orzechowski, Bielski etc., Omeni ce avusesera culturd cla-
sic& si suferisera", In parte influenta renascerel; unulu cetise numai sla-
vonesce, altulu cunoscea limbile latina si polona; moduli de cugetare
alit unuia este greco-slavona, alit celul-laltil e romanesca, influentatil In
cats -va de celti. Latino-polonit. Urechia, care a fostil unit omti cu multlt
talentii si incomparabilii superiorti lui Macarie, are marele meritti de a
fi rupti2 odata pentru tot-d'a-una cu sscola vechili greco-slavona §i a fi data
cronicarilorti urmatori unit modelil de expunere si stila, ce slujesce de
podóbd istoriografiel nostre moldovenesci (1). Pastrarea croniceloril vechl
In traducere completd si Introducerea unui spirits not' in istoriografia
moldovenesci, spiritulti apusului, sunt cele dou6 merite de capetenie
ale cronicei lui Urechia.

d) Urechici si cele-lalle cronici moldovenesc4 inainte de dinsidii.

Afard, de cronica putnend, analele putnene si cronica lui Macarie, con-
topite intro singurd cronica cu titlttla aPovestire in scurtt" despre domnil
moldovenescib, Urechia a cunoscutil si alte cronici moldovenesci, scrise
inainte de dlinsula In limba slavond, redactia medio-bulgard. Obiceiula
lui de a cita mai tots -d'a-una isvorele ne da putinta de a ne forma o idee
macaril aproximativa despre cuprinsula §i natura acestorti cronici. Acosta
este cu atatti mai usorti acum, dupa ce o bund parte din isvorele lul
le cunoscemil si dupa, ce putemil elimina din corpulil cronicel sole toti't
ce apartine acestoril din urind.. Eliminandit apoi si phrtile luate din is-
(1) Costinil au mersil mal departe pe calea indicatA de UrecbiA, deli el au state sub
influenla directii a scOleI polone. Dupii el s'att luatti Neculcea si cei-laltI cronicari mol-
dovenesci.
 UREMIA 51 ANAIELE MOLDOVENESC1 DINTRE C. 1433-1457 127

vorele straine, pe care UrechiA le citeza de regula, sub numirile «croni-

canal sail letopisetulil latinescun, acronicarulil sae letopisetulil lesescil»,
on cu numele autorilorti (Belskie, Martin Pascovski), remAnil o mul-
time de locuri, care dupa" natura i Waft lora se vedil a fl imprumutate
din cronici moldovenesci Inca neaflate. A elimina tote aceste locuri, este
cu neputintA acum. 0 astir -felil de lucrare trebue amanatA, Ono, ce se
voril gasi si cele-lalte cronici vechi moldovenesci. AfarA de acesta ea nu
pote fl facutA, catu timpu n'avemil o editie critic a textului lui Urechia,
caul timpu nu scinnsi precise ce apartine in acestil textil lui Urechia si ce
interpolatoriloril, catil timpu o sum de date nu sunt stabilite dupa manus-
criptele cele mai vechi si mai bune, in sfirsitil catil timpil se ivescil aprOpe
la fie-care pasu Indoeli asupra formei primitive a textului. Sa nAdajduimil
ca o astir -felt' de editie nu va intarclia mult5, vreme, iar pans atunci sa
incerdimil a caracteriza dup5, mijlocele ce posedemil acji cronicele incA
negasite dinainte de Urechia.

0 privire asupra cronicel lui UrechiA papa la Stefani" celil Mare, In

comparatie cu cele douse redactii ale cronicei putnene, ne convinge ca
afar5, de cronica putn6n5. UrechiA a mai folositil pentru acestil period('
cela putinfi Inca o cronici, pe care eh:" o numesce In douse locuri «leto-
pisettail celit nioldoveneseti» (C.12, 142 si 150), Intr'unii locil «letopisetillg no-
stril» (C.12, 144) si Intr'altil loci" xunele isvodele nostre» (C. 12, 149). Aceste
citatii se raportsa la resboele lui Basil 0i Stefanil, fiii lui Alexandru celi1
Bunt', intre anil 1433-1437, la resboiulil 1111 Alexandru celu Tinerit cu
Petru Aronil (lupta de la Movile din Maiil 1455 (6963) ), la devastarile
Mari lora In doue rinduri: odat5, pitn5, la BotosanI, Noemvrie 28, 1438
(6947), a doua 6rA p5,n5. la Vasluiu si Berladu, Dechemvrie 12, 1439
(6948), si In slirsitti la luptele lui Alexandru celil Tined' cu Bogdanii II,
1454. Tote acestea lipsescfl in cronica putnail cunoscut5, noue, nu p6te
incapea !ma nici o indoialA ca Urechi4 le-a luatil din letopisetulil celu
moldovenescii si din unele isvode, adeca letopisete ale nostre. Ce felu
de letopisete ail fostii dar acestea ?
Sub aletopisetulil celu moldovenescun si «letopisetulil nostrun s'ar pu-
tea tntelege o alta redactie a croniceI putnene, data writ' admite co, sub
128 CRONICELE MOLDOVENESCT INAINTE bE tJREbttIX

«letopisetulil nostru Gehl moldovenescil» Urechia n'a Yntelesu nici odata

altit-ceva deck «povestirea In scurtii» a sbornicului dela Slatina. A-
cesta Insit este greil de admisit. Afara de imprejurarea c5, Urechia a
cunoscutil, cum vomit vedea mai josil, acesta «povestire In scurtii» in
mai multe redactil, natura notitelorii de care ne ocupamil aci este astil-
felit, ea ele nu poto fi atribuite unei cronici a§a scurte ca cronicuta
numita de not putnona. Tote notitele acestea, lava esceptiune, au unit
caracte,rit analistica. Etc au trebuitit sa se afle mai Intaiil in nisce a-
nale, deci in nisce lnsemnari contimporane evenimenteloril. Caci cum
ne-amil explica ca autorulit cronicutei putnene, care «a§a scrie
de pe scurtil, c5, nice de viata Domniloril nu alegen, ar fi fostit in
stare sa ne descrie cu atatea arn6nuntirni eels cinci r6sboie ale lui
Iliasu §i Stefano, invasiunile tataresci, resboiulil lui Alexandru cell Ti-
ara cu Bogdanil II §i aid acestuia cu Petru Aronii? La tote aceste
lntemplari originalitlit lui Urechi5, continea cele mai precise date de loco
§i ttnapI, ca «in anii 6942, unde i-au esiti Stefano Voda la Darma-
ne§ti, in gptemana alba Luni, in di intaiil a lui Fevruarie», sail «ail
venita 1250 Voda cu oste In anulil 6943, in 4 Clile a lui Avgustil,
§i s'att lovita cu Stefano Voda alit patrule randil la Pipare§ti», sau «in
anulil 6945, ... lntr'o Gioi, Martie 8», :1. a. m. d. Acestea numai unit
atlalistit contimporanil le putea sci. Stilulii notiteloril ne amintesce de
asemenea stilulil analelorii. Cf. mai alesil resboiele lui Ilia§il cu Ste-
fanie, redactate tote in aceea§1 forma : «au biruitil Stefano Voda pre
Ilia§ii Vod5, §i at apucatil Stefanie Voda scaunulil tern», «§i clanclu
rezboiii vitejesce, tar au biruitit Stefano Voda» ; pare c'am ceti tradu-
cerea slavonescului tt C7,11EAIIHE CA AMAMCIMI, ntti iJ 117.3A101:E erTEIIIAllk COE-
Rom. Cf. analele putnene asupra luptei dela Baia.
Ce contineail aceste anale afar5, de evenimentele dilate Si unde vorii
fi fostil scrise, nu putemil sci (1). Cu ore -care probabilitate putemil pre-

(1) Pote ca unele date precise asupra domniilorti luT Masa (d. p orbirea luT Ia a6952
in luna luT llaiu, inaintea Rusalilortl»), Romanii gi Petru Amnia (d. p.«VinerT, in rever-
satuld zorilorti, Octomvrie 16, in anulti 6963») sit fie luate din aceleasT anale. Dificultatea
de a hotilri in aceste chestiunT constil in neexactitatea si nesiguranta maT multorti date.
Istoria acestoril timpurT este pins acum prea putinu larnurita.
 tRECHLX. .I ANALELE MOLDOVENESCt DINTRE C. 1433-1457 129

supune ca ele nu erati contopite cu cele-lalte pang ale «povestirei pe

scurtu», cum ar resulta din citatiile lui Urechia aletopisetulii nostru»
si «letopisetulti celu moldovenescil». «Unele izvodele nOstre» contra-
dice acestoril citate si dovedesce ca aci este vorba de alte letopisete,
de ore-ce la «uncle letopisete» despre resboiele lui Alexandru Voda
cu Bogdanti Voda «nemica nu scrie», iar «pre Bogdanti Veda MI
scrie feciorulti lui Alexandru Voda si cum sa hie remasu pre urma
lei la domnie» (C. 12, 149). Aci sub uncle letopisete nu pole fi vorba
decal de «letopisetulil celo moldovenescii» cunoscuttt noua, de Ore-ce
acesta nu tontine rimicu asupra resboielora in chestiune, ci spline nu-
mai, cu data sail fara data precisa, ca dup5, Alexandru a domnittt
«Bogdanti Voda, fiulti lui Alexandru Voda». Cf. nota 15 la cronica put-
nena.

Pentru istoria lui Stefantl. cola Mare Urechia n'a folositu afara de ana-
lele putnene nici o alta cronica moldovenesca. Intregirile lei Simionti
Dascalulti (C. P, 160 si 175) sunt luate tote din analele putnene, iar
paragrafulil despre nisce Cazaci ce -au venitti In Ora sa prade (C. 12,
162-163) confine una din cele mai curiose greseli ale lui Urechid.
Partea intaia a acestui paragrafil (incursiunea Cazacilortz sub Nalivaico
si Loboda) este luata din analele moldovenesci de sub a. 1596 s. 1595
(7104 s. 7103) si push sub a. 1476 s. 1475 (6984 s. 6983), dupa Walla
dela Vasluiti. Cf. Picot, 1. c. 137, unde se anata ca pe la 1476 Stefano
a avuta sa respinga o invasiune tataresca, nu cazacesca. Descalecarea
tengului Iasi si zidirea bisericei sf. Nicolae, zidirea manastirei sf. Dimi-
trie Inaintea °until domnesci si cununia cu Voichita, fata Radului-Voda,
ce constituesou partea a doua a acestui paragralti, sunt luate din ana-
lele putnene, puse Ins& gresitti sub acesta data. Simionti Dascalula, 1. c.,
Indreptadata zidirei sf. Nicolae in 6999 i. 1. d. 6983 (1491 i. 1. d. 1475)
«dupa veletulti ce scrie deasupra usei bisericei, iara nu cum sonic in-
apoi», se intelege la Urechia.

In tot(' restulti cronicei sole, dela Bogdanti. cela Orbit pang la Aronti
Tiranulti, Urechia a folosittl, afara de analele putnene II, ce mergeatt
9
180 CROMOELg MOLDOVENESCI INAINTE tIE UREMIA

celu pupal pand la 1527, probabilti 4nsa pan5, la 1546, §i third de Ma-
carie, dacd nu mai multe cronici moldovenesci, dar de build semi doue
de caracteril deosebitil: a) o cronici in felulu celei macariane, din care
0-a lmprumutatti mai multe date la domnia lui Petru liare01 §i a ca- .

torii-va domni, b) nisce anale, ce mergeaU pang la sfir0tulti cronicei sale

(1595), ba chiar ceva mai Incoce, caci notita amintitd mai sus(' asupra
incursiuniloril cazacesci dela 1596 trebue sa fie luat5, de Urechia tofu
din nisce anale moldovenesci. Acdsta o dovedesce adnotatiunea lui Si-
mionu Dascalula la sfir0tulil cronicellui Urechia, luata din acelea§i anale
moldovenesci: In anii 7103 (1595) ail. venitu Lobodd en oste cazacesca
§i au gonitu pe Arona-Vodd din scaunil §i alt arsti. tergultt Ia 0i». Si-
mionu Dascalula completoza pe Urechid, ca de obiceiti, din tnsu§i isvo-
rulti lui.
Existenta unei cronici to felulu celei scrise de Macarie salt Eftimie a-
supra domniei lui Rare §i In specialU asupra aventuriloril acestuia o
clovedescti multele detailuri la descrierea fugei §i petrecerei lui In Ar-
dela, ce nu se ga'sescil In Macarie. Acestea sunt relevate in notele 26
§i 27 la cronica acestuia. Cronica presupusa de noi pare sit fi tnceputti
cu Petru Itare§ii (1528) §i sa fi mersti cam pane la mortea acestuia
(1546), probabilil linsa §i mai departe; din ea a Imprumutatti. Urechia
traditia despre originea lui Rare01. din femeia targovetului din Har
petrecerea sultanului Soliman In Moldova §i domnia lui Stefana Lacusta
(C. 12, 197 §i 200, cf. nota 28 la Mac.), uncle detailuri la domnia lui
Cornea (C. 12, 201-202, cf. nota 31 la Mac.) §i expeditia contra lui
Mailatil (C. 12, 203-205, cf. nota 2 0 3 la Eftimie). 0 dovada directd
asupra existentei acestei cronici ne da Urechid prin urmAtOrele : pove-
stindU despre efectulii uscrisorei serbescin a lui Rare01 asupra tmpdra-
tului turcescu chi elite : dart tmperatulti cetindt cartea i veqendil atata
jaloba i plangere a lui Petru-Voda sau, cunt ;lieu unii, pentru lacomia,
turcescd, . s'att milostivitu tmperatulti §i rati ertatil cu bucurien (C. 12,
199). Acestil «cum dice unii» nu se pOte raporta decat la cronica ad-
mist de noi, de ore-ce «cum licit altii» se raporta la Macarie, care tntr'a-
deverti povestesce In stilulu sea bombast(' §i afectatti ca sultanului i -sad
facutti mile de Petru Rare0.1 numai dupd ce au veclutil «atata jalobd §i
 ikEcm.A. $, 0 cRokici moLoovErrisd onsitRE c. 1504 1552 131

plAngere», orcAhnna as Cid Tape nepCKhIH rpAhn" N BblBaXIIIdd 01rBtAiIn

C%AilltIli CA II C%:Ktitill CA. Cela-laltil cronicaril privea lucrurile cu
ochi mai deschisi si nu jertfea forma pentru fondil; elu scia ca numal
din lacomia de haul a Turcului i s'a datil lui Rarest' a doua domnie.
Acosta este versiunea cea adev6rata, constatat5, acum prin o suma de
documente contimporane.
Doug pasage din textulil lui Urechia, care part.' a fi Imprumutate din
acesta cronica, dovedescil c5, ea era scris5, cam In stilult" macarianil :
«att platitu datoria sa ce au fostil datort" lumil» despre m6rtea lui Rarest'
(«la anulil 7055, Septemvrie in 4, Vineri la mega-nOpte») si compa-
ratia «cunoscendil eh' cum se redica si se risipesce o negura, Intune-
cata, asa si elu se curatesce de searba ce-i zacea la inima» despre
impresia iertarii de &Are sultanulil. Acest5, comparatie nu se af15, In Ma-
carie.
«Letopisefula moldovenescgn, citatil de Urechia la domnia a doua a
lui Petru Rarest' pentru resboiulil cu Mai lain, se rapOrta totil la acesta
cronica : prin elu nu pote fi intelesti nici Eftimie, nici analele putnene II.
Cf. notele 2 si 3 la Eftimie.
Urechia mai °Reza «unit' letopisepi moldovenesca», ce nu este nici Ma-
carie, nici Eftimie, nici analele putnene II, la domnia lui tefanil celil
Ttneril. Eli (lice despre mortea acestuia (C. 12, 189): «Scrie la unt" le-
topisetti moldovenescii, de dice ca pre acestil Stefanil Vod5, otra-
vitti domna sa.» Acosta este singura scire asupra lui tefanti calf, Tt-
n5rn, luata de Urechia dintr'unti alto letopisetti, caci tote ce spune elu
despre acestil domnii este luatil din Macarie si analele putnene II. Acestil
letopisetti pare s5, fi fosti" totil cronica admisa de not ; ea va fi ince-
putt" domnia lui Petru Rarest" cu o Introducere asupra anilort" din
urrna ai lui tefanil cell" TInerti sau cu unti pasagiti asupra mortil lui.
Toth.' acestei cronici sat unel continuari a ei (In felulil cum Eftimie a
continuatil pe Macarie) sunt aplicatu a atribui domniile lui Mast' si Ste-
fano, scrise faro, indoiala de unil contimporanil si Imprumutate de Ure-
chi5, dela acesta.

Dela Alexandru Lapusnenulti incOce Urechia citeza numai de 3 ori unu

132 CRONICTILt MOLDOVENESCI INAINTE DE URECHIA

«letopisetu moldovenescil», de doue on la Despotic Voda §i o data Ia

Tonvila Vod5,: «pentru acesta Despotu Voda letopisetala moldovenescii forte
prea scurta scrie» (C. 12, 213), «iara Belskie... scrie.. de se tocmesce
cu letopisetula cela moldovinesca» (despre perirea Nemti lora lui Despotil
Voda) (C 12, 215), «numai Ia letopisetula moldovinesca se aft& acostd
poveste» (despre resboiulil lui Stefano Torn§a cu Mircea domnula mun-
tenescil) (C. 12, 219). Aci, la 1564, se °Reza pentru ultima Ora leto-
pisetula moldovenescil sub acest5, numire.
Ce felti de letopisetil sä fie acesta ? Din caracteristica lui Urechia ca
«forte Area scurtil scrie» §i din natura notiteloril imprumutate de lire-
chid dintrInsula resultd ca aci este vorba de anale, scrise probabilil
prin manastiri (nu putemil sci, Intr'una sail In mai multe) ysi Cara indoiald
in limbs slavona.
Pentru acesta avermI doveql clirecte in a.dnotatiunile lui Simionil Da-
scalula la domnia lui Stefano Tom§a, va sa clica tocmai .acolo undo
Urethia °Reza, letopisetulil moldovenescil, §i la domnia lui Petru
: «iara la unil letopiseta serbesca scrie ca au fostil domnia lui pan5,
la 4 luni» (C. 12, 219) §i «iar5, letopisctula serbesca scrie ca la veletu 7090
tocma aii fostil cand au venitil Petru Voda in scaunil cu a doua dom-
nie». Simionil Dascalula corege prin aceste glosse dou6 greelI ale lui
Urechia: lntaia ca Stefano Tom§a ar fi domnitil numal 5 sept6mani, a
doua ca Petru Schiopulu ar fi venitu cu a doua domnie la 1583, nu Ia
1582. Aceste lndreptari, ca §i tote cele-lalto facute de Simionil Based.-
lulu, sunt imprumutate de eta dr'n analele, din care au luata ysi Ureckia,
Ins din o alti redartic a lore. Numai astir -fela ne putemii explica indrep-
tarile lui Simionu Dascalulil : Gcnaric 1 pentru Septcmvric la mOrtea lui
Macarie de Romanil (C. 12, 210), «ca la trei ant, Noemvrie 7072» pentru
«trel ani ysi jumatatc» la domnia lui Despotu (C. 12, 218) (1) §i « Octom-
vrie 11» pentru «Noemvrie in 12» la mortea Ruxandei, mama lui Bog-

(1) Indreptarea luT Rim/sera Dasecilala corespunde datel adeverate a mortiT luT Despotu,
5 Nov. 1563. Despotu n'a domnita 3 anT depline. E de notatit ca Simiona DascMulti nu
era unit cronicaril lipsitil de critics si ca elii scia sa pretuesca nricele si pisaniile (docu-
mentele si inscriptiile). Cf. adnota(iunile luT asupra unoril date (C. IS, 137. 169) si asupra
1u1 Ion Arnidnulii (C. 12, 223).
 URECHIA Sr ANALELE MOLDOVENESCI DINTRE 1552-1596 133

danil-Vocla Laptisnenulil (C. 12, 222). Din acelasi isvorti si-ati luatti Si-
mionti Dascaluld materialuhl pentru restulil adnotatiuniloril sole (C. 12,
219 si 242.)
Caractentla analistia alti Insemnariloril folosite de Urechia si Simiontt
Dascalulil reese mai bine din domniile lui Alexandru Lapusnenulti si
Petru Schiopulti. Cf. de pilcla la Geld crintaid. intro anii 7061-7066 ur-
matorele : «Intr'acestasi anti ati fostu omorii mare si ierna grea» «In
alit patrule anti alit clomniel lui Alexandru-Vocla....» «Pre acea vreme
fost-ati iornii mare si gerOsa...» «Iar'a lntr'acestasi anti, 7066 Septem-
vrie, prest5,vitu-s'ati Macarie...» (C. 12, 210); mai ales(' Insa intre anii
7073-7076:
In anulti 7073, Septemvrie 22....
In anulti 7074, Iunie...
In anulti 7075, Septemvrie 26....
In anulti 7076 Alexandru-Vocla.... (C. 12, 221-222).
Din domnia I a lui Petru-Vocla Schiopulil cf. «Lill Petru-Voca in Luna
lui Iunie 25 ail seclutil in scaunil...» In anulti. 7083, Dechemvrie, ati
muritti sultanil Selhuti...» In anulti 7085, Aprilie 15, reposato-ail Ale-
xandru-Vocla, domnulil muntenescii...» «Intr'acesta anti s'ail aratatil pe
ceril stea cu coda, comitii» (C. 12, 229-230); cu deosebire insA anii
7092-7095 :
Intr'acelasi anti . .

Intr'acestasi anti 7092, Avgustil 7 ... Cazacil . ati lovitti la Tighi-

.

nea si multi dobanda ati luatti cu sine, neavenclil tine so. I opr6scil
sail sa-i gonesca, ce cu pace s'ati lntorsti lnapoi».
Iar in anulti 7093 ... mare secera s'ati Mein in cora .

In anulti 7094, Avgustil 15 ....

In .anulti 7095, Genarie 8 ....
Intr'acestasi anti 7095, Iunie 20 ....
Tara intr'acesta anti Cazacil far6 veste as lovitti Dasovulti de l'ati arsti
si Fad pradatii; taiatd-ail orneni, multi avere si dobitOce ati luatii si robi
Gatti iii vrutil, si s'ail intorsti lnapoi fail nice o sminte15.»(C. 12, 236 -23 7).
Atata caracterulti notitelorti CAW si stataii lora dovedesce c5, avemti
134 CRONICELE MOLDOVENESC1 1NAINTE DE URECHIA

a face cu anale (1). Acestea se v6dil a fi fostg redactate, incependu dela

analele din timpulg lui Iliasu si Stefano pan& la 1596, in acelasi stilg si
aceeasI manierd.
Bxistenta analelorg este adeverita si de Mirong Costing, care in poem,
sa polond °Reza intre isvorele pentru a doua descdlecare si pentru istoria
Moldovei in primulg loco dywoty et annales hospodarow po monasterach
moldawskieh y multansliich» (Operele complecte, ed. V. A. Urechid, Buc.
1888, p. 80). Despre analele din timpulg lui §tefanit celg Mare soling c5.
ag fostil scrise la Putna; despre tote cele-lalte n'avemg pan5, acum nici
unit radimiz pentru a face macarg o presupunere. Ar fi naturalg a pre-
supune ea analele privitOre la domniile lul Alexandra L5,pusnenulil si Pe-
tru Schiopulg au fostg scrise in vre-una din manastirile zidite de ace .ti
domni, deci la Slatina, Pangdratii, Risca sag Galata. POte ca cercetdri mai
sistematice asupra vechilorg manuscripte slavo-romdne ne vorg desco-
peri originalele acestorg anale sf ne vorg da informatiunile dorite asu-
pra provenientil lord.
Din textulg lui Urechid nu putemg face nici o conclusiune. Module lui
de a cita este forte vigil: precum se folosesce de Macarie fara sa, -lg ci-
teze macarg odata cu numele, ba de dou6 on flu citez5, cu «clican (C. 12,
187 si 194), astil-fela face si cu analele. De o clasifieatie a lorg nici nu
p6te fi vorba la Urechia, caci o critica a isvorelorg in sensulg modernil
nu se afI5, la densulg; de la Lapusnenulg lncolo elg nu le citezd' de-
cat cu «dican, «dial unii», «se dices. Sä nu se credd* el aceste citate
se raport5, la traditiunea °raid ; aprope in tote locurile ele se rapOrta la
isvore scrise; cf. C. 12, 210, 211, 222, 228, 229, 230, 235 (aci tntr'unil
loci pare a fi vorba de traditie, acolo unde se spune ca Iancu Sasulg
umbla vara cu sanie de ost) si 237. Totii asa C. 12, 157, 159, 166, pote
si 139. Spun la p. 238 pare a se raporta la traditie. Nu sunt prin
urmare adeverate cele spuse de Sbiera (p. 67-68 a memoriului see)

(1) Cf. si capitoluld «Pentru venirea lul Petru Cazaculd in anuld 7101u (C. P, 242).
Despre acesta Urechia spune C. «ad domnitu cloud lunT in Iasi» si ca «cronicaruld celd
lesescd de acestd Petru Cazaculd nimicd nu scriev. Urechi6, 81-a luatd decT notita din
analele moldovenesc1 contimporane, c6.c1 la acelasT and (1593) se constata si din alte isvore
a fi domnitil und Petru, cazacd, dou6 lunT. Cf. Picot, Chronique de Moldavie p. 582, nota.
 ELEINIENTULt TRADITIONALO SI PREDOSLOVIA IN CRONICA LUT UREMIA 135

despre traditiune ca isvora ale cronicei lui Urechia. Dintre cele 3 casuri
citate de dInsuhl done stint luate din analele putnene (primultl se afla
chiar In copia mistra), ale treilea din cronica lui Macarie. Dealtmintrelea
insuci Sbiera observa cu drepta la p. 65 Ca «acecti unii ci altif afi fostii
de asemenea scriitori de cronice» ; e vorba de autoril citati de Urechia
la domnia lui IOnt]..-Voda Armenulil cu «clic& si «dial unii».
Observamil aci In trecetil ca elementulti traditionalit in cronica lui
Urechia este forte greil de eliminatil papa ce n'avemil si cele-lalte cronici
inainte de densulti. E1fi este In tote casula forte neinscmnatil Mara de
cite -va locuri indoelnice, ca cele despre conciliula de la Florenta, despre
Vasco curvaruhl (C. 12, 183), Iancu Sasulti (cf. p. 134) etc., iIf intal-
numai la lupta cu Lecii de la .Cozminil (C. 12, 173), ci aci Ins&
forte cumpetatti. Traditia despre dumbrava semenata cu Levi langa Bo-
tocani ne-a pastratil-o nu Urechia, ci Eustratie logoretulti intr'o adnotatie
(C. .12, 175) ci Neculcea. Urechia s'a aratatu cu multu mai necrec,letoril
traditiei deal cei-lalti cronicari moldoveni.

Dad, ne intrebamil acum: pentru ce Urechia, care a avuhl isvore mol-

dovenesci pan& la sfircitulil cronicel sole, In predoslovie spune ca le-
topisetulil moldovenescil merge numal pang la Petru Rarecil ci «de
aice incOce n'ail mai scrisil nimenea», trebue sa dame acelaci respunsil,
pe care l'a datil d-lti Hasdeti In Arch. Ist. III, p. 25 ci Picot In prefata edi-
tiunel lui Urechia, p. XIII. Urechia a cunoscutil In momentulti in care
isi stria predoslovia tine singura letopisetil moldovenescil, ci acesta a
fostil «povestirea in scurtil despre domnii moldovenesci» Ora la in-
stalarea lui Petru Rarecti In a doua domnie, 1541. Este fOrte proba-
hal ca ail a inceputil scrierea cronicel sole cu pretata, cad ele se
folosesce ci de alto cronici moldovenesci pang la 1541 ; aceste cro-
nici ae trebuittt sa-i cada in mini dupil ce a scrisil prefata si inainte
de a fi terminate partea pang la 1541. POte c5, intentiunea lui a fostil
la inceputil a duce istoria Moldovei numal pana la Rarecil, completandu
letopisetulil moldovenescil cu isvorele straine; aflande apoi ci alto cro-
nici, dar mai alese anale ce mergeail 'Ana pe la 1596, ele ci-a conti-
136 CRONICELE MOLDOVENESCI INAINTE DE URECHIA

nuatli cronica pang la acesta timpi, fare s& schimbe ins& predoslovia (1).
Urechia a trebuitil s5, scrie mai multi ani la cronica sa; tend anume
si cap ani a scrisil-o, dupa isvOrele ce avant astac,Il la dispositie nu
putema hotar/. Din parerile expuse pan& acum asupra acestei chestiuni
cea mai probabil6 este a d-lui Sbiera, care pune compunerea cronicel
Intro anii 1645-1650 (2). Dar de ore-ce anula morpi lui Urechia este
Inch necunoscutil si de ore-ce elii. a putut5 s& lincepa cu scrierea croni-
cel Inainte de 1645, datele admise de Sbiera sunt numai aproximative.
Faptulil ea analele moldovenesci folosite de Urechi5, mergeati pana pe
la 1596 si c5, cronica lui Paszkowski, citat5, de elti, a fostil tiparita la
1611 (3) confirm& opiniunea ca autorula cronicel nu 'Dote fi deck Gri-
gorie Urechia vorniculti (4).

(I) Acdsld explicare se intemeiaza pe premisa c5, predoslovia publicat5, de Cog:Unice-

nulil este bine conservata si c5, Urechil n'a scrisil afarA de acesta nieT o altX predoslovie.
Si ad, ca in multe alte chestiuni, 0 15,murire definitiv5, nu se pate da decal dupa o editia
criticil a textuluT cronicel.
(2) Grigoriu Urechia, contribuirT pentru o biografie a luT, de Ion Sbiera, Bucuresel
1884, p. 25.
(3) Ve4I titluld acestel cronicT, reprodusd de Picot in Chronique de Moldavie, p. 418-419.
(4) Incercarea d-luT Ar. Densusand in Istoria limbeT si literatureT romane, lasT 1885,
p. 164 -168, de a r6sturna argumentele d-luT Sbiera si a intemeia parerea aNestord Ure-
chili este autoruld cronicel, mi se pare nereusita. Motivuld celd mai puternicd invo-
catd de d-sa pentru opinia acesta e ca cronica dela 1564 incOce pare a fi scrisa, de unit
contimporand si anume de Nestorit Urechid, care o inchee acu tablould celd mat frumosu
din viata sal). Ca partea din urm5, a cronicel luT Urethil, este scris5, de unit con timporand
nu incape indoiall, tine a fostd insa acesta nu putemd sci; scrmu numaT c5, elu a scrisd-o
in slavonesce. In totii casuld old a trebuitit sit cunosca forte bine istoria lul Nestorit
Urechiil, act o descrie cu cele maT amOnuntite detaliurl.
Acelas1 motivu ild invoca d-la Philippide in Introducere in istoria limbeT si literatureT
romane, Iasi 1888, p. 119-120, cu deosebirea ca d-sa pune evenimentele din 1560-1591
ca scrise de unit contimporana si nu se pronuntd atatd de hotdritd pentru Nestorit Urechil.
Nu putemd intra aci intro discutiune amenuntita a tuturorit motivelorit aduse pro si
contra acesteT opiniunI ; lucrarea acesta o vomit face cu alt5, ocasiune. Cu isvorele ce
avemit astadI la dispositie o deslegare definitivit a chestiunel paternit5tiT cronicel Jul Ure-
chit este forte Brea.
 CAPITOLUIXT VIII.

Conclusiune.
Resumandil pe scurtil cercettirile nostre de pans aci, capetamil ur-
matorulil resultatil :
In Moldova existaa tnainte de Urethra celti pupil §epte cronici si
anale, parte independente, parte contopite In compilatiuni, ce part' a fi
purtatil tote tillula «Povestire in scurta despre Domnil Moldovenesci».
Sub acesta numire ni s'att phstratti trel compilatiuni : cronica anonima,
cronica moldopolona §i povestirea In scurtil din sbornicula dela Slatina.
Cronicele i analele, din care se compuna acestea, precum §i cele din
care se compuneail alto compilatiuni de acela0 gems, folosite de Ure-
chia, sunt urmatorele :
1. 0 cronica forte scurta, ce cuprindea anii dela 1359-1457, scrisa
sub forma ei tntrdga to primil ani ai domniei lui Stefano celil Mare, c.
1460, de unti calugaril Azarie, care s'a folositil de o cronicuta anteriora,
ce mergea 'Dana la Alexandru cal Bunt' §i 'Ate sa fi fostu alcatuita
in vremea acestui domni1 totil de vre-untl chlugarii. Alcatuirea acestei
cronicute 'Dote fi posteriori lui Alexandru cella Bunti; ea nu este to nici
unil cast" lucrarea lui Azarie. Amu numitti cronica dela 1359-1457
putnena, fiinda-c5, s'a pastratil la unil loco cu analele putnene, ca intro-
ducere a acestora; amii putea-o numi §i cronica scurta. Din ea ni s'ail pas-
tratil printr'o diferentiare a partil despre descalecarea lui Drago§u trei
versiuni deosebite: a) versiunea copiei dela Slatina, cea mai scurt5, §i fara
IndoialA cea mai vechia din tote, cam dintre anii 1450-1470; tntr'Insa.
descalecarea se descrie cu cite -va cuvinte ci din legenda ei se amintesce
138 CRONICELE MOLDOVENESCI INAINTE DE URECHIX

numai vonatulti de zimbru; b) versiunea cronicei moldopolone, contim-

porana sail ceva mal nou4 decat cea precedents, In care legenda &sea-
lecarii este in catil-va amplificata prin aceea ca se amintesce apa Mol-
clovei si loculil unde s'a omoritil zimbrulti; c) versiunea cronicei anonime)
mca nowt decal cele-lalte douse, c. 1500, In care legenda descalecarii
este atatil de amplificata, In catil formoza partea de capetenie a croni-
cei. Acosta este evidentil o desvoltare cu multil mai tarclie a traditiund
despre descalecare, de Ore-ce intr'insa introdusii elemente, ce in
traditiunea primitive n'att pututil fi. In sfirsitil o alts versiune a cro-
nicei ail trebuita sa aiba interpolatorii lui Urechia; acesta ar fi a patra
cliferentiare a cronicei putnene, probabilti cea mai noua sail contimporan5,
cu cronica anonima, si nascuta, ca si acesta din urm5, sub influenta ten-
dintei de a explica originea dela Roma a Romaniloril Moldoveni. In cele
done versiuni din urma legenda descalecaril este desfigurata prin adau-
sele carturarilorti dela sfirsitult1 sec. 15 si din sec. 16 si 17.
2. Analele putnene, care cuprindil domnia lui Stefano cal Mare, 1457
1504, si se continua In codicele dela Slatina pana la 1525 (partea
dela 1504-1525 este aci unit adausa neinsemnatil), In cronica moldo-
polona celo putinii pana la 1527, pole insa pana la 1546. Astir -fells
avemil dou6 versiuni ale analeloril putnene; o a treia versiune, deose-
bita forte putinil de versiunea cronicei moldo-polone, at avutti Urechia.
3. Cronicalui Macarie, care continua analele putnene dela 1525 incOce
'Ana la 1541 si amplifica partea loril dela 1504-1525.
4. Cronica lul Eftimie, care continua cronicalui Macarie pana la 1553.
TOte acestea le cunoscemil din originalele pastrate In sborniculil de
la Slatina, din recensiunea rusesca a cronicei vosliresensliaja si din tra-
ducerea polona dela 1566. Cunoscinta lore ne-o completeza Urechia si
interpolatorii lui, cu ajutorulil carora putemil deduce Inca existenta ur-
matorelorti trei cronici si anale :
5. Nisce anale, ce Imbratiseail domniile dela fiii lui Alexandru edit
Bunti pana la Stefano celil Mare, c. 1433-1457 (1).
(1) Cf. Hasdeu Arh. Ist. III, 28 «o cronica sorts/ romanesce, relatandri evenhnen tele
occurse in spatiuhl de vr'o dou6-cjecI sau trei-clecl de anT duprt mOrtea lul Alexandru celii
Buna.« VeqI totti acolo, p. 33. Cronica acesta a fostil ins scrisa in slavonesce, ca tote
cele-lalte dinainte de Urechia..
 CONCLUSIUNEA 139

6. 0 cronica despre domnia lui Petru Rare§a §i a fiilora s61 (1527-

1552), pote chiar cu domniile lui Bogdan cela Orbit §i Stefanu cela
Merit (1504-1552).
7. Ana le neintrerupte de la Alexandru Lapunenula, 1552, pe,n5, la
Petru Arona, 1596, scrise probabila in mandstirile fundate de Lapu§ne-
nula §i Petru chiopula.
In urma unei istoriografii atela de bogate a sec. 15 16 devine
explicabila aparitiunea de odat5, in sec. 17 a unel cronici asa de intinse
§i detailate ca a lui Urechid. CAW de seraca este fat5, de istoriografia
moldovenesca istoriografia cea veche a Terei Romanesci! Deosebirea
acesta este de atribuita unora domni luminati §i energici ca tefani.1 cela
Mare, Petru Rare§a, Alexandru Lapwienulti, Petru chiopula, unora ca-
lugari lnv6tati ca Azarie, Macarie, Eftimie §i altii, alu caroru nume nu
ni s'aii pastratii, in sfir§ita manastirilora celora marl' moldovenesci, in
care inflorea o activitate literara, ce in orientula greco-slavona nu se
pote compara decata cu activitatea calugdrilora de la Atosa saa Chieva.
Managtirile Moldovei eraa in sec. 15, 16 §i 17 cele mai bogate pepiniere
de manuscripte slavone; productiunile vechi ale literaturel bulgare §i
serbesci, mai tarc,lia §i a celei rusesci, se copiatt intr'insele fara, incetare ;
multe din ele s'au pastrata numai in astil-fela de copii. Cine scie ce
surprinderi ne-ar mai descoperi o cercetare amenuntita a bogatelora co-
lectiuni de manuscripte, ce se g5,sesca §i ast541, cu tOtd barbaria vremu-
Mora vechi qi nou6, in manastirile nostre? Ele aru trebui conservate,
adunate la una loca §i studiate, pentru ca sa scotema dinteinsele tota
ce privesce trecutula nostru, fie ela cata de graca in lucrari de valore
§i caul de trista in colorile sale. Epoca slavond este o epocd de trist5, me-
morie in istoria Orilora nostre; ea trebue ins& studiatd, ca tote cele-
lalte, de ore-ce in ea ail tralta Romdnii partea cea mai mare a vietei
lora politico indepondente §i ea a lasata cele mai multe urme asu-
pra lore.
TEXTE
 GIUMIIII6 1111 IIPcITII,`E 0 MOA,A,f1EGIIIIIIL
FOGHOACIPEXII.

Cronica si analele putnene.

16% Al:TO WECTOTh1C7K111110 H OCA1CICXTHOE H WECTMECATE H CEAMOE (6867=
1359) oi' C7.3AMIYA A11113A GOA:THINK Hp0113KOARIYEAlk HiPIA CA 410AAARCNAA
3EA1A'k. (1) HdlIA NU CA CURE :
.a. ilpime AperoWE gOEROAd OTZ OrrOpCI;ii 3EA1A1 OTZ. A1AppdA1OrpinfilL1
NA AOnk 3A TOrp0A1k H POCHOACTBOBA X. (2) ALTA. (2)
Ai. Ho MAUI "AU POCHOACTBORA Chink Ero GA C K KOEROAA .A. (4) Al:TA H
oymplak. (3)
.F. II POCHOACTI106A R0 r A A N k nognom .A. (4) Mad H oliwrim. (4)
GEA111%. Er0 A & 11,1: 0 notRoAa POCIIOACTEIORA .11. (8) Aivrk (f. 450 b.) tt
orntrivrk. (4)
.0. HETp% ROEHOAA, CkINk MOIrWATHIlk, ..S1. (16) u 01rAirialt. (5)
11pam ero P o A% a 11 k ROEKOAd .r. (3) AT& (6)
.3. II RO NEA111 11ANKI POCIIOACTROBA GpATk EVO G.T E 1, k 130EROM .3. (7)
Ara. 0% flA3611 XIIPA10NTA orrimcuora Nn X1111A01A N OrAirliTk. (7)
.11. I0 r a RoegoAa OyAor w n .11. (2) AllTd. (8)
A. E% ALTO .,,311,3. (6907=1399) HACTA 11A rOCEIOACTBO flAelariAp%
TA H OCAlk AVIICAU,k H ormirlak. (9)
130EBJAA H POCI10ACTROBA .A13. (32)
.T. II A'i kl 111 It BOEBOAA, INVAnkIll Milk WO, POCHOACTRJBA AKA ATA, aanoynt
"A :E Cz npATCtAlk C11011A1%,
144 CRONICELE MOLDOVENESCI INAINTE DE UREMIA

G TE $ d El 0 Al k BOEBOAOAlk, POCHOACTI3OBAWA .3. (7) laTk, H 11Th GTE-

45dtik BOERONI BpATO. CBOEPO (f. 451) Ildicitua BOEBOAN. H ocivhnn FPO H POCH0A-
CTBOBA CtliNk .E. (5) Mak, H 0TC41(16 ErNOr PAMPoUdlih BOEBOAd, CkHlk IIAIdWQ
B OEROAKI. (10)
All. II POCHOACTBOBA P o Al Q N h ROEBOAd EAHNO MITO. (11)
. F1. II E T p% :RE BOEBOAd, ChJNK AttEAANA,pti BOEROAII, POCHOACTBORA 6.1TO 6-

AHHO. 0% ElprkAam IIHADA PpitAk OrPpOrNk. (12)

1 .1 to Acp k ROEBOALI AR1 AVhCAU,11. (13)
11 A E a HA p7. BOEBOAA, CMIW HAULM 130830A61, .A. (4) AtTd. (j) Ilpli
HE%tK C%1111A6 LINK 111717,9kCiikill II lkiTpItip(X)k u,aporpaAcnktu H 41H0PO 41110itat-
CTE0 ANITp0110AHTk Nd C7.160pk B% (ImopaurrIc Oy nankt vreparo PHaild H ppon-
'perm B61111A OT% AATIINk H A1N0SH 0T7. NLIXK HpIHAOLIJA (1. 451 b.) C% flOCTpH-
XENt14111 speAenic.
1Ipc NEAlk WI OCEATH Ci7. NUE. OEOBTHCTk NA AUITp0110/1ITCTRO ridTpLipxonik
IIHKOAHMOAtk Cp%gClikiilik. (14)
llopAeNk BOEBOAtt, CKIIW flAErdiApa BOEBOAKI, OTKLI,h GTE/1MM BOE-
ROAM, rocrioAcTooed .B. (2) taTtll, N OTC'hilE ErNOr PA.16N.
. 51. II e T p z 130EBOAd, pEKOrilkill fILP o N k, Oy PKorchnk. (15)
R% AtTO ',SAIL (6965-=----1457), AIICAL101 anpcilia .w. (12), B% REMIKk111
ilETBFaTOlik,
.11i. G T E N h BOEBOAd, chlNK ROPAd(lld) BOEBOAkl, npicAE orr%/11orivkck
H C%TBOFIH Hp%110E HOWLKAENTE HQ ffporia BOEBOAKI Nd Onpevh, Na THUM. Or )1,011-
XEILIII, BTOpkill iRE GOH C%TEOpH C7. HHAlk Oy Apcunor H NAlihl (1. 452) 1373/110./BE
GO:NIEel1k 11041011116Alk GTEitalk ROEBOAd. (16) Ho TOAlk c%cpa CiQ C% CHITAH-
11111Ah hillTp0HOMITOAlk nrpb. 0601iTHCTOMk B%C.11 3EAMI N 11041A3A EVO Nd roc-
FlOACTRO Nd GlipETI, HAEXE IHMENOrETk CA AEpEHT(ITE AO CECO ANNE, H flpHATk

CKHHTfill MOAAdRClikliA 3EiNIA. (17)

l raw .,.1311,0. (6970=1462), lornia .KR. (22), otrAdpcum EPO noywIolo
137. PAE3NX. Or KHAN PpdAd. (18)
Iis AITO .p.SLI,Od. (6971=1463), lOrNid .E. (5), ElpHATk CEBI POCHO:KAAC6P-
A01;k141, CECTpa MAUNA Rae; orm Kresa. (19)

(-1-) Orig. are numal Airrk; am pusA .A. AkTa dupA cronica voskresenskaja si dup5, tra-
ducerea polong a cronicel putnene.
 POVESTIREA EN SCURT6 DESPRE DOMNIT MOLDOVENESO 145

Ez TO sll,or. (6973-1465), PEHOrdp.1.4 .1{P. (23), RZ, tIETRIEZTOIM Rz

II0A0y11011111, OBkCIAE GTE4ieuh COEROAA rpdAk IIIIATA, II KW HTOIM paw HA-
lIA111/71 pWRATIE rpAAk II DAIWA CA (f. 452 b.) Ao BegEptt, H m CNMOTX iiptAaAE
CA PpilAk. II TAI:0 RWIIIIAE GTE4MM ROEROAA ft% PNAK H chICTh Tpii Akin' or-
pTigitih 'limit II II Mk TO' icad H 110rXril IlpWRAAM:11 II mum('
HOCT/11:11

CA KW IIACTOAIIKIII C11011 PNAk GOtIARCIMIII. (20)

la Mao .4s1 koA. (6974--1466), toy-Hie .A. (4), IIMITk 3AATH IIOy-TEII-
Clihlll i%1011ACTIIIM. (21)
1,17, ALTO .,..su,og. (6975-1466), uomtgpIe .Al. (19), RW3ARIIrk CA orrp%-
Clik111 ENAk AIaTIkIWk C% RWCEN. CliA0Ars PAPpWCROAA H !MAE KW TOTNyIll It II
lipTitAe R% POn1AtICIkIII Tp7.116 II 110XEXE WO II TARO nPIHA,E A() Baum. OTE41/1116
:RE ROEROAA RW3Tk BOrd NA HOM0111 k II HMIAAE HA 11111Ck 110111IAG, H HrilAACTk
II)Ck GOP% um px.R.1; GTO 4 53)/11A IIA BOEROAll H Ro11Cll,i EPO, H IlOCItlE1111 EMILIA
AIIIOPO 41.11011MCTR0, Apoys :t uv, lasipExk 3AMIAEIIII MAMA HO CTW(P)IIII (t)
TpWrtl , II CAME ALIV111111k GpA Ak OrCTMEIllt GRECTk H 1111116 IIACTEAM TC-
IIMIIAM II lieuipo)coAtimmk 110CpAMAEIM RW3EINT11 CA RS CTpANX CROA. (22)
.ra TOE ALTO ripcr.utti CA Poclioxm GrAolagt. (23)
CTedimik 011 ROEROM HO riph,co:vmmi 'MAGA% RIAME1111 Cz1111p11 CA C% ALA -
TIAl11Er116 R7Sp7LCIMIAM ENAEAM II AttpORARK Emoy Anlao rpnAoy KW ilpAIACI:011
3EMAII, HAIEN :RE rpaikomk Minimum Il 4 E iimeiloyerk CA EAATX, II illitietk,
Luxe (f. 453 b.) n Ao 111.111'1: CM.Tk.(24)
1a ALTO ./..314011. (6978 1470), Ayr CTCTA .1i. (20), opItiAolit 111110r0 MHO-
kCTRO TATApk, II pyatut IlXk GTEik Ilk ROEROAd IIA Ax.npnr..1: Ild A11111111'11, GAII36
IllicTpet (25), II R7.31INTII CA II niiime II OCRATII )(11AAM nptcHATlai soropomio
RAE R% 11OrTH011 pxnox ripocuimpamitro AtUTp0H0AliTd 1:11E6 OEONTIICTA LI
Enna:011A TANCiA, ii EPOrMEIIII RWC1IX'k A1011ACTlipEll H REM nini1 CRAIIIE11-
111111KCIMIII, IIIICAOAHL .AA. (64), CEHTEAIRpIA .r. (3), tip!' apvimmiApirrh ha-
cnilvk. (26)
E% roxAE ALTO 11411111 OTE4iA116 ROEROAd TVA liAd H IIOXEXE. (27)
E raw .,511.1,0A. (6979=1471), AtApTil .3. (7), pa3m1 GTE4IMI6 ROEROAA
PAAOrAA ROEROAA HA GO911 (f. 454) 11 AltIOXRCTRO oytirbk !lom. (28)
(-I-) Orig. no CTRIIII, ce -mi pare a fi o coruptie din no crscrno, in piat6. Mal naturalii ar fi
no cv%rnixis sail no cTxrnaxk, pe strade, de ore-ce rrxrnk sail cTxrna insdmna si piata (plates,
nXerceia) si ulitit. Cf. CTk1114111h HnH °pilau la Mild., Lex. pal. - sloe. Urechi5. nu traduce acostit
frasrc, elu are numai : (tail aprinstl tirgulu asupra lorilu (C. 12, 153).
10
146 CRONICELE MOLDOVENESCT tNAINPE DE DEECITIA

Tomme ATtl, arrorcra Acc. (29), EltICTk TpXCk REAM II0 11%CE11 3EAIAII
TOIL. (29)
E% ALTO sup. (6980=1471) (t) IlffiATk GTE4inNh ROEROAd CEIVI1 COCOON:AM
indpIA OT% AldlICORA. (30)
Sz rt.kTo .,,S11,11d. (6981=1472), HOEMRVI'd .11. (8), orcTp%milith CA GTE-
4d1lk ROEROAd Nd 1 nOyHT1:1111 II 11011Clit1M6 C11011Alk CT'hl'ORE 114:1 11AI:0111 (tt)
pdaKkAlllik II Tmo nomoum 11 c% IlacApdllomk Aill0TOA11% Ne PdA0rAd 140E110A/1,11
C%11C11111E CA TOPDXAE ArtiCAll,d .111. (18) lid AVIiCT'll 11A131111,MMIAlk HOTOlik EOAlli,
II GlIWA CA Tp II A6NN, li wird:a PeAorAk Hoenom trogax c% R%CfX ROIICKON. KR
HACTOA111.111 CR011 rpilAk A%111GOR1111,A., R% X. (20) TOPDXAE nt.hcAu,n (f. 455 b.)
riphim GTE4Idl1k ROEROAd C% RzCER, Ii011CROX CROM II OGItIAE rpdAk, It R% Tun
nowt' whamilk PdA01/41k ROEROAd 113k rpdAti, OTEdidllk 41E ROEROAd 110;M
ITOAk N 11%31ATk POCI10:KAII PAAOydd ROEROAd II A%1116131t EI'O AIWA l'OCI10;KAA
R%C'h Clip013111114 El`0, II TOIr C%TROplIRk Toil A6NN RECEA CA N Enc%pnina OCTMII1
POCHOACTROBSTII, Cad% :RE C% R011Clii1A111 CRO1b1111 R%3141ATI1 CA R% 3E/%1A1 CROA.
PdAOrdk ROEROAd R'Llatik AO Torpronk N mnpalik HATIMAECTh ThICAIllk
'AU

TMTROIA II ilphiAE Ne Tac%pun n pa3m1 fro, H EthiEdEk AO 110AMRCI;011 3EMMI

II l'OCIIOACTRORd AVkCA11,% EAIllik. (31)
El% A'kTO .,,r311,111`. (6983-1475), reliordp .1. (10), pe3r.ii erTE4Stillk (f. 455)
ROEROAd TOrpCliMA ROHClikl hid LICAOyll, II A11401`0 MIIOXItCTRO 110d:1E0110
1161WA, II MHOS!' Na111.14,(6 OrKRATII II 110C1NE 11V6, T%1;MO OCTAKI1 '11;11/It1 061114

GAMMA, H 141:111E .M. (40) Crkr01316 ii%3AT6 OT% 1111K6. (32)

Gb it.hrro sum,. (6984 1476), toran Ain. (26), npilim litAKNIETK REM,
RAI% T0rpC1i1.111, C% li6dli1111 CIIAAMH Cli011/%111 II PAC%ptIlli1 C% 111111111 C% IVACE
ROIICRO CKOEi II pd31;11111A OTEilidlIA ROEROAX Nd ladOdtk MTN+. 11 E011Clidi,
fl`0 noclaionvx H nAlainniA MCI 3EALVI: Ero H 31111AAIIILIA AO (*mirk. (33)
Ea Mao .,,S11,11E. (6985-1476), iimulpIa .11. (8), IlrlICT(1101 CA iirhocuA-
11161111k111 AIIITp0HOdliTk OfORTIICTk. (34)
Toroxm whrre, Amemcpla .3. (7), npIrremi CA (1.455 b) pain co-dax roc-
iioxm ALV o'ri MA1111'011(1. (35)

(11 6980 1471, de 6re-ce din alte isv6re scimu ca acosta cununie s'a intemplatil in
Septemvrie. Cf. nota 30 in analele putnene.
(f+) Orig. are i/limuurk, fara indoiala o coruptiune din Akituoirk. Acestil din urmt forma
se intalnesce cxclusivu in cronicT si documente.
 POVESTIREA IN SCURTrf DESPRE DOMNII MOLDOVENESCI 147

1: ALTO .,,,SLI,113. (6987-1479), lora& si. (16), flpi;CT4611 CA pdGK Goa;TH

EorMlik, Chink OTE/IStlikl Koesom. (36)
B7. ALTO .,S11,1111. (6988-1479), HOE4111304. lid. (21), nfoicTacH c4A !Mk KO-.
11ETp%, CKIIIK OTE4S41111 ROEROAII. (36)
lia whTo st,,H,o,. (6989=1481), loyAia .ti. (8), KkICTk pe3con C7. 11,%11X-
A0r1HE/1111 114 PEGII/Ilik, H BOXIII/111% ilp0113BOAEIIIMI6 H HOCOG1E/11k H /1041011/16$16

CRATAPO MX(1E111110 HpO1i011I4 11%3410i1iE OTElkiik KOEKOM n pt1311116k 11)Ch II

roam II 3dHAnk !wit H KEAnt cmtpxTk BS 1111)(K C%TKOpIl N 1141wortun 113k
36:114 11130111.11; K% ToA16 :la B011 HOPIIIKE 11 111411Api, H linnAt Ilanorrepa roc-
romp IIA16 OCT4R/iRk 11 TARO B73fipATI1 CA R% 3EMA1 CROA (f. 456). (37)
ATO .,,5311,Ci. (6990-1482), (Haim .1. ,10), IlpHATk OTE4t4111% KOfKOM
rpnAk Itpatiorin. (38)
14 44:TO .,,rake,H. (6992 1484),.AmpTA AI. (15), K% BEAIIhKIII cprhAt, KZ 110-
A0111011/11, II0iKEiKE BECK 1 10yTEI1Clikili 111011ACTIilpk AO ho11ll,d. (39)
I ToxA6 ALTO, loyuatt .AI. (14), Hp1HAE 11,t1pk Torpomil ritIld:-311Tk H linAAK
KOHROA4 oyrrpogitapiciadii C% 1111.1Ik II K%31M11A PpAriTk Il11nIA, AdCAH,t1 Ay roy-

cra .E. (5) KMAIII II reilAkrpdlIrk. (40)

Ea I%1TO su,c,r. (6993--1484), CEIITEr11RpIA .4. (1), ampA CA GTE$4111%
F1011KOM C% 11(13111111pONIk rpertfmk HortoHlliciaiwk R% 11011OtMl11 Toypum AiE c%

XponeTomk ripimoinA H ilivkinnufh 11 3/1114411111.7t 3E,HA.1 Ao Go.inet. (41)

I7 TONZE nrimut Hp.hcrtual CA IONA, Ap)(141t111Ap11Tk 110)-TEliClik111. (42)
TOPOilirNE IATA, 110EA1KpI4 .SI. (16), (f. 456 b.) pa3n11 GTE4dn6 ROEKOA4
14011Clicl Toypcnite 11 StaffoAtia 114 11%T47.110y.SiI. (43)
lib ALTO .3u,c,A. (6994-1486) HOCTAKII GTEitalik ROEROAA KTOpkill Iroy-
Atm Fa Hoymou HAIKU dircLiumApturk (44), 11 HO Minx nitiCTk punou C%
NpOlIETOAIk oy liwarnpEp lid 011pETil; B7. TOME ;BE GOII !MAE GTE$11116KOIIKOM
C% 110111, 11A C%Xp111111 EPO Bur% N IlEfirLKAElik CKICTK, Xp011ETOr aiE PMBt% OTC`11-

'1E11.1 IntiCTk. (45)

11% ALTO .,..511,C111. (6998=1490) orAtirkTk rpnnk orrp%cmau indlittIllk (46)
II K% TO-ASV ALTO, R% KEAIllikill crhArb,11p4;CIYIEll CA litIASk 10411117., Ck111% BEAU-
hero !MASA mociaro. (47)
li% Amu .,3A. (7004-1496), 1011110 .Es. (26), IIVIICTM111 C1 pew& Boaall
iineltuAric ROEROAd, Ck111% OTEttdild BOEBOAT, H IfOrpflIOWA II K% 41011.1CTIt1pli OT%
ElICTp1111,* KAII3k nrhAllAt cHoero iikelanApri BOEHOAKI. (48)
148 CRONICELE MOLDOVENESCY INAINTE DE LIRECHIX

E% ATO .,3E. (7005-1497) RMARIGKE CA Ipi Mk AtELICIall, 110A011.1.11Cli1il11

Hapegetifikm, thnerrk c% nh Am CHILI/1111 010111111 HA GTEllicUld ROEROAII, AV.CTIA
TROpA Ch NTH HA rpaAone FM l{IiMd H L'IIkrpt1Ak. OTE/Iiiillk NZE BOEROAA al
CAkIIIIARk li nocnitcapie nirkAk HIM% TZ0yTOyAtla A0104 )ETA II ICAlitl RIICT'Lp11111id
HOCAtIRk CZ AIIIOrkli1111 AdpORE, 011k AZE CIIXk ATk li °NORMA 11)Ck II HOW 11)Ck WA
AHRORI, Cili11k ila HOME AO 0011ARClikIH rptIAk II onkc.1;Ak fro II 4111010 pZRARk
H 11119TO :NE OyCHRk, H.R 110Cpt1/11,1611k OTHAE. (49)
I ALTO .,31:1. (7012-1504) (f.457 b.), lOyditl .R. (2), riirlwrmai CA Ilpli-
C110110itt1ittlEAIkl ION111% GTEilidllk 160EROM II rOCIIOACTRORtin .1113. (47) Alcilk
II Tpll /11CA11,11. (50)
.,41. EZ ATO .,,,ARI. (7012-_-1504) CTdRK lid roctioAcrso Ck111% fro 13; o r-
A A H lu ROEROAtl 11 rOCIIOACTIMA .RI. (12) TI% H AECATk AVIICAUI,k. (51)
.R. II% AIITO .,31a. (7025-1517), dilplItlitl .1c13. (22), CTil lid POCHOACTRO
Milk ero 0- T E $ 4111 k ROEROAA. (52)
1 Mao .r31;S. (7026 1518), AaCLlitl tlyroycra .A. (9), paann are-
4t111k ROEROM MITtIpli HA Ilporrh H 11p01114 11)Ck Hp'Lli0 110,1E Ao lboxpa 1101111-
SdA11111 Hp H HtlilAt1111111,11 lip orclitITIIKk. (53)
la AkTo .,.,3EA. (7029-1520) HphAWA Torpum 11.1mkrpmk, ncAto
cenTeAuipId ..si. (16). (54)
EZ AlITO .,3AA. (t) (7034=_---1526) 6Z3ARIII`k CA GOVIIIIAltItlk, 11,4pk TOIrp-
Clik111, CZ RZChAlli RZCT0111111/1111 CllildAlli II noticramil lid 01rITZCHOPO Iptitlh
A01111 k1 111 nitaiAoluA Glmaior 3611,110 H lid HOM AllIVIERO A011111A IptlA
pd36IIWA H RZC't 13011Clid WO HOCKOWA, II Cdd%k A011111k UpdAk 111;EXIIIII OTZ
BOld CZ MAAIIA111 8011 R% pkux orTorie, H Er11111,11 rpnAone 111.;XX% R% Opt1ICI;Oy
afAlAll, BZC; nrhAltm AO HACT0/111k111 rpdAk LoyA1111k II HORKIIIIE liOyAllAlOy
ROERdWA H 3/111tIAIIW H LorAilmk rpnAk pACIMMIIA II 0110yCTIIIIIA II Tilli0
137.3EptITHILA CA. (55)
E7. ATO .,311A. (7034 1525), nvcilu,a cewrempia .14. (25), ttphcTami
CA pillik so-Aali rocnoAiniz HETpZ, Ck111% LOPAtIllel GOEROAII, oy XpZA0E1V, Rii'llkl
Ei110y fletilIATk. (56)

(+) Orig. are numaT .a. S'a pusCt .fang. dup5 cronicele sOrbescI; cf. nolo, 55. E posibil5,
ins si data .taAr., de ore-ce alineatulit urmatora incepe cu : tts 4-kro .,sm. In In acesta am
astepta : es T omm AT., dad., in ce15-laltti ar fi totit .tang.
 POVESTIREA IN SOURTIJ DESPRE DOMNIT MOLDOVENESCI 149

Cronica lui Macarie.

Gin mute AO 3AE OTS IIXk HtE flirk;KAE HACK CZIIIICATEATH AFOKOALRAPACTI{OKA-
(111A) CA H KAAr0110A0r1H'k CIACTAIIAEFIA Flk1111A H FIAAAk, 11AA0A1k nyk, AAHOINsilk-
cm* npiAnumt,KZC'kLIkCKKI HAM!. FIEKIA0A10, OTZ KOr0110APAMATE(AE)H Id111k MKO.

lifuniEcu(nik) ovio 11 Mk', EAIIKO 110 CHA'k, OTCA01/ mouoTpenrAwk MIKE 0 C11-
1kFIKklyk CEKE KOCH'kAAk, H AO EME flpH HACK A'kTirt'k II 11,ApCTRIA CAOKA H HAEH-
F11111,X. 1111111A'kilfitik (j), HI1 1{kI4EHTEA/11. plITNICTRA 111.1C0110A1AApOliWilE, HX Rap-
CliklAAk 110KEA'kIlIfdlAk 110CAA01r.V.111f, 11ETpA rAAPOAA H3IJAAHAPO, I1NZE czupoTuu-
MIAMI CTPA(M)HAICO , MINA GTE41FIA KOHIOAK1 Aonnaro , H Toro KEAFIKAr0
CA0110110AOHIHHISA, [WA 0E0A0pA. (1) 11013EA'kW KO MOEFI roymnTH, uocntAirku-
wonioy (f. 459) 13Z CKAIIIEHHOI1H011'kp, cni-kpuonnS Mnicapho (1), o cznormumyk
CA KE1119Ck KZ A1HA10111EAW11)Ck KfrkAAHIEKk 2fif II Apzmuck II AO HACK A0111EA-
11111)(11, FIE 3AIMEFITA rpolionnk nolvinTu, FIX it'kTOFIFICELISCTKOT ElfrkAATI1 j ii AA
MIME CIMACTKOA1k 01Iirk1ilEA1k CA AAEtlk KZ H0:11111111 110FIXMAArRIIIE, HIGKE AAX-
IOCAORCTKOIrMIE ANN11111,1A frkKX. HCIIpt1:11111a1llE, H HIUKE 0 EI0N1TH flOCOKAFFIll
11Z31111111ATII CA, HHME 0 HAKA3AF1H AAAA0A01rWECTKORATII, H. 0 tlIcrk)C1. CAAKX
130rOKH KZ3CAATH, CTil0X.1110Ai01/ HA KkCA (±) nonsx H an oIrtio CHILE. tiffIH'kAAk
011 ovuu 01rKpACIITH CAOKA K k11E14h cnottecu (f. 459 b.) 3AATOHAETEFIFII1Ail1 H AAZI'k
11011EA'kFlIA OTAAT11.

(±) Intregil pasagiuld acesta, precum si sfirsituld pasagiuluT premergillord, sunt ((Me
obscure. Greutatea intelegeril provine din confusiunea formelord gram/deal° si construe-
tiunilord sintaclice. Astil-felti cint IC o cirk Mk pare a 11 pusd in loci/ de KOCIIIMIs CA dela vb.
1:0CIIXTH CA, a se atinge, dcci in traducers ccele de care ne atingemdu (14:1:E 0 ClIU,11-
111,1Xk CERE KOCIliA110; KOCIliAtk pUto fi insit o gresislit in loci/ de KOCIIhIMk (of. MailliA111
i. I, d. MaAh1M11 f. 462 b.) dela adj. KOCKHR (IIXCAFIX), lenesd, greoid (pp,. 6c) si atunci
C1111,11II1dX6 HAMIL KOCHKIMI., lucruri pentru care suntemd. lenest Hindi/
amis. avea : us ate o
aci vorba do materiile pertractate in eronicit, ambele explicdrI ar fi posibile. A doua ar
putea 11 sprijinitit prin contrastuld ce l'arnd avea intre A io noTp otrA 11 k si K o C 11 Is/ Ask. In tra-
ducer° am adoptatd pe cea-laltit. n p 1111 I C 11 din orig. este o evidenta gres6lit de scrisu
pentru iiIIICH41. Cuvintele K cat I ACKIJ Nardi, Hissi Ao mo (cu totuld neeunoscutd. nottil)
se potil raporta atatti in lucrurile, pe care le-ad scrisu alcii inainte de noT (se. Macarie),
dad si la autoriT, earl le-ad scrisd. In traduccre am primitd versiunea din urma.
(1-±) w s'a °mist' probabild dintr'o nebilgare de sena a copistuluT, edef cmusaro n'ar
avea nici unit intelesd aci.
(-H-f) Orig. are aci ECA, o evident gresdla de copistd.
150 CRONICELE MOLDOVENESCY INAINTE DE URECHIA

1k KOH11,11 rynctioR8a10,111111tIfiti'LlAkt (±) H RT. AAXMECTIrk FIP'kCAM3A1114r0

JOANNA GTEIISAHA 110EROAK1 RZCIlf1HATEL 11,ApCTIATA CISIMT1311 LlfrkCAZ Ero 11A0Ak I o r-
A A H111 ROFKOAA, A'kTA CAZHI48 TorAa oTAnxip8 TkicALiki ceAin0ct;r8Rna H E-

AHHA HAIM! cSr81111-littl AEC/ATI-MA H LiT0p0E HOWEHIE 11103HARAAWE CRt 1AR'k 13Z

RTOpKIII ISACKKIXk KAAAHAZ (7012,1504, Julie 2). (2)

H rI0 npiiTeneene ivIcroy eAnnom13, OTT. PAAOIr/14 CTpligEFIk GhIKh Ban:Tamp.
ROEROAA, 11A HEAAk iEE ucfrkruco 0111/1X911 CA, 11 0110HAAk CRAM XpHCTL1HONtk, 11A-
C'k1C0 AWE (1.460) 11 flpAREAIrk, 11/Y. HE RAArOLIKCTIILAH'k, H RAHATp8 npiAtivkx.k
ero GhIRk ICS CZpAMEHI10 rOTORk, N Carl1k PAA011%114. 0 CIIII,ERKIXtt noAmerk 11E

MAAk 110AM'AA ; H 0 LITO XOT'kAWE CA RZ NIZE.0111301111TIli 0110111h StAHhIll

owkx-k 'wart; FlfrkAAOMHTH CA, AWE HE Ghl 111fApk111 rocnoAk nAARapnilk Olik19-
H11/1Ak CHOHAAk '1110trkKOMORIEMk, XOAATAA GO HAik nirkAAarneTk, ockToir ikmo
npncnoe, ilAnAnitnA rAnroAR AECHOTA, 11ME HE 110 AAHOS'k HA AAIrpOrlOAHTClilt111
caw. OTT. APVEPEH MOAAARCIChlp AOCT011H'k 1183REAEHIt H flp'kCTOtIk IrkAOIVAA-
ClikIll AO KOW1HHH oyucpacnRk. Oz ove:o 0 czAnnimen T-Link nouirkA013411K, 11

HA(f. 460 1).)Aea:Ax. HE flOrfrk11111 H 01.1011X-k MHp1lH RT. C110it HX-k OTCAA. (3)
H no APOIrrOMOir HARM A'kTCAr HE 13Z3/410iKE czTpzerkTn RAosiicIn AvkwecRaro,
ovcrpmue CA 011%0 KT, HMI% HA GpAlik, H HIIKTO ME Irk CA11130THIIA'kA CA, II
AOCTHME 11.11LH'SA HApOtHITIk1H rpnAk HXK AEORk, OEIKILM'k OTT. HHyk CH11,E 30-
BONN H OFICTZHAA rpnAk 143/111.1A CFI H HOMESAA H QZCHATk WECTRO1rX. rpAAki
110[14p'ka1 H AAHOrk HANK OTTXAOV liOA FIAKkl 13Z CROA CH Aocrrk paAotrdi CRt.
HE Amor° ME HOCA'k (ft) RZ3(A)1SHME HOCAMAk AWECKKIH lifh1Ak MAAO HE EMIli0
RAC'k CHOX CHAX HA MOAAARCKAA 31/VIA'k ; HAAillE H crp,t(f. 461)111X111E ROTZ-
WAHli AOCAMWE, H OIVOLIEHIEIVIk A'ACTHK1A1k AIWA H'klikIllyk OVA LI,AfICKkillyck C4-
Tparik, H 13A CH,Ck CROA HAIM' HOCTI1rOWA. (4)
fix ARAII1H AECATk H ThICX111AX1. A'kTk CEAMIArk KZ npocTin monive
(7022=1514) ruffinAonlik milOitikeTRO TATAPE OTT. HEPEI5011,1 H HAIIA,4,0111 Hil-
HpACHO H GE3k WkCTH HA 3EAtt111 rNOaAaRCT kN H 11011A1111WA AAHOMkCTKO FIA'k11A
EIE3k tIHCAA 911011ilik H CICOTk OTT. thicrrpa H AO 11p01rTA, 11p0IrTk IlECk H ;KE-
MHAA, OTS KHrA9A AO XOTHHA, 11 KECK HOACKWH CKOTI, H impuo R83Rpatinne
CA ruin 110itaH HCHAZMWE. (5)
fiz, AECATOE iEE A'kTO 11,AfICTRA ero Remijrk (f 461 b.) MENCTRYEAAk 3A'k KZ-
C1C09H 113K 3APOPCK1s.1A 3EAAA'k, flA11E H:E RS Kfrkiltrit 3HAAH0E, 11111/IA11/1k IrkISTO,
14ApERA Ck1114 CERE HAAEFIC4rA, Er,A,4 R0/111k Irbeklik CEKE 0r101cOARAETk 11 lipAlik

(±) Gredlii in locti de npnenoncnohilinaemaro.

(if) Orig. no cikA-k.
 POVEST1REA 1N SCMITC1 DItSPRg DOMINI! MOLDOVENESCI 151

KE3AIII7CTR0IrETk7 H inpimme 3EAM1AH monmucTiu, H MOT'k 3EM CEA ;KHTEAA

CZAAN.THlik, H npup4;Kk CA CR 130HHH 'omit MIME BacAoirA Olr AIOCTOKk, H
TtLI10 341'k AOIrW.X. H3197iKE H IIHH HE MAAII CI COLIOA 1101`81:11Kk. (Ii)
1;Z .KE. AZE il'kTO KZ CE,A,MkI,V11. Tk1M111tIAIk (7025 =1517) KOHEIkk a:11TM Olr
Noircox.k Toro 110CTHME, AIIPILVk MICARA, OCTAKIllik lkilfICTKO CkIHOIr CROWS
G T E /IS al H 0Ir KOEKOM: 10HOMOIr, (f. 462) AfiTonliTuoir trkrAE ChM; H 11111 0-

CAOHEHIE 110MM% pAmco.v. IlfrkOCKAWEHttilr0 AUITP0110A11TA KIVIt OFOKTIICTA lib

004AKCKkIll up-kcAmind rpaAk. (7)
lillill101/ ,KE KTOPOMOIr ntToy 11,t1PCTILI El'0, AKIVirCTt1 iWkCA11,41, ARUM CA
01,11:6, EAHHZ OTZ TatTilf1h, C0111'4116 OTZ IIEpEKOIM, CZ AMOXItel'HOtHlt noranKyk
TATilfik II KE3k HiCTH ricrkmouhk NIICTWA p'kKZ, 11 AOCIAWA 111101rTk 11 Hal

.1A111/0 11A+HIITH 3EAUVk OKACTI. 110 011)1410 Hrk. TOPAA tICHLIVOAIIKk 0 HIIVK
GTE2PIlk ItOEBOAA 11 HAIIILIC110 LVACTA HA 1111X1. CZ C1{011'1111 KOH H 110piI311 11X%
Orlin% 110 WACA:A01r, H OIrAdKIIMA CA (f. 462 b.) KZ llporrk u riorpABoulA Kg
1-110Kp.k, H EMIR° OCTAwiA tiporom 11Kk AiKKE AO IIIICIJA, 11 Tc14110 0170110111A

OTZ SiZAHAI'0 trkrautA, Apoysill 1J OTZ 1111)Ck H )1.H1111 OrCKAIIIE1111 KkIIIIA, C0'1-
'1%1111*. ME !Nat gmA 011TELIE CZ AILIA'ki1111 CR01111111, 01rpAHEHh H TX KZ riltUk,
1100'1.111 ;fif, 141111111 Kg3morowA 01r1VHfCTH, friallif H HASH 11 KE30PX;f:1111 oTKA0-

111A H 110CpilittilE1111 AOCTIWOILIA C11011yk AVkCTk. CA ti r0CII0A01r ikummoy

lcoircoir XplicToy, K63m63,vimi0moy K 0 T l'A tIromk al Ill 11/11k . (8)
11p4RF1IKo KgAkmwoitik H 0 Kgirkuitix-k loprriadtyk ALtilo mouocAkuthri-
mmk HOKEkAORATII.
11Z TM ?RI (1.463) Kirkittukt II A'kTal 11,1111CTKOKtItIWE HtlAk IlEpckI B7 ll,,tpnrpAivk
eFAHMIt, CM% E4A311TA 11,Wk. Tb 0r10 C7I1PA MHOMIXTRO 'hock H CILIA KE-
MIKA 11 13Z3ARIII`k CA oTz 11,t1plirpmA H iip'kii moirk if 01117411 CA HA 113-
MA(H)/11"611t1, HA mperno CO4aHCKOE AE:K.V.IIIEE Hit ItZCTOKIL, H GptiHk Kp'klIKX
CITKOptl C7 1111A1I1 H WNW ME OVCIlt, HA: 1lA9f noropmg oTz cit0i9ck AitIO;Kk-
CT110 [WHIM H KX3KPATIIRk CA 0'1"1'.V.A0y 11 IIPOOIrrOTOKAk Cu KTopoe H 11011M
Hit 11111ECTHIICKR 3EAt t k H optATk H epoycamhInk 11 oTTNvi HOME HA
Crrnrrk, iktpulomAkm HUH* OTZ IlEOCk ilitucupk, H IlfrkATk (f. 463 b.) rpmk (f)
II H3C1VIE ilatIOHittCTI30 ANHCI1pktik Ii HA4AA11111;k1 HXI. II KI3IVATIIIik CA 1101A-
MIRK RS MOH CT0,1. 11,apiurpmk. (19)
r1Z TpHAECTIlyk thlAk CEAMKIA raTk TkICAIllk (7030 1522) K63Aiturk cA
14,1I% GOIralIMEHk 110 CZMPTH GE411111atl, 0.10 C110E1'0, ovg ItApiwpmA N ov-

(±) Probabild ca copistuRi a omisu aci : 11n43w01m.

152 CRONIDELE MOLDOVENESCT INAINTE DE IIRECIIII

CTOSAAH CA l'OP'k no AOyHARCT'kH plukt H AOCTHME KZ ripiAtAomk MITA-

CKOH 3EMAH H HAllATIt FIA'kHIITH 3EMA'k HX1s. H nomirnTn H AOCTHME M
Ilionkrpma N Amor° p%RA, 11 HE IckAAk KAKO OrIAAW11111A CA OliTPORE 11 HO-
MOIllk HAAk HE AMA, Nil 113k1A0111A flp0T1113X lifpCOAAk 110CA'kMAE CAAAH CA
1111'1:AAWA litAorpantAani (f. 464) ToirpRomk. 11 nirkAw,a 11 H 111114 rpdAORKI
mnorid H 3FAutt GptvioRA Ilit'k1111111 II RZ3RpATIIIHA CA RZCIIATk 11 KR3AllIA
/V1011111 rip.knoAotundAt MATEO HAMA ItipACKERkl OTZ Ig'kAkIVAAA II AOHECOHIA
IlVk RS 110HCTAHTH11k rpAAk. (10)
Toromm n'Icro (sic) HMI 0 rocnom 11 RACApARA, ROEROAA 3EA1MI adroprrkii,
A1'kCA14t1 CEHTEAARpia, II RZCK01111 HA Froni Avkrrrk 114:10111 IIEOCIIHk HMEHEA1k
MAyMETk, HME RAA9h1111E CA OTZ pom Fro; HN. KOE 01(110 11,0119ACTIE CR'kTOlf
KZ TZAkt ! OTRp tlilayX. KO CA AWATE OVA nFro, 1JKOME KTO icEptirra irkrarrk.
,111.110SH 3:1 u 111111 RS TO itrimAA noRoven(1. 464 b.)uid c. RZCTATH HA roc-
110ACTRO TO, pEKOMKIH npiiirksn, IIMEHORt11111 11 11EIIMEHORA1111, AAME AO nucTuyk,
11 RZCH norkwouba i FAUN° A'kTO.
II MOK,I,OV CHM,' H 110 CH)Ck Oli-CTAME1111Rh CA R7 11,NICTR'k TOMk PAACTAk
WkKTO CZ 1143CH GO Al CA, oRorm RIIA, oRorm ihf HORIIRAEA1k, 4ETk1p1111111 IIAA-
!WWI KZ Flp'kA'kAOAAlt ovrpzackuth nikmovii, HOMOIllk OTTXAOlf flptIRALVIA, II
Ilf IltrkCTA, AOHAGKE AO KOHlkA OTZ flirkA'kAk 1-1ck nporotin [wk. (11)
IIAKki RZ3RIITHAlk CA OTHAOlr iEE 113k1A0)COA1k, A ENE 0 CHKERhlytt CAORO
110MAiMk.
II,ApCTR01j'R.11101r, 1AKOME nfrkApFin CA, AltaAomov. (f. 465) GTe4satiov H 3:11-

TIA KOAO FIO mx.Apki)ck OIrCTp010 ,(KITp'k ORptlIpAA, RETKkIll :NE 3AIIIIHATEAk HE
c &Tp.cn'k HA AA110:3'k AORPOE pETCTRO, Ha% 3ALIEHlt l Hp'kAPELIElltIkIKk ripmcocz-
IrkTHIIIIAXIt HECkITCTRO, 3ARHCTH MATEpE, 11 MOTOE IIEMHTEACTRO nopoAn, II KZ
criyk lik111111ffilk HAik, OTrkilE GTE$A111. KOEROM PAAK.Y. KATMAI-IA cRoFro 1{01/11110

M.E H 11pZKOKA3ATEA'k HAPIIII,AfAALWO, Alipluvk m-kown,a, RR XISZAORCKKIKk HOP-

cRkiKk ARopiwk, RS TkICX111Ark CEAAAKIKk fAlltlk KZ Tpl1AECATHAtk
11

(7031 1523). (12)

Tones IKE HAKkl A'kTO, cFrrrimRpTA m-kcinn, RZ3AR111'0111A CA HA GTE4AHA
ROEROAA VtlApCH H Tram(); IIIIATkl H CATPAI11.1 11 KKK CIWKAIITk, HA EME (1. 465 b.)
113METHA,TH Fro H3k II,ApCTRA. GTE4A11k 3:f ROEROAA, 1111 OTICA01( HOMOtilk ii-
A1'kA1, RZ3ROZME HA ROrA FIP-MAk CRON., FINE H AO1rHN. HA HI1Xi NARA II pA3C'kA
11X1. CNNAAAH, LONE li'kCTk CAM., K7 0141:ACTIIKk riirkAlin.kxk RE II 11,ApCTIATA,

O'I'l 1111X1. ;HE MAAkl HACA'kAOILIWA f103A'k H'kKOIAA CROIIKk At'kCTI., ta. RICH
110 1101r111611.110 ROMII0 KZ TO1r/KAIIIKk CTpAtlAyk MIIROTA A111110111 6k1111A, (13)
 POVESTIREA IN SCURTO bESPRE DOMNII MOLDOVENESCI 153

liZ ATO .43/111. (7032 = 1524) pamai (-1") GTGISAHk 110fROAA .A. Tuchaiik
11gpck OR6 Offit 110A6 llpoyTA oy TAPACAOrlA, AWHOyNAINHAik HAUL OTS AlC6,
11INAAIII OTS IffiKk 3fAAA'k CROX. HHArkWA. (14)
RI TprrOf H TPHAfCATOf AITO KS CfAAAKIAAk ThICN.111AAt6 (7033 = 1525)
HAKkl flOCTWHE OyTPZCKAA 3gmirk Ilgpacoe (f. 466) 111140M6CTR0 H TPrrif AtTO
HORZIlfrAA HOKOPHTH HA% POAOCk CZ CHOHAik TplIGAATIklAik CAMOAPINWEANt.
GOYAMMENOAkk Ii camoro HPAAt H BCE HONFICliOf fro HRONNEHENIf (*) KORAPHKIAik
ykITPZCTEChttk AO Ainora %CM 31,11,1± TO /14.1:1111//1A H
K0111101 H3likIWA II
noyAx KPAACICKM rPAAk pt1311HWA H HZ CUM A HpHH IIAKKI OTHAOWA. TOAH
011E0 AANOrOy HIOYCTAHOLIEWNO RR 3fAJAH TON HPHPACTE : OTS CtREPA FAHHOM01(,
OTZ NAHAAA NCE AP0yr0A10y KpAAEAAk RZCTATH, CZ (3A)1IAAHltlAth orio 1'RA11IP11
O&M (±±), (DepAtighllgApz, GACkl APWKAX.Y. CA, CI CIMPli61A1k NCE
HAAEHEAtk

0yroili6 HAKkl C6111, 1104117111k (f. 466 b.) 30ROAAK, fAHHOHMAUHHKIH Ero akack
110AAATAAIIIE, II 110 Rplutging HAKKI KZ givmomoy o.r% HH)(k OTS 0yrP% iipliAA-

111A CA, ICS ApOy'rOttiOir NCE OTZ GACk flpHAONOMIA CA, If RitHIN. Alf/KA0V COCOA:

pATk CZCTAHANallf, REATE oyno Rim irkitmog. (15)

liz avliTo .n A. 197.V0y CEAANtlXk TkICXINA (7034=1526) rirlattio R1CTA GTE -
4 ANIL ROEROAA CS WACEN. CROM CHAOA, HA PAAOyAA 3Ar0PCHAr0 ROFROAA, RS
AVkCilkIX'k (**) HEAFAM, HAtHt H HON:HrAA AO Tpxrwopn Aorrimg. PAAoyAk NCE
ROEHOAA HE APZ3HA:Rk C7.11POTHR6 CTATH, H.S. 0 itthirk flOAAOAH CA. GTEilszufk
NCE KOEKOAA IrA3RPATH CA. (16)
TormAg HAKkl MITA 110 Hf34111110y Oikyk GTF4AHk ROFROAA (f. 467) 3gm,rk
Tox. KEW:. C11110y flOCT61;fif H IIPOIIAE HE AkfHWf fAHKO RIC,COTt H ol"rx.Aoy
1{%31LpATH CA HfAXrk HZ 1"kA'k HOCA, KS MA% NCE Oy XOTHHI. H NwTll C110H-

tIA eR xliTo .e3Af. (7035=1527), Arkcialka rgtioyapIn. (17)

ItapcTeo lifTpA COEROAL

TOrOatAf ANA H ,wkcAika muroAATIlo RON:IFIO HACTA HA rociloArrito roc-
giommk II ET p z 110EHO,A,A, CkHlk CTAPAr0 G'rf2tAHA [OHIOAN, Oy Ypssnoirk,

(-I-) Orig.H pasEn, n este netrebuinciosti.

t*) In 1°6.1 de HROV,IHHEHTE, Tgtc, ordo. Alikl., Lex. palaeosl., cituzil acestil cuvintii din-
tr'una singurii minea s&besca.
(ft) Autorulii a voitil sä gica: aca sanJAHWAIK OVRO, HiMAHA Ch1110.
, X
(**) Orig. in-kerma 1, prescurtare pentru mic(onoIrc)THw v. e. itunconotrrniqk ), va se (Pea
sin sOptitmfunle postultl». Acosta se confirmil prin datele luT Ureclilii §i croniceT moldo-
polone, din care cela d'intaia pune expeditia lui Stefano in 5, a doua in 4 Februarie. La
f. 473 a. aVelnil MACTHkIK HIMA01.
154 CRONICELE liOLDOVENESCI 1NAINPE DE ulincmA

AAHOrAA EAA011' A'kTA H HOMA3AHk RkICTk p.vato riptocuttimmaro AtuTpo-

110AHTA KIrpk OEORTHCTA. (18)
Ho osx0A-6 OIi okra EAHHOr0, A1HpCKk111A1k iKE FICHAZHk Torm CX11111A1k
CEAM0p0 HAM H TkICAtilk pAKHO H EAHHI. 11131111111114A CA HS .11. TOrO AV'kCi111,A.
(15 Febr. 7036=1528), riplome .31. KAAAHAZ iiseRpotrapia, ()Iran o rocuomi
HZ CTApOCTH AAZSt (f. 467 b.) 1.1,ApCKKIH 110A1A3ATEAk H MOAAARCKk1H 01/41ITEAk,
MHTp0110AHTk KIrpk OEOKTHCTK, BZ CROEH EMO1r HACTirk OTZ ROrA AApORAHHkIll
;KAp-kskin, npH KOHRH REAHKKIA1k H ArrEACKWAAK 0144301t1k flptHMEHORAllk &kink
eFoAopk ; AIROKk RtA0Kk AWE KTO HHk, KET,CAA H NORA AO KOHIJA 113RkIKk II

Amor° up-kaw owerria Fro MU 110 'Rost HalpARHRkj OTZ MAA,A,klyk RO HOIC-
TEH RS 11H0411CTR'k OTS AogA csurkA-kwYwck AORPOA,tTEAEHk ockAtTenci-Ho-
HitHk, A'kTk HOTp01rAHlik RE3k MAAA .31. RS HtMEIJ,KOMIt HrOVMEFICTR'k, 11 11Z

HWANYI1 fIllICKOHTH .11. HCHAZIlk CZROZ1.11Hlik, H HA MHT10110MITCKOMk IIACTOA'k

.AI. 11 ArkCA11,k .11. (f. 468) CZRAH3k AOKOIllaTHOHtilik; 11Zrkyk ?KE AtTk TELIEHIA
ME 0 xpticTrk FIOARHra WO .6. H AAAAO 113AHWEHO; H OTIIAE AltZrkIHMk 11N.-
TEA% OTkRk RZCIlpiATH Tp01/A0Aik npagemikm AAzrk OTZ 11pAREAHAr0 00.41E;
H AA HHKTO iCE 3A3pHTk MN CROWO AOINORHAr0 OTk144 H orurren-k CH14E HO-
XRAAHRk, AMA RO H RZekrk AORpt CIMIIICA111Hrk TAKORAA 113HOCHTH; dllIE
CO 0 11StrkWHH)Ck flpHAEM.Z11111)Ck
fHCAHIIO FIP'kAAA11 RE3RIAEHk ECTk, KOAMH
11W4E 0 Rk1C04AH111H)ck Tswx.lifiwck CA M, RZC'kKO H RtH11,EAAh R.RAE'rk AOC-
TO1111k rAe ;NE 43k, FORE OTZ AO1NORIlklp ero CAORECk VIROME MA'kKOAik HA-
KpZA1AEllk 4AA0A10 HAKA34Hk, HE DOHOWEHIIO 6X,,AA& IIORHHEHK (f. 468 b.) A'k-
HHHAr0 9404 CZKplaR1JH TAAAHTk, HE H313RHRk Tp01rAk WO HAOAk H MNOKA AO-
RAECTkRHA (RS) (0 ClitTk H3RECTH H 0Tk11,01f 4AOAIORIA01r (IZCTk EAHKO 110
CHA'k OTAATH, N.R CIA °VC° RZCIAHKO FIORZHErAA >I I OTZ Tp01rAORk IIOKOH
['An ? H CRAT0110411RWTH CZ OTk11,k HZ ll'kME11,11 flp'kflOAORHt CKNLTAHk Uhl-
CTk, R7. MOHACTHpH HAEME (if) H OTA MAAAEHCTRA WO' 11Z3AOMEHlt, Frome
MOMITRAMH OTIS AIOTk rocroAk AA 113RARHTk HACK, AAAHHk. (19)
Ho AtT'k iCE ApSromk 3HAVk CX.14111 EIOARHME Herrin ROEROAA ofrhirke 94Th
114 GAK01011 OltrpUTtMll A3k111,* H pa3A-km ROA CROA HA ARA HAZIckl, H KA-
weAwe ropcKutta AR-kma n.RTEMA H AowFA(f. 469)we ICZ ['AA-twit% I1 k H
CIpA3HRWE CA CZ CTAptHWEHAAAk Iixh CAMO H °IMMO, H HORZCXAOIr GAK01011
1106'bRAEHH RkIW, H RPAHHHAAH (-flt) opx.?"[TH p431611Writ1 EAHIlk OTZ rpAAk HXk

(*) Acestil pasagia este obseuril.

(+) RE este probabilli ornisd printr'o gresoll de copista.
(-H-) Orig. mut prin omisiunea luT M.
(-H-+) Orig. spaiumnui. Cf. Mild., Lex palaeosl., s. V. Rp4111.118.
 POVESTIREA. IN SCURTt DESPRE DOMNII MOLDOVENESCI 155

H 11M 13% HEAAk OCTpTEAAk At NA ISZCtX11 AO HOMO 110C'kKOMA1, H 115S3HPA1116 CA1

OTTXAO1r HETp% HOEBOAA 110Ar1V. tIHHKbJ CArCTp0Hlik 11K6. (20)
Toro:4:AF HAKIL1 AtTA, 101r/I1A MliCA11,A, HO OyNIOAEHTIO Kpant flprkApPIEHHAr0
10MIZMA HOCOHHHICOA% EAAOlf CkITH HA HEHOKApt&IIIHAAk CAA EMOy OTSS HAACTE-
AEHk 3EAAAI TON., 061:111A11 Hk1CTpli46CK61H rpaAk HZ 3EAAAH T011 CZ MAIM.
OKOAtIklAik ER. osApzataififivm (f. 469 b.) H AOKOAA111, .11111 HAAAkItIELCTISO 110A0V--
1111M, 11 Ap01/TAA CHX'k AIHONSAHMA 0Th fur° rnaroitia HzcnpIATH. Toro pAAT
110CAA rocnomitm HET HOMOAA HpZHIH 0Th HEAkAAANik CHOHKk, Fpo 34a.1 HE-
AIIKAr0 AgOpHHKA, H 0Th 9ACT6 AIOATH ISZpX(IHRk HAAk H HOHEARIL H3h1TH
HpkAA0 KpAWElikl HEIN:HkIHAik IMTEAAk, Ap 011T61HAA6 )111 HOMAA ropHkumk Coy-
44St1:6111416 111XTEAi6 flpliAtAk 11X6 HOCTHSATH. GZI1pOTHISHTH NCE OTI Ov-rpz,
mit° CId 01110IfTHISWE, ICS 060111116 RAMO CEHE 0HAh9NWE, OKAME 0 ropuTup HE
TOA111:0 TISIIIMATE 110A0MWE, EAHKO 0 HHNIFHIrk 11011NEHTE TRop-kx.x.; CSS6pAHMI1AAk
NCE cek HAAk HE MAAH 0Th (f. 470) illpAtACKItqck HAt1AAHHKk H 0Th Hirk)C6 06AA-
CTI11 EKHCK0116, H TAMKAA OPXN:TA CS COKOX 1303/A111E, H 0PKE HHN1HTH 6AH36
Aporrk Apotrra HkIWE gpAWEHA SkIHWEAAlt, H ME paTHAA Apoyrk HA Apov-r4
nootlip-kaxx., c%npoTtigiin ;KF HALIE KAIP-IAMIM H0KA30HAXX CAA H 0Th opavfati
°Argo, WM 1101(111K61 0661K0WA 3611TH, H AAAA'kHILIVi. 110A06HkliN HAAk AMON:6-
CM° CX.111FA16, H ORM oyco roToghi ihwkap., Apoyrkba HAfipAISAtAXA, H GA-
KOVA11, HME HOAWHI11111 ripirriopt)cx' CA1, CZNOTHHIlklAik H TH 1111HAON:HWAt
CAA (f), XpHCTTAHE ME HA 110AA011111 cord HpH3HAHWE II CZ HHAAH (f. 470 b.) ova-
31111WE CAA, CZIVOTHRHTH NCE ARTE HA HrkrCTISO OlipATHWA CA H HAELIIH CNA% HIS-
AAISWE, A /ZONE npiApetcoxomh opxoda CS KOAECHHRAMH H ISZCAAHIIK111, ENE

AotiplinwE rckARm HME 0 CH)Ck HOIlriEHTE THOpT6 HAA ALIKE TOrA4 KAIOIHMA,
ISZCI CZ CpAAAOAAk OCTAIIHMA, H 11AA0LHA MHOMAHWTH 0Th imp flpH irku,*
6ZPC'k KOAEHH H 3AKAA1111 H 01r61EHH, H 661WAA MHO rHOH 3EMH6111 110 AVAA0Ai-
tumor 0 flathwk ApElitIrkA1k HH01IAEMEHHH111 HZ 110T014'k HIrCCOlit, H 11Z3HPA111WE
CAA 0Th rkilA 11011IAHWA A1OATE XpHCTOHMEHHTTI1 CZ CROHAAH HX1x H4(6AAMilikl
H.KOPIICT6 CZEIpOTHIMTHick HZ3EAAWE H rOCII0A11H0lr HETPOlr RofgoAt (f. 471) muo-
FOLIKCTIrk HpHHECWE. rOPIITH ;HE, 11X6 1111 rip-kaw CAOHO liZenoitykrix, H TH HE
AtEHME HA C7NIOTHRHHX6 rpACCip(C)THOHARW H %MTh 11)01 RzaapAiliwE CA HO-
cAimwomor TaicomIAE np'kAABWE.
HpAAk NCE IOAHZW6 0 CEA% CAKIMARk pAAOCTEMA 661116 H KS 011-kIllAHHOAA0y
rpAAor H Apoyrlll IlpHAOMMik, H0A0V-AHZWZ IMEHEAik.
GM 01010 MKO C1111E 011111MAEHA 66JMA, HOCAA HETpw ROEHOAA CHOR CH HAA-

(t) Orig. iiponoNSIIWIA A..

150 CRONICELE MOLDOVENESCI INAINTE DE URECHIA

CTEAA R OTA.VIEHHKIA EAAOIr rpaAm. GkICTMAHE ME HE RZCrOTAUJA rifykAnTti

am. rioAnntNdlIEE HMI. HPIAACTRO, H 11AKkl RZHHAAA.NOVE HAAk 1111kli OTZ 141A-
AOKI+ KpAAt 10AHSWA °TIMM CA, EME (E. 471 b.) ECTk EpAWERk H OWCTIIIIJA1
otioy ; AORAkIH 7KE r0C110AHHIA lirrpz 110EROAA KTOPE KZ HHAAk CAME COGON.
ToromAi ntTn, awanuipI4 micaika, FOHOLLIECKIil RZCKOLIti H '110AHO RS Htlyk
110X0AH II AlAalikCTRA KkA0 H0KA3A, ORH 011'110 OTZ rpAAORk, HX.kME nirkmAE
non-6mm irkyonik, HXMAEN. OrgrkCtirkEAA11 II HEKOTAIIIA ROAM() 10AFI7W10 110-
Kopwe CA, ApOIrrklA IE civarn paAi CAkIWX.111E 1-INFIX% /1/17KA AOKAECTI. HE
C7TO7111:RWI1)ck, CAAN.THWA CA H RZCICOA'kRAWA CA H KAAr0110KOpHkIttAAk H TN
IlpHAOMHWA CA, H RM(3)RpATFIRk CA FIETJZ HOEROAA OTTN.Aoy RS CROA CIATA0
1101ckAHRk H AORirk 0101pARHRk liArkK1+1 CZ COKO,Z 3AATA TAAAHTk (f. 472) MHO:Kk-
CTKO H HHAA MAME 11,ApCTROV CAAMAATH CA IckCTk, EKE OTZ MHTEAk 3EAAAA
TOA IlpITk. GIMAk CHRE KkIRANallEAAk, HAAAk EE 0 CllyCk pore R73RHWAX*111EA1k,
ripoggg 110110VIIIN. oTcx.Aor AA7rAd AAHOMAE pa301rAtrkRAIIII1Mk, HAAAk ;KE HA-
tip-kAk RAH CAOHO AA CKA7KETk. (21)
1i AtTO .r3AA. (7039=1531), lignrcra nrkcimo, KkICTk IJKOME flpHAEMAAWE
roaloAliut. HETPZ ROEROAA RZCX0,01r 06311pAA, OVAAOAHRk HOCAARk Npnnt ni:-
wecKnro, Imo An tame OTIOIKCKOE EAAOIr AOCTOAHIE B73KpATHTk, riptc.lormc CA
ripui np.LKAF KkIRWHAAH 11,AphaIA11 0Hk ME 1111 ALIA° 0 CEAAk RZHATk. FOCHOAHHk
EKE 1161418 R0fROAA RZCXOTt CIE pATIA (f. 472 b.) [OATH, C7I1pOTHRHIll
Flp'kKKIWWH IIKIWA CHH,E H3ROAH CA 4A0KrkKOM0KHRO/V1011' Korot- HAWEAACAr
(ITS aro rpzAooyntiniii Rznoirmw,a H Mint KpAH ocuipzunty. (22)
NA oygo 3AE &kink TE'IEHIEMK CAOKA, HOMrkHNIk IJKO RZ: MIIAAO)COMAEHII To-
romAe AtTA tkpzicoRtioF ROM/ OTZ HHHXk HA ApOltrklA nptTpzKonick CA A0C111:
H AIME CArkPEHAr0 ropt R73Rp7Trkgui CA H flOCAAH HA EIIHCKOHCKKIH HACTOAk
AOMIKIA IACTI1 3EA1Ark, Aryl-LIM Air. II.R AA HARM KZ HALIAAOIr CAORO RZ3-
KEA& (23)
AA MKO CZMAAHlik CH RHAt CZTliCHHHW CA 111:)H monAniirrhi nprkAtnui,
II3k1AE HA KpAHk (f. 473) ortunnit AwynA H RZHATPZ 3EAAAA Hyk KkIlik, HE yon-
Eporrk HE11111ERARk (±) MI HE OTAATH CROFAAOIr HOHOLLIEHTIO, TiAAK FIMAX., C7-
11pOTHRk CTAHWE A±WECKAA TliAECA MKOME HAACIE H H0R7CX0,01r pt1361-1134A HAZIckl
H 11011HKAA npzgonosatt" H 110At TAMO CNallAA CZTROpliKk TtAECH HACTAAFIA II

p-kvilkint erpora KfrARkiin piwnrkweicin, H ['HAW HAM% TNIZAH C7 HAHAAA-

HIFAAk H flpHHX.AH Ilyk Elpillik1H4TH HZ CHOI-1)06 CH, ,A,OKIJOHOG'kAHUIRk HZ3RPATII

(±) 0 glossa la marginea filei adaug'ai aci : ro H Col4ROCT6.

 POVESTIREA IN SCURTO DESPRE DOMNII MOLDOVENESCI 157

CA HOK'kAHTEAHAA nOrOlf npa311,HotrA, RX A'kTiqk IICKOHH TEKX1111Hp .fr3m3.

(7047 1539), (24)
AACO1101rCTHIIIX'k (-1-) HEAEAEll.
N.Y. HE KkICTk HH4kC0 EE, taKOME AMA, HEIlp'kAOMHO RX ;KUHN CM, tin top-
CKAA Apzamtut (f. 473 b.), HI1 NOrATZCTRO, MIME KO) A06p04ACTIE KZ MHTIII
Roypii tl CKpZEH HEflpH4ACTHO ; tau 01/110 LIFAAOIr y011IETk HpOrAAWEHIE CAORA cfro?
Roroir H'k4TO HAAk 3A3p'kRWOIr H 01rTAEHHA4H c,vo,gamti nonoyeniRwoy HATE

IORA liCtIpOCHRWOMOr, H ANTE CTAAHUHIHAAlk HAAEME WO; 4TO ME N KOE IIPH-

KA10411KLIIEE CA1, tfifiumf AiN CAORO H S'kl111411 ,KEALIA%lpHAAk CAORO CAOKOIr H 114-
ArkTH AOCTOH110.
TOVOMAE 011110 AITA K'kWE H'kKTO 111 "worm, REAHKk 011%0 CAHOAk pomAnk
llpK4n4ck, gnowluck. AAHOrOKZ3HEIlk, MKO rAMOAATk, ROAA H pA3RpAIIIA
RZCA, CpSAVIHXA KR HEAAVir AIOROKK laRAA CA )034HA, HZ TAHHA ;KE ..AZCTH

pa(f. 474)rrpanuIE H C86'kTI.1 HARM] KAERETAAW CZIMIKAAWE, FlpHApOrKHRk CE61:

4tOMAAA RZ3klAkATII H CROA RZ3RpAW4TH HEI1pAREAHKIAAk 01161411CM,
tl 3A4IIHAETk C'kAWHE HERtpCTRIA, H KZ 13EAIIKOMOlf nepacomoy I1,Ap10 IMCAHIA
cKponirk nocuimaak 3pAtimat KZ OTAUTHATI10 ; OHk iEE HH41a0 :RE pA3A0MHRk,
HA AKIE AsymA MKO 3AFIAAHHIfit CREp'kflOAKIXAHEHk H 1101(pA TAMKOpOtrAWTA II
RICCTA CTpAII1HO ISKO AZIlk pERKIH, REAhIN CZ COKOX AFIrEOHA AWOMkCTRO; KX

llepcomk KO SR'kpORHAHKIA TATApCKkIA CHAKI CZTEKWE CA H CZtIptAiho 3nropciali

HAZKOHA4AAHH11,11 H OTZ C'kRENI TRiauto(f. 474 b.)ortufiti , KPATKOpH3HTH II
AAzrouosiii, taico Koit,a Attiorom.RTuatt cx tuthuct,tik npodimma c,a, tl TH nEp-
CKAA AIMApZCTROIrAllIE MKO rrIZAKI CA1pk4k TOT'kyN. XOTHIlk TRp7AOCTIHHk1H
11 nplinKomipuhiti flOrAZTIITH, H aanorrk pawl, RZCA C.XIIIF.A1 0Kp7CTk A3k14h-
CKOE CREp'kflOCpZATE RZ3ARIIME GOVATHME111, tlEpaikiH npirpzikkiH CAMOMZME11,h,
IMKONZE nTNLlih AWE KTO pE4ETk REAHKOKIMAHMH Hp11AOMHRk CA fITHWI X0Irdt,O
mpAut, A no crkA-k TpOrKAAALHE CA AAOAAARCKkl ROFAik H44AAHIllik ; H OT-

(±) Cf, nota de maT susit asupra luT mliereidxk.

Acestu pasagiu este obscurl Sau cry chi este coruptu prin copistT, sau cii. Macaric
(-1-t)
n'a sciutti exprima 16muritii idea sa. Acosta pare sa 11 fostri, cg precum D-deti a ispititil
pc lova lasandu-lii catii-va timpu sub influenta diavoluluT, care a trimesu pe cel treT cu-
noseutT aT luT sa-la ispitesa prin discutiT, tote asa a permisit D-deti diavoluluT sa atito
pe boerl impotriva luT Petru Raresil. Astu-fela Henpociumiontcy s'ar raporta la diavolu (ne-
numitil in texta) si ar fl o intrebuin(are gresitI a vb. =pectin', petere, ctizetv in foal de
IIMOVCHT11, probare, tentare, re:pcCetv. Sub CWIVIUIFIlidAth Macarie pare a 11 intelesri si pe eel
treT ispititorl aT luT lova, ce erall arrapinuimusi» (OmenT de frunte, OmenT betranT), si pe
boeril luT Petru Raresti.. dRIg cwkavailianik HAAENCf insemna «impuse de-odata boeriforil» se.
sa aduc5, la indeplinirc pe cal ascunse pedipsa dumnede6sc6. Una alts intelesu nu pu
tema scete din acestit pasagia.
158 CRONICELE MOLDOVENESCT INMNTE DE UEECH1X

cxAoir 6190i HEAOAAKICAZNA MACE 0 BOA/WWII ; A ME 0 Clip 6011E1311101 CA Aporrk

cz Apoirroxtk (f. 475) CZEAHNWE CA H ApZ30CTH CROEX. 11301PAAT6 Trrvrx., H

H AZWECHOE AN.KARCT130 110 MAA'k OTKpH CA, N.V. styx 01(60 3EM110p0AHHK6 HO-
rplumum Mr/NH H HA 6XAX1114A OCA4:11AEHH ; 11,ApCKAAr0 ?HE LIpZTOril xpANHTEA6
!ME NApH11,A,1111E CA XZppil, MICO CIA Or11ON'THE3k, MITE BOEKOA'k FIZC'k OHM-Mint
H 0 ropE, pEME, HOEKOAO, HAACTEAE CZIA1HABAXT6 OTCTRMAEHIE. EZCTpACE CA
CpZAIAEMI. H CTpAyk H TfIENET6 11 110A1311r6 (1-) 011kAT6 Er0, 1a130 CIA CAKIWARk.
OTZ CEr0 CAZ3k1 TEtIAX'X 113k 04110 fro H CTEHAHIA 9ACTOLIZ3AKIKAHIAHAA (±±)
OTZ CpZAP11161A CptAkl, H rk giwkrif OVAMAEHO BliA'kHIE 11 AOCTOHIIO CAZ3Z.
(f. 475 b.) HOE CO SAO NE s-k TOrAA, HOE AN NE ApZ3FrkWE CA, HACK0511113WE 13130
RICOH FICH ? OH6 ASE CZMATATH MCHO RAcykupaxamck 3A110pX9HRk, XTP0-
sox 60AA CZ MAAHAA11 OTVOANTk OCTARAZ MATEAck, CA83.1M11 ANISE M0911, CM-
TEMIVIA .Al. (25)
HE 13Z3A61yAEWH AN, CX.AE? HOE flpHKA109HRWEE CA TOrAA CA0130 czniwerk?
MHHTh MN CA npocnorril CA CIE OTZ KONE11,6 lIZCTO91161yk AWKE AO 34114A6
nocn-kAmixk. VI MHO liKkAWE WECTKOVA OIRKACTEllk CZ lIZAL11341Ak (-f-H) ark-
X0M6 llEpCOMI. 3AAN'kA (+fit) AMINX.136, H HAtauu HEOIrKAOHNO 3pA KZ HAAHH-
NOM6 OCTpORpZXIHM6, 11ZHATpZ EalICTOH46CHATO MONACTHrk KZ BE'1EpS HE3k
flirkIllEHIA 661136 xo'rgt (f. 476) Tp01rAOMIs. 110KOH 06fACTH, NEHA13,13AHI11 NCO H CHO-
TOO1rAiN111 H CTpZAAHH HA 3A0624 MHO 04101/TNRWE MOHACTHp6 OHTEHOWA, NANA-
AAAX',1: IJKONSE AHBIN HOBAN, 0146 ACE [MCA nfrkapkiik oycrrpzmi CA R'krCTII0M6
HA 6p739c6 KONErk 01rKpACTI1 cnaceiffE 0611AIKEH6 1161136 HNOr0 RZCEPO OTZ CROHyk
tatco R-krorik pAllk, 0 IIZCERHA'klilEE CAZ1111,E!
fl [ME 110. CH)Ck KOE FlpiACTAIIIITk CA0130? OTZ aro flpOCHIldWA CA HH.V.Arli
HH6 lipooTs-krtuni CZ IIHAik KZ 6pZA0M6 liZCTIVIAEHE 3A011p0y0AHHAAk, 01311 HE-
130AEX, 013H ?HE H rOTALI1E, AOHAEME HE OCTAHH EAHH6 H 61.1CT6, 0 rOpE, HA-
MM-MTH 13Z3A01(KA, H MHO AEN1111,A HOAK 3EAAAEA (f. 476 b.) cmpki CA HAH Cl'A-
p0p0AHKIII 1<poik, H 01/AAAH CA 6rkrAA HERrkA0Al6 BECAAA, CU-ITEM:30A AUkCARA
111., 11 EIZHAAE HZ pArkAAHAA 11 ErkrOHLITA AdiCTA N N.A0AIA MH0r0Ap'kRHAA, 11
HE 13Z3MOrW0Ir npOHTH, OCTA1311 TO H 13Z3MOCAENNAr0 CROEr0 KOH+, ErOME (*)
11110r0 RZCAAIIIIKA NE rififmniwf, H flpC9COAA HO 11XTEyk HEI1p0X0ANHX6 SIck-

(t) Orig. mai are aci unti ii superfluu.

(t1-) Autoruln a voila sri Oic5, '1ACTORX3,104)CcITIAlidd, l'a inclusti ins in erOrc subst.
RX3AkIX4111116.

(ttt) Orig. RZeknikuAnik.

(I i I) Orig. salt,.
(*) Ar trebui sti fie aci mace.
 POVESTIREA iN SeLIRTEI DESPRE DOMNII DIOLDOVENESCI 159

p'kKpRAtittflIHAAk (t) H CKROSI Ride EP'krOKkl Hark, pXKAMH Ogpall6 /1

ROCk, HETpEHH6111 H MECTOK11111 WECTKORARk 11}1.T6 REAHlik1H BS XpAKOpCTRIqk H

AZROMpOCTHIOH KZ lipAHEVk lipli110111i/KAMTK MA rl'PACT6 H CAZ3X flpH361-
13AETk 1136 AA0E10 04110 rOp61 011%0 (f. 477) IlpOTHRk HAW-IA [110'MT 1383rAAWAAXN%
'MAK H RAACTH AHWEHIA p6IAAXII101r. R CHKk H Cllll,EahlXk WECTk AMITH 11
AAllEllk H KE36 [mum HP'kUkICTk HN KS Komor REC'kAOKARK, HUME 111111,4 Koro R11-
A'kK6, KOMAAAWE EAX.Ad AIOTkla 11011CTIIH6I H3AArkptIllk F4XRHHX., AOHAEME 110-
AOTOKOAAk H'kKkIHAAk KZ GAKOIrtlf4Nk CZ,C0A/AIIITHAAk p6IK0A0KR11 HilATH OTZ
TO3FAVI16 Toro ORHAy0AHRWE Koroy 0 HEAAk H'INTO A0p1WE npo3p-kawor II
URO 1103111111k KILICTk KZ CT4pit1WHHAMk CROHAAk ero OTREAWE 11 AOCTOHHt
OTZ Ht9c6 HOLIkl'EHk KkICTk H KZ TRPZA01111p110AAOI1 thitIEROIr HAW flpOROMAEHk,
.KH. Toroaw mkcimiA. (26) flpZROXpAHHTEAIE NGE (f. 477 b.) TpAAA, (W(IOKE) at)
camk riptAnovkTz, 3nomk1unixx H '1'11 HA [opt RZC'ktIkCKOH narolisrk Toro
RpiAaTH. ll0egoA4 ME MKO t3AAORHTk, CIA pACMOTpHlik, Kk1TpOCTIX Tip 113-
REAE, 111AA6 1,11 np-kAnKk 0yrp0A4k 114 CZXpAHEHIE, 110T0114 RZCEMARA H3R'krk.
1110R6111 HOE MR11 CAA p0A01r BZ %Heti* rpaA.1: CIIACA, 11,NKE AIAA0A6
IlfrkAllOCAAAk.
11 EiRE 110 CWk tITO II KANO? HpOCTEpk 011/TIA CROA 11 AAAAA0p0AH111/A Mali
9tA0A101111'k OKIVZILZIlk HAAORAAWE H MKO OpEAk ripimpkiKaawe OPA111111111H 1:113-

1141k1A, H pacnpocTepk px14-k CR011 H WkAOAAN.ApStaut1 CROX. CZ7KFITI41HH11X.,

iktiptigx AEHX., ORATE (f. 478) pkiAaAwe, OHA MI OREHRWII CAA 0 li61H ero ;Kit-
AOCTHO HAAKAAWE H RZCECpZAELIHO ORAOKKBAAWE, HE MKO GAMil'OHA AAAHAA
OirKIIICTZRHA H 14110 THHAApHAA czamTexk caw°, rpaupnro HpOA. RSCXAOy
REHAERE H RZBAKI,CAHIA, mccxAcir IIPZCEAAk SIMLA. [IX. 01160 CAORONIk 11p0HTH
(MCA% HERZ3AAOMH0, flOCTHrHETk 110 ALA ArkTO flOR'kAAAWA, OKAtIE H HE RZC'k
HOAk C110A041Ak 3AKIWITA 110AArATII.
AOCIrk RO CAOKO H rAgpAim 11pZH'kHWA OTIS tIpSHOCTH 110114349'H. HpAnk BO

10AHSWk, 011k El'OME CZ RkIWE CAORO KnavoAI cznoKtAn, (mollusk C6111 AN.KARk
II 3611SOilik 4I3441 (f. 478 b.) H OHAWIA 011AAA11,14110 OlfCAkIWA
3/(01:Z3HEH6,
likIRWAA, ABIE HOCAARk CROA CH EAHHOAAKICASHIIKki TRpZA0 cTplitim rpaAk H
RpATA 3AliA10411TH H HIllitIKOME imoy (Ito HCX0Ak 110AATH, dlAkICAAA 11411 HH311
cTiKx noKplitini HMI OlrAMWIr CT'kHX. 11pOROFIAllk IISCE poAKo np-kAam ; mo60-

(1-) Ar trebui sii, fie aci: If anponputAiniiip.

(-H-) iquiu trebue acilugata aci ca sä scotemd unit intelesa. Probabilit ca elu s'a aflatu
in textubl luT Macarie si ca a fostil omisil din nebitgarea de some, a copistuluT.
(-1+1-) Orig. are aci: HHKOKOm1 OTOOVCTIOr HCXO4 nomm; se vede cit copistubl a voitil sa
scrie intaiu : HHICAKOM 0 T1101(CTIri'll fro. CL maT josil aceeasi expresie.
160 CKONICELE MOLDOVENESCI iNAINTE HE UKECHII

11AAHTEAU% gliC CA, Apoyrkni Mill CA Apemrkro illiAepuya CZ ,IIEHORt 11 tIAAT,

HAKE AO CHTOCTH 6A/Irklyk OTZ Hero HACKITHRWH CA (j), MKOME A ocirkgk ripiA-
CKA3A (ft) TEMEHIMAk CAOKA j 0 3AATO, rOHHTEA10, AL&LIHTEMO flpA1)83k111,
AKAKCTROV C7A1AETEHIE, A3611. OTIVZ3AEWH KE3rAACHOAA41, A rAAromiaom ov
(f. 479) BATHKAEWH ovcrit, ovrraRn H 3AKOHH riontipiteum H OHAIHk l'ONHWH. Ovz.
cero 110EBOAt Cl'pArA. HAHAE KEAHIKk, TA)KIIA KZ3AKIXAAWE H t1EtIAA011AAWE, KkIE-
HIM% l'AMKOrAACHKIAAk ritrAcil Olrld3KA'kAWE, H KZ KOrOlt: '1110AIITRKI H3k rnx,
Lamm Aoywx, u3n01L11adwo.
GiA oyso AOKOAHO 11A110X, OHAAKA CA CAOKOAtIk. liplououu me CA Malik tIOrZ
H TVIAMk CAZ3HIIA1k flpti3P'k H OV1lIEAp11 AiOAIIIA CA oircpzAtio N tIOAAKICAOAik
SrktillitA HpOCK'kTHKk7 H ALIE MKO 01'1 CZHA WIL3KXHX.Eik (f f) MICAIIIA MKO
HEPHATA riepcturo citmoApzatto OTZ HEI'0 KOKApCIllOAAk HOCI'kISAN.Tk. 11C11p0C11
°TS Hero p.vocid MKO HEAIIKO(f. 479 b.)AA0IIII-111. OvcAknuA me CIA Rapk IIEP-
CKKIH PplAk111 H 6k1KAN.111AA OVIVkAkRI. CZAAHAH CA H CZMAAll CA H FlOtifia lipAA10
10AWALHOIr tIC)COAk rioAATH
low Got-A-humor - EA10V, AMIll AAN.111EilAk TorAn Orrp0AAK KEMIKOAIOV
tpEApHTk KO H RApRAph !opt morrptoKANdim
cos* flp11311AHA TRoptrim RoegoA.Y.. Otik 7KE pAAocTno IIpIE, %k 1.1AP11IIA CZ 4A-
[I KZ

All OCTAKH H EpZ3HAAH AOTELIE HOTAAA117 rifykAcTa H3AEI"ktik flEpCKklAtk nirk-

Aiii101k, OTZ 3max-h. H36-krk rkTell 01r111ZCICklXk, H KZ IIApCIihl rpAAh °vow-
911Rk, ripixpAcHkm rpnAomk KoHcra(H)THH011h fpAAk, H KZHATiTZAOIr LIKICTk
nuipeak Aogp03Aatik1Hyk, AA MKO (f. 480) MI311 CA KEAIIKOMOIr topio, tielm(Ae)*:Ano
liAplitipCK;KA Acirw.R 01/190TH, H 117.3131 4AOKyliKOA1011F3H0 HA 110EKOAN. H 110K0A
crioAomarrk Toro ,A,OCTOHHAr0; tl 11Z AUkCTO KAZHI% H AAAZEk 3ACAVIA THIUHHA
0 THVOCTI1 TKOEX., CAAA0Aft7 WIE. (27)
GIA Or:I° HZ ATIZXk CZKItIKWA CA FICICAAHhlyCk. 111X. lElpf cx.tiloy mot/.
KZ Aosponliorkmi. `Inveirk firrpor Roeno,n,t, pATk KApliApCKXA 3A0pATILY.A KZ
11110AAOKAAVH (*) ?KHAHEIIA Kzcpitimayx, H 0 IlAH'krk BECEAAIIIE CA j TorAA H
flplitipACHIAH COrIARCKKIII rpAAk 11EpC0Alk HOKUM CA H MKO npipma. FlOCpA-
MHWA H MKO HAFIXTHXA RANsAtItHIX7 KOCATCTKO Il,ApEH H irkKb.1 HAVIalIOAlk
H3M'kHATIHE 11043ZHOWA. 0'1TX.A01 (1. 480 b.) IJKO linHoronogiAimin liZ3RpATH
CA ITZAkIH 0Hk IlEpCOAlk ICHASk KZ 11,ApCKKIH rpaAk, OCTAKAk HAAACTIIIIKA

(±) Orig.NtielilTilliislA : aci s'a omisit c, ce trebuia scrisit deasupra 'UT A.

(-1-0 Autorulti a vruttl s t qicrt: kAcKaaar4; se Ole ca as sti fie omisit de copistr.t, mai
ci

alesa ffindri scristi deasupra qirului.

(-H--1-) Orig. liAaliAiMR6, provocatil pOte prin neini,elegerea formei R %ss,FNRK6 =
(*) Frasa nu este completit ; s'ar putea intregi cu: Hi ice TKorktxxs.
 POVESTIREA iN SC1TRTd DESPItg DOMNIt MOLDOVENESCP 1G1

IkApCTRI10 GTE 4! A H A erkKoero, HME H HE 110 MHOS* KSHATpl. flpH 14AfICT*Atk

AOMH AIOT,SA TAA10 4AWN. HCIIH CZA1SIZTisl. (2i,) H 110 HEA111. HAKkl Apoyrkm,
nE44HApz, taucTo, 110pEICAOMI. K 0 p ii.k, oticTerk CH TZKAA0 AAEA0A,111 HAACT-
IlklAkk OAAA34lik 11 1134E3E Hp-bme liptmEnc (29)
NA: HA 11,Z.TE. IIAKId CAOKO HACTARAEHO 6.Y.AI H CZI1HCAHTIO CAOKO AA CKOH-
4AETh CA. AA ISKO CHAHOE CROE IIETDS ROEROAA REAHKOA01/11111k1H 110 A1AA0y
OKIMRHKk RS ii,ApcTitorauinimh rpaivk, RS RZAKI. EAIIHk HA AECATHrk MICA
IIEXk RSC2A1k KZ oymkx-k (1. 480 b.) whiff KZ cimoy C,AapIllitik. (30) H 4TO
AAscro N Amor° CAORA ? FIKIRAETk Tomoy. REAHIMIH camoApx;Kfikk MHAOCTIllit11-
111TH II OTZ CK011)(1. H HA IlpIATiE HOCHAAETk Fro CZ CROHAitt. KEAHKkIMk K04111-
COAk KS EKE CZKpk111111E1 CA Toro 11,ApCTRO 111 R8 A'kr1"kX'k Hp-krktunfe CA GTE-
2PHA H gAEAAHApil 11,41EAAA, KR lik1COT'k 1183ROA ero OTZ HH3OCTH, 11 xpn-
taiTEnt fro TROpIITk 11,ApCTIII10 CKOEM)1r. H CKO4H OIrK0 IIETpz KOEKOAA, MKO
sHiph HC TOHOTk 11 IAKO OTS rkTEH OpEAk, H AOKI10130AHKIII HOCTHSAETk HCTItk
11 KZ EpAHA'k 3aropcTlue Elkin MITE RACE AAH0)ICACT130 MOAAAKCKKIXk KAACTEAk,
IJKO 113RICTHO Otrit'kAtWA, IVIAllI CA EAHKO R8 AHop-k H (f. 480 b. p.) FAIIKO
CRiTAOCTLS p0AA CIAAIDE 11 EAHKO KZ HAp0411TKIHX1. 1101(CTA OKAAHAr0 110pH'k
OCTARI1WA II 13K0 KitHAATH GpAHAX, nocTurowih H pACElpOCIVZTAMA 110AEAV
AATI. AAAFIMA cRofro lop*, H flAAHIE 0 Af1K3HXT1 FIX% HpOCTHHA HzcHpLaulia.
fi HE CHX11. 1141041IT'kHIIIHX1., FlptApE4EHHKIII itioxoynk II TOTpOtrWAHO1rAk RE-
AIIKKIII A0r0441%, OCTAKIIIII HZ TRIIIZAOHHpHrkAtk NOICkAt11. ['HA cTirkromkm,
HE mHoro ;fa 110CA (t) H 1{0p1II Hiltk1HA111 OINKAIIIHIk HETp01( HOEROA-k 11

OTKEAEHk, H KItICTk CIWkAlt opatTio H upatHno meLHo Hz AtTO .,3. CAZHE4-

111:A1k TE4EIIIII EI .MA. (7049,-1511), micitaka kattpoiimpia.
Mum! RHAt IIFTpz ROEROAA Alalk CROKOAEHk, HAKkI CKVII(T)p0(f. 4s31)Apl-
MAHIE KZ 1111ZROE AOCTHME tHaTH AOCTOAHTE, TpETOE TOPA4 ATo
ocosrmoy.v., 11 HI1KTOM'E 11"k CZIVOTHRAIZA CA, RZHIME IVA RapackHe rpaikk coy-
ifilfiCKKIII CZ OTIIS10(110)AHRUMAtH fro ItAfICKKIAAH CAHORMIII,H H CZKIIAKk CA CS
OTCTAillAZIIIIHA111 (#), OTZ RE[IIEH 110HAAIIKk CA, OyCTpZitiAETIt CA HA MX4H-
TEACTRO, 11 pX.KAAAH RAIIKAfICKKIMII AAAA0Akk flirkApPIEHHILIH CRA3HHII,H oymunfirk
IICKAMIIA CA, H ANIMA H)Ck 0ApAWA 11 REAHKOAAS 11,14310 OTHECOLH, 11EpCKAr0 )KE
!MASA AApORILI K83AARAETI. AM11101'060rATIlklA111. NE 110 M110:11: ME 11 H83AIORAE-
11X CRO HApHH,R, eilE111X. H KMKAEA'ktillkl CRO II 6AttrOp0AHlt1R ACTH, 1ATA-

(-F) Orig. no cikxk, ca inteunit pasagia de maT 'nainle.

(i-1-) Orig. ca OTCISCTXDAZIlirHAIII.

11
162 RONICELE MOLDOVENESCT INAINPE DE titECHIL

WA (f. 481 b.) rn,trong H GTE2ISAHA, AOKPOPOAHk1 OTPACAH, OTI 91HilEK4 KZ

CEKt 11111113A'k9f. (31)
11I cia oyso itonoritima TAKOMIIIIAAk 011PA30Aik KOHE11,k HAAAH NiE 14KOME KkICTk
HZ3MOMHO CZIIH(CA)W CAS CA0110/1Ak RZ spwrirk H 113K'kr9'H'k, rdsomi MH CA
AAHHTk, A'kTOAAk Klykibu HOCA (I/ICAO Tk1CA111A CEAMOCONTOVIIHA H 11pOCTIIKk
Haab. IIATOPO H HTOPO HATk (7050 1542), tiponITthiro An-kcAik,t. form,-
Alltfit a IliTpz ROEKOAA KAH'kilt11 II IlliTTH 11 11/1111AAAII AOlij1011ACTHN.A CTAPOCTIt
198A1/11`k, usomi 3AAT011Eph AIIIE KTO (WW1% KIIKHOCk HA 3,A,AIIIII. (32)

Ci

Cronica lui Eftimie.

Ao SAE TsopEHIE H noTitorsAitile RUECRAT'k11111Ar0 OTKII,A HAlluro irsicsolta
ittisapf,i Poratiticsnro, A is M OTCX.AS (f. 482) CIAOVNHW CA1 li HOI,V16 HOMAN°
sawn. OTZ KAAr011'ACTHEAPO H AOKAAA KAArOtHICTTA ITZRk, rOCIIOAHHA 10AHHA
11A15.AHAPA HOEKOAH, MH'k nosixk nocArkAwlimitomoy HZ frOlrAtElfkrk eAtIMI.10
IfilMOHAX0Ir RI KpATHA 11HCATH, AA HE 11 CIA A'kTHIIIAAk tip-kyometaima 3mid-
TIfit1k rAX.KIINAM11 (t) 11014Jk1EHA KA'1'6. (1)
HE HO AAHOSI ME HO Clip lifrkAIEHH H TOrOMAE AITA 110 OVCTAMEHEHH (M) (if)
KTOp'kAAk CHOEAAk it,Apcnrk UETpB soisoAA CTpAWHO BZCTA 13K0 AZKIL H uporrtv.
szopxotat Cl?. H splituso 011A89H ca CZ liZCIA111 CHOHAAH CHAAMH HA MAHAATA, KZ-
rososnro soiscw ilpAincsnro, H CZIIOARHME H PAAOyAA KOEKOAA (f. 482 b.)
KAA01:1'111A OlfrPOKAAVHCKAr0 H HIKKIX'k OTZ HAZKOHAPIAMIHKk 11EPCKKIXII, hf
11000K/111Kk1 KILITH MON'. ANAHAATk ME, 131:0 OVCAKIW4 MKO C1111,6 6pAHHKIHM11 110oy-
94.1Rirk CA1, CTPAX11 H TpEllETk HAIIAAE HA Ilk II Aaps KEAF1Kkl H ration." 110-
CHAAWE LIETpOl( KOEROAKI H MOAA Cia 0 'Mirk. N.Y. HETpZ ROE110A4 HIPATOME 0
alp HE KZHT1k, H.Y. IrkIllE HEIlp'kKAOHHAAlt H HEOVAAOAHAAk, yOTA CO CROE OT-
AVACTIITII HAMA. IlkIKIDEE HA Ilk OTZ INAHAATA 3,101M3H011111REHif H AR,KAliCTRO
11 HAR'kTk 11 norkpli, H A'kAti CA't ATk AtXMIICTZRH'k H xpagoperuki H 113kIAE
itirk,rao IVAWERCIcklAtk IIR.TEM6, 3A(f. 483)f0pCKOMOy ROEKOKk PAAON'AOKI1
HOKE/atilt H3k1TH OKkIIIHIJAAk HKEt IlllitH1111kCIS6IAAk 11A.TEAAk IIp0 OAIIhIA1h, npu-
TURK moy KZ itirkA-kirkKa oyrpxclik9ca 11OCTH114.1.111. nIITE rasocla 01rCA1JIHA
11 R11,A,1: MAIIAA'rk CAA.1%TH CA II ItocTawk r, II HE CAtkA 1111 MAAO CIIIPOTIIKk

(-;-) Automat a vruttli sii, (Pea : 34Khlth NMI:11114AM.

(11) R% este omisil de bun s6mr, din nebilgarea de sena a copistulul.
 POVESTIRHA. IN SCURT6 bESPRE D031 .141T liOLDOVENESCT 163

CTATH liMk, H.Y. HZ CKOrk HOFITNE H 3ATROpH CERF HZ THfIZAOCT+HIVIZAik CROEAlk

rfheAt, 30Romim (1)x.rxpailik. IIETpz ROEROAA, MHO act 011101rTHRk, CZ librkAth
ROFICKAAW HOHAE 6AH31. HpOTHRI. rilAAA (.1)Zr4pAUIA H CZ3RA 111AHAATA KS
CEIrk HA Irkp.V. Fl 110CAA HZ rflA,A,11 (1)zrx.futwk MATTAWA REAFIKAr0 AOIN4ETA 13%
weitork (f. 483 b.) RI AA'kCTO MAHAATA, H 11(1.1.11AE MAHAA'llt H3h rpAAA oy HE-
TpA KOFKOAkl. OHK NiE RS TZH 'FAO. retTk Ero H kpitmo °KOMI ;RIArk3Hk1A1H

1110KHMAIII OladhTk RUM C'kTAAII. rOCIIOAIINk

141{0 A014101106'kAHHlik KZ CROA CH. (2)
.
OKOKA fro, I/ AO REAmcaro lop* rupouro GOV' AIHAAEHA flOCAAlik, H TAKO NEH3-
IIFTpz HOEROAA HZ3HpATH CA

110 Elirlcomfuti oyuo ATA FAiworo ECEHk CX11101r, OKTOAllipiA HICAII/A naKkE
KTOpOE HA Oyrpll 11p0OIrrOTORAZ CA IIETpZ HOEROAA, H RZHATOS 3EAAA'k TON.
KILIKAETI. H ripoHAE nocirkA E.Y. Hz HirkAA 3HAAHOE H AIHOFKIKk 3AATHIkIX1.
TAAAHTk HpHoupicrk OTZ HAACTEAK TON. 3EMA'k, H OTTA&A01( 110HAE EadcrpH(f. 481)-
tikCKIIIMk IIXTEAUt II oy POAHOIr IIPHCIrk H Toy IlOrpERE CRO REAHKkI noyw-
KM, 11 upiii,n,f ,Kz HACTOAHk1H CROH rimAk COrIARCKkIH 11 0.1'Z TpOTAORk 110KOH
11pLi1Th (3) II OTHAE Oy )1CZpAOR'k H TAAVO 111EHTHAH'110 H gIVAAAAOlf POTIAt-
11AHOV r icti OTALIE, rEHOIrcIpTA ,WkCAIAA. (4)
RZ nizTo .,3146. (7052=1544), AAAHA AlliCA111,A .EI. (15), Aorloycrie HETpz, 110-
ERMA comElitro ChlHA moero HAULM AO 11,,EpTurpaAn oy HEAHKA10 yowl; CA-
moApzam,,s, tom HAIEHOyETk CA AO IkApCK010 1-10pT0Ir H oripoRom fro CAA%
COHOA IIETpz HOEROAA H CZ rOCHOMAEN. AEHOZ. 11 HZC'kAAH REAHK/LIAAH 60AlipH
II RECK ClIrKAHTh T apxiFionittEE H RZCiAth MOAAARCKKIAill FIrO(MEHI1 AAME AO
AOIrHARCT'kIl p.kirk. (5) If. 484 b.)

ItAPCTRO IATMILHEKO AlAy MET A.

I A'kTO .,311A. (7054=1545), ArkCAlkil CE/ITEAIROA .r. (3), npicTaREE CA

loaurA Henn goEttoAn RZ (c)orfaltri"kmk rpm* H 110rilECEHlt HkICTk RZ 110110-
053AAHWkAik OTZ HErO MOHACTHpk, rnaroAFAIna 1-1013pATA ; II l'OCHOACTRA (t)
RZC'kp A'kTh Fro C.V.Tk .A1. (19) A'kTk H 110AORHIlk. (6)
11 OCTARFIRIt 11,AfICTRO 3EAAHOE ckluoy CHOEMO" HAH1311110 HOEROA'k, H IlfrAlckE
OlfRO Aonp.k HAlk1H H RAAPOLIKCTIIKI. raiwkii Cri' KZ liZrkAik Fl KpOTOKIt II MO-
Kiwi% so,rkpil H ElfrkAcToxiiiiwk MOT wArkyk, RZHTOZ 3.141111AAIIIE 01/%0 HO-
A'k3111. HZ AN.KARCIAU. MORI-111111 Fro cpzARIE.
1161K11101( 'HE RTOVAIS Alcroy II,ApCTRA Fro 3ARIICTIEA1k pATHIIKA pom thunfro

9) Orig. are roclioAritotta, serisrt preseurtatil: r";KoKr.

164 CRONICELE MOLDOVENESCT INAINTE DE DRECHIA.

ALIROAA HE s-k so E,V1011- rAAAKO CIRIS(f. 485)TplIATII HZ MVO RkITII

XPIICTOHAWIHTTH AIOAII H OTeksif rAARR. ripsONtOlf CISK'kTHIIKOir CROMOIr,
ILIPTHKOIr rrrmasoy. (7), H OTTN.A01( HALI(W) CA C'kAAEHA HERipCTRTA, tl HA-
H k flp'klIpATHTH CA H imwksFiTH CA OTIS ripitsaro H IIC THIIHAr0 pc1301rMA, II
OCTARAIS CISR'kTk CTAPMCKkIll H optisicrk CZKISCRIVAMIIISHIllp CA% CZ IMAM , II
XPIICTTAIICTRO HAilA OTPHILY.TH H 1313HEHAISHAtT11 j 113k MAMA KO RZ3pACTA
HAOrililik CA Tt11111A1116 XIMCTIAHCKIJAik nocn-kAii 511E AllAkCICk1H H MOIr-
COyA6AIAHCK6111 AltArOYAAFTORk 1144E H3ROAH 3AKOH k, 3AOR'kpIf oyso muro-
Irkpif OTISPZrk, AXICARCTROMk Xi II 311011pARTEA16 AO upoxkmik (f. 485 b.), II
IIEPCKAA OIrCPZAH'k NAHA AiXAPSCTRORATH H AtATH II ASS/KHAA 11)C6 tip-kAntia
CZWAHIITH. HpHAPOIRKH CE Irk H H306P'kTk CS6'kTHNK6l H OrIHTEA'k H'kKk9Ck
TAKAATklp firAirktlk 1 AOIrCOi4MAH61 lillAVOVAA ETORA 3AICOHA j fAHHk ;Kf OTY
NHXh KORAP trktl WIN H 3A0K1311 Hk OAHE ISIC'kp XIIITPOCTTX MAROACKOX II
llApOA'kAHIEAAk, XZAXpk NM'S FAM101r, CTPZIITHRk HpARCA16, CTMITHIS'ktIWH
A01/11fA, H CZ MIA% KfrkAORA II VkUJE CA, ii HAOrldWE Fro N or-1;1-
'1'1,1k rOpKk H AIOTk KkJR %WE Emoy. H IIPHATk HAIM Wk C'kAAEIIA, MAU CATAIIA
RS OR011p AO1rWAX-6 ihmkopn H 110C141, II MKOMF Wkl:Of AZ(f. 486)HiEsif KZ
otrAti RZAO/Kk, CII14f HFCZn46ICAZHAr0 KZ CER'k IlpHRAt41. H CIKPARk KO KZ-
rkIck MAk 3AOKKI H CArkCIIRk RS HMI. CROGY. ,1A6IC1l1 ISZOKpA/KIHIA, H f Ali II
H'kKOf PACTROPf HIE osTsopti AO1rUM Fro TROpHO, H KOHNH'k up-ksparitessaro
tip-kmstpfsAro MUM RS riponacTk IlOrkIKrkAH, OKAAHAr0 HAH Id WA HEIICKSCHAr0.
9TO (TKO rOpWf lIAOR'kKOIr CAOROir 115E H HAKA3At110 Hf IILIACTHOIr MAU CAA-
romoy? Ann 60 CiRkItlitf KAMM R'kCTk TA'kTH RE CrkAA 3AA, KOMIKO HAW AMA-
!MAW 06614411 RECIAORARWII ? AA MKO/KE RS roliwTH ripino;su CA pt1301r11% 11

OCOVETII CA som-kpIEAnk H AZCTLZ KOHNHON. Arkit,o(f. 486 b.)cpx,A,Feiti, 0 npi-

0uk1,1,'1; RECLVIA, IJKO HZ 3AkIX'6 Hp HIMAk rAXRIIHX, H M KO 11301rMAEHOit fAAO1C
XOAIITH H OTIS K'kCA MATH CA KZ szc-ksomov- HE 110AOKHOAA0V A'kA0V, H LIKO-
H'kKOTOpOX HAIIpACHOX TZA14X rrk)COAAk FIOTOHAE k H yomptivnik 1161CT6.
HOCAARk KOVIIIIRk Ansorkmi xiimitamui italpH II 3,111TMH AOrliATH 6ANO,H1111,11
CKRpZIIARII flydp'kUIC61 H 1111111fAf CE 6'k, H HAtIA RE 3CTOVAH kIH RHHA H CRIIH II XI.
Ad:06 OWAATH CA, H YTO imicsro ritarmiTii, HZ REM% My OTHRA'kt1111 f CA
KAArOlIkCTHIS'kll Kt3 IKTIMICTrkH HAW ft1 Wkrk H 11pAROC1ARHOH. GRTkI ME
HKOHlkl, 01414311. xplICTORk H rtp-kcsAT-kii soropomm,n H CHATKIH)Ck RISC'kr. II-
AOAkt HAP HI [AWE (f. 487), WM HE46CTIA HAOAk H ApOliTk AfAROAORk, CRAW fll-
Mitikl II ALMON!' RZ3HfHARIIKk, AAIITCH RpASH H ATAROAll HAp1111,.AALLIE, IHKE KZ
IICTHHX OH k 1136 HAllAA HAORtKOOVRTHROV Atutoitor CkIHk H CZHACArkAffillik,
II Ilthlt1 Auforna roy-A-k rr cA-k,va HA nparcoc,taguoio th1111f10 It'kPOIr, AlfIE H ripo-
 POVESTIREA IN SCURTo DESPRE DOMNII MOLDOVENESCI 165

crpaturkinue HE HAIIIICAr0A1K AAZrOTH pAAH 1111CAHIA. (riz) cpkA.1: MME II IIA-

TOKZ II KZ RFAHK,ZA (IETHpHAECATHII,X, E;KE ECTK tifAHKKIII IIOCTK, MC° MAME,
II KZ 11p04111p CRTKIp HOCTtp. GIA OHk HSU CZ TpSKAATHMK MONA% OV-
LIHTEAFAik H qApoAtAHltikIKOMk XSAZpOAAK OrIHTEAH1111,4 H TAMICTKO KE3AKOHIA
A'kliCTROBAXA. (f) ArkA0 ;KE Fro H TZtpAHIE KiHJE H IIOIIE9EHIE IITHHAAA11 H-
(f'. 478 b.)rparru.
Ilo CHI ;KE EISC'kp HARAMAEHTEAAK MATEM C60EX, r0C110;KAM et1FHOX, or-
rrfrAAnu CA AWIHTEACTKOA111. H rOVEHTEACTROAAK H KA3H6I HA 60,1"19H, H Att10-
13I)(k (j j) 04110 O1rAt ItH11, NHH ;KE (I11) CZAVSTH liZektIKCKKI rip-kAAcTk, Apor-
shl ;KE 110 TEAA111111,Ap OVAAKHW H HHHiAAH psi3AW1HHAAH TOAAAEHAAH ropivk
crpAAaxx tl CKOINAWA C.A. RILACTEAH OtrKO, IdKO TAKOHOE 3,10 tillAtWA, erektp
KEAIIKK OKKTK tiZekp 11 or Altik(c)RoFF 3FAAAH (*) HNLIAWA 6trATH, II HpH-
K'kSH 1361111A. HAIIMWK, H;KE 11 AIAXAAET6 HApE(IE)Hk KILICTk, HA AAHOS'k 01/130
HE K83AAOrk CZTpZIrliTtl, H.R H36AZHA RECK MAK CZKpkIEHMH liZHATOZHEAik Fro
lad{c1131i cpmikti, H HAIIHCA RUH 60,1141H, REAHKKI (f. 488) FF M4MI, KEAHKK Klipk,
II CHrItAHTK RECK, H.R H RATAWH 110 HECEH 3EAAAH RUH OTZ flpZIKKIp AO HO-
CAAtildp, HOREA EKE AAKATH H A1HTp0110AHT0I( H EMICK0110A1k, HAIHICA 0110
H AAOHACTHp11 RUH, EAHKO Hp CIO% KZ IIII0A,A,011AAVH), MHOrk X'Aptiklk II FAH-
Kid 1101-1H H ATAKOIM COVTK KZ AAOAAAKCKIllp IlptAtAip, H kITO muoro rAA-
roAATH, Ru-kx-k (**) xp/ICTIMICKAd H IkpZKORH44 HZ BEANO AAATE;KH LAWA.
NE46CT111161H ;KE HAHIAW6 czKiminrk 11HCAHIA HOCHAAAWE KZ ItEAHKOMOIr 11,11p10
HEOCKOAtOtr CZ REAHKKIAAH H CTpAWHHAAH KAATHAAAH H OlittpAHAAH, MKO NtEAAETK
II 1101HTAET6 H AMAMI. (***) 3AKOHK IIAAX01/AAET0R6. Rai% ;NE 110REA (f. 488 b.)
FAtor CK0f10 ['Own 01r lkapiHrpAAk, Ah MEA4EM6IH EA1011' 34K011k movcorAAAAH-
CKILIH 110A0rI6Tk. Hx CZAAOTpH IWO /Mita. H AXKARCTROMk OKAArAETK CA

H HOttpitlliAfTk CA ; kITO OliTO plTpICTROW:ETK H AHII,FAitpCTIKON'ETK CA 3A01:83116-

H6IH? THyOCTIX, KAArkl liErkAH FlOKA30134, MKO A3k, pE4f, XpHCTIMICKAA MORA*

(±) Aci avernil a face cu unit pasagiii corupt3, cad OVHHTIAHHHA n'are nicT unit inte-
lesit in frasa. Unit intelesit ar avea OV4IITGAH414 sait CHNHTEAKCIQH4 Si atuneT amu indrepta
frasa asa: 014111-f AkH414 H. OT4HTFALCK4I4 Kx TAHHCTRIC KMAKOHill AiiiICTtiortaXX 1. e. 1l1depII11CaU ne-
legiuirile invelaturd (sc. rnahometane) pe ascunsii, shit indeplineait nelegiuirile inviq5.to-
rului (sc. ale lul IIadarit) pe ascunsit. H T4HHCTKO inch trebue Sa 'fie o gres(Ait de trans-
misiune.
(-H-) Orig. Atiou,ixk.
(-1-F1) Clr*la in locit de HMV, ;fa.

(*) Orig. HIMHH.

(**) Ar trebui aci : Rxek.
(***) Orig. AORR4ETA, o gresela evidentii,.
166 CRONICELE MOLDOVENESCI INA1NTE DE URECHIA

H MAApZCTKOIrA, H.R HAN. oy lop*, AA OKAErlsA H OCK,&A`k KAPAIlk 3EAAAII H

OlrliOrklAik, A HE MKOME rAAPOARTk tIAOR'klkH, (alio HAS vtoycolrAmmera pttAI; A
KTO cia rAttronti TKOPHTk HA AAHk, rAAKFI'k TOAAHAAk KAAETk. H EAHISO CKO-
POCTk flOCAA CAOIrrld 110 WACEH 3EAAAH CZIVATH RECk flp'kApELIEHHWH 6Hph, 11 pee%

mew (f. 489) TpinoIrrrk emoir 3A CIIEnCir 11 NA IIN.THAA AO ItapherpnAk, AHRE-

AlVkilIEMk H TH)COCTIA flOKPkITH X'01'Rt MOE ClUAIICTKO ; 1111111E KO KAM. OltilEA
KONia. 01111'k4EFIk.

GZEIPAKIt H CZ3KAlik IMCA CKO CH KAACTEA'k H FAIIKO HAP0111111Hyk liZkKk

11 CNriAHTh KECk KZ Ki3ZTOrPAA'k Olr NOIrlilli 11 CAOKECH AIUKHHAAll Amoro KE-
C'kA011AKk HAAk II AACKAHAAll oRorAn N KKAAAMH, CTPAIII H OrKACANt HKk 14K0

,A,,1 HE CZNAMKFI'Llak CA 01r ApOirrA CTpallA, WKO A3k, PPIE, rpRtAA OV: KEAliKAI'0
(AAA H flAKKI CK0f10 11PIHAN., H KAATk CA pA:KAAAII HA (IZCTHKIH KIACTk fljykAk
liZAAAk HAOAOAAk, MKO XPHCTIAHCKAA.AAN.A9ZCI101rET1. 141,101: H MhICAZ (f. 489 b.)
HE HAAAETk HA MO1rCOIrAAAAHCT110, H HZ HACTOMIOH TOIl HOEIIII CZKpOy1.1111 TZII
KIIZCTk, HA HFAAk 2KE H KAATk C.iA, H lIZIWZME H HZ flAPAKEA.
H KZCECKATillftlAr0 H LIFICTAAr0 CKAIIIEHHOHAIIAACTKOMk H t1A0AAAKCKAr0 orm-
TEA1 Krpti-AkaKaplA POAAAHCKAr0 EfIlICKOHA HEflpAMAtk H reecmoftwk n Kemp&
11111tHrk CZ flACI'OAA CZPHA CZ CZIATOAAlt H HACTAKAEHTEAAk MATEPIXI, CKOEX. roc-
nomAex. emiox. H HOIrOPA H 1l UTO44HA 6kIKWAr0 H EMICK011A. (8)
OTTOAH TOMIKO 6E3CTOVACI'(K)OKA MICOME HEFICTOKk flECk H OTZ tIAOAAA11-
HUH (f) OKkTk KkIlik, MKO 4IfIE Kkl M0111110 EMOIr [ZHAO, HO trA3A01jc01j ATAAk
RH AO (1. 490) cAmoro Itaiffeerpnvioa, H teenykrk HH HAACl'H AHWEHIA H FIHME MA-
TEO NH spirrIa NH flAKk 0 OKKILIFIHyk CROH)ch KAACI`EAk H CZNIZCTHIllck, Hai
flOAKHatE Amor° AAHONSKCTKO CKPORHIIIA HAA'kHIFI 3AATFIFIXE l'AAAHTk H CPERPZ-
HkIXk AC1IP11 KEC (IHCAA FI CZCAAH 3AATHKIKk tf CPERpZHIsip, OTZ HCKOFIllyk II,A-
pIN ,NOAA4ICI,61K6 6AIOACIAA0 H WAHHAA0 CISpORHLIIE, RICE CZ COE1OX 6Z3EAAk H
Tk CA 1-11't H MAA0 HE RICH sonipte H KOHHCTRO CZ COKOX cznomeirk. Oteit
ME CZ REAFIKOA fIELIAAIA H CIVZKIN. H C'liTORAHIEMh HAOWA, KOAKN. 60 C/11 AA
HE flpIAAHH FIXAATk KZCEKOFFELIFIrkfl flOrOlrIrk. GoroAApZ3Klilll ?tZE HAHWILIk, WISO
RH(f. 490 b.)At CEHE KkIKWA KZ ripkirkKk NEpcKbtxh, 11Z3pAA0IA CA p4AocTIA
REAYEA, H AOCTHME IkAcITHrf3AAk H IJKH CA 11EAHKOMOy II,Ap10 H Aapmie Aitiormnie
flOLIkTE 11N9C HOWE 01r60 HOGIALIJE HAAZIPEFIFIAr0 . CZ KEAHKOA PAAOCTIA H KE-
A0Witt ero H HO 3AKOHOIr Hxh AA01rC01/AAAAHHIla. H, H AOKk rOl'Ofik Bkflik H 0gpa-
AOKAHIE MkICAZHOMOIr RAZKO1r, Afano/IS, H AlArMETk HApPIEFIk 6kICTk, ErOME HE
czrpiwicrk. KTO, IJKOME AAR* itAHHTk Cri, HpZgliFfikA CATAH'k H CkIHA elorhierkAH

(t) Pare a fl in looil de gen. pl. yaroA4Hill,

 POVESTIREA IN SCURTil DESPRE DOMNII MOLDOVENESCI 167

HApElik Fro; norotrrat (Flo) (±) cz topcmomk H CAAAX CKON. cxrafinx. Aorfix,
KZ HE FIA1A111011 OIrrACIL&TH PEEHH'k. E0A'kpH NSE H CZ FIII041HAA11 KOIIHN (f. 491)
1383KpATIIII1A C4 RK CHO el. (9)

11,4pCTK0 GTE211AHA FlilnaAaro.

RA ArkTO .r.31-1A (7059 =1551), Anlicietika toydia .m. (11), KZCFIpITI. 11,ApCTRIA
ClarfITpH MOAAAKCIckl 0 T E 1IS A H k KOEKOAA Xi A A A MN, KTOpIH ChIHK IlErron
Romoit,I. (10) N cz ;KE ticnpzga Grlark IdKirlitHE Cia H KOPOMONHIlk H otrnpol-kRax%
Rzckyk Fl 11,i KKAAAH flpHAEMX., H ypicrIatiCTSRHtHLLITH K1ilKdaUIE, ApriVEH ;KE
II CKLIJEHHHISKI H HHOK61 REAHHAH 111.CTH CFIOAOKA'kWE, MKOME FlOAOEHO ECTk
KAArOLIKCTHBOIr 11,4pio TKOpHTH.
HE HA AAHOS'k nocn-k (if) CH )(11 FIAllpACHMAtk np-LwkileFaiiink rifrk-rgopm CA
II FILIKkl 3A013.1, MKO HEAOKAX.11111 KKIKWH,NH 11311kITlik1, HAIIAZI4'kETk (ttt), 11

KZ KZCEA1k KpATH'Ll HA,IA AAX.ApSCTKOHATH (f. 491 b.) H THOIITH, CZ HIAA111

II flp'kKZ3IITH fro. H cx KO opium RAX.AHHII, flPAp'kHKKI H TOIrpCKkIrk X-0M11
II KtCOAAOrIFIKI N HALM ;KECTOKAA rAAPOAATH KZ AIOAEAAk H flptORI1AkTH KZ-
C'kKk, H OTT Ilp'kOlrilAHOMEHIA KE301rA11A NAP A% KkICTk, OTS HAPA'ACTKA ME 110
)(0T'kFITE HMOAORHFilp FlOCAAORATH 0116I9AH HALITk, H 01(10 13ZC'kKk KliAk
3Aork ripowFmi FlprkH3A11)CA H liZrkK011 HErIpAKA* NSE H rtM1LIIITEAkCTIrk 113-
AACTk CA, H otRimfooyEaffudH (*) 197KOEITAKTH 0Hk H ,KEHCKAPO H.11 rirkg4 KZKOV-
rrk H AVOKCKti HCFIAZIlk KkIKk, H KZ Ilek)Ck HEFIOAOKHKI,ck A'kArkKk .CEKE 0-
CKF9I111.1: RAXAOKKI H xhI111EHIA, OVEITHCTRA NSE (f. 492) H AHX0HAACTKA, H CUM%
110AOKHAA HEEIrkflOAOCHli TRONA COINJOKk KO KykIJJE H AIOTk KA3FIFITEAk, Attioskyk
AAHOrklAAH H pA3AHLIHH,ViH AiX.KAMH OirASOptl. OEFO pAAH O1(II0 HEFIAKIIAIIAAK 1115_
rkAAli H OAApA3EHk OVKIFICTRA pAAI-1 H SIVkpliHCKAr0 A1pn3cKaro HpARA, H KZCH
KO HA 1A OTKpAIIIATH CA OTA Hero H IrkrATH MK° OTT CTpAWHAPO SZAAIA,
AAHOS'IlKk (**) OLITIO OVAHWH II 11000HH OTp'k3A H 01/111H N rAX,17111HANtk KOA-
HkIAAk flptAACTk. 160MTHX1. NCE CX.Ak H HEFI3pE4EHHAPO updgocx,Afx. H AAZPO-
TpX1I'kHIA npaah OKHArklak, HCKOVIIIEHk 1361CTI1 flpAllEAHO SOMIHAAk PH'kKOAAk

(±) no e de bung sema omisil de copistii.

(-1-1-) Orig. no cp-kAlz.
1-1-F1-) Aci lipsesce obiectual. POte sä fi fostd: ero.
(*) Autorula pare a Li vrutit sa qica: CKKOZ111,110011K111111,k ; este insg posibilil si forma din
texts. cu insemnarea «Gehl cuprinsa de cnetpxaktio oyntnrrno»,
(") Orig, Amor,* prin omisiunea lui de sub tit14,11
 168 CRONICELE MOLDOVENESCI 1NAINTE DE URECIIII

;NE H HEOT6ir0A1k1HA1k (f. 492 b.) or mocTor ItoltoppA HA

HEMIII,EAA'kpilklitak
IipoyTtnn. tipoyAk, HAllpACHO lkitpCTILi H MHBOTA CpAA1110 H HEMHAOCTHKHO
011-AHLHEli6 KkICTk, H °Van% KkICTk OTZ CHrKAHTA, RS A'kflOTX 1144E AOCTOH-
1144 CH0E11 SAOK'k IlpIEAik, 340X. CZAVIZTYX A1I183KOE PA3Kp4IIIArrk 11 CKIVZHO
SKIITYE, RS ArkTO (7060 1551), AA'kCA11,4 CEIITEMRAI al. (30). rOC110A-
CTROKA fAHHO AtTO II Arkcitkit AH-k H HEArkAA Ala. (11)

lkapCTHO flAEAAHApil KOEKOAY A0IIAA'o H 1110KAr O.

TOrOMAE A'kTA II TOrOMAE MiCA1441 110 OTKpRECE111.10 KOW1.10 113KpAH6 K6ICTk
H HOAKHMEHh HA roctioAcTtto AOKAECTICKHKIII H invkAAApkin ROHM. II 410AHkIII
fl A 0.1HApS OTZ AWECKklyk ttp1,1.-kniqk CS tipindirtt lizrk,HH NtOMAII-
CK6IMH H OTZ KpAArk A'kWkCKAr0 110110111k- AAtiora. IlpHRA'kelf (H) OTZ FLEAIIKklyk
BAACTFAk (f. 493) TOR. 3EMA'k, H rp4IV0K0p1101 OTZ KpAH H rtiwn,H MHOSH,
HALE ApAHH 0661WA HX.k 3KATH. eCTI. KO H CZ EAHHk OTI Ck1H0111. HpitcH0tt0-
4IIHAMAAr0 KOrAAHA ROEIKOAH, H CZKplIfIlk KkICTk MKOME IrkrAE CIATHAHHICk
110A6 CIIX.A0AAk HMI MKOME AEHHH11,4 110A6 3EMAEX., H RICYA MKO CR'kTO3ApHAA
SH'k3A4 OTT. ektupa, H KZ toroy HIECT6IE.111. 01rCT(1ZA1H CA 10H0111KKIII KZ OTk-
416CTROIr CH HA KZCIlpiATIE IkAprl'EA KZ ilionAonnax.TH, H AOCTIIME AO 1111CTOk
CZ HSCIA111 CHOHM11 flplIK'krH 11 CI HAZKOHA44HHICkl ArkWkCISMAAH II KOHCKAA111.
liA0AAAKCTili 101 KAACTEAE H MHTEAF; 14K0 OVCAkIllIAHWE, CZT'kKAAXAi CA KZ
HEA101/ (f. 493 1).) H CK'kTA'k flAEIAHApA RSCIIpIN,NAxR. H 110KAAIrkVX. Cdh mor;
0H6 ;NE CFLITAKIMA 0411A1A H Hirlospnctikm, A1111,EA16 HA KZCIX*It MAAOCTHrk II
A1HA0CpRAHrk 1383frkK6.
CAKpHAk ACE KEAHKkIH AKOpHHKk H CZ GTov.psno ryminttomk .KAATKIil H 0-
K'kTkl, MACE ttirkazAe IIHCA1EHMH OVTIIMKAAKX H tioctmtv. H 01rK'kp'krX. CA
KZ flpHGlirOdlik, NH KZ 4TO ME RZArkHHWA H CZ HHHA111 MAAHAin fAHHOMIkICAZHI/
HAAk, Hhi HOCTAKHWA cult otmaHturo Hi 0 A ,A to rocnoAairk or 11111110Tiqk.
REAEA0111114111 AC1 114iNHApx KOEROA41, MK° CIA 01(CA61WA, S'kA0 upocTH H rtyluia
HCHASHH CA H HOCAA M011,0KA AHOpHHKA 110EAAk (f. 494) HA4A4HIIKA H CS 140-
411.1111 ninuArn H CZ IliX-H7 KZCH rliA7fatCTZHHH H Kpaigpn KZ HpANExh, H 11p04AA
tuck HOHHkCTZKHA4 ,11110MkCTRA EAHHOAkIWX.1111E KZ fintlampov. trkwA, H HA-
11AAOWA HA HkIXt. H011114. ov. 111fittoTtx.6 H paat;HwA HX'k H ;KOAA10 OVXMA-
T11111A H HALE CZ HHAik liZC'krk KEAAAA:M11 H 01( 11,u4aHAp4 HotHoAT OTKEA,0111A
/17C6. FINIatiApts ACE KOEK0A4 MK° SIVIOKHI% H tifylutAApx H Atutocpzit,k ms-
ek)ck 11pOCTHIM cnoAoLat. OTcxAoy ACE CZTE4EHIOIr HxcEthipoAtiomov- Hkittutor
H naAwe HOKAOHIIWA CA FIAEIAHAP01r 110ER0/1,61 CZ REMIKOX PAAOCTIX H REC(-
ATEA% NtHoromk, cHtTirk ao OnpAAOKAX"N. CA. (12)
 POVESTIREA IN SCURTt DESPRE DOMNIT MOLDOVENESCI 169

1106110AA 'AU (f. 494 b.) tineItstiAp% 1,06011 H IIORKIH 110BEA`h B%C+Kk
CMININx6 ACE CZ TEAMHIliqk 11 3ATO(lEllkl)ck NA CROUOAX OT1101011ATI1 H AO-
CTHXE 01r BOT%WAIJH C7. 1101ApEIE111111/1111 ROIICHAA111 H TAA10 ,konirk nog kcTii
II *Ammo Ameciadxk 11AACTEAll Amor ithiui Anpnui , H OTTOA1 6%3HpAT11111A
CA li%CrITk Bs CROd Nx6 3E %A1.
liOrONOCTABAENkIll all AAEA/111Ap% HCIEROAA IIOCTkI xe 01r X.p%A01:k, HAEXE (-1 -)
H NA itivhcToArk uoipcnomk Oki JIIIA16 C7.1ATOAlk AOCTOHNOAI11110 B%3KEAEl1k
111.1CT6 1-10A1t13t1N6. 1 fp!' xowAnx-x. oyno oTzFMCX18, OT% B%C4)(6 11141CTk II
11

CTI/A116, MO AA 3pial1tt IldCAdA4rk CA AHLI,A Fro, 11AAFOCTII ;KE II 1;po(f. 4 9 5)-

Tocrit H Iva collo , H 1.11;0 NA )(plICTOlik 011pt136 Cli(E HA HOEROAlillk 1{%;111-

pAA)C.V., 1411i0iKE KZ CHI CE A HE 1.11341 BI.ITH A111A111E p.mH Hp'lAgapum roc-

110AdpEll HEN kCTIt1, nikinwee orrpom ILETpA 1106140,A,I. 1E'EptIk1H XplICTO66 fiAE-
1111,A,(3% BOEROAA CIVIAltt H 'AU1AOCTI1+. li% 117.C1:A1k llevkAoceisk 11 IMACOA4111-

1114/116 01rAapENTEAlk CAOKA H lipOTOCTIN. H TIIXOCTIN. H GAAP0IIHNIEA16, R%Cli

ACE 3pipe 111:14 HA Ilk ITACEAp%:1:11TEA10 G0101r BAAPOMpECTZEIViat B%.3,5,11W-

Xlit1412F., smirk 01r110 IlbJEAETk 11 AllIAOCTIllik 1;7. B%ClitIlk AIOAEA1k. EAACTEAE AZE
Imo mcnphimaxx, CIFIO 11011kCTI1 II ripmoe AocToe rife , 1:7 ormAtutknimk WE
II WIEE R% (f. 495 b.) rOp1;k1)(6 2F.3A)(11 II TEA1N1111,AKk HEIWAREANO OCAVA;r1,AEA1k1A

1.114AENN4;11111E li%ChAlk C%T110pli OWE ANIA0Cp%A1E. II kIXE OrB0 C11/116 Td1;0

HA1AlpHA1k, CA6Ill1t1 -14 II REA111;6111 ceolotkpy.xeu,k, topk fEpCIih 11 GOIrdillAtEt16,
0 GAdrOCTI1 !TARA ero IJ Remiptiaormle , II kII;0 liA1AETk OB614/111 11,Ap6CI;6111 II

AIX,A,13011AIIIE H lipARk II IW.CA WALE li% 110X'HAAl: CX.111.11 (±±), II 110CAAR6 ET1,11116
OT% C130Hyk CAHOLINI11;k IlEpCIM)'k li% ilAEAANApi BOER0Ai; , H A1lBNhlA16 CI;111-
Tp0A1k II BEAIlli0X. 46CTIN. 01rTEp%A11136 EA101r 11idpCTI30 II 01rCTAA1E111111k, II

Mom nog wre LI,dpkCISKIA111 II /11111% OIrCTp0I1 SCII16111. BOEROAA ACE Aourh
fro (f. 496) AlliOrkb1111 AepAtti N c% 46CTI.R oTriorcTii ero H 0Hp0-
110,IKTE

NOAH AO C41A1Ar0 u,apcTcoyAiparo rpeAn.

liAArOIkCTI1Bk111 -xe H BEAHRKIH r °al oAti itt riAp% BOEBOA/1 MHO B%CE
IsIALIAACTIRO MOAAMiCli0E 110A6 COGOx, 01rCTp011 II Amp RoxIti raciwk nplai-
Attiume, gpmcif /110A,V113CliklA 3EA1Aii II NkCT1161A .AIonecTup FMCIA 1101M-

CXAi BE111111,4;11 ilkCTII CII0A0B11, II B1 trpoq Fe HOEROAA CB'h(T)AO Ilpt13,N1101rX H

(f) Orig. ME.

(ff) Orig. KII1447 o evidenta gresela; K6 noXRanii cviii r = cele ce servescii spre Janda,
este o expresiune obiclnuita in textele vechi slavone.
170 CRONICELE MOLDOVENESCT INAINTE DE IIRECHIA

RECEAt Cl Aolrwex H udurompi; liOrd CZTROTHIAPO EA101r Td1:0111101 II TOAll-

NMI RAMA N CZ IlptIMAIONAENNOA MATEp1N. MEN. illIACTACTEA, HAAPOlIkCTII-
NON. POCIIOXAEX, N (CZ) nutrui nowlvtil CH011,1111 H CZ CNtliallAlli RZ HO-
(f. 496 b.)AtiTli K011 EPO. HTONEE 0r110 rNIl h PANdiOlik RZCXAOIr likICTk, 11;14
NA011ivikClikl CAOrcki RECEA'1111111, II 11%CA1k HT01101PliAd CIA ANITA cupomillie,
II I:pNAdTe orno 0 IlEAlk 13%3EAIWil CA Clid1141 II Al1101.0 0 liAdrOtikCTill TZHEIITE EVO
II A101101lk IligE hZ liOPOr II HZ CHATklAlk upummtk. Ho mcemor otatcmivato
ollowkAn CILI 11 11TOTENE 11A11A WO II 110 11%CliKk OIVACTIlltiKk CTTAIldXk ire II

U,dJCTBIdX6. II CIA oyno Au 3AE. (12)

PA A'L'TO IllECTkAECATk II FAIN& 11T1111111lidA CA 114 CEMIKIA TkICi l Ik (7061
1553) FNMA:11TM% REAM:APO 11,d1`11 IIETCNAPO 1110AINIXE fliAEItINATZ ROENOM
upg.he pdTk lid AI OrliTtlill II GM% COROX riptweAk R% ript(f. 497)A.Lax-k
II k, klli0 AA PdA01-Ad whnoEro liptcliotimanaro OTZ OVITZ. lid TOA1k UNCTIVI;
PnAorrik HZE 110EIROM, k11:0 01110y711, MKT° Milk II noirkw.e or
11:11AEFINak.

orrp%clia 3EA1Ah, H riptATk POCNOACTKO (1-) orrponimpicroE 11(11:k1 IITNA

1.10E110Ad nomolifiemk flAFIatiApet noecoAI, H 11111:TOila (11.; CZI1TOTIINAtA CA 11A16,

II EZ:311TATII CA .£1AEAntiAra ROEROAA II Aocrit l CROd CII TAAOyA CA. (13)
H no Aporromi 1141:ki AtTOr RECIld CX11111 NOCAA POCF10Alllik 1IAEIMIAp% HOE-
e:ma tipmitro OTZ ceHORNnhh CHON)Ck, IIZAmeliimi BEAM:APO AR0p1111114, II OTZ
NACTk AMAIII rapwilink emor, k11:0 Ad 113AIETIINsTk 113k POCIIOACTKA (f+) /MIT-
I-110 BOEKOAOr pdAi 3A0IITARIA Er0 (f. 497 b.) 11 AXIMESCTIld II NEIVITCTNA II

HARITA, 3110A1k1ILIAENTEA1k MAINE (-1-1-1-) lid POCII0A11lid lidWErO helitirkon

KOESOAT. ,1,011A6111 POC110Aillik fliteIAHArA ROEROAA, k11:0 11:311AK0AIINk lipmourh-
OE Al 11T911110, 110CAnk H IICIIpdRN 3t1P0TC1i0E POCIIOACTRO HETI/AIM:0r COEHOAKI

OTZ REAM:APO Rapt GOVAillAlEFIA IIETCHAPO, N rirhemk POCIIOACTRO HETTA1111:0,

Muria ;RE KOEROAA 1103ndlik GhICTk BZ ItAphirpaAk. (14)

&tumor A:E 11% NTOTOE AliTO UNCT13(1 IIAEIANATA KomoAki poAti CA emor
whAo npuctioe N nriammeAttutoe 11 Chalk 11T4NIZ3AIONAElik 1.70PAtilik NOENOAd,
AyTOrCTA A1'1CLI,A. ( 1 5)
EZ AtTO .,31K. (7062=1553), nvhcimiiii cenTmu:pid .r. (3), OTZ MONNE
II TOEIAOTII G0XI&CTZBIldP0 pagErfin pirA;Aerk CA TENNOCTiX GOils.CTZRI1k111 (f. 498)

(j-) Orig. rmolta rocnoAkermoNa.

(if) Orig. r'Ciioita.
(t t) Ar trebui &A fie: 3110AllsIlliAth1f KO IlArk1111.
 POVESTIREA tN SCURTI1 DESPRE DOMNIT MOLDOVENESCI 171

rocHoAmik Ane 1111AP% ROEROAA H CVATIt GOrOAIORE3E116 Or/MICAH II 113R0/111

C%:-IAATII cent FMCE'lliCTHItIll 111011tICTIlpk H nirknpActutm xpMn16 RS HAM nr-

CFIderiili RAAAK1'11111,11 11(1111E11 noropoAnum ti HinicHoAlatial ALI& Ii ilkCTIMI`O
EhC AGAAIICTA. GvaloAtnirk CA ow. IlfACAAR111110 HACTOAllAr0 ccoero rpdm 0-
10N0 H orcTimmu Ci71 1:% GOrcOy 'Mach CMAAATII II C%AtOTpliTII AACTO
41011ACTITI0 H HIPIATII :wrrn. EETXKIII iliE :MIIIIIIATEAk II C%110CTATHIllik pomy
(Inogrkiikcimuoy H 11;AARAR6111 II IIEHARIICTI1111:11 Aonpor, ATA11011%, IIE n.1;

PA:1,1,GO EA10). C%TrAl , H.Y. 111:0A1 T%AtEllk H'hliOTOpill (±) ORME I% avivritaro
CA%1111,4 11091.1RAETk AOrIA, CHIVE klA1k Olipa30A% (1. 498 b.) 06111AX CA
110C0AIOGE311(11.0 II GIA11GO'16CTIIACO POCIIOAHICA A OntiApn gomoAT cipmax. H

HEihinTA H OrIlh111.1.EAIk OrLITCHT11 crrpimoN., kINO ,AA OT% AOITAPO npologom-

Ilia Ii oycp%Ald nivicimETK H HirkgpeTHTK, C%1VIOTpli GAGO XklTp%CTROrETK
3A01;%3116Hk111 ATAROAlt. IECTS0y261(10r, klliOXE nprhApEilE CA, AAEAAIIA6 ROE -
BONI; n% GAATIMOr, CAMILA ;GE Emoy Atr,n,v; KONWNE1(111 H TOAEf/EllIE CEA0A1A
nocrkA; IIIoAAAftA F118x, 1i0116 FPO Hirhymaix.nk CA II R%1IAAE C% ROEROAON.
R% ROAN. IT1111 if GO II HAROAIIEVA rhea rooloAmik iliE fir4EdriAp% ilivh-
XFOTII CA 114 Aporsrut north H rpArvIHHE FIEOrliA011110 er±) li% (f. 499) il:EAt1E-
1110/110r ErHOr MICTO)., H ktli0 GAIWOrA3OrAIEIl6 p430r4I'l MilICTRO ATAROME FAI-
TH II 111111TO.AE IIE Hpiwk, HR. RHEA° 9pa oinmet 11 AOGAECT%14110 IIIECTROrA II
CROBOAHONs A0r111EX II Aocirk EPA OrpEllEt1HOE AaCTO II 1101`0A1k 1101iA3A11110E II

IIIXA1:11110E Envy- WkCTO CMAATII A1011ACTIIp6 11 'WAG& IlrhCRAT'h11 GOr0p0A11-

11,11, H RHO; II R%3NIAORA CA H G%3A1Ola E MAO, H GAAPOAdpElliE R%3AAAE GO-
MM II unpviE HA11J. A1011ACTI1p10 GAATIIHA H norraini iirmaro IIACTOATEA H
lipmetro nroymEna kINORA, pwontro AIOAOAEH,A, li OrTRIMAII CRATOE AACTO
CA CEAdr1111 H i1 %ETOX11 H II flklAllf p.AH, EVE ECM 114 iloTpiam ntIcTor. E7;;-3npn-
T11 CA MUM+ ROTA II lliGE HCTIIHIIO TOPO pOiRA6I117& Hp.b.mrrasA Auvrept, H llpl-
HAE [imam B% 0-094ECIadli FlICAAR111+111 rptiAL (16)

GTE nuce.HTE r111CAAl& ICAlil OT% GAATI1114.

(±) Orig. are aci uni.1 H narebuinciosit

(ft-) Orig. ttop:Aonao.
 CRONICA MOLDOPOLONA.

Spisanie kroniki o ziemi woloskiey, take i o hospoda-

rach jey, iako naypierwey Wotochowie przyszli do
ziemi woloskiey, i ktory naypierwszy hospoda.r albo
wojewoda ich byt, odrokupierwszego stworzenia swia-
ta 6867 (N. 8624)(i), od narodzenia Bo ego 1359 (N. 1342).
W roku 1566, 28 die 8-bris, w Jassiech.
Z Boey woli naypierwszy wojewoda Drag o s s a (N. Pragossa) iako
lowiec przyszedt od (N. do) NNTgierskiey ziemi, miasta i rzeki Marama-
russa (N. Omaramarussa), za tureen na towy (N. na Lewey), ktorego
zabit na tey rzece Motclawie i tame byt wesOt z swoimi pany. Tame
mu siQ to ziemia podobata i zostat w niey i Ziernic' osadzat temiWotochy
wcTierskimi y byt hospoclarem dwie lecie.
Potym syn jego byt hospoclarem, nie pisze iako mu byto imie.
Potym Bogda n, nie pisze czyj syn, byt hospoclarem cztery lata.
Potym syn Bogclanow L a c z k o (N. Jaczko) byt hospoclarem o:-im lat.
Potym syn Mussaczynow P i o tr byt hospoclarem.
Potym syn Petrow Roman byt hospoclarem oAm lat.
Potym Ramanow brat S t e f a n byt hospoclarem siedm lat.

(±) N. = copia Naruszewicz. Notrunii ad Ina odatrt c adista este reprodusA intocmaT
dupi originalti si ca Wang indreptatti Mel o neconsecventii in orlografie, cum stint:
woloskiey si iroloskiey, /dory si Rory, cesarz si czesarz etc. Numai conjunctiuea a (A (arri),
ce este scristi de mune orT ir, s'a reprodusu in iota loculii Cu a.
174 CRONICELE MOLDOVENESCY 1NAINTE bE IIRECHII ',110+

Potym J u g a byt hospodarem dwie lecie, nie pisze czyi syn byt.
Anno 6907 ( =1399) byt (),-) hospodarem Alexander woiewoda
i byt hospodarem 32 (N. 38) lat i 8 mieskcy; i tego nie pisze czyi
syn byt.
Potym Iliasz wojewoda byt hospodarem dwie lecie I dziewicfi mie-
siqcy sam, a potym z bratem swoim Stefanem byli oba hospodarami
siedm lat. Tene Stefan potym zdradzit brata swego Iliasza i oAepit go,
potym byt hospodarem po oAlepieniu brata pka lat.
Potym nastat Roman woiewoda i sciaj tego Stefana i byt hospoda-
rem ten Roman, syn Iliasza wojewody, rok ieden.
Potym nastat byt hospodarem [P i o t r], syn Alexandrow, rok ieden.
Tenie dal Kiliq krolowi wcgierskiemu, aby bronili od Turkow, nie pisze
ktoremu krolowi.
Potym byt hospodarem C z u b e r (N. Czubea) wojewoda dwa mie-
s
Potym byt woiewody Iliasza syn hospodarem, Al e x a n d e r, cztery
lata. Potym poczQli byti wiadykowie i metropolitowie od patryarchy Ni-
kodema ziemi serbskiey za krola. Jurga Despota. Tene Alexander w
Bialogrodzie umart wotoskim.
Anno Domini 6962 (= 1454), Augusta miesigca 26, hospodarem
zostat Bohdan wojewoda, syn Alexandra woiewody ; byt hospodarem
dwie lecie, ktorego dal sci46, P e t r wojewoda, ktorego zwano Aron
lIarnazan (1-1), ktory hospodarem byt dwie lecie. Za tego woiewody po-
czcqi \Volochowie dawae clan Turkom.
Potym nastat woiewoda Stefan hospodarem i dal scity' tego Petra
llarnazana. Ten byt hospodarem trzy lata.
Anno 6965 ( = 1457), Augusti 12, w wielki Czwartek, przyszedt od
Multanskiey ziemi Stefan woiewoda, syn Bohdana, wojewody.
Anno Domini 6969 ( = 1461), Junii 5, tene Stefan woiewoda woio-
wat czakielskq ziemic.
Anno Domini 6970 (= 1462), Junii 22, postrzelono Stefana woje-
wod( z Kiliiey Wcgrowie w nogg.

(1-) Am astepta aci z o s t a 1.

(-1.-0 Cf. nota 15 la cronica putm'in5 si studiulit, p. 96.
 CRONICA MOLtIOPOLONI 175

Anno Domini 6971 ( = 1463), Junii 5, przywiezli zone temui Stefa-

noWi z Kijowa siostre Simiona (N. Smirona), cara kijowskiego.
Anno Domini 6973 ( = 1465), Jaiivarii 23, we Czwartek, przyszedt
tene woiewoda pod Kiliq, dobiiat go przez Piqtek, w Sobote dobyt go [z]
pod Wegry i postawit tam na nim purkulabem Isaia i Buchte, a sam po-
szedt nazad do Soczawy dzickujqc Panu Bogu za zwyciestwo.
Anno Domini 6974 (= 1466), Julii 20, zbudowat monaster Swiatej
I3ogarodzice w Putnie (N. Pucharyi).
Anno Domini 6975 ( = 1466), Novembris 19, zostat krolem wegier-
skim Mathias i przyszedt. z woyskiem swoim do ziemi wotoskiey do
Totrusa, potym i do Romanskiego Torgu (N. Czorsu) i popalit miastecz-
ka, potym przyszedt i do Ban (N. Boron) wotoskich. Potym przyszedt
na krola Mathiasa ten Steffan woiewoda z woyskiem swoim, porazit go
na gtowc i byt p'ostrzelon krol Mathias od niego, ledwie uszedt z sro-
motti inszq drogq do \Vcgier z malem ludzi.
Tego roku umarta zona hospoclarowi, to z Kijowa (N. Tazlejowa),
Owdokiia.
Potym sprzymierzyt sic Stefan wojewoda z krolem Mailliasem i daro-
wat krol Mathias Stefano, wojewodc dwiema zamki w Wegrzech, Batts i
Czyczew (N. Ciechane), i z dzieliawami jch w Ardelskiey (N. ardenskiey)
ziemi.
Anno Domini 6978 (= 1470), Augusti 20, przyszto wielkie woysko
Tatarow do Wotoch, i hit sic z niemi Stefan woiewoda na Lipniczy Dq-
browie nad Niestrem i porazit je i wszystek plon im odbit. W ten czas
Tatarowie z Podola szli, bo im byli zaszli drogc nasi. Potym dat oswiccic
ten monaster na Putnie (N. Puchnei) dziekuiqc Panu Bogu za zwycie-
stwo [przez samego] metropolita \Vtyoktista i biskupa Tarassa.
Tego roku, Februarii 27, powadzit sic z Radulq (N. Straclula), z wo-
iewodq MuNtanskim, i wypalit mu &allow (N. Beardow) i inne dzier-
awy.
Anno domini 6979 (-1471) dat sciqc Isaiya (N. i Siaya) dwornika,
Negryla czesnika i Alekse (N. Jakra) stolnika, i tego j. roku mint bitwe z
Radulem woiewodq Multanskim na rzece u Socze[ch], w ziemi Multan-
skiey, i porazit wojewodc Multanskiego i bardzo wide ich pobit i chorqg-
176 CRONICELE MOLDOVENESCT tNAINTE DE URECHIA

wie im pobral, jego wlasnq chorqgiew wziql, a wiczniow wiele dostat,

ktorych wszytkich poscina6 dat, iedno dwOch panow wielkich zostawit,
kanclerza, Stana (N. Caniser Zastawa) a Mircza (N. Nircza) koniuszego.
Tegk roku, 29 (N. 9) Augusti, byto wielkie trzesiene ziemi po wszyt-
kim swiatu w poludnie.
Anno Domini 6980 (= 1471), Septembris 14, wziql sobie Stefan wo-
jewoda zone Maryq z Mangopa (N. Zmangopc); czarstwo tam byto z
Przekopskim czarzem krzescianscy.
Anno Domini 6981 ( =1472), Novembris 8 (N. 3), poszedt wojewoda
Stefan do ziemi Multanskiey na Radule wojewodc, i potkali sic z sobq z
woyski swemi na Bialym Potocze w ziemi Multanskiey, tam sic trzy dni
bill, potym ten Radul woiewoda uiechal przed nim na swoy zamek na
Dembowicze, on za nim szedt z woyskiem swoim y oblegt go na Debo-
wiczy. Potym on i z zamku uciekt, a Stefan woiewoda dobyt zamku y
wziql tarn zone Radula woiewody y corks i wszystkie skarby jego, co
tam miat, y mieszkat na tym zamku trzy del) potym sic wrocit do So-
czawy, a Bassarabe zostawit, aby tam byt hospodarem w Multanskiey
ziemi, i by/ tam hospodarem ten Bassaraba miesiqc ieden, a Radul woie-
woda do Turek uciekt i wziq z sobs, 15 tysiccy Turkow i uderzyt na
Bassarabe i woyska jego porazit i wszystko jego co byto pobrat, a Bas
saraba ucield do ziemi wotoskiey.
Anno 6982 (= 1473), Octobris 9, bili sic Wcgrowie z Multany ; nad
Wegry by Czapalusi, i pobito Wegry.
Anno Domini 6983 (=1475), Januarii 1, byt poboy na Wotoszy Wo-
tochow (N. Woroszu Wdoszech) z Turki, y pobit ich teke Stefan woie-
woda za pomocq Bkq, ktOrych wszystkich niezyit, jedno zostawit
iednego Turczyna, sync, Sakbasze (N. Sabbasze), bo jego oyciec byl star-
szym nad temi Turki, ktorych byto 40 chorqgwi ; byli i Polacy z niemi.
Anno 6984 (=1476), Julii 26, przyszedt czesarz Turecki Machomet
ze wszystkiemi sitami swemi i Bassaraba woiewoda z nimi z swoim woy-
skiem na Stefana wojewodc, bit sic z Turki na Bialym Potocze w dzier-
awie Niemieckiey, w ziemi woloskiey, i porazit go ten cesarz Turecki i
plonit (N. i Plon i) wszystke ziemic i Soczawe (N. oszczawc) spald.
 CRONICA MOLOOPOLONA 177

Anno Domini 6987 (=1478), Novembris 8 dnia, syn Stefana woje-

wody Bogdan umarl; potym i.drugi syn jego Piotr umart.
Anno 6989 (= 1481), Julii 8 (N. lipsesce 8), byla bitwa z Czapalusim
na Rybniku rzece, w ziemi Multanskiey, i porazil go Stefan. woiewoda.
Tarn mu zabil jego hetmana Szandrego (N. hetman Sandrag) w tey.
bitwie.
Anno 6992 ( =. 1484), Martii 15, przyszedl so/tan Turecki Bajazeth
pod Kiliq, zamek Woloski. W ten czas wziq Kiliq, y Bialogrod w dru-
gim miesiqcu, bqdz to bylo in Augusto et Julio. W ten czas postawil
woiewodc Wlada (N. w lato) do Multan.
Anno 6993 ( = 1484), Septembris 1, jezdzil Stefan woiewoda do
krola Polskiego i ziachali S1Q w Kolomei, a w ten czas. przyszli Turcy
az do Soczawy z Chromotem (N. Chromoisem) na hospodarstwo i spalili
Soczawy i wyplenili ziemie woloskiey sila.
Tego2 czasu pobil Turki Stefan wojewoda w miesiqcu 16 9-bris na
Katlabudze (N. Kaeska budzi'e); to byli (N. lubili) z Polaki.
Anno 6994 (=1486),Februarii 15, a w ten czas porazi/ Stefan woie-
woda Chromota, co by przyszed/ z Turki naa, ale byl pod koniem (N.
Podkoniuszym) w tey bitwie, wszak nie mia/ nic szkodliwego; Chro-
motha dostawszy dal go sciqd.
Anno 6998 (=1490) umart krol wegierski Mathias ; tegoz roku umarl
syn wielkiego kniazia Moskiewskiego Iwan ; potym syn tego2 wojewody
umarl Alexander.
Anno 7005 (= 1497) przyszedl krol POlski do Wdoch Olbrach[t] z
woyski swemi na Stefana wojewodQ, Wry by poszedl na Turki, i postal
do niego Stefan woiewoda posty swoie logofeta Towtula i Isaiia wis-
ternika (N. Legopeta Towtala Isaiia. Witrynta) z wielkiemi dary, ktore
posly krol dal okowad, dary wziqwszy, i postal ich do Lwowa, a
sam przyszedl do Soczawy i oblegt i dobywd et) go 5 niedziel i nie
dobyl, a Stefan woiewoda zbit wszytkQ ziemiQ swoiQ w Romanskim
Torgu (N. tocku), k temu brat krola Polskiego Vqadydaw postal woie-
wodzie Wotoskiemu 12.000 Wcgrow na. przeciw bratu swemu, nad

(±) I dobywal se aflii, de done on in originalii.

12
178 ellaIltELE AiOLDOVENESCI INAINTE bE MIECHIX

ktoremi byt woiewoda Ardelski Birthok (1-.), swath Stefano woiewody,

i Radul woiewoda Multanski postal mu tei ludzi na pomoc, i poczqt pro-
sic Birtok Stefana woiewody, aby sic z krolem Polskim zmierzyt, a Ste-
fan wojewoda przyzwolit na przymierze, pomierzyt sic z krolem Polskim,
ale tym obyczaiem, aby krol szedt z temi ludzmi swemi t drogq, ktorq
przyszedt, a Stefan wojewoda darowat Birtoka wielkierni dory, i poszedt
do Wcgier, a krol sam szedt z swymi woyski tq drogq, ktorq przyszedt,
ku Chocimiu, chyba kilku powiatow ziemian swywolnych poszli na Bu-
kowinc a szkody wielkie czynili, przespiecznie szli niestrzegqc sic, a
Stefan woiewoda postal za nimi Boldora dwornika wielkiego z woys-
kiem, tame ie porazit zartbawszy im u Kusmina (N. 84 Kusmintu) 13u-
kowinc. Za to ie Pan Bog karat, ie byli nazbyt swywolni w woysku,
sami bezpiecznieysi, a szkody czynili i hetmanow swych nie stuchali ;
pobrano im w ten czas chorqgwi powiatowych nie mato, dziat take i
samych bardzo wiele.
Anno 7006 (----- 1498) woiowat ziemie Polskq Markolcz (N. Markola)
Woloski, byt z woyskiem ai blisko Lwowa ; i potym zasic poszed1 Ste-
fan woiewoda do ziemie polskiey, woiowat i i dobyt dwa zamki, Trem-
bovli i Podhaiec, i split, do ziemie swey tei przywiodt ludzi wiele.
Anno 7012 (.1504) umart Stefan woiewoda, Julii 2. Ten Stefan
byt synem Bohdana woiewody i pogrzebion w tym monasterze swoim
w Putnie (N. Purchai). Ten byl hospodarem albo woiewodq 47 lat, dwa
micsiva i nedziel trzy. Cztowiek byt waleczny, fortunny i nabony.
Anno 7015 ( =1506), 28 8-bris, poszedt Bogdan woiewoda do Mul-
tanskiey ziemie z swoimi woyski i doszedt do miasta, zowa je Roterzecy
(N. Noterzecz), i na mogile Koyatha (N. Koynatha) z obu strop Rybnika,
i tarn przyszedt poser do niego od Radula woiewody Multanskiego Maxim
mnich Despotowicz i prosit Bogdana woiewody, aby sic pomierzyt z
Radulem woiewod4 i. innych wiele rzeczy z nhn mowit, a Bogdan woie-
woda na zqdanie Radula woiewody uczynit wolf jego na przymierze i
tali postal z tym Despotem iednego swego posta do Radula wojewody,
a tarn mu przysicgat Radul woiewoda przy posle jego y z pony swemi

(;) Birtok e scrisil in copia lul Naruszewiez in 3 felurT: Birthoz, Bertek, Bertego,
 thotoCA MOLDOPOLONA 179

na S. Ewangeliq, aby dzwigat z nim wieczne przymierze i gt'anice po

staremu, a Bogdan woiewoda uczynit take i poszedt nazad do ziemi
swey. (1)
Anno 7017 (.1508), 29 Junii, w Piqtek, przeszedt Bogdan woie-
woda przez Niester z swymi woyski, a w SobotQ przyszedt pod Kamieniec,
a w Niedziek. 1 Julii poszedt z woyski swemi pocztiwszy od brzegu Niestra
az do granite Litewskiey i palit, woiowal ziemiQ Polskq, przyszedt pod
Itohatyn i Rolla tyn split i dobyt y bardzo wiele pobrat skarbow i ludzi
i plonu wszelakiego, byt w ten czas i pod Lwowem i potym zas puscit
woyska pod plony i sita zamkow i miast popalit i ludzi wiele przywiodt
do Wo loch, potym do Soczawy ciqgngt. (2)
Anno 7021 ( 1513), 22 Augusti, przyszli Tatarowie, palili ziemiQ
wotoskti az do Jassy, spalili i wiele s[z]kody poczynili w ludziach i innych
ploniech, ktorych zabrali. (3)
Anno 7022 (.1514), 27 Februarii, przyszedt Tryfail (N. Tefad) do
Wasluya (N. Waslyen), ktory chciat byc hospodarem; poymat go Bogdan
i dat go scifid. (4)
Anno 7025 (= 1517), 22 Augusti, umart Bogdan woiewoda w miescie
Hussiech (N. Wussiech), ktory byt hospodarem 12 lat, 9 miesQcy. Potym
byt woiewodg albo hospodarem syn jego Stefan, za ktorego ziemia
hyta w pokoju od wszystkich stron. (5)
Anno 7026 (.1518), Augusti 14, przeszli Tatarowie do Wotoskiey
ziemie naprzod na miasteczlio na Prucie S[z]arbanka (N. na Usczie Sar-
bath). Nad tamtemi Tatarami byt Alb Soltan, i kazat ziemiQ pali6, a Ste-
fan woiewoda woysko save zbierat y poszedt do niego na gore Prutem
sam, i postal do Karabocza, wielkiego dolnego (N. do Lesnego) dwornika
swego, aby przyszedt Pruth ze wszytkq ziemia doliznq i kazat mu w Po-
nedziatek rano na, rozswicie, aby siQ z Tatary uderzyt, i bit i ude-
rzyt ten dwornik na nie i porazit ie, i wide ich pobito, i z nich wiezniow
bardzo wide poimali i dwu Murzy wielkich, a innych gonili przez pole,
biiqc i siektic az do Niestra, az ledwie z matem ludzi uciekt ten Alb
Sottan, a Stefan wojewoda wrocit siQ do Chorlowa (N. Grotona), bo te±
i sam byt w tey bitwie. (6)
Anno 7032 ( =1523) (N. 7030), Septembris 7, zdradzili tego Stefana
180 crtovicELE motaovErrEscY 11,TAINTE DE uttEcHa.

woiewodc jego panowie i chcieli go zabia, i Pan Bog mu pomogi, i pobil

ich i poymal niektorych, Kostia (N. Kufia) purkulaba niemieckiego, Ma-
xima wisternika (N. Wistremba) i Iwaszka (N. Iwanka) logofeta i dal'
ich pocina6 w Romanskim Torgu (N. komanjach tochu), a inni po-
biegli do Wcgier. (7)
Anno 7034 (=1526), Februarii 4, ciqgnqI Stefan woiewoda na Ra-
dula wojewodc Multanskiego do miasta Terguszora (N. Terafara) i odtqd,
pomierzywszy sic z Radulem, wrocll sic do ziemi swey. (8)
Anno 7035 (=1526) (N. 7034) ( *) umarl Piotr, brat tego Stefa.na,
Septembris 20. (9) TegoZ roku, Januarii 14 (N. 4), umarl ten Stefan
woiewoda w Chocimiu i pogrzebion w Putnie (N. Putrei). By hospo-
darem s[z]ed lat. (10)
Tegoi [rokul, Januarii 20, zostal P i o tr wojewoda hospddarem, nie ,
pisze czyi syn by4 bo go sobie obrali w Chorlowie (N. Chorlonie).. (11)
Anno 7036 (=1528) (N. 7035) tene Piotr woiewoda ciqgne do
czakielskiey ziemie do Wcgier i mid dwie woyszcze, ono na dwa pulki,
i szedl dwiema drogami do ich ziemie i zjachal sic z ich pany zewszcdy
i pobil ich i rozpcdzil, i nabrawszy ludzi i plonow niepospolitych (N.
pospolitych), wrocil sic do Woloch ; nabrano Czaklow (N: Zaklow) i
Sassow z sob bardzo wiele. (12)
Tegch. roku, Julii 10, pomierzyt sic z Piotrem woiewoda, Jan (N. Ste-
fan) krol Wcgierski y obiecal mu byt Bystrzycki zamek i z dzieriawq
wszytkq Bystrzyckq i z dochody, ale panowie Wcgierscy nie zwolili,
wszaUe wielkie skarby z ludzi, Czaklow i Sassow, ztamtqd do Woloch
przygnal. (13)
Potym ten ').,e Piotr woiewoda woiowat ziemic Polskq trzykroa, Poku-
cie Fifa i u Sereta naszych porazU, ale u Obertyna (N. Bertmia) dobrze
po gtowie od Polakow wziqt, a± ledwo sam uiachat y wszytkich skar-
bow i dzial co mint z sob odbiaat. (14)
Potym anno, jako oni pisza 7046 ( =1538) Zygmunt krol Polski
postal woysko save do Chocimia, nad ktorym by/ hetmanem Jan hrabia,
Tarnowa, i dobywaT Chocimia dwie niedzieli, a byt Piotr woiewoda
(*) 7034 in copia lui Naruszewicz este o gresOla evidenta; altti-fela ar incepe acestii
pasagiii cu «tegca roku».
 CRONICA MOLDOPOLONA 181

do niego przyjachat i tam SIQ hetmanowi krolewskiemu poldonit y przy-

sicgat krolowi Polskiemu ze wszylkiemi pany swemi.
Tegoi czasu So/tan Solima[n], cesarz Turecki, przyciqgnql sam z woy-
skiem swoim do Waoth, Dunay przeszedtszy daley nie smia ciqgnqd;
a w ten czas prosit Piotr wojewoda Woloski hetmana krolewskiego, aby
mu ludzi dal za pieniqdze na Turki, czego hetman krolewski uczynid nie
chciat, przez tQ przyczynQ iz hrol miat przymierze z Tureckim cesarzem.
Pod tym czasem ten& Piotr wojewoda porazil by/ Tatary u Stepano-
wicz na gtowQ, a cesarz Turecki poki slyszat o ludziech lirdlewskich
(N. Tureckich) pod Chocimiem, z miejsca siQ nie ruszyt, az ludzie kro-
lewscy ruszyli siQ od Chocimia, dopiero on siQ ruszyt z woyski swemi
ku Soczawie, a Piotr woiewoda do WQgier przed nim uiachat. (15)
Cesarz Turecki przyciqgnqwszy postawit woiewody inszego, LokustQ
(N. Lokuszc), i panowie odstqpili Piotra woiewody, a cesarz Turecki
pomiQszkawszy mato w Soczawie poszedt nazad do Turek. Ziemi nie
kazat psowad w ni czym, ale przecie zamek ieden Wotoski wziqt pod
ewq moc, Tehinia (N. Thaessiq). (16)
Ten Lokus[tja byt hospodarem puttrzecia lata. Za jego hospodarstwa
dali byli Worochowie polowice ziemi Turkom, i potym tego Lokus[tIQ
zabili panowie, a Turki co byli przy nim w ziemi poscinali i wszytko
pobrali i ziemiQ im zas odkli. (17)
Sultan Soliman, cesarz Turecki, dowiedziawszy sic tego, postal po P i o-
t r a woiewok do Wqgier i postawit go zas na woiewodztwo, a K o r-
n i a (N. Konie), ktdrego oni sobie byli obrali, kazat byt do siebie przystad
ale Piotr woiewoda nie postuchat go w tym, dat go sciqc, i innych panow
bardzo wiele dat poscinad; take byt hospodarem az do smierci. (18)
Szalonemu synowi swemu Stefanowi hospodarstwo porzucit, kto-
rego potym panowie zabili; by hospodarem dwie lecie, a Zold Q hos-
podarem postawili (N. zostawili) i dziewkQ Piotra woiewody zan dali.
Przed tym Stefanem Ilias z, brat tego (N. jego) Stefana, byt hospo-
darem lat 4 (N. 10), potym sic poturczyt y do Turek uszedt. (19)
Anno 1552 Zygmunt August, krol Polski, postawit woiewody Wotos-
kiego A 1 e x a n d r a, tei narodu Wotoskiego, a ZoldQ poimawszy Woto
chowie nos mu urzncli i postali go w klasztory. (20)
182 CRONICELE MOLDOVENESCI INAINTE DE IIRECHIA

Tenie Alexander, gdy zostar hospodarem, dat starq ionc Piotra wo-
jewody udawid (21), a corke jey, tQ co byb. za Zoldq, mid sobie za zone.
Potym anno 1561 Laski Polak przyszedl z D e s p o tem do Woloch i
wygnd tego Alexandra, a Despota na hospodarstwo zostawit i Chocim
sobie Laski wziql, Wry potym Despotowi puscit; a ten Despola poczql
SiQ Wdochom nie dobrze zachowywa6 i koscioly im tupi6 (22), ktorego
oblegli na Soczawie i dobywali go dlugo, a Dymitrowi Wiszniowieckiemu
kazali przyig6na hospodarstwo, ktOrego zdradziwszy z nie mdym pocztem
I'olakow i Wolyncow podali do Turek, a drugim nosow narzezawszy
nazad do Polski puscili. (23) Pod tyme czasem obrali sobie hospodarem
nieiakiego TO111SZC z Orchiowskiey (N. Iloynowskiey) dzieriawy, ktory
Despota dobywd na Soczawie, ale go dobyd nie- mogt, az gdy iednego
Wcgrzyna, co tarn by na zamku przy nim starszym nad WQgry, sam
na pokoiu o zdradc zabit; potym ci WQgrowie wyszli od niego z zamku,
[±e sic nie mid z kim broni6. Tale wsiadtszy na lcoli wyjachal z zamku]
do tego Tomsze proszqc, aby mu gardta nie brat, ale nie uprosil, dal go
sciq6 zaraz, i sam go naypierwey bulawq uderzyt. (24)
Cesarz Turecki, skoro mu Wisznioweckiego przywiezli, zaraz go na
hak kazal powiesid i z Piaseckim (25), a inne tak Polaki jako i Wolynce
za morze postal na galery; potym postal zas na hospodarstwo tego A l 0-
xan d r a, co byl od krola Polskiego postanowiony. Ktory gdy do ziemie
przyszedl, mid z sobq wielkie wojsko Tatarow, ktorzy na ten czas put
zieme Woroskiey spustoszyli; a Turcy przy nim samym byli, ostatek
ziemie sic mu pocidali, a Tomsza z Moczokiem i Spanczokiem (N. Zmo-
czynkiem PanycZkiem) do Polski uciekli, ktorych krol Polski tenie Zyg-
munt kazar poscinaci we Lwowie, za to iz tak wiele ludzi jego do Turek
podali, a drugim nosy porzezali. (26)
Tenie Alexander, gdy przyiachal na hospodarstwo, iednego dnia dal
panow wotoskich 60 Turkom zabid, prosiwszy ich na cze6, a Ipoltym
bardzo wiele ich poraziL (27) Temui Alexandrowi rozkazal Soltan Soliman
zburzyd zamek w ziemi Wotoskiey Niemecz. (28) Za tego Janusz, kro-
lewicz Wqgierski, wziqt zas do ziemi Wcgierskiey Baltc i Czyczew (N.
CiesaunQ), zamki ktore byl podarowal krol Mathias Stefanowi woie-
wodzie. (29)
 CRONICA MOLOOPOLONA 183

Powiaty we wszytkiey ziemi Wo/oskiey.

Powiat Belgracki (N. Bertacki), Tehinecki (N. Czeknecki), Kidziacki,
Lopusinski, Walsinski, Orchyowski IIoryowski), Soroczki, Chochnski,
Czornowiecki, Soczawski, Chorlowski (N. Chorkowski), Dorosinski, KuM-
ligatorski, Jaski, Felczynski, Kohorlowski (N. Pohorlowski), Tekuczowski
(N. llorniczowski), Putyniski, Hadziowski, Tutowski (N. Thotowski), To-
truski (N. Foltruski),Bakowski (N. Bukokowski),Romanski, Niemieczki (30)
Summa wszytkich powiatow 24 ; take wiele Purkulabow i Watahow,
to jest starost albo chorqZych. (31) Z tych wszytkich powiatow bywa ]udzi
ku bitwie i straiam (N. szczarzam) 8000, a kiedy ieno nemsowie (32))
bywa ich 3000, ale teraz pusto.

Urzednicy woiewody Woloskiego.

11etman dwornik; gorny dwornik (N. Horczyn) ; dolny dwornik (N.
dolinuz), co przy hospodaru tenie i marszalkiem; logofetow trzey, po na-
szemu kanclerzy; wisternikow trzey, po naszemu podskarbich; stolni-
kow albo krayczych trzey; poharnikow albo podczaszych trzey ; dia-
kow star[sz]ych co nad pisarzy trzey; usarow trzey co nad usarami,
iakoby komornicy; kurtianow (N. kontfizanow), iakoby u nas dworza-
now, nad nimi starszych trzey; koniuszych. (N ukonuszych) albo komi-
sow (N. konusow) trzey; kuchmistrzow albo sokarzow trzey; armasow,
co na kata goniq, starszych nad nimi trzey; aprodow co przy hospo-
daru w komorze trzey; pitarOw (N. pitanow) co nad chlebem trzey; piw-
niczych trzey; spatarow (N. sipatarow) albo po naszemu miecznikow
trzey. (33) KaZdy z tych urzednikow maid, mlodszych pod swq mocq
nie may poczet, a kiedy co ktOry wystqpi, nie karzq stowy, ieno kijem ;
o rone rzeczy a o zdrady, o ktore tam nie trudno, sam hospodar
karze zaraz gardlem; on sam sqdzi.
Summa wszytkich hospodarow dwadziecia ogm ; summa wszytkiego
z tych hospodarow panowania 214 [lat] i 21/2 miesiqca.
 CRONICA ANONIMA.

CEA3AHIE BITATAS 0 111001,AABCEIAX1 rOCY,711,A.PEY.b, OTEOJIS

HAHACH MOJIA0BCRAA 3E11,111.

Thr, .41T0 .,SWA3. (6867-1359) orb rpaAa BHHHH,tu Hpinxil Ha Am

6paTa : PomaHT) Jia B.TaxaTa, BO xplleTiallberbti WTI; Cy111II, H36troma om
roneHia epeTHra, Hit xplleTialle II Hpin ;win FL MATTO Haprrgaemoe CTaphiti
rum, II co3Aama ce6t rpaxl, HO HMCHII ememy, POMalfb, H II311a1B1110 OItTa,
01111 II POrTkrb nxs, AOKOJIt OTJIY111101 Npmocrb Haim orb npaHoulaBia HE J111-

Tb1 11 b CTI3 O.

II HO orquellin Btpbi XpIICTOBLI CO3X1111a ce6t JaTIIHa 110Bblr1 1'par11:13 II

uponama ero HOBbIrl P11111% II 3Hama ICI, ce6t B'b JIaTbIlIbeTBO P03111,110Hb-
HOLM In. HOBblrl PID173; POMaHOWIAII ,i1c0 HO Hoexorillua II Hamania (f) Huth°
6pairb CI, HIIMII tIHHI1TIf II HO OLITIIIII1aCH Orb Htpm XpIICTOBLI; 11 Orb Toro
2110 (if) Hpememi 6bllua BO 6PaHII ;11,o ,apuicaBbi 13.4a,lucaaHa itopoall YrOPIX-

ROM. A BJIaMICJI1111% Rpaab 6t 6paTellb mum Curb, apxienHeliony CePb11'13C-

Romy, H lipemewb 6bICTb orb Hero II Aprbacame Hpy XPIICTOBY BO cepwr
Tarim, a ,113bI1{0311) II EPaJIbBbeliI131'b ylipameHiema.) 651llne J111Tb1H111113.
/I HE JIITa BaaAucaaaa Ropaacw_bema of ft) Ho3pm1 tecH Ha irpm 6PaIlb
Orb Tani/13, orb EHH311 HeIlMeTa Cb CBOIIrb If011eB11111b, Cb ptRbi lIpyTa
e'.13 plum 1/0.11A1U3b1, II nperrAoma tipen, BbICOlde ropm 11 noneperi 30/J111 yrO-

(±) P. S. R. L. aoexurlaua, amnia.

(ft) P. S. R. L. on, TOM.
(1-ft) Astiifelil aft tote copiile fulosite in P. S. R. L. Probabilti insI ca aci e de cetitti:
mia,kutiaBoaa aopmest,ma.
186 CRONICELE MOLDOIENESCI tNAINTE DE URECHIA

pnenia EpAemr, n npinAonla Ha pIacy Mopenn) H CM Ty. 14 eJIMIIIaBrb 3ICe Y-

ropbeEill rcpaar) Baamienalm HaxoaceHie TaTapneitoe, H nocaania neRopt 130.,
PIDITI Erb necapio H Halt, Aa6bi npllnyin IC7b Hemy Ha nomon(L, mr) eTapnim%
PIDLIFIII0Mr_b II In POMaH0B4e11113 nocaama ace. Ronnie ace PILMJIHHO II eTapme
PHAIJISIEle conouyinnuaea II IIP/ILIOIlla BO YrPLI Baamicaany icopomo Ha
11 OM 01HL.

HOBbIe M e PHmatHe nomanta rpamoTy E0 1.3.1111)IIIGMBY EOPOJI10 YropneKomy

TAR() : «Beannomy 'Tam) Baknicaany, ailarrnin 3aTow.b peEme, Yropbeicoy.
IIM'blOTb CT, Hum 6paub 0 .31;p13 cTapme rnmaime, He xoTinne ern Ham" 131
HOBLIII pill LeEbIll 3aKoHT) H acnnanie BO rPelleelterf ntpt BO eTaP0.11Irb PIIMI(t);
a 11bIlltlIa 0IIII Bet npirukonla Cl Harm R73 Te6t Ha HOMOIHN ernuHLI lICEHLI II
;OTII maame oeTainnua BO CTaP03113 PIIMt j 71 MM eema Cl T06010 0,IIIH7b
3:1E01173, npiaTeaon eBOIIMT3 CUM 3aoinur7b npiaTeaH n HenpiaTeaorn CBO-
I1l'b eon' 3a0AIIIIT3 HenpiaTeall; a IIXI 6n1 ear IIONIWIT) Hallpqn Barb MO-
get IIPOTIIBT) Tit Tan, tITO6M MEE HO6IITLI 613IJIII, HMI OTb TaEOBbIrb IIXI
BOYL eB060AIIT`E. H TM 6bI Inn OCTaBIIJI73 y ce6a BO eHoeti 301:111, TOJIRO 6bI
01111 HO BO3BPaTIIJIIIeff BO eTapoti Pim), II MM 3EeHbI Uri) If ATITH noemaon Kl
ee611 B11pumeichift 3anoin».
JI He MHOIy BpeMeHII mllnymny, n 61ACTL ('l-t) 61ITBa Beanna Baaxnesaany
icopomo Yropnenomy CT) TaTapm, ern HeIIMeTOM'b EHH3eMrb, Ha p'bw Ha Tint,
II nolgoina CTapble PILMJIHHe HaliepeArn Barb H OHOWIT) mHorie JIIO,III Y1TOBe
II PIIMEOHIHe (mu aamm,cuill 3aE01173, II vllobuia TaTaprn npeace CTapbIO
PIIMI2tHe H 710TaMrb YPPOBe H PaMaHOBOBO, H HamHoro naAolua eTapiarn
PIIMJIHHrb.
Epaan ace Bamneaaab YFOPbelibill BeJ11311/II paAonauleca o Tanonriao) H000-
6in BO7Eill, a eTapnirn Pnmasnn neamn ,7naaya II mmaya 3a urn xpa6poeTL, II
nona3ama HMI rpamoTy 110BEIr7b PIINJISIH7i, IITO 0 HIlrb (ttt) II 0 IIXT)
atenarb n no3HaT1Ia IIXI K7b co61; cayacnTn, Aa6m He HOILLTIII 131 CTaPOI1 PILMTP,
jia He nornoan 0Th HOBbIrb PIIMJIHIrb. ICI CMOTPIPIH nopoaena nueallia H He

(+) In locula imperfectelorti xoTame si amssuue pate sä fi fostil in originalulit media-

bulgaru participiile xovratke si Usanumge (i. 1. d. amsxate), ce sunt maI potrivite eel.
(if) P. S. H. L. 6ialua, ce este o evidenta gres614 in oodiee,
(tit) P. S. R. L. mu,
 CRONICA ANOMMX 187

minute (t) Blipm II iipoeuma y Ropodi" Aa6bi 113rb ocdo6o;iiidi noedaTir 06m3-
pliTH CTapmit Purr : ecTb AIL sHeubi IIX'b H ]PETIT II.111 Iltrb? 11 nowioma
110C.111HiliII II Bo3BpaTintmesi BOCHOpt Ii eiia3ama TIME : rpaxb 111111113 CTapIlIi
P11311 Pa3OPOIII3 6bICTI) II licanbi II NETII Hal1111 110111111.111 HOBbIC Pitmall He BO
CBOtt .1111Tb1HbeliOrl 3a1i01113.
OHII Ace 61innt tiedolib Bda,:utc.iaBy b:opodio, 6m. Br", lie Yli.I0H11:173 B'b
.111Tb1HbeliOrl 3ab:011'L II 1103B0.111.Th (ft) 6bI IDYL ;iymitaTii xplicTisnilicHoit 33-
ROHM rpeilecniii II ;VIM-3 6LI HMI) Hit 11p03KIITOICI) 301.110. Bdaxicaairb Hie
Ii0p0.1b 111)111 IIXI CI) Bedimmrb xorhHierb H d,ad,e n3113 301.110 Br.b llapaMo-
pelilt (ttt), 111e-acir pliliamit Mopeinorb H Ticeio (tt-11-), Hapin"aemoe MtCTO
Nisirdill (*), II Ty mediums' II co6pamacii P1131.111He Ii :1:111311M0 Ty is 'mime
3a eek sicetibi YrOPItibl Orb JaTbIllbCRO1'0 3111WHY BO CB010 Btpy XPIICTiIIHbC-
Ityto ;tame (**) II 11,0HbIlit
II 6t., B'b HIIXb (***) tiedoBtin pa3ymeirb II 3137riteCTBeHrb, II1[e110113 r'' p a-
1' 0 b (****), H 11011A0 Ce5I3 CO AppICIIHOIO Ha aoffb 3BIT1IHI, II Harcioina 110,Tb
ropamm BbICOICIIMII calvvb Typ0131) II 11011,10111a C.Itt031% 3a Typ0.1113 '11)e3rb
ropm BbICOltie II iipeirAoma Bbieoida libl, CiII pe'Ie ropm, it 11011:W111a
;mule II Npacidifillie H Hatxama Typa y ptiim Ha 6pery
311 TypoM'b Hit rtieTa
Box", Bep6olo H ero y6iima Ii Jim-Amino' orb doBa emu°. II Hpi Hdp 1131'b
or Bora BO cepArie Mb IC.Ib 70 6b1 (t) pammoTpudii ce6t Ha HilITedbeTBO
MIICTO II Beedimucii(ft) Ty iI cebBotiyinimacii ed"tHombinideito II BOCXOTtIlla
Bet Hpe6mTH Ty 11 BO3BpitT11111aCII BOCIIIITI3 II 11014,1911111, CH011111'13 BCIIM'b 0 'Ta-
unt 301:11I II 0 ptuarb ii 0 Iip11111110X'137 ;1116bI licemmitcsi Ty; II 11X13 Apy-
mina IIb1CJUt IIX'b noxBadmita II Boexorluna 11011TH TMO r;['17) 01111 6bIlllil,
11 MIICTO 331.1111,1011111 3aHewe 611 mtcTo nyeTo H Bo 'Tail TaTapbemdrb 'one-

(t) Probabilil c6 si aci originalulu mediobulgaril a avutii partic. umAnte (i. 1 U.

1131Allte).
(t1-) P. S. R. L. mnoaturt, pOte o gresola, de tipard.
(fit) P. S. R. L. Mapomapyiu. Orig. mediobulgarti a avutil probabilti numaI cloud
forme ale acestul cuvintd: Mapamopem si Mapamypemb.
(II j j) P. S. II. L. Tim. Este evidentil ca aci se vorbesce despre Tisa.
(*) In limit de Holum sail Epimm.
(**) P. S. R. I. A111 :kb.
(***) P. S. R. L. in, mtn. 61.
(****) P. S. R. L. ,aparow.L.
(t) P. S. 11 L. 61,Leb, greqdliti.
(ii) P. S. R. L. BCC:BICH, greselit.
188 CRONICELE MOLDOVENESCI INAINTE DE IIRECHIA

HHHAb, H 61Ima Iedoitn, BaagllcaaBy Hopomo YropbccoMy, Al16b1 112C13 OTHyC-

THJI'L 11011111; BJ1a,111CJIaln Hte HOPOTh ornycru 11/1.1 Ci BMIIH010 3111.10CTM0.
H 11011,10111a 011H Orb MapaMypeula (t) co Hem Appal Halo H C13 ateHamn
ilepewb ropm Ethic° Hie, OBO aterb npociutaa, OBO Hameln° npoon-
Ii C13 AtTLIIII
pall, H npeu,Dcoma ropm Bo }Him Hommilo H Hpill Aoma Ha vbcro, r;v1; jam-
FOIIILT ypa y61I, H BO3J110611111a II "wean.' Ham Ty II Hbi6pama (tt) nx.b cHoeti
Applanim ce6t myaia pa3yMHa, IIMOHCAVE, Aparoma, 1I Ha3Bama ero ce61; rocy-
Aaporb li BOeB0,1010. II OTTOA Hallam (ttt) Bo Hcinmr.b np0n3H0aeHiem% 310.71-
;111 MIMS' 301XL
II 4p ar 01H L HoeHoAa Hackw nybHoe 311)CTO [BOOype1111] (*) Ha plait Ha
IlloaAaHt H 110T0311) HaCa,7111111a MLCTO BaH11 II 1111ble mIcTa Ho ptHaArb H Ho
ig11utqa3rb II yilimmua ce61; Heliarb HoerloAcHpo BO BC10 3e3ram Typb10 ro-
aoBy ; II POC110,7113CTBOBaa'13 Ha BOeBOACTEL atTa AB&
II 110 HeAll) B0e130,1CTBOBa ChIHIi ero C a C'L BOOBOAa orlqa gerbipe.
II Ho Cad, CbI1173 ero T K 0 BOCML atm.
110T03113 TOCy;1111LCTBOBa BorA a H i HoeHoAa atrb 111OCTI).
II 110T03113 rocympbcrHoHa II e T p 7i HoeHma, churl, IyllIaTIIH b, IlleCTI,HaT-
Awn atm.
Ho mom 6paT'L IleTpoBi, Pomau 13, Tpu JItTa.
Ilo HeM'b rocilo;kheTnosa 6parb ero Cr ee a HI, alirb cemb.
II° He311, rOCII0AbeTB013/1, TO r a HoeBoAa Ara ABa.
131) .11TO .,SU,E1. ( 6915 = 1407) l'OC1I0,74)CTBOBa AaeHcallArb BOC-
Bo ;Ia (**) atra ./16. (32) II MtC111);13 .11. (8).
HO llemb II a Ln nu, Hoemma, nybHmil cum, ero (***),1'0CII0,V)CTBOBa CaArb
ABa atm II AlteilIkb (9), a C13 6paTOM1) CBOIIM'b CreoaHo3rb rocuolb-
CTBOBa Built ATI, .3. (7). JiJ113 CTe0a1113 HoeHoAa 6paTa cHoero 1/1J11311111a BOO-
BO,V II OCatlIII ero; a CTeoaH'L HoeHo;ka Hocat 6paTa cBoel'o rocumberHoHa

(f) P. S. R. L. MapamTpnwa.
(if) P. S. H. L. Hta6pa.
(ill) P. S. R. L. nagainaca, gresell.
(*) Cf. Studiulti, p. 68.
(**) Textulti trebue restituitil aci astil-felit: aT, atTo ./SUM. [Harra Ha rocHoAberHo] AacHcan-
AFL HoeHoAa [it] rocuomArrHoHa Cuvintele puse in parentesa au fostit omise sail de corn-
pilatorulu croniceT voskresenskaja saa de vre-unti copista posteriorti.
(***) P. S. R. L. atTo °Alto, mum ero.
 CRONICA ANONIMX 189

atm .3. (7), II oTelpie CTeoaRy rJlaBy Pomawb, Cb11173 6paTa ero Rua ma
BOCBOALI.

II l'OCII0AbCTBOBa Pomana, CjII110 atTO.

II 110 Hem% TOCI10,113CTBOBR II C T p b, Cian, A.Tieuealtapa B1-3CBOALJ, 0,111H0
atTO ; II Aa)te 'Tern Ream) rpm% Yrpolm.
ITO HCMI rocHomeTBoBallio 6 e p b (t) BoeBoxl, .R. (2) mtenga.
ITO HCMI, rocnox,eTHoBa AaeueaHAp% (ff) BoeBoAa, cb1H'I lIamina BO-
eBo;kbi, .A. (4) othra.
IIO AdeucatrApt (ff) FrBeBoxil roelloABeTBoBa B orAa H b BoefloAa, C1311173
A.IeReall,ipa BOCBOALI, Ai. (2) JrbTa, a oTeHB CTeoaHa BoeBoAbi ; u oTetile r.aa-
By easy TICTpi BOOBOXL, peKOMblft ApOlfb.
A earl, II e T p b BoeBoAa roeno;HRTHoHa .B. (2) Ara.; 11 Hpu Hem% Ha-
gam AaHb ,I1 IHT11 TypBeKaa; II 110 Htli0.711110 BpOICHII OTCtIC riaBy emy
CTCOR 117, BoeHo,:ka, CbIW BOI`AaHit B0e130;1bI.
B'b MITO .,3140r. (ftt) (6973=-1465) CTeourb BoeBoAa, CbIHb BOr-
pita BOCBO;IbI, Tie:1m rpaxli y YITOB'L 01111Tb Ha3ax.E. B3/1X.b.
Bb atTO .,nu,c,g. ( 6992 1484) Hpiwke Hap, BaaabIrb Typ Beico it If
B311 y CTeoaHa AHa rpaAa: Ream n Blialzpaxb.
B'b atTo .r3E. (7005=1497) HpillAe Rpm, .31HTHRill A.716epTB (*) Ha CTC-
°aim BoeBory II Homnpllea CT, CTeoaHorb .110CTil0 If non,le Bo C3010 3ema10
11t1b13111 111ICTbI II AoroHn ero CTe0all'b Ha ByR01311Ht II 110611 Cl'O.
B'b atTO .,36I. (7012 ----,-1504)(**), heal' .B. (2), IlpeCTOBIIC51 CTeoam.F,
BoeHma.
A y CTC0a11/1 6131.71II .A. (4) CbIlIbI : 0.1eReawys II AHa (***) BoraaHa.
A Ho 11C3113 MAR, rOCIIOALCTBOBRTII ChM% ero B orAa

(t) Una din copiile cronicei voskresenskaja (cod. Karamzin) are forma II to ilea b.
eft) P. S. R. L. are in aceste locurI: A.-teeaumext,, Amman:11)0.A, formA ce se gilsesee
inteunii singurd codex (cod. voskresensliij, celd mai vechid); of Studiuld, p. 64.
(itt) P. S. II. L. 6990. In tote copiile se alb. data 6903, pe care editoriI P. S. It. L.
o indr6pt5 in 6990. Data original& a fostil 6973 (.,sgor.) si gresdIa s'a introdusd in copil
prin omisiunea lui 70(o): i. 1. d..,sto. s'a celita .isar.
(*) P. S. IL L. ApGem.
(**) P. S. II. I,. 7017 (.,331.). Editorii P. S. R. L. credit gresitii cu 7017 trebue indrep-
tatil in 7010. Luna trebue cetitit: Ikva. .8. ; .11. este omisd in tote copiile.
(***) P. S. II. L. pentru rr ;pia admit° Ana.
TRADUCERI
 POVESTIRE IN SCURTU DESPRE DOMNII
MOLDOVENESCI.

Cronica i analele putnene.

In anulti 6867 (,1359) dela facerea lumel, cu voea lui Dumne-

geil, sal inceputit Ora Moldova (1) Si sal Inceputit :

Venitti-aft Dragogi voevodti din Maramuresil, dela tdra Unguresca,

la \Tit-mai dupti, unit zimbru si au domnitil 2 ani. (2)
Dupit ela au domnitil fiulu sett Basil voevodil 4 ani si au murita. (3)
Bogdann voevodil au domnitil 4 ani si au muritit. (4)
Fiulil sea Latco voevodu au domnitti 8 ani si au muritil. (4)
Petru voevodil, culla lui Murata, air domnitil 16 ani si air muritil. (h)
Fratele sill Romanic voevodti air domnitil 3 ani. (6)
Iar dupa elu au domnitti fratele sea $efana voevodil 7 ant Acesta
as Mtutil pe Jigmuntti, craiulu unguresca, la IIinclau si air muritil. (7)
Iuga voevodil 0/ogutii as don-mitil 2 ani. (8)
In anulit 6907 (-1399) sal ridicatu In domnie Alexandru voevodit
F;1 au domnitil 32 de ani si 8 luni si air muritil. (9)
_Magi voevoclil, fruit cela 'nal mare alil lui, at domnitil 2 anT, iar tm-
preun cu fratele set ,,Stefano voevodil domnira 7 ani, dar Stefano voe-
vodit prinse pe fratele sett Mast' voevoclil si-16 orbi si domni singuril 5
anT, pant, ce-i title capulti Romani" voevodil, fiulti luT Iliasit voevodil. (10)
13
194 CRONICELE MOLDOVENESCI 1NAINTt BE VRECHIA

Si aii domnitu _Romanic' voevodil 1 and. (11)

Petru voevodil, fluid lui Alexandru voevodil, au domnitil 1 and. Acesta
ail data cetatea Chiliel Unguriloril. (12)
Ciubarii voevodil ad domnitti 2 luni. (13)
Alexandru voevodil, fiula lui Ilia§il voevodil, ail domnitil 4 ani. Pe
vremea lui se duce imperatulil grecescil i patriarhulil Tarigradului ai
mare multime de mitropoliti la soborulit din Florantia, la papa vechiului
Rimd, i fury ademeniti de Latini si multi dintre dln§ii se Intersera cu
barbile tunse. Totil pe vremea lui s'ail sfintitil lair Teoctistil mitropolitu
de catr5, patriarhulii serbescii Nicodimq. (14)
Bogdang voevodil, fiulil lui Alexandru voevodil, tat516 lui Stefand voe-
vodii, ail domnitil 2 ani si 1-ad thiatil capulu Petru voevodil, numitu
Arong, la Ita'useni. (15)
In anuld 6965 (= 1457), luna lui Aprilie in 12, in Joia mare, veni
$efanti voevodil, fiulil lui Bogda,nil voevodii, din Ora Muntenesca §i
Win pe Aronii voevoclii mai IMAM pe Siretu, la vadulil de la Dolje§ti,
iar a doua lupta 1-o dete la Arbicil si iar4i birui cu ajutorulti lui Dum-
necleil Stefano voevodil. (16)
Dup5, acesta s'ai1 adunatil teta tora, dimpreuna cu prea luminatulii
mitropolitil kir Teoctistil, §i rad unsil domnil pe Siretil la local ce
se chiama pan5, astac,Il Dereptate, §i ad luatil Stelanii voevodil schiptrula
trwei Moldovenesci. (17)
In anuld 6970 (-1162), Tunic in 22, nil lovir5, cu puF,ca in calcaid
la cetatea Chi liet (18)
In anulil 6971 (.1463), Iunie in 5, si -ail luatd donna pc Evdo-
chia, sora tarului Simionil din Chievil. (19)
In anulii 6973 (-1465), Ianuarie in 23, Joia pc la mecla-nopte,
incunjura Stefano voevodil cetatea Chi liet iar Vinerea dimineta ince-
pura a surpa cetatea §i se hatura OM. sera, Sambata se inching cetatea,
iar Stefand voevodil Ultra In cetate i stalu 3 clue imblandinciu pe oment
i le puse parcalabi pc Isaia §i pc Buhtea §i se intorse apoi in scaunulil
sUil din Suceva. (20)
In anulil 6974 (,1466), Tunic in 4, au Inceputil s5, zidesca ma-
nastirea de la Putna. (21)
 POVESTIREA IN SCURTET DESPRE DOMNII MOLDOVENESCY 195

In anulii 6975 (= 1466), Noemvrie in 19, s'ail pornitil Matia01

craiulil ungurescil cu tuta puterea unguresc5. §1 au napadita in To-
trit01 §i ail venita la targulil Romanului si rail arsil si ati venitti apoi
pan5, la Baia. Iar Stefanil voevodit au luatti pe Dumnec,leti in ajutoril
si ati napaditil asupra loru noptea, 0 -ail data DumneVeti in milnile
lui Stefanti voevodii i ale oOirei sole, §i forte multi fury taiati, iar altii
ar0 In casele ce se aflail pe ulitele tergului. Insu0 craiulu Matia01 fu
sagetatti §i cu ru0ne se intorse in cora sa pe o alta.cale, strimta §i ne-
p5Aruns5.. (22)
In acestil anti reposa dOmna Evdochia. (23)
Dupa o scurta trecere de vreme sal impacatil Stefanil voevodti cu
Matia01 craiulu unguresck care I-ail. daruitil in urma acesta dou6 cetati
in t6ra Ardelului, anume Chichilvara, ce se mai chiama Balta, qi Ciccultt;
amendou'e traesek piny astaVi. (24)
In anulti 6978 (-1470), Augustil In 20, venitil-ail o mare multime
de Mari §i i -al biruitti Stefanti voevodu la Dumbrava dela Lipnita,
aprope de Nistru (25), iar dupa ce s'ail Intorsd, venitd-ad §i au sfntitu
bramula prea sfintei nascatore de Dumnec,leil dela Putna cu mina prea-
o-sfintitului mitropolitti kir Teoctistil §i episcopului Tarasie, fiindti de fata
egumenii tuturori%i man5.stiriloril si tritregti clerulti preotescil in numeril
de 64 de in0, Septemvrie In 3, sub arhimandritulti loasafti. (26)
Intr'acela0 anti au pradatti. Stefantl voevodil Braila 0 ail arsil-o. (27)
Iii anulti 6979 (--,1471), Martie in 7, btu Stefanil voevodil pe Ra-
dull voevodti la Soci si tae multime de Munteni. (28)
Inteacela0 anti, Augustil in 29, ail fostti cutremurti mare poste tuta
Lora acosta. (29)
In anal 6980 (-1472) 0-ail luatil Stefanti voevodil domna pe Maria
din Mangovii. (30)
In anulil 6981 (.1472), Noemvrie In 8, s'ail pornitil Stefanti voe-
vodit impotriva Munteniloril si, dupa ce ail impartitil o0iloril sole steagu-
rile la Milcovii, ail mersil impreuna cu Laiotti Basarabil impotriva lui
Radulti voevodil si intelnindu-se in 18 a aceleia0 luni la local, ce se
chiam5. Cursulti Apei, s'ail batutil 3 Vile 0 att. fugitu Radulil voevoda
n(iptea cu tuta ostea sa in scaunulti sou dela Dtimbovita. In 20 a ace-
196 CRONICELE MOLDOVENESCT INAINTE DE IMECHIX

leea0 luni ail ajunsil Stefanu voevodil cu 0E6 o§tirea sa la cetate, au

Incunjuratil-o §i au luatil-o In acee4nopte, dup5, ce Radulil voevoclil fu-
gise dintrInsa. Si ail luatit Stefanu voevodd pc sotia lui Radii lit voevodil
si pe fiica lul, domnita Maria, §i tote comorile lui, §i dupa ce au petre-
cut(' in veselie 3 qile acolo, In domnie pe Basarabil, iar elit cu
ostirile stile s'ail Intorsil In Ora sa. Radulu voevodil Ins& fugindit la
Turd 0 adunandil 15.000 de Turd ail venitil impotriva lui Basarabil ,s;;i
fail biruitil. Acesta, dupa ce au domnita 1 lung, au fugitil In tera Mol-
dovenesc5.. (31)
In anulil 6983 ( 1475), Ianuarie In 10, batutil-ail Stefan(' voevoclit
oF,;tile turcesci la Vasluit1 si taiatil-ad o mare multi= de Turd; pe multi
prinsil de vii §i i -au taiatu, lasandit in viata numai pe fiulti lui
Saliba§a; peste 40 de steaguri au luatil dela ei. (32)
In anulil 6984 (-=-- 1476), Iunie In 26, veni Mahmetil-Begil, ImpUra-
lulu turcescil, cu tote puterile sole §i Basarabil cu tot& ostea sa si
biltur5, pe Stefan(' voevodil la Valea Alba §i-1' taiara ostea §i-1' pradara
§i-I arsera Ora pans, la Sucdva. (33)
In anulil 6985 ( 1476), Noemvrie In 8, reposa Area-o-sfintitulit
mitropolitil Teoctistil. (34)
Inteacela§1 anti, Dechemvrie In 7, r6posil roba lui Dumnedeu, domna
Maria din Mangovil. (35)
In anulil 6987 ( 1479), Tunic In 16, reposa robulu lui Dumneqeil
Bogdanil, fiulii Iui Stefanu voevodu. (36)
In anulil 6988 ( 1479), Noemvrie In 21, reposil robulit lui Dum-
nec,leil Petru, fiulil lui Stefan(' voevodu. (36)
In anulit 6989 ( 1481), Iulie In 8, ail fostil resboiil cu Tapaliwit la
Rlmnicil, §i cu voea lui Dumnecleil §i cu ajutorulu§i putereasfintului mu-
conic(' Procopie i-an biruitu Stefanu voevodil, taiat5 ei i-au mace-
laritil si au facutil multi, morte printrIn0i, iar pe Tap5.1u0I fail alungatil
din tern. Intr'acestu resboitt au peritil Sandrea. Lasandu-le domnie pe
Vlada Calugaruld se Intorse Stefanil voevodil In Ora sa. (37)
In anulil 6990 ( = 1482), Martie In 10, au luatil Ftefanii voevodu
cetatea Craciuna. (38)
In anulil 6992 (= 1484), Martie In 15, in Mercurea mare pe la
 POVEST1REA. IN SCURTa DESPRE DOMNIT MOLDOVENESCI 197

11164a-m50e au arse intrega manastire dela Putna 'Ana In temelie. (39)

Intr'acelasi anti, Tunic In 14, aii venitd imperatuld turcescd Baiazitu
cu Vlaciti, voevodulil Ungrovlahiei, de ail luatti cetatea Chiliei; in 5
Augusta luatil-ail si Cetatea Alba. (40)
In anuld 6993, (=1484) Septernvrie 1, s'ail intalnild Stefandvoevodd
cu Cazimiril craiulu lesescd la Colomlia, iar Turcii cu Ilronetii venira si
prada,ra si arson), fora panil la Suceva. (41)
Pe aceeasi vreme, Octomvrie in 8, repos& Iosifil, arhimandrituld Put-
net (42)
Intr'acelasi anti, Noemvrie In 16, batu Stefand voevodd ostile turcesci
si pe Marcolci la Catlabuga. (43)
In anulii 6994 (=1486) puse Stefano voevodd aid doilea egumeni
la Putna pe arhimandrituld Paisie (44), iar dup5, acesta as fostd resboid
cu IIronetil la Scheia de pe Siretu. Inteacestii resboid au caclutiltefand
voevodd de pe call, dar fail feritil Dumneqed si ail remasd intregil ; lui
lIronetu insa, taiatii capuld. (45)
In anulit 6998 (=-1490) as muritii craiuld unguresed Matiasil (46);
intr'acelasi anil, In Mercurea mare, reposa cnezuld Iona, fluid marelui
cnezil de la Moscva. (47)
In anuld 7004 (--= 1496), Iunie in 26, reposa robuld lui Dumnec,lei1
Alexandru, fluid lui Stefano voevoclil, Ingropara in manastirea de hi,
Bistrita langa strabunuld sou Alexandru voevodil. (48)
In anuld 7005 (=1497) se porni Alberto craiuld lesescu, numitu si
polonescd, cu tote puterile stile asupra hit Stefano voevodu, prefacendu-se
cu siretenie ca merge asupra celatilord Chilia si Cetatea. Alba. Stefano
voevodu auc,lincld de acestea trimese soli Inaintea lui pe Tautuld logo-
fotuld si pe Isacu visterniculd cu multe daruri; ell insa Ii prince si-i
trimese legati la Liovo, iar Insusi veni Oa, la cetatea Sucevel si o In-
cunjura, dar dupa ce o surpa multi vreme nu ispravi nimicil, ci cu rusine
se duse indaratd. (49)
In anulil 1012 (---.1504), Iulie in 2, reposa in veci pomenituld Iona
Stefano voevodil dupa o domnie de 47 de ani si 3 luni. (50)
In anuld 7012 (= 1504) s'ail suitd In domnie fluid sea Bogdan voe-
voclti §i ad domnitd 12 ani si 10 luni. (51)
198 CRONICELE MOLDOVENESCT INAINTE DE IIRECHIA

In anuld 7025 (.1517), Aprilie in 22, s'all suite in domnie fiule

see )5.ftefan2,1 voevode. (52)
In anulti 7026 (=1518), luna lui Auguste in 9, batu Stefano voevode
pe 'Mari la Prute si-i goni poste campe pan& in Ciuhru, omorandu-i si
prindendu-le ca'peteniile lore. (53)
In anulti 7029 (=1520), Septemvrie In 16, ail luate Turcil Bel -
gradule. (54)
In anulti 7034 (=1526) s'ae poruite Sulimant, imphatule turcesce,
cu tote puterile si °stile lui de resarite impotriva craiului ungure,sce
Loise si au trecutt peste tera Sirmiului si pe ampule de la Mihaciti ae
haute. pe craiule. Loisu si i -au taiate tote. ostea, iar craiule. Loisti fu-
gindii din lupte, cu putini ostasi sal Inecate In riti; si Gale cetati se aflae
in tera Sirmiului, pe tote le-ail cuceritil pane, la scaunule craesce. din
Buda, si au arse. pane din suse de Buda, au daremate si au pustlite ce-
tatea Buda si apoi s'ae intorse indaretti, (55)
In anule 7034 (.1525), Septemvrie in 25, repose, robule lui Dum-
nedee donmule Petru, fiulu Iui Bogdane voevode, la IIarlae. Vecinica
lui pomenire, (56)

Cronica Iui Macarie.

Cele de pane, aci le-an adunatil si cu mestesuge le-al intocmite. si ni
lasatti noue, copiiloru lore, spre scumpe, mostenire scriitorii dinainte
de noi; nu scime tine anume, se vede inse, ca omeni iubitori de Dum-
nec,lee.
Sa ne silimu dar si noi, dupe putintele nostre, a duce mai departe si-
rule povestirei si a-IS aduce pane, la domniile vremurilore nostre, nu ca
sa, ne Mime cu umflaturi ritoricesci, ci ca se. implinimu domnescile po-
runci ale stralucitului si pentru dusmanii sei infricosatului Petru voevode,
feciorule lui Stefano voevode cele Vitezu, precum si ale marelui lo-
gofete kir Teodore (1); caci imi poruncira nemerniciei mele, celul de
pe urme, Intre alugari, smeritului Macarie (1), a nu lesa ca faptele In-
 POVESTIREA IN SCURT6 DESPRE DOMN1T MOLDOVENESCT 199

template in vremurile si domniile trecute sa remand inveluite In mor-

mintulti uitarii, ci a le preda istoriei; dar asta-fela ca nici prin scurpme
sa s---e par ea, voimil a viri sabia in tec5., nici facenda multi vorba
sa se par ca golimu rlula cu lingura, nici ca sd, ne ingdmarna din
pricina ajutorului Dumnec,leescu, nici din pricina pedepsei sä ne per-
demil cumpetula, ci ca pentru tote sä (lama lauda lui Dumnec,lea, celui
ce pe tote sere folosula nostru asta-fell le-aa intocrnita. Sa incepema
dar a lmpodobi cununa povestirei cu vorbe in aura impletite.
Dupa mcirtea in veci pomenitului si stralucitului prin vitejie Iona
Stefanti voevoda luata-aa schiptrula domniei fructula copselora stile,
Boydang voevoda, flinda atunci cursula anilora 7012 (7_. 1504), Julie
in 2. (2)
Si dupd trecere de unit arra, atatata flinch). de Radula, voevodula Mutt-
tenesca, cu tarie se buluci asupra lui, de qi cu dreptil, insa necresti-
nesce, de Ore-ce amendoi emit crestini. Aflandu-se dar Bogdanti voevoda
intre hotarele Vera Muntenesci gata de lupta, iar Radula dandu-si marl
silinte pentru a isbuti, gata erati s5, pregatesca prin versare de singe
nemarginita bucurie dumanului (*), dacd milostivulil Dumnec,leti nu i-ar
fi impedecatil prin obicinuita lui iubire de omeni §i nu le-ar fi tri-
mesa impAciuitorti pe Maxima Despotulti, cu adeveratil fla all luminei,
carele nu multi dupd aceea cu vrednicie fu ridicata in scaunula de
mitropolita de &Are arhiereii moldovenesci §i pand la morte sluji drepta
podoLd scaunului din Cetatea-Alba Deci acesta vorbi cu unula Sl cu
altula despre pace §i, in nhdejdea sa nein§elandu-se, ii trimise pe amen-
doi impdcati in ale lora. (3)
Si iard§i dupa una anti, ne mai putenda suferi routatile Lesilorti, porni
cu resboia asupra lora §i fiinda-ca nimenea nu i-se impotrivea, ajunse
prdclanda pand la strdlucita lora cetate, ce de obiceia o numescil Leova,
§i incunjuranda cetatea cu o§tire, raid si arse In tote pArtile §1 se in-
torse apoi indarata batancla cetatile, si aducenda multi pracld cu dinsula
ajunse cu bucurie in tera sa.
Dar nu multi" dupa aceea porni craiula leesca mai WO, puterea sa

(*) Se i*lege dtinnanulti obstescu, adecrl, Tureulii.

200 CRONICELE MOLDOVENESC1 INAINTE DE IIRECHIK

asupra tern Moldovei; arc,lendil si infricosandil pe omeni ajunsera pan5,

la Botopnl si prin apucaturI viclene prinsera pe tali -va din boerif dom-
nesci §i pe tote ale sole le luara Inda'ratil. (4)
In anulil 7022 (.1514) o multime de TatarI din Perecopil
§i aft napaditil de odata si fara de veste asupra teril Moldovel §i au
pradatil o nenum6rat5, multime de dobitoce si multi omeni ail luatit In
robie ; pradatil-ail dela Nistru pana la Prutil, tom lungulii Prutului si
Jijiei, dela Chigheciti pana la lIotinit, si luatil-au tote vitele de camptt si
in pace s'ail intorsit, implinindil In acestit chip mania Dumneleesc5,.(5)
In alit 10-lea anti alti domniel sole so arata fara de veste din tOra
Muntenesca §i Inca in vreme de iarna, cand tote ostasultt se odih-
nesce si resboiult1 fnceteza, untl ore -care Trifaila, ce se numea pe sine
fig de domnil, si napadi asupra Ora MoldoveI, nelinitindtt reu pe la-
cuitoril acestei terl, dar batendu-se cu oOle domnesci la poduri, din
josh de Vasluitt, tO perdu acolo sufletulu, perciondil §i pe multi alp 1m-
preuna cu sine. (6)
In anulil 7025 (= 1517), luna lul Aprilie, ajunstt sfirsitultt vietii
in Husi. Lasatit-ail domnia tiului seti ?tefanti voevoclil cela Tin6rit, carele
atunci era numai de 9 ant Binecuvintarea mirului o priori Stefano
voevodil din manic prea-o-sfintitulul mitropolittl kir Teoctistti In stra-
lucita cetate a Sucevei. (7)
Intr'altt doilea anil alit' domniei acestuia, In luna lui Augustil, se
porni AIbi, sultanulti tatarescil din Perecopil, cu o gramada de 11-
tarl spurcati §i trecura fara de veste apa Nistrului si ajunsera pana
la Prutil si incepura a jefui, dupa obiceiulo lorti, Ora de juril impre-
jurth Audindo despre el Stefanti voevoclil, se soul& fara intarc,liere cu
6stea asupra lord gi-I infrinse In tote partile, facendil mare omortl Intro
dinsii. Multi s'ati Yawata in Pruttl §i in Ciuhru, iar pe tali au remasil
vii i-att gonad pana la Nistru, §i acolo se inecar5. In fuga cea orb5,; altil
au fostti prin§i de vii, iar Alba Sultanulil abia au scapatil cu put inl
de al seI, ranitit §i elti in capti. Ram4itele, ce aft pututtl sa fuga, o
luar5, pe josiz, goi si fara arme, §i cu rt.tine ajunsera in locurile lore.
Marire Domnului nostru Isusit IIristosli, celui ce ne-aid rOsbunatil asta-
fel(' asupra vrajma0ortt nostril. (8)
 POVESTIREA IN SCURT6 DESPRE DOMNI! MOLDOVENESCI 201

Socotitit-amil a nu e de prisosil a spune .ceva si clespre domniile

straine pentru cei ce dorescil s5. asculte.
Pe aceeasi vreme domnea asupra Turciloril in Tarigradil Se limit,
tiultt imperatuluI Baiazitit. Acesta deci adun5, multime de Turd si cu
putere mare se porni din Tarigradil, trecu marea si se buluci impo-
triva Izmailtenilorit si a imp6ratiel Soli, ce se afla la re'saritil, si le dete
lupta crancena, dar nimicit nu isprgvi, ci perdu o multime din ostasii
sei si se intarse indaratil. Pregatindti-se din nou, merse impotriva Pa-
lestinei si o 1115, impreuna cu Erusalimulit, iar de acolo merse impo-
triva Egipetului, numitit astall de atm Turd 117isiru, si 1u5, cetatea
Alexandriei (*) si taia multime de Misireni, si de fruntasi de-al loril si
se intOrse apoi biruitorit in scaunulit seil din Tarigradil. (9)
In anula 7030 (,1522) Imperatulil Solimanu dupa mOr-
tea tatalui se'il Se limit din Tarigrada si gait Indreptatit in susil pe
apa Dunarel si ajungendii la hotarele teril Unguresci Inceputit-a5 a peada
si a arde Ora, iar ajungendir la Belgracla au inceputil surpa si
nu sciil de ce se inspaimintara asa de reit Ungurii, ca nu-i detera nici
unit ajutorii, nici nu esir5, impotriva Turcilorit; In slIrsitit se predari,
Belgradenil Turcilorit si luar5, Turcii Belgradulit si multe alto cetati,
iar dupa ce pradar5, lora Sirmiului, se Intorser5t indaratil, ducendit cu
sine la Constantinopolii mostele maicei nostre, prea sfintei Paraschive
din Belgradit. (10)
Intr'acelasi anti, luna lui Septemvrie, reposa in Domnulit Basaraba,
voevodulil tern Muntenesci, iar in loculu lui se arunc5. unit Turd' cu nu-
mele Mahmetil, ce se tragea din semintia lui. Dar ce minunatil amestecit
all luminel cu intunereculii! Se lepadail omenii de dinsula si fugeail
ca de o haparca. Si multi altii, asa zisi pribegi, se incercaraa atunci
a pune mo,na pe domnie vre-o sose insi, dintre carii unora nu li
se scie nici numele dar top perira intr'unit singuril anti. Intarindu-
se in sfirsitil in domnie unit ore -care Radulit, se lupt5, cu norocu schim-
baciosil impotriva Turcilorit, cand batendu-I, &and fiindu batutit de
dinsiI, trecu de patru on muntii in pArtile unguresci ca s5, is ajutotil

(*) Veep nota de in pag. 151.

202 CRONICELE MOLDOVENESCI INAINTE DE URECHIA

de acolo §i nu se odihni pan5, ce nu-I goni cu totulti din tora sa. (11)
Dar sa, ne IntOrcemit iara'0 de undo amit pornitu, iar despre aces-
tea sa povestimit mai tarclitl.
Domninclit, cum s'a disl mai susit, Stefano cell Tine'rit §i lntocmin-
du-si viata dupa sfatulit celoro intelepti, vechiula du§mana alit neamului
omenescit nu suferi multi vreme Myna cea bunk ci sadi In inima mai
susil pomenitilorti sfetnici marl (*) nesatiulti, isvorulit zavistiei, §i vraj-
ma0e crunta sem'ena intre dinsii. Umblanclii ei cu astii-fela de lucruri,
att taiatti Stefanie voevoclit capulfi hatmanului sett, ce lit crescuse §i-i
fusese dascala, In luna lui Aprilie 7031 (= 1523), in curtile domnesci
de la Harlati. (12)
Intr'acela0 anti, luna lui Septemvrie, se sculara asupra lui Stefanie
voevodil toti hoerii lui, ca Wadi" mita din domnie. Stefanti voevoc16,
neavenclii de nicairi ajutoril, 10 lncredinta lui Dumneqeit necazula set],
iar acesta sufla asupra lorti mania sa §i-i impra0ia cum sciu elii in
terile §i domniile de prin prejuril. Putini dintre din0i 10 capetara mai
tardiit Indaratit locurile lorti; mai tog murir5, in teri str5.ine, dup5. Ara*
Dumnec,leosca. (13)
In anula 7032 (= 1524) spulbera Stefano voevodit 4.000 de Turd,
ce se Intorceau din Ora Le§esca, la Tarasauti, de cea parte a Pru-
tului. Putini dintre din§ii 10 mai vec,lura Ora lorit. (14)
In anulit 7033 (=1525) din nal navalira in Ora Unguresca mul-
timile turcesci impreuna cu afurisitulit tort' sta'panitorit Solimanit si
trel ani dupa, ce cucerisera. Rodosull rezbira cu desavir§ire pe lnsuF31
craiulit cu tota ostea sa prin me0er§ugil viclenit §i jefuira o mare parte
din Ora §i cucerira cetatea craiasca Buda: §i In pace se Intorsera la
ale sole. Mare nestatornicie se nascu atunci in acea Ora, cad se scula
de la mecla-nopte unit trail, de la apusit altulil; cu Gehl de la apusit
(Meat]. Sa§ii, flinclii-ca era Nomtil, anume Ferdinandi.), pe cell de la
mocla-nopte, fiinclii-ca, era lingual, anume Iana§it, ilu spvijinea nea-
mull all §i dupa vremuri, cand dintre Unguri treceait in partea
celui &IMMO, cand dintre Sa0 in partea celui din urma; luptancla

(*) Aci avemil a face cu unit lapsus calami alit lui Macarie, cad 'Jana aci nu se vor-
besce nicairi de sfetnici marl.
 POVESTIRE1 IN SCURTtI DESPRE DOMNIT MOLDOVENESCI 203

astir -felil fara incetare unulti cu altulti, mare pagubh pricinuirh terii. (15)
In anulit 7034 (=1526) s'aii sculatil Stefano voevodil cu toth pu-
terea sa Impotriva lui Iladulo, voevodula Muntenescil, In vremea co,sle-
gilortt, si ati ajunsti pradandit si arc,lendil pang la Thrgusorti. Radulti
voevodil, necutezandti a-i sta in potriva, se rug de pace, iar Stefanie
voevocIti se intorse Inclaratil. (16)
Dar in tomna aceluiasi anti intrattl-ati Stefano voevodti din nott in-
tr'acea Ora, din pricing eh nu pazisera pacea, si dupa ce air trecutti
pe uncle I-a phicuiti, sail intorsil indaratil purtanda In trupulti ski o
bola, de care a si muritil la Hotinti in anula 7035 (=-1527), luna
lui lanuarie. (17)

Domnia lug Petru voevoclit.

Intr'acelasi anti si lung, din vointa Dumnede6sch, fu ingltatu la dom-

nie in Harlatt domnulti Petru voevociti, feciorultt brAranului Stefano voe-
vodil multi ani sa-I dea Dumnedeti si fu miruitil de mina prea-
o-sfintitului mitropolitil kir Teoctistti. (18)
Dupa unit anti de chile, in 15 FeVruarie 7036 ( =1528), ati adormitti
in Domnulti la adanci belranete miruitorulti domnescil si daschlulti
Moldovei, mitropolitulti kir Teoctistti, °drilla la mortea sa cu dreptil. II
pusera marele name ingerescil Teodorti, fiinclti-ca de Dumnedeil fusese
claruitti turmei sale. Era barbatil sciutorti ca nimenea altulti, Gael inv6tase
din dosch In dosch cele vechi si cele none, si multi' bine Rouse in
vieta lui. Calugarindu-se din tinerete, toti cap fait cunoscutti mai de
aprope marturisescil, ca ati fostti unu omti fh'cetorti de bine. 17 ani fa,r5;
ceva truditti in egumenia mAnastiril dela Nemtil, 8 ani deplinti
au fostti episcopil alti Orel de josti, iar In scaunulil de mitropolitil au
statti 19 ani si 8 luni aprope, cu totulti ail slujitti lui llristosti 60 de
ani si mai bine. Si ati pornitil parintele nostru pe calea cea lungh, ca
sa -si primesch dela dreptulil judecatoril drepta resplath a faptelorti sole.
Si nimenea sa nu-mi banuesca pe dasc5.1ulti si parintele met' stifle-
tend, flindit-ca ilu 'audit asa de multi'. Ori-ce omit nepartinitoril sq-
cotescil ca tote asa l'ar judeca. caa dac5. omulti cc povestesce despre
204 CRON10ELE MOLDOVENESCI INAINTE DE URECHIX

lucrurile lumesci nu e in primejdie de a fi banuita de minciuna, cu

cola mai multii n'ar trebui sa fie banuittl cola s'atl ingrijitil do lucru-
rile tole mai Ina lte? (*) Unit omit ca acesta e vrednicu thiar de cu-
nuna. Dar mai alesti eu, carele cu cuvintele lui sufletesci bra -
nitii ca cu lapte si carele cu iubire parintesca amt fostti crescutil do
dInsula, n'asi fi eti vrednicti de ocara robului celui lenesti, care si-a
aseunsu talantulti in pamintu, dad, n'asi arata fructele straduirOlortt
sole, daca n'asi scOte la lumina pe unit barbatti atatti de bunt', dacti,
n'asi da dupa putinta cinstea cuvenita unui parinte atatil de iubitorti
de lift* sei? Si cu atatil mai multil acum, dupa ce au incetatd din viola?
Acestil Intre sfinti r6posatti parinte aft tostu ingropatti cu sfintenie in
manastirea dela Neintit, uncle din tinerete fusese inchinatil lui Dum-
necjeil. Dumnecleil sa ne feresca de role prin rugaeiunile lui, amin. (19)
Unit anti dupa acesta, in vreme de ierna, au pornitil Petru voevodil
cu rUsboiti in potriva Secuilorti, neamil ungureseil si impartindu-si os-
tas,iii in doue palcuri, trecutu-au pe ode dou6 cal de munte si au ajunstl
In tera lore, si batendu-se in mai multe locuri on fruntasil lore, poste
tote local i-au biruitu pe Seoul, iar cu puscile de resboiu au sparttt
una din cetatile lore, iar pe cei ce se anal inteinsa pe toti sub aseu-
tisulit sabiei i-au trecutil. Deci dupa ce-i supuse sie-si, se lntorse Pe-
tru voevodil la ale sole. (20)
Inteacelasi anti, luna lui Julie, la rugarea craiului Ianasu ca s5,-I
fie de ajutortt in potriva domnilorti acelel teri, cc nu voiati sa i se
supuna, dupa ce-I fagadui cetatea Bistritei cu totti tinutulti dimprejurulil
el si cu tote veniturile si alte multe fagaduindu-1, daca va Dune mina
pe domnie, trimese domnulii Petru voevodu pe celil d'intaitt dintre hoerii
sCI, pe Grozavti marele vornicti; si dandu-i o parte din Omeni le porunci
sa iesa In fata Brasovului pe drumulq de josti, iar altora le porunci sa
merga totii acolo pe drumulti de susti alit Sucevei. Protivnicil Unguri,
() Acesta pasagitl obscura pare a avea incelesula, ca dac5, au cred5mintil eel ce 1)0-
vestescil despre lucrurile luniesci, din afara (RxtrIinium), cu atata mat multil credeminlu
trebuesca sa aiba ceI ce povestescil despre faptele dukornicesa (nrcovatnare). Pole ca Macarie
s'a ganditu la impartirea lucruriloril in exteriore si interiore tutepa si iconipu), de care
va fi cetitil de buns soma in traducerile bulgare ale filosofilora bisericesci bizantini, d.
p. in Damaschina.
 DOVE:311MA iN SCURT6 DtSPIIE DOMNIT MOLDOVENESCT 205

dad. auc,lira de acestea, se gatira bine In potriva amendororil osti,, dar de

cei de susti nu se ingrijird ass de multi ca de cei de josti, si adunandu-
se nu putini din domnil Ardelului si din episcopii altortt tinuturi, avendtt
pusci grele cu dinsii, se apropiara de cei de josit, earl' se anal din susti
de Brasovit, si incepurd a se sumuta unii pe altil la luptd. Protivnicii se
aratatt a II forte taxi, del aveati o multime de arme, ce le c,lica pusci, si
allele mai midi asemenea acestora (*) : pe uncle le slobodiau, iar pe
allele le aveati gata Incarcate. Seca, ce se prefilcusera a fi supusi, se
unisera si ei cu protivnicii.Crestinii incepurd bataea chernandu ajutoruld
lui DumneVeti. Protivnicii dandir dosula o luard dindata la fug., lasandit
dupti, sine tote puscile de care am vorbitit mai susti, cu care si cu cdla-
rep cu totti: cei ce se priceptt la astti-feld de lucruri scitt forte bine de
ce folosti ne -au fostil ele (**) atunci. Cdc,lutti-ati forte multi dintre dinO,
straptinsi de sulite si mdceldriti la apa Barsel: si erati ca unu noroiti de
lutti, cum Vice psalmistulit despre Avirna celit vechid §i de semintie
strain& la apa Chisului. Tntorcendu se din resboiti cu biruinta creOnii
si funtasil lora luara multi pradd dela dusmani si cu mare cinste o adu-
sera domnului Petru voevodil Iar cei de susti, despre cari omit pome-
nita mai 'nainte, facura nu mai patina izbanda asupra duplanilorti si
intorcendu-se inchinard si ei partea lora de pradd celui ce i-aid trimesti.
Auelindu craiulit IandVi despre acestea, se bucurd si pe langa cetatea
fagaduita adause Inca una, anume Boluandstt.
Dupd aceste fntocmeli trimisa-ad Petal voevodit in cetdtile &mite pe
boerii sei; Distritenii lush' nu voira sa predea acestora &Irma ce li se
cuvenea, iar pilda lortt o urmara si alto orae, anume Bravvulit si cele
din prejurul0 lui, §i cu totele se lepeclard de craiulit Ian*. Atunci vi-
tezulti domnil Petru voevoclil se repeli elu insu0 asupra lortt pentru a
doua Ord, In Septemvrie alu acelui4 anti, si 1111141M-1 mersu minunatti
prin Lora lore le dote dovecli de fapte voinicesci. Deci uncle din cetAtile
pomenite mai susil, silite fiindu de nevoe, se supuserti. craiului Ianaca,

() Armele, numite aci pusci, stint tunurile de astildi (in vechime numite pusei chip
slavon. norum, in limba recite germarei buhs4), iar cele-lalte, asemenea lore, aunt puscile
de adl.
(*°) Se in(elege puscile.
206 CRONICELE MOLDOVENESCY iNAINTE DE IIRECHLI

allele de Erica, auelindu c5, cele-lalte nu se putura Impotrivi vitezului

Petru voda, se spariara, incepura a se c15.tina si In sfirsitti trecuro, si ele
in partea celoril supuse. Dupa o stralucita biruint5, si bune orindueli se
Intorse Petru voevodu la ale sole, ducenda cu sine o multime de talanti
de aura si alte multe lucruri luate dela lacuitoril acelei teri spre folo-
suit Indulcirea domniei. Luandil lacrurile unit astil-felil de sfirsitil,
s'ati sumetitil al nostril. Dar sa trecemil peste cele-lalte Intemplarl, fifndil
prea lungi, si sa le lasamil altora mai sciutori dead not spre povestire,
iar not sa mergemil mai departe cu istorisirea. (*) (21) k
In anulti 7039 (=1531), luna lui Augustil, Ingrijindu -se domnulil
Petru voevodil si indreptandu-si ochii in tote p5,rtile la ale stile, trimesu-
au la craiul(t Lesescil cu rugaminte, sa-1 intorca partea de mosie, cea
rupta de el in domniile de mai 'nainte. Craiulu n'a voiti sa scie nimicir

necleula nostru celu iubitorii de omenti

cl reit 191 batura jocil de tern. (22)
,
despre acosta, iar domnulil Petru voevodil sail hotaritil a o lua cu
sabia. Dual, vrajmasii fur5, mai tari deal nol asa iii voita Dum-
ingamfaVi prinsera inima

Ajungendil ins& aci cu povestirea trebue sa amintescil ca In cursulit

aceluiasi anti, rostogolindu-se rota bisericesca de la unii la alpi, Inh
ajunse in suisulil el si pe mine smeritulil si me puse In scaunulil epis-
copescil alil Orli de josh, Aprilie in 23. Acura s5, iii iarasi firulu po-
vestirei. (23)
Veclendil asa dar cu jale Petru voevodil cum Lesii strimtorail tora
Moldovel si socotinclil a nu fi vitejie, ci o slabiciune neiertata pentru
omulh vitezu, sa nu-si resbune batjocura suferita, esi la lupta aprinsii
de manic, si ajungendil in tera lorir, cadeail trupurile Lesiloril dinaintea
lui ca spicele, rezbia peste totil loculu palcurile lorh si dobora la pa-
minta pe capeteniile lora; astil-felii ail acoperitil tour campult1 de prin
prejurti cu trupuri, iar apele le -au amestecatil cu singe, cetaple ode
intarite le-att luatu cu naval& si pe Lesi snail s5, se traga In tem,
lord. Multamindil lui Dumneclett de biruinta se intorse Petru voevodil

(*) Acestil pasagia n'are nici unil intelesil ad ; Oa este o imitare a until pasagin a-
nalogil din Manasses.
 POVE8TIREA IN SCURTg DESPRE DOMNII MOLDOVENESCI 207

In anulti de la facerea lumei 7047 (.1539), In vremea caslegilorti. (24)

Dar, precum mi se pare mie, nu este nimicil neschimbaciosti In
acestit vieta, nici puterea domnesea, nici bogalia, si nu este fericire In
vieta, care s5," nu fie turburat5. de Intristari si vifore. Dar ce vreat sa
elicit prin aceste cuvinte? Dumnec,leil voindl sa ne mustre pentru gre-
selele nostre, Intocmai ca pe lincercatule Iovii, §I-ati Imp finite pe cai
ascunse &dui(' sett si de Implinitori all alesit pe bowl. Ce si cum
s'aa Intemplatil acesta, vino-mi In ajutortl, cuvintule, si povestesce celoat
doritori de a sci Iucrurile vrednice de aducere aminte si de istorisire.
Aga dar Intr'acelasi anti era unil ore-care Mihule, boeril mare, Ar-
ballast' de neamil si, cum se spune, oma forte violent), care sumuta
si resveatea pe top cei-laltI boerl; pe fat& eta se preiacea ca are iu-
bire curat5, catre Petru voevodti, In taina lnsa tesea viclenii si sfaturi
pline de clevetiri si 10 Imprietenea pe top eel doritori de a pune mina
pe lucrurl str5.ine, iar pe ale stile a si-le lnterce pe caI nedrepte. In
curande seminta necredinteI Incepu a da rode si boerii trimeserti pe as-
cunsit scrisori la marele lmperatil turcescit, cerendti ridicarea luI Petru
voevodil din scaunit. Imperatula nu perdu vreme, ci suflandil ca yen-
tule napraznicil de la apusti si ca vijelia ce genre din greil, cu urletil
de lea s'att sculatti luandil cu sine multime de leghione. Pe lang5, Turd
se alipir5. Muff eel cu chipulil de fiarA si ca'peteniile ostilortt Mun-
tenesci, iar de la melit-nOpte Lesil cei greol la minte, scurti la haine
si lungi la piciore (*), cari ca o ap5, turburat5, cad si ei aveatl a-
celasI gandu cu Turcii cu vuetil se versath asupra teriI si ca o
tigva lngamfat5, (sic) voiatt s5, Inghit5, cetatea IIotinului cea cu ziduri
si turnurl Intdrite. Cu unit cuvintil, tots pagandtatea de prin prejurit
ail pornitit-o Solimanti, prea lingamfatulil stapanitoril alit Turciloril, ln-
tocmal cum o pasere cu aripele marl alipesce pe 15.ng5, sine altele mai
merunte. In mijloculit lord se trudea capulil ostiloat Moldovenesci. De
ajutoril nu putea fi nici vorbl Iar cei ce planuiser5, acestea, adunan-
du-se unil la altii, 10 cladeati pe fata lndr5snela, si dracesca lora vi-
clenie pe tricetulti se descoperi. 0, minti de pamIntenI, raracite si orbite
(*) Aceste atribute sunt luate din Manasses ; cf. tottisI Urechia (C. P, 218): nit cumu-sI
sunt LesiI de se gilteazri prea incett1.8
208 CRONICELE ISOLDOVENESCY 1NAINTE DE IIRECHII

In fata celorl viitore! Dar pazitorulti patului domnescil, ce so chema

Hara, afitincla de acestea, le descoperi pe tote voevodului si-i vise : vai
noue, voevodule, boerii se sfatuescl sa to parbsesca. Aulindl de acestea
Petru voevodit, i-se cutremur5, si i-se umplu de spaim& inima, lacrami
Ii curgeal din ochi si oftari neintrerupte ii esial din fundull inimel sole.
Jalnic5, si vrednic5, de plansit era 1nratosarea lui. Ce reutati n'aii facutil
atunci boerii, cari ca nisce cani turbati se repeclial asupra lui ? Petru
voevodit, poruncindil so, pazesca bine pe eel resvratiti, cu inima ra-
nita si cu fata udat5 de lacrami Mate copiii si a1t parasitil pc
resculati, Septemvrie in 14. (25)
Nu oftezi aci, dreptate ? (*). Ce vorbe poll clescrie cele Intamplate
atunci? Se pare c5,' le-al mersti vestea de la marginele res'aritului Ono,
la ale apusului. i cum mergea ell Inspaimantatil si cu graba, oco-
Enda palcurile de din d'aratil ale Turcilorl si cu ochil atintiti netneetatil
spre muntii eel cu vIrfurile ascutite, ajunsl-al spre sera la manastirea,
Distritel, uncle fiindl primal fOr5, pedect, voia s5, se odihnesc5; dar
mojicii si routaciosii simtindl de acesta Incunjurara manastirea si ca
nisce capre selbatice navalir'd asupra ei. `Wendt' ell acestea si des-
pretuindl tote, al tncalecatil pe unit call lute si au cautatl sc5,pare prin
tugs, despoiatti do toll ce avuse, intocmai ca unit rob(' fugaril. 0, a toll
vec,letorule sore! Ce cuvinte pot(' spune cele intamplale de aci 'nainte?
Mai IntOil sotii lui de fugit, inaintandl in muntii nepetrunsi, se bnpras-
tiara In tote pArtile, unii f5,rO, voe, altii de bun& voe, pang ce nu remase
nimenea cu densull si fu, seracull de ell, mai gal decal vazdultull.
Fugea nesciincll Incatralcaluceferull ce se ascunde sub paniintl sal ca
betranul ('IIronu, luna lul Septemvrie in 18. i dete de locuri prapastiose
si muntOse si do vai padurose, peste care nu putea trece ctilare;1s1 lasti
dar acolo iubitull sett' call, pe care nimenea altull nu incalecase, si
incepu a merge pe cal nepotrunse de Omni si Iticuite numai de flare sel-
batice, pe piscuri inalte; golu, rttnitl la mini si descultil mergea ma-
rele In vitejii si furiosulil ca unit lel in lupte me biruesce mila si la-
crtimi 1mi stOrce din ochi, iar muntii din fat5, ii acluceal amintc

(*) Grecesce (ed. Bonn, v, 4222, p. 181) 06 dti OTEYgEtc, nrfr,

 POVESTIREA IN SCURTo DESPRE DOMNII MOLDOVENESCI 209

nenorocitulul de perderea copiilorit si a puterei. Astir -fela au umblatil

ratacinda 6 4ile,mesurandil adancimile selbaticei pustii, ft:Amanda si fara
ltrana, fara sa vorbesca o vorba cu cine-va si far& sa vada fata de
omit, pan5, ce la unit parau ce curgea In spre tera Socuilorit rad aflata
nisce peseari din acele partiDumneclea so lndurase de dlnsulO §i
data fair cunoscutil, rail dusit la capeteniile lore, earl cu cinste fait
primitil sj fait petrecutil pang la Intarita cetate a Ciceului, In 28 a ace-
leia0 luni. (26)
Dar capeteniile cetatei, push mai dinainte de e1it, aveait gandil reit
asupra lei sj voiait sa-la perch cu on -ce prep. Voevodulil Insa, ca
omit cu minte, vectendit acestea Yi scose eu mesters,mgit din cetate, jar
cetatea o dete pe mina Ungurilorit. Astir -fela scapa de potopulil cotro-
pitoril sj ca unit all doilealloe 1s1 mantui neamulit sea In cetatea Cicen-
lui, undo cu putinil mai lnainte 11 trimesese. Ce se Intempla apoi
Petru voevodit 1s1 Intinse braid° stile si en dragoste parintesca Im-
brittosindu-i isb seruta pe mica set eopii, lntocmai ca unit* vulturit ce-si
acopere puisorii f5,rti, de pene, si iarasi intinclendu-si bratele sole lm-
bratisa pe lntelepta sa sotie, domna Elena, care Inclestandu-se de ga-
tula lei plangea cu jale seruta din Uzi inima, nu ca ucigtitOrea
Dalida pe Samsona, on ca Tindarida pe barbatula sea, vitezula emu.
In tote partite se (IOWA numal strigate sj suspine, In tote partite Ni-
tta de pieptil; dar a le 1nsira pe tote este cu neputinta, cacti m'ar a-
jungo anulu, data asi urea sa le istoriseseii. De alibi, parte ins% nu se
cade a le di pe tote uitArii.
Ajunseratnit cu povestea acolo undo trebue sa aratamit pe corbulit
mai negru deal negreta. Ianasit craittlil, de care amil pontenitit mai
'nainte, omit viclenu si reutaciosit, cc linge eu limba si bate cu coda,
data, au aligite de ode Intemplate, ail trimesit indata partasi de ai sei
sa ptizesca bine cetatea, sa lnebida porple sj sa nu dea drumula nici In-
tr'unit chipil lui Petru voda, avendil de gandil on sa-la arunce josa de
pe zidu, on surpandil zidulil s5, predea mortii lntregil neamulit lei, ata-
tata fiindit la acesta de lacomia banilorit. Si fu astir -fela Petru voevodit
ca unit all doilea Inderihu cu femeea si copiii sob, dupil ce pe lamas('
slit Incarease cu prisosinlit de bine-faceri, precum amil apucatit a spune
14
glO atORICELE MOLDOVENESCI 1NA1NTt DE 1111E01111

mai susU. (*) 0, aurule, vrajmasule, tirane fara rusine, faptur5, a vicle-
niel, tu deschiclI gura celui fara de glasit si o Ynchicli celui vorbaretti,
tu calci legile si asec,lamintele si gonesci rusinea!(**) Deci irica mare
11i1 cuprinse pe voevodit, resufla greil si se intrista si cu batal Ma-
dusite tsi otravea pieptultit sOti, iar spre Dumnecleil trimetea rugaciuni
din fundula sufletului seti.
Dar destulil emit bocitit despre acestea. gal Induratil In sfirsitil Dum-
neOett de dinsulti si v6e,lendit noril de lacrami i s'au laeutu mils, de
celti co cU atata os'ardie i se ruga si 1-au luminatti ochiI, iar elu, deF,4-
teptandu-se ca dintr'unti soma], trimese Indata si pe ascunsti o scri-
sore Imporatulul turcescil, cerendil ajutorulti lui prea puternicit. Au-
clinch"' de acestea sumetulti Imperatti alit Turciloria si vec,lendil cele in-
template, i se facu mild de Petru voevodtt si porunci craiului Ianasti
sa -i dea drumulti Ungurii plateau atunci haraciti marelul Imperatti
Solimanu . Pana si varvarului Turcu i se facu mild de domnuld sufe-
ritoril si -lit chema la sine sa-lit fact din noil voevodtt. Petru voevodit
primi cu bucurie si 15.sa pe domna cu copiii In Ciceu, iar elu In graba
se porni spre Ora turcesca, scapandil astil-fela de cursele rele ale Un-
gurilorti. Iar dupa ce au intratit Yn prea frumosulti orasti imperatescit
Constantinopolti si s'ati aflatu Intre zidurile lui Intarite, se ivi fara za-
bay& dinaintea marelui Imperatti si pe neasteptate 4mblanc,li sufletulil lui
varvarU. Elu se uita cu dragoste omenesca la voevodtt §i-lit lnvrednici
de odil-na cuvenita lui. In loculti valuriloru si nelinistei ii zimbi acum
linistea prin linistea to (***), stapanitorule! (27)

(*) Petru Raresil e comparata aci cu Inderihu ('lyaiptzoc), printuld Vanclablorii, priusu
de Gelimerfi (raip.spoc) si inchisa cu femee si copil cu tofu, cu scopula ca sa-1 is dont-
nia. Ac6stil istorie o cunOsce Macarie din Manasses, ed. Bonn, v. 3126 sq , iar isvorulu
acestuia pare si} fi fosta Procopius, (le hello vandalico, I, 9 (Corpus scriptorum Instoriae
byzantinae, p. H, vol. I, Bonnae 1833, p. 350 sq.). Inderihit e numitii aci T.Ziptzoc.
(**) FraseT din urma if corOspunde in slavonesce H 01141116 ronuum, ce se art si in era-
IliCa luT Manasses ca traducere a grecescului: xr4 v'fiv 03a, ou5z c. Not amu tradusa aci
dupii orig. grecesca, de Ore-ce cuvintula bulgarit OtlaW6 este inca neexplicatti. Mikl. nu-16
are in lexiconulti 500.
(***) Amu tradusil pe slay.* TIIXOCTH TROIA Cu «prin linistea tau, cu tote ea dupii origina-
hal grecesca ar trcbui sri avema aci unit vocativii (PrzGal (rAk.red6vrfro; wht ijg zpricz6-
v65 cou, otinor.pwrOptuv aptote, ed. B., v. 3307-98, p. 146). *1 in adevt:ril vuxorrn e in vo-
cativil, THOM insa in instrumentalO.
 POVESTIREA IN SCURTU DESPRE DOMNI1 MOLDOVENESCI 211

Acestea se intemplara in anii din urma. Dar pe cand Petru voe-

vocla se afla Inca In cetatea Ciceului, resbohl varvarit §i crancenit purtait
Turcii in Moldovlahia, jefueail lacuintele §i se Inciircail de pradi. Atunci
i prea frumosa cetate a Sucevel se supuse Turciloril §i o batjocorira ca
pe roba cea din urma §i ca pe o cum/ de pe drumuri. Jar dupit ce Turcii
se umplura de nesecatele bogatil domnesci, se lntorse sumetulit lorit
imp6ratil biruitoril la Tarigradil, lasandil dreptil loctiitoru alit Imperatiei
pe unit qtefana voda, care nu multil dupa aceea langa patulit dom-
nescit ait beutil nelnduratulil paharit alt mortii (28) Dupa acesta unit
Alexandra voda, poreclitil Cornea, numai Gala Iii unse buzele cu mie-
rea domniei si pieri Ewa vreme. (29)
Dar sa ne intorcemil iar5.0 la povestea nostra, ca s'o ispravimil.
Marinimosulil Petru voevodit, cum petrecea In Tarigrada, Isi arata
din di in c,li mai multa puterea sa §i In cursula celoril 11 luni clic era
In gura tuturorit diregatorilorit Turci. (*) (30) Si ce s5, mal lungescil
vorba? Marele stapanitoril i se arata, mai milostivit decat ai sei si
Impreuna cu marele set comisit Ilu trimese sa-0 is din not domnia,
ce o perduse in restimpulil domnilloril lui tefanil §i Alexandru voc-
voc,II; ridicandu-lil din Injosire la In5,1time, Ili facu aperatorulit Impa-
ratici stile. (**) Deci se repedi Petru voevodil ca fiara din cursa §i
ca vulturulii din capcana (***) §i ajungendil la Dunare Intra In Braila
Muntenilorit. Atunci boerii Moldovenesci, indata ce aflara de acesta,
se luara cu totii atatil eel ce slujeait la curie catil i cei ce se tra-
geail din neamuri de frunte i stralucite ct parasira pe nenorocitulit
Cornea i ca tntr'unit sboril ajunsera la Braila, undo cu bratele des-
chise primira pe domnulit loril §i cadendu In genunchi fury iertati pen-
tru indrasnela Ioru. Dar pe eel mai de capetenie, pe mai susil pomenitil
Mihula gi Totru§anil marele logofetil, II lasara sub paza in Cetatea Noua
cea intarita. Nu multil dupa aceea si Cornea fu prinsit de nisce omeni
§i adusil lui Petru voevoat. Elu fu jertfitil focului i sabiei in anulii
7049 (= 1541), luna lui Fevruarie.
( *) Va sa toll vorbeati si se ocupail de dinsulil.
(**) Asupra acestui pasagiti cf. explicarea dela p. 80.
("4) Grecesce (ed. B., v. 0609-10): (Lc 4.9lp ix rA)se&px;, tUc ix Ppozr6wv UsTOg.
212 CRONICELE MOLDOVENESCI INAINTE DE UREMIA

Din not' veclu deci Petru voevodu cliva sloboda si din nod lua In
milnile sale domnia si cinstea de mai 'nainte. Era atunci a1u treilea
ant curgRorti de cand o perduse. Nestandu-i nimenea. In potriv5. intr5,
In cetatea domnesc5, Suceva, Insotitil de boeril domnesci. Adunandit
apoi pe eel ce se r6svratisera, silitit de imprejurari, se pune pe chin-
giuiri si pe ferecatii mai susit numiti Ii macelaresce, le belesce fetele
si le trimete marelui Imp6ratil, iar pc printula turcescti ild claruesce
cu daruri forte bogate. Nu multit dupes aceea isi aduse din Gicett pe
inbita sa dOmna Elena si pe doritii Sr3I fii Masa si Stetan ti, odraslele
sole alese. (31)
Agit-relit se sfirsira tote aceste Intemplari, iar not le-amt povestitit
dupes socotinta nostril, mai pe scurtit si mai lamuritu, fiindu cursulit
anilorit 7050 ( 1542), in luna de prim5,vari, (Martie). Jar domnulti
Petal voevodil isi hrilnesce cinstitele betranete cu bai si b6uturi si man-
earl, intocinal ca o lebeda cu penele aurae d'asupra unel cladiri. (*) (32)

Cronica lui Eftimie.

Panti, aci s'at' scristi cu ostenela prea-o-sfintitulul parinte alt nostru
Macarie, episcopulil de Romanit. Jar cele ce s'at intemplatil de aci
Inainte evlaviosulti Ion Alexandru voevodti mi-at poruncittt mie, iero-
monaltului Eftimie, celui din urma intre egumeni, a le scrie pe scurtil,
ca nu cum-va en trecerea vremilorti sa se eufunde Si acestea in adcn-
etlllt uitarii. (1)
Dcci nu multa vreme dupti, acestea si lintr'acelasi anti, dupes ase-
t,larea intr'a doua clomnie a sa, s'ati sculattt Petal voevodti furiostt ca
unit lei, si Inarmandu-se cu manie, s'at' bulucittt cu tote puterile sole
asupra lui llfailatt, voevodulti ungurescit alt Ardolului, si au lndem-

(*) Asa este originalulii slavona in Macarie si Manasses (14 3M11111, 114 amsivt); in orig.
grecescil (ed. B., v. 6689, p. 281) adaosula «d'asupra unei eladirT» lipsesce. POte sit se 11
allald in manuscriptulii traduciitorubii bulgaril, en bite cit n'are Iced in verso. Arecli a-
cestO pasagiii reprodusil in Studio, p. 81 82.
 POYESTIREA IN SCURTg DESPRE DOMNIT MOLDOVENESCT 213

natit peRadulil Calugarultl, voevodulit Ungrovlalfiei, precum si pe tali -va

din pa0 turcesci, sa-i fie soti de resboitl. Mailatti auclindit de planulit
du§maniloril s61, fu cuprinsil de frica §i cutremurit §i trimese daruri
marl si multe lui Petru voevodu, rugandu-16 de pace. Dar Petru voe-
mitt nu voia sa scie nimicu despre acestea, ci statea neinduplecatit
pe Tanga hotarirea sa, caci voia s5,-§I resbune de reutatile, viclesuguhl,
necredinta si cursele, ce avuse sa lndure mai 'nainte de la Mailatil.
Se puse deci pe lucru cu barbatie §i e§i de-adreptulti pe calea Bra-
iar lui Il.adulu, voevodula Muntenescu, ii porunci s5,-liosit Inainte
F,4ovului,
pe obicinuita lora tale de munte §i s5 -lit ajunga in p5,rtile unguresci.
lndata cc auc,li si vec,lu acestea Mai lath, 1§I pierdu cumpetula de terra
si de rttine si nu indrazni catusi de putinti sa stea Impotriva lorit, ci
in grafid au fugitu si s'ait inchisit in cetatea Intarita a Rigarawlui. Petru
voevoclit, simtinclit de acesta, aft mersit cu tote otile sole Impotriva cc-
tatii ragarasti, si fiinclit in apropierea ei, aft chematit pe Mailatit la
sine pe credinta, trimitenclu dreptu zalogft In cetatea Fagarasului in lo-
culit lui Mailatit pc marele logofetit Matia0. Alailatit veni din cetate la
Petru voevoclu, iar acesta far& Intarc,liere puse mama pe &ft, ilu lega
bine in lanturi de feat §i-111 trimise marelui imp'eratu alu Turcilora So-
!inland. Astil-felii cac,lu Mailatfi in cursa, din care n'a mai fostit cu putinta
s5, scape. Iar domnulit Petru voevodit se intorse biruitoril in Lora sa. (2)
In tomna anului urmatorti, luna lui Octomvrie, s'ait gatitu Petru voe-
voclu din non Impotriva Unguriloru, au intratit in Lora lore §i aft cu-
treeratit-o in vreme de ierna, adunanclit multime de taleri de aura do
la boeril acelei teri, si s'aft intorsit apol indaratit pe calea Bistritel. Iar
cand au ajunsil la Rodna, i s'aii ingloditii acolo puscile cele marl. Ye-
ninth"'apoi in scaunula sou de la Suceva s'att odihnitil de ostenelele
sole (3) si s'ait dusit dupa aceea la Harlaft, uncle au taiatti capetelc

In anulit 7052 (
lui Septilici §i lui Avramit Rotampanti, in luna lui Ianuarie. (4)
1544), luna lui 'Vaal in 15, ail trimesti Petru
voevoclit pe fiulit soft celti mai mare Ilic01 la Tarigradil, la march)
imperatit si stapilnitorti, cc se chiama Si Porta ImpL'ettosca, E;4i fait pe-
trecutfi InsuF;31* Petru voevoclit cu domna sa Elena si cu toti boeril cei
214 CRONICELE MOLDOVENESCI INAINTE DE URECHIA

marl si en tote sfatulti boerescU si en tot' arhiereii si egumenii mol-

dovenesei pang la apa Dunarei. (5)
Domnia lai Makmetti.

In anulti 7054 (=1545), luna lui Septemvrie in 3, reposatti-al t Ions

Petru voevodU in cetatea Sucevel si s'au ingropath In m'anastirea Po-
brata, zidita din temelie de &insult". Donanint-au cu totulil 19 an' si ju-
metate si lasatil-au domnia piimintesca fiului sea Mast' voevodti. (6)
Acesta mergea bine la ineeputti, se arata cuviosti si blanclu catre
toti, iubia pe boeri si pe tot' ca' 11U incunjurati, dar in funduIit inimei
sole viclene ineoltea bola de mai apol. Deci Intr'alti doilea anti alt.' dom-
niei sole, prin zavistia diavolului, vrAjmasult1 neamulul nostru, cad
nu-1 venea lui la socotela sa sufere In lume pe Omenii purtatori do
numele lui IIristosti au ralatil Iiiaci voevodU capulu eelui mai do
frunte sfetnicti ala set', hatmanului Varticti. (7)
De aci au luatil inceputil semi* necredintel In Iliasti voevo(111 Si
au inceputil a se schimba si a se intOrce dela adeverata si drepta in-
telepeiune si parasindil sfatula betranilorti si Indemnulti tovarasiloru se'
de copilarie au inceputil a se lepeda si de legea lui IIristosil. Si cu
tote ea din copilarie fusese crescutti in tainele crestinesei, mai tirc,liti
ii placu legea turcesca. Asia-felt% lepecla drepta pentru reua eredintd,
bine-facerea pentru viciesugti si Mutate, si incepu cu osardie a erode
si a se tinea de legea turcesca si de mineinosele el invepturi. S'aft
Imprietenitil si Mouth sfetnici si dascall pe nisce afurisiti de Turd,
dintre earl GeV" mai vielenil si mai reutaciosti prin diavolesca lui inve-
tatura si vrajitorie era unulti cu numele Hadaril, stricatil la naravuri,
dar mai stricatu la sullen'. Cu acesta is' petrecea vremea Iliasu voe-
vodU, lacuindti chiar impreuna cu elu si ascultandtt invetaturile lui
amare si perdetOre. Si au primitil Mast' semintele, pe care satana ]o -ad
aratti si semenant In amendoue sufletele lord (*) si ca intr'o unclita
amagitore s'aft prinsti fara de mintele Ilia94; cad diavolulti gramAdise
la unil locti tota otrava rent* stile si amestecanclil-o en inchipuirile
(*) Se 'Wlege aid lui i ala lui HadarU,
 POVESTIREA IN SCURTI1 DESPRE DOMNII MOLDOVENESCI 215

cugetului sett au scosil din ea o amestecatura veninos pentru sufle-

tula lul si pc amagitulu si de totil stricatuld Masi]. rail. -LAMA pentru
tote-d'a-una in prapastia perc,larii; o, nenorocitulit si nepriceputulti de
chi! Ce este dar mai vatOmatoril omulul decat cuvintulil si inveta-
tura, ce nu pornesce dela a totti milostivuhl Dumneleil?(*) Ca'ci data
vorbele rele potii strica bunele nAravuri, cu cat'd mai multii obiceiulit
de a umbla si a vorbi 'cu cei vicleni ? Nu m6 miru dar GA Iliasu s'ait
faculu si mai rea, di s'aS ingamfatil peste mesura, iar inima i s'ati
inasprild ca arama; deci inceputa-ail a face nedreptAti marl, si ca si
cum ar fi fosttii ajunsil in afunc,limea reieloru, umbla ca unu nebunil
atatatil de diavolu, de bite faptele necuviinciose se apuca, in catu
ti se parea ca printr'o intunecare fait de veste a mintil au fostii cu-
fundatil si inecatil in pacate. dar s5,-1 aduca pentru multe mii
de asprii si galbeni de aura curve spurcate din tOra turcesca si In-
ceputd-ati, nerusinatulii, a nu manca came de pordt si a nu bea vine.
Si ce sa mai Indruga multe ? Se Impotrivea in tote cuviosei nostre
credinti ortodoxe, iar sfintele icon°, precum si chipula lul lIristosit si
alit prea sfintei nascatore de Dunmedeil si alu tuturoril sfintiloru, le nu-
mea idoli, Oil care se Inchina necuratului si era prietena cu diavolula ; ura
pe preoti si pe diaconi, pe calugari II numia vrajmasi si diavoli, chi
care cu adeveratii si dela inceputa au fostil fiulu si mostenitorulit diavo-
lulul celui de Omeni ucigatortt. Si In multe alto chipuri hulea si batjoco-
rea credinta nOstra cea adeverata, pe care mai cu deameruntulil nu
le-amti scrisu, ca sa nu lungescu povestirea. Mercurea si Vinerea, pre-
cum si in postula call mare, ce se chema pAresimi, si in cele -lalto
sfinte posturl manca carne. TOte aceste nelegiuiri ereticesci le facea
'Hasa in taint impreun'a cu afurisitula dascalil si vrajitoril all). sea Ha-
iar lucrulit si indeletnicirea lui era joculti cu pase'rile.
Dupa tote acestea la indemnula mumei sole, domnei Elena, se puse
a munci si a cazni si a perde pe boeri: pe unil ii lipsia de vedere,
pe altii 11 cladea mortii in tote chipurile, pe altii iarasi ii sugruma fn
temnite si cu alto felurite munci II chinuia si -i ucidea. Daca veclura atata

(*) Dup4 originalti cuvinla de cuviutil: ce nu sunt parta;;e celui prea fericitit.
216 CRONICELE MOLDOVENESCI INAINTE DE URECHIA

routate boerii, II cuprinse pe top fried mare si ineepura a pribegi in

fora Let;;esca.Deci Iliasu, carele fu numitu si Mahmetil, dad pututil rabda
indelungil sa" nu-0 verse totil veninuiti ascunsil In launtrulil inimei sale
viclene si ail pusti pe toti boerii marl si midi §i pe totil sfatulil boe-
rescil Writ mare; ail mai poruncitil si vatariloril din tOt5. Ora, de la.
cola mai midi. Oa, la celii mai mare, precum si mitropolitului, epis-
copiloril §i tuturoril mInOstiriloril din fora Moldovei, in sfir§itil popilortt
si diaconilork sa dea toti haraciil mare. Si cc sa mai vorbescu multe
Tote treburile cretinesci si bisericesci se aflail in mare Inv5,1mas,;6151
Tar necuratulil Iliasu trimetea pe ascunsil scrisori marelui imperatil ald
Turciloril cu fa'gaduinte §i juruinte strapice, ca elu mArturisesce si
doresce sa imbrati§eze legea turces&a. Imperatulil II porunci atunci s5,
vie in grabb, la Tarigracin, ca sa primesca legea musulmana dorita de din-
suit'. SO vedeti acum cut cc minciuni §i vicl.evguri ail eAtatil s5, se acopere
§i sa se aseuncla! iscoditd dar §i cum s'a.tt prefacutil reutOciosulil ?
Se arata blandu §i cu vorbe dulci alicea: ad"' iubescil legea crWinesca si
me tint' de ea, me clucil lush', la imperatulil, ca s5, ucurezil si sa, mielorezil
haraciulii Wit si ald seracilord, iar nu, cum dice omenii, ca sa me tur-
cescil; iar eel ce respandescil astir -felt' de vorbe asupra mea sa scie
ea, cu capetele lora le voril pidlin. Apol trimese in graba slugile sole
peste tOta tera, ca sä adune intregil birulu amintitti mai susti, dicendu
«ca-1 trebue pentru cheltuelele de drumil rana la Tarigradii». Astir -felt'
voia elu prin prefacere si blandete sa-F;31 ascuncla cruclimea : era lupil
in piele de oie. Adunandil apoi pe toti boerii de curte §i de fora 0
pe Intrega sfatulil boerescil In gradina de la Husi, le vorbi multe cu-
vinte in§elatore, sand cu lingu0ri §i laude, °and cu amenintari s,q in-
fricoOri, «ca nu cum-va s5,' se lase a fi ademeniti in alt5, parte, de
ore-ce ed, cps; me ducil la marele imperata, dar in curet-Ail me in-
torcii incl5,ratil». Si s'ail juratti cu manile pe crucea prea curat5, inaintea
poporului intregu, c5, se tine de legea cre§tinesc5, si ca n'are do gindil
sa se urcesc5, ; dar in aceea0 nopte au sfilramatti crucea, pe care se
jurase, §i ai aruncatil-o In parachilie (*). Si pe prea-o-sfintitulil §i prea
( *) = releran; am intrebuintatit cm/intuit-1 din textit, fiindr_t-ca nu cunoscil cor6spundeto-
Tulti luT in limba veche romAnesa. Cf. asupra lui n4patuns glossariula de la p. 100,
 POVESTIREA IN SURTO DESPRE DOMNIT MOLDOVENESCY 217

curatulti arltiereti si dasealii alit Moldovei, kir Macarie episcopula de Ho-

manit, pe nedreptii, farce judeeata si kirb, sobora l'ait alungatil din scaunil
cu sfatulii si indemnula mumei stile Elena si a lui Nuorii si MitrofaMt
fostii episcopii. (8) Dupa tote acestea atatea nerusinari ail facutil, Yncatu
ti se [Area ca e fermecatil si mai lila deal unit cane turbatil. Si data, i-ar
Ii fostit cu putinta, ar 11 sburatil prin vezduhit pan& la Tarigradil, ne-
gandindu-se nici la domnia ce o perdea, nici la muma-sa, nici la fratii,
nici la boerii, nici la tovarasii sei din copi15.rie. In sfirsitti pornitil-aft
luandit cu sine o gramac15, de averi: talanti de aura si asprii de ar-
gintit farce num6r0, vase de auril si de argintil, remase dela domnii
eei belrani ai Moldovei, si tote comorile agonisite si pastrate de acestia.
Iar cand s'aft pornitil la drumil, mai c5. n'att luatit cu sine pe toti
boerii si ostile, ce mergeati dupa dinsula cu multi lntristare si searba,
caci se temeau sa nu-i perdea perlaril celei de pe urm5.. In sfirs,;itil
cand se v'eciu spureatuRt de Iliasit Ia hotarele Ora turcesci, se umplu
de bucurie si ajungenda la Tarigradit se arata marelui imp6ratil
cinsti cu multe daruri. Turcii primirti cu mare bucurie pe amagitulii
Masa, flit luara de -IS turcira dupa legea lora E;;i4 pusera nume .Meh-
meta. Astit-felil se prinse Iliasu In capcana spre bucuria diavolului,
lupului celui sufletescii! Tar dal dupa socotinta mea, n'ar gresi tine I'ar
numi intaiulit nascutit alu satanel si flula percjarii, caci si-au perdutil
impreuna cu domnia si sufletula, care arde acum in foculit nestinsU
al Geenei. Boerii si ostenii se intorsera la ale sole. (9)

Domnia lot $efanti celit 1in 6rti.

In arculit 7059 ( 1551), luna lui Julie in 11, lua schiptrulit doin-
niei moldovenesci Stefano voevodii edit TInerit, aid doilea feciorit alit
lui Petal voevoclu. (10) Si acesta Ia Inceputti se arata a fi bunil si
iubitorit de Dumneqeil si Imblinc,lia pe toti si se ingrijia de biserici
si se purta cu cuviinta crestinesca, far pe arhierei, pe preoti si pe
calugari 11 cinstea, cum se cuvine tuturorii domniloril buni sa-i cin-
stesca. Dar nu multi"' dupa acesta se schimba fall de veste si reutatea,
ce pare a nu fi fostit lndestulata cu jertfele de mai 'nainte, umplutd-ad
218 CRONICELE MOLDOVENESCI INAINTE DE DRECHIA

din noti tot-a. Incepu Stefanie voevodil a calm pe urmele fratelui sett
cu gandulil si cu fapta, ba in uncle chiar a-I6 Intrece; adusft-afi si
cia curve turcoaice si hogi turcesci, lnceputil-ail a vorbi aspru cu
Umenii si a Infrunta pe toti. Era turba,til de nebunti, si fiindil-ca din
turbare se nasce pofta de lucruri necuviinciose, au lmplinilil cu vlrfii
tote soiurile de relit.* tote nedreptatile si chingiuirile; ucigasil fitra
de lege si sugetoril de singe, era pliniz de mania femeesca si barba-
tesca si In tote necuviintele se spurca : In curvasarii si In hop, In
omoruri si mituiri si In altele asemenea acestora. Ucig6torti crudil si
amarti, pe multi cu felurite si nenum'orate munci 11 omora. Din pricina
acesta era oropsitil si blestomatil de toti ; cu totii Incepura a se in-
torce dela dinsulil si a fugi de elil ca de unil sorpe Ingrozitortt. Pc
multi 1i lipsea de vedere, altora le taea nasulti si urechile, pe altii II
arunca in afunc,limile apeloru. Dupa ce au nesocotitil astii-felkjudeca-
tile Dumnecleesci si ail calcatil drepturile nepartinitorei judecati si ale
indeltingei rabdari, fu Incercatil pe dreptil de mania Dumnecleasca cea
neprefficuta si neindurata la podulil dela Tutora, lang5. laculit Prutu-
lui, undo to omoritil de boeri si despoiatil dintr'o data de domnie si
de viola. Anti -feEt Shad luata dupa vrednicie rosplata reutatilorti sole si
grin morte rea si-ail sfirsitil spurcata lui viola, In anulil 7060 (= 1551),
Luna lui Septemvrie In 30. Domnitil-att 1 ants, 2 luni si 2 s6ptomani.(11)

Domnia la t Alexandra voevoda celti Vite'zti pi Nog.

Intr'acelasi anti si Intr'aceeasi luny la Insuflarea Dumnec,leesca fit

alesti si ridicatil In domnie vitazultt si prea Inleleptula ostasii, minuna-
tulti Alexandru, carele se afla atunci in cora Lesesca cu toti pribegil mol-
dovenesci si capetase multil ajutoril dela craiulil lesescil si dela boerii
cei marl al acelei Oft calareti viteji si multi pedestril, pe carl duptt
obiceiulti lora ii numescil drapi. Si acesta este unulti din fedora In veci
pomenitului Bogdanil voevodil, dar fusese ascunsil ca odiniOril lumina
sub obrocil, on ca luceferulit sub pamlntil. Acum insa s'ah aratatil ca o
stea str6lucitore dela mega -nopte si si-att Indreptatil cursultt sea spre
meth -di, spre Ora sa, ca sa iea domnia Moldovel. Dindat6 ce ajunse
 POYEST1REA IN SCURTil DESPRE DOMNII MOLDOVENESCI 219

la Nistru impreunil cu to pribegil §i cu dipeteniile ostilorti lesesci,

boerii moldovenesci si lacuitorii Orel auclinda do acesta se lndreptarti,
spre dinsulti si-15 primira cu bucurie si i-se inchinara; iar Alexandru
voevoclii cu privirea senina t;si cu fata prea frumosa se uita la tot' cu
mila §i Induio§are.
Dar Gavrilil marele vornicil si Sturza hatmanulil nu tinura de felt
soma de fagaduintele si juramintele, ce le Intilrisera ma' 'nainte grin
scrisori si le trimisera pribegilorti, ci impreuna cu alti tali -va parta;31
al lore 10. alesera domnu pe ticalostllii Joldea la iipote. Marinimosula
Alexandru voevoclil auclindit de acestea s'att umplutil de manie §i turbare
§i au pusti pe Motocil vorniculil In fruntea (*flora §i l'ail trimesil Impre-
una cu cei-lalti pribegi §i cu Le0, tot' bArbati viteji in lupte, §i cu tote
cele-lalte o§ti, cc ca unu singura sufleat erail pentru Alexandru vodd.
Acestia napadira noptea la Sipote asupra lord si-I batura, iar pe Joh
dea si pe, toll boerii, earl se aflati cu dinsulit, Ii prinsera §i-1 adusera
lui Alexandru voevodu ; dar Alexandru voevodtl, ca omit cu minte ;;i
prea Inteleptil si milostivu, pe tot' i-aa iertatti. Dupa aceea adunandu-se
tutu poporulil si c5,c,lendti In genunchi se inchinara lui Alexandru voe-
vodti cu multi)", bucurie §i veselie. (12)
Voevodulil Alexandru cell Bunt §i Not au poruncitti apoi sa dea dru-
multi tuturorit celorti inchi§l In temnite §i ail iertatil pe toti cel alungati
din terd. Tar dupa ce iii ajunsti la Boto.,ani cu ostile amintite, 1 -ad
cinstitu frumosit §i i -au daruitil cu multe darer' pe boerii le§esci, earl se
Intorsera apoi in Ora lorti. Tar de Dumnec,leil alesulti Alexandru voevoclit
s'ati dust la ITarlail, undo cu sfatulti tuturoril §i cu destoinicie furidicatil
In scaunulti domnescil si miruitit. Deci veneail din tote partile §i din tote
locurile omenii,ca sa se Indulcesca de vederea fetei lui, de bunatatea, de
blandetea §i de frumsetea lul, §i se uitati la chipulti voevodului ca la chi-
pula lui IIristosii, Gael li se pgrea a fi in visa, iar nu aevea, cand 1F,,,1

aduceail aminte de foOff domni necuratl din neamulil lui Petru voevoda.
Cu adev6ratil. cre.,tinescult1 Alexandru voevodil vorbia cu dulcep §i cu
induio§are tuturora, avea cump6tare cuviincios5, In vorba §i bland* §i
lini§te si buna randuela, si tot' ca' se uitati la dinsula lnaltati lauda
multamitore Dumnec,leului a totil tiitoru, fiindil-ca era bunti si milostivti
220 CRONICELE MOLDOVENESCI INAINTE DE IIRECHLi

cu toti omenii. Boerii si-ad primitil cu totii boeriile si averile de mai

'nainte, iar celorit nedreptatiti ci celorti ce in obeze amare ci in temnite
pe nedreptil fusesera osanditi, tuturoril le-ad aratatil mila sa.
fiindil, au auclit0 ci marele stapanitoril, imperatulti turcescil
Sulimantl, de bunatatea n5,ravului si de intelepciunea lui, ci veclondil ca
are apudituri 'domnesci : Intelepciune, virtute si tOte bunele insufOri, tri-
mood -ad pe unula din boerii sel turcesci la Alexandru voevodil, de i -au
Intaritti domnia cu unu minunatil schiptru si cu mare cinste ci de l'ati
daruitil cu darttri imporatesci ci au incheiatil pace aclanca cu elu. Voe-
vodula cinsti bine pc Turd" si Incarcandu-lii cu multe daruri ii dete
drumula si porunci sa -Id petreca pang la Tarigradii.
Evlaviosuld si marele domnti Alexandru voevodil, dupa ce ail luatil
in manile stile tota stapanirea Moldovel si ci-au facuttt pace Dumne-
qeesca din tote partile, facu multi cinste la bisericele ci sfintele ma-
nastiri ale terii Moldovei. Si petrecea Alexandru voevodil In serbatori,
veselil in sufletulil seu si multamindil lui Dumnec,leil pentru atatea si
atatil de marl bunatati, impreuna cu Area iubita sa mama Anastasia,
evlaviosa domna, si cu top boerii si octenii ce se aflail in palatula sdd,
Pc Fang& acestea pace adanca domnea in tOte partile ci auclurile Omeni-
lora se inveseliail ascultandil cum se propoveduia pretutindenea pa-
cea. In OM lumea se lati vestea inaripata despre evlavia, osardia si iu-
birca lui de Dumneleti ci de sfintele biserici, iar numele lui resuna in
tote partile si impera'tiile de prin prejuril. (12)
In anulil 7061 (.1553) pornitti Alexandru voevodil din porunca
s'ar'i
marelui imperatti turcescil mai intain cu resboiil In potriva Muntenilorl;
elil insuci au mersil In Ora lore, ca sa gonesca din scaunil pe unit Ore-
care Radulii, ce se aruncase asupra acelei domnii din tera Ungurosca.
Radulti voevodil, chic& simti de acesta, dete dosula ci fugi in Ora Un-
guresca, iar domnia Ungrovlahiel o Ina din noil Mircea voev-odil cu
ajutorulti lui Alexandru voevodil, nefiinclii tine sa li Se impotrivesca.
Apol se intorse Alexandru voevodti si ajunse cu bucurie In ale sole. (13)
Dupa 'unit altti anti, In prima'vara, ail trimesil clomnulu Alexandru
voevodil pe cell dintre boeril sel, pe Nadabaicu marele vornicti,
cu o parte din omeni, ca sä scota din domnie pe Mircea voevodil din
 POVESTIREA tN SCURTC DESPttg bOMNIT MOLDOVENESCI 221

pricina naravurilorti lui celorti rele si din pricina vielesugului si necre-

dir4e1 lui; Mircea, voevodil avea Bandit reu asupra domnului nostru
Alexandru voevodii, dar vitezulit domn5 Alexandru voevodu, auqindit
de gandulti lui, ail frilliest' sa dea domnia Aluntenesca. lui Petraseu
voevocIti in numele marelui imperatil turceseil Solimanil. Petrascu 1115
domnia, iar Mircea vogvodil fu cliematil la Tarigradil. (14)
Intr'ala cloilea anti alit domniei lui Alexandru voevodtt, In luna lui
Augusta, i s'aa nascuta prea iubitulit sea fill Bogdanil voevodil. (15)
In anultl 7062 ( 1553), Septemvrie in 3, Dumnecjeesculti domna
Alexandru voevodil se aprinse de rivna Dumnec,leescil si de caldura
iubirei de Dumneleil si hotari a-0 zidi siesi o sfinta manastire si unit
prea frumosti hramu cu numele stap5,nel nOstre prea sflntei nilse5tore
de Dunineqeil si deapururea feciorei Maria precum si a sfintului ei acaf-
lista ; si se porni din slavituli1 sett Kauai Suceva si se Indreptil spre
Valea Skit, szl alega locil de mtin5,stire si sa incept a zidi. Dar dia-
voluluivechiulil si reutaciosulti vrajma,01 ala neamulul ornenescil, za-
vistnicula binelui nu-I venea la socotela Sit sufere aeesta, ci precum
unit nourtt intunecatti acopere ra4ele luminosului sore, astir -felil si elit
se incerc6 s5, otravesed cu searbil si Intristare pe iubitorulil de Duni-
neOett si prea einstitulti domna Alexandru voevodu, ca sii,-15 int Omit si
stt-15 impedece dela bunt - vointa si osarclia lui. Si sa vecleti ce ail is-
coditit reutaciosulil diavola! Mergendil, cum amt" spusti mai susa, Ale-
xandru voevodil spre Slatina, cand-se afla Intre satele Corlatesel si To-
deresci, pe la mijloculil apei Moldovei, i-se impedecit ealula si eac,lit cu
voevodu cu tote In apt; Hula era umflatil pe atunci. Domnulil Alexandru
voevod5 se aruncil atunci pe unit altil calti si merse mai departe spre
!calla &vita, cad ca un5 omit cu minte ce era, intelese ca acesta era
o faptt a diavolului si n'o 1ua in semi, ci cu privire vesel5 in ochi
si on inim5, slobociti merse mai departe si ajunse la loculit hot5ritti si
de Dumneclett alestt pentru.a se zidi manastirea si hramultt prea cu-
ratei n5scetore de Dumneleti. Si vec.,lit Alexandru voevodil local si-la
indrAgi forte si muI itmi lui Dumnecjett si puse name man5.stirei «Sla-
tina» si alese pe Iacob5, ce se cherna si Molodetil, de infaiulti egumentl
22'2 CIZONICELE MOLDOVgNESC! INANTE LE IJIIECHIA

si proistosit (*) alit ei si tntari sfintulti 15.castl cu sate si cu met*

si cu alte randuell, ce Bunt de trebuinta lacasului, si se intorse apot
marindil pe Dumnedeil si pe adeverata naseetore de Duinnec,leti, pe
prea curata male& Maria, si veni iarasi in prea slavita cetate a Su-
cevel. (16)
acesta carte de Isaia. din Slatina,

(*) Amu tradusil pe 1-1.1CTOGITMI. Cu proistosil, grecescultl izpoetrck, ce pc MITA altcle in

s6innA si «the superior of a monastery», E. A. Sophokies, p. 929 (Greek Lexicon of the
Roman and Byzantine periods, 1888).
 CRONICA MOLDOPOLONA.

Cronica crei< Moldovel si a Domnilorg el, cunt dintru'ntaig au venitg ldo-

veldt in fe'ra Moldovendsca si tine au fostil intaialit lora domng sag voevoda,
ill anulg dela facerea lumel 6867, iar dela nascerea lulIIristosit 1359.
Infi 1566, Octonwrie 28.

Cu voia lui Dumneqeil 4nt dulu voevodil Dragop ail venitn ca venti-
torn din tera Unguresca, dela local si apa Maramuresil, pe urma unui
zimbru, ce ucisi li nga apa Moldovei, si s'ati veselitil acolo cu hoe-
riI sei si I-at placutil tera si au remasil IntrInsa si an descalecattl-o cu
Moldoveni din tam, Unguresc6 si le-an fostu domnil 2 ani.
Dupa 61 au domnitti Ruin sea; nu se scrie ce nume ail avutil.
Dupti aceea ail domnitil Bogdang 4 ani ; nu se scrie alit cusi flit
ail fostil.
Dupd aceea aft domnitil Latco, fiula lui Bogdanil, 8 ani.
Dupti aceea. aft domnitil Petra, fiulil lui Musatil.
Dup5, aceea aft domnitil Romans, fiulil lui Petru, 8 aril,
Dupti, aceea au domnitil ,tefang, fratele lui Romanil, 7 ani.
Dupa aceea au domnitil Inga 2 aril; nu se scrie alu cui fin aft fostil.
In anula 6907 ( =1399) s'ail facutil domnil Alexandra voevodil si aft
domnitil 32 de ani si 8 luni. Nici despre acesta nu se scrie alit cui Gil
all fostil.
Dupa aceea ail domnitil Iliastl voevodil 2 ani si 9 luni singuru,
iar Impreunti cu fratele ski ?tefang domnira amendoi 7 ani. Dar Sic-
224 CRONICgLg MOLDOVENESCY INAINTE bE tIRECH11
+.
fana vicleni dupa aceea pe fratele seo Ilia VA §i-16 orbi, iar dupa orbi-
rea fratelui ski domni 5 ani.
alp& elu au urrnatil Romanil voevoclit i au Wait pe Stefano; §i act
domnitil acestit RomanU, fiulu lui Iliaso voevoclit, 1 anil.
Dupa elu au domnitil Petra, fiulu lui Alexandru, 1 a,nil. Acesta Clete
Chilia craiului unguresca, ca s'o apere impotriva Turciloril; nu se scrie
carui craiu anume.
Dupa ell au domnitU Cittbaric voevodil 2 luni.
Dupa, aceea au domnitil fhbu lui Iliad voevodil .Alexancirat 4 ant In
vremea acestuia incepura vladicii §i mitropplitii a se sfinti de patriar-
hula Nicodimil din Ora Serbesca, sub craiult Gheorghe Despotic. A-
cestil Alexandru au muritil In Cetatea Alba din Moldova.
In anulit 6962 ( =1454) s'ail Mouth domni Bogdan4 voevodu, {hail
lui Alexandru voevodil. Domnitil-ail 2 ani Qi bail taiatil Petra voevodil
colt poreclitil Arottg la Ilauseni(*). Acesta au domnitil apoi 2 ani. In
chicle acestui voevochl Incepura Moldovenil a ph% biril Turcilorii.
Apoi au luatu domnia ,ftefanit' voevodil i au taiga pe acestil Petal,
dupa ce domnise 3 ani.
In anulil 6965 1457), Auguslit in 12, in Joia mare, venitit-ail din
tera. Muntenesca Stefano voevocl'Ct, fiull lui Bogdanii voevodil.
In anulit 6969 (=-1461), Iunie In 5, ail pradatii. Stefano voevodil
tera Sacuesca.
In anuli. 6970 (=1462), Tunic In 22, Fail ranitii la piciorit pe Ste-
fano voevodit Unguril din Chilia.
In anull 6971 (=1463), Iunie In 5, I-ail adusil Iii Stefano voe-
voclii nevastil dela Chievii, pe sora tarului Simeonit din Chievil.
In anulit 6973 ( = 1465), lanuarie In 23, Joia, ail venitu acestit
voevochl sub Chilia, au incunjuratil-o tki Vinerea, Scimbata au luatil-o
dela Unguri si ail pusil Intr'Insa parcalabi pe Isaia si pe Buhtea, iar
elit Insusi s'ait Intorsil Ind:Aral' la Sudva, multarninclil Domnului Dum-
neqeil pentru izbancla.

(al Vet 11 !iota IC asupra lot Ha.rnazan.

 CRONICA MOLDOPOLONX 225

In anulil 6974 (= 1466), Iu lie In 20,ziditii-ail manastirea sfintei nas-

cetore de Dumne4eti dela Putna.
In anulil 6975 (= 1466), Noemvrie In 19, venitil-ail noulu craiil un-
gurescil Matiasii cu ostirea sa In fora MoldoveI, mai Intaiil 0115, la To-
trusti, apoi pti,na la tergulil Romanului si au arse tergulu, dupit, aceea,
au venitil si la Baia din Moldova. Atunci au venitil asupra craiului
Matiasti Stefanu voevoclii cu ostirea sa si l'ail batutii cu des6versire,
Insusi craiulii MatiasU fu ranitil de dinsulil si de-abia scilpa cu rusine,
fugindil cu putini emeni si pe o alt5, tale spre tern Unguresca
Intr'acelasi ain't au muritu sotia lui Stefanil voevodil, Evdocliia cea
dela Chievii.
Dupa aceea s'ad impacatil Stefanii voevodil cu craiulu Matiasil si i -au
daruitu craiulil Matiasil lui Stefanil voevodit dou6 cetati in tora Un-
guresca: Balta si Ciceulu cu tinuturile lorti cu totii In tera Ardelului.
In anulii 6978 (= 1470), Augusta In 20, venitil-aU o mare este ta-
taresca in tera Moldovei si s'aa batutt" cu ei Stefanii voevodil la dum-
brava dela Lipnita pe Nistru si biruita si le-au Matti tot' prada.
Tatarii se Intorceail atunci din Podolia, uncle le taiasera calea al nostril.
Dupa acesta au sfintitil mana'stirea dela Putna, multamindil Domnului
Dumnecleil pentru izbanda grin tnsusi initropolituli Teoctistil si epis-
copula Tarasie.
Intr'acelasi anti, Fevruarie in 27, s'ail certatu cu Radulu, voevodulil
Muntenescil, si I-ail arse Braila si alto tinuturi.
In anulil 6979 (=1471) all taiatu pe Isaia vorniculu, pe Negrila
paliarniculu si pe Alexa stolniculd.
Si Intr'acelasi anti ail avutil rc sboiu cu Radulu, voevodulii Munte-
nescil, la apa dela Sod in tera Muntenesca si all b5.tutU pe voevodulil
Muntenescil si forte multi omeni I-au omorItil si le -au luatii steagurile
'Ana si steagulil domnescU Pau Inset si multi prinsi au facutit si
pe toti Watt", afar' de doi boeri marl, Starlit logofetulil si Mircea
comisulii, pe carii i-al lasatil in viata.
Intr'acelasi anti, 29 Augusta, au fostil unil mare cutremuril de pa-
mentii peste teta lumea, pe vremea prAsiqului.
In anulil 6980 (.1471), Septemvrie in 14, si -au luatu Stefanil
16
226 CRONICELE MOLDOVENESCT INAINTE DE IIRECRIA

voevodii nevastA pe Maria din Mangopil, unde se afla o domnie cre-

sting sub tarulil dela Perecopil.
In anulil 6981 (= 1472), Noemvrie In 8, mersii-ail Stefanit voe-
vodil In Ora Muntenesca asupra lui Radulii voevodil, si sal tntelnitii
amendoi cu stile loril la Paraulu Albti In Ora Muntenesc5, ; acolo s'al
batutil 3 dile; dupa aceea fugi Badult voevodu dinaintea lul to cetatea
sa de pe Dambovita ; Stefanil merse dupg dInsulil cu ostea sa 11111
Incunjur5, In Dambovita. Dar Radulil fugi si din cetate, iar Stefanil
voevodu cuprinse cetatea si puse maim pe sotia lul Badulil voevodil
si pe fata lul si pe tote comorile lui, cite le avea acolo ; si ail pe-
trecutil to cetatea aceea tree dile si s'ail Intorsu apoi la Suceva, iar
pe Basarabil Fail lasatl sa domnesc5, acolo, In tera Muntenesc5,. Si au
domnitil Basarabil acolo 1 lung, iar Tladulu voevodil au fugitil la Turd
si au luatu cu sine 15.000 de Turd si au navalitil asupra lui Basarabii
si I-ad batufu &tea si i -au luatil totil avutulu, iar Basarabil ail fugitil
In Ora Moldovei.
In anulti 6982 (= 1473), Octomvrie in 9, s'ai 135,tutil Ungurii en
MunteniI; peste Unguri era Tepelusil, si au fostil 1)514 Ungurii.
In anulil 6983 (= 1475), Ianuarie 1, fostil-ati resboiil In tera Mol-
dovel (*) Intre Moldoveni si Turd, si cu ajutorulil lui Dumnedeil i -au
batutil Stefanii voevodu si pe toti i -al omorttil, afar& de unit singuril
Turd), fluid lui Sakbasa, fiindeecd tat5,1ii sea fusese capil poste acel
Turd, ce numerail 40 de steaguri. Cu Moldovenil au fostil si nisce LesI.
In anulil 6984 (-1476), Julie In 26, venitil-ail imperatulil turcesca
Mahometti cu tote puterile lui si cu. Basarabil voevodil cu &tea lul
asupra lui Stefanie voevodil, carele s'al batutil cu Turcil la Valea Alba,
In tinutulti NemtuluI din Ora Moldovel, si Fait ba,Autil tmperatulil tur-
cescit si I-au pradatil tota tera si I-ail arsil Suceva.
In anulil 6987 (=1478), Noemvrie In 8, reposa fluid lui Stefanti
voevodu Bogdanil; apol reposa si alu doilea flu alil sea Petru.
In anulil 6989 (=1481), Iulie In 8, ail fostil resboill cu Tepelus,41
pe apa R4mnicului, in Ora Muntenesc5,, si rag batutil Stefanil voevodu.
Intr'aceld resboiil 1-ati omoritil pe hatmanulil Sandrea.
(*) Cf. asupra Moldova in locii de Va8litia p. 56.
 CRONICA MOLDOPOLONA 227

In anulil 6992 (= 1484), Martie In 15, venitil-ail Sultanulil tur-

cescil Baiazetil sub cetatea moldovenesca Chilia. Atunci au luatit Chilia,
iar In luna urmatore Cetatea Alba; acestea sled tritemplatil In Julie si
Augustil. Totil atunci au pus domnil in tera Munten6sca pe Vladil.
In multi 6993 (= 1485), Septemvrie 1, ail mersil Stefanil voevocItl
de s'au Yntalnitil cu cratulil leescil to Colomeia ;.pe vremea aceea au ve-
nitu Turcii pana la Suceva, aducendti pe IIromotti la domnie, si au
arsti Suceva si au pradatil I'M mai WO, tora Moldovei.
Totil pe atunci, In 16 Noemvrie, au batutil Stefanil voevodil pe Turci
la Callabuga ; acolo au fostti si Leci cu dlnsulu. .

In anulil 6994 (= 1486), Fevruarie In 15, ail batutil Stefanu voevochl

pe IIromottl, care venise cu Turcii asupra lul; §i au cac,lutti de pe calil
lnteacea lupta, dar nu S'ail vatamatil de felil; pe Hromotd fad prinsti §i
rau data 8515 tae.
In anulil 6998 (-=1490) au r6posath 117atiasu, craiulil ungurescil ; In-
tr'acela0 anti au rt,Iposatti feciorulil marelui cnozil dela Moscva, Ivantl;
dupa aceea reposa si Alexandru, fiulu lui Stefanti voevodtt
In anulil 7005 ( =1497) ail venitil Alberta craitfiti leF;3escti cu o§tile
sole asupra lul Stefano voevodil, carele se dusese Impotriva Turcilora,
§i au trimesil Stefanu voevodil la dInsulti pe solil s61, pe Tautil logofetulil
si pe Isaiia visternicuiS, cu marl daruri; craiulil au luatil darurile, iar pe
soli ail poruncitti sa-i pue Yn flare si i-ail trimesil la Leovil; elu Insusi
au venitu asupra Sucevel si au Ineunjuratil-o si au batutti-o cinci sep-
Omani si n'ati pututti-o lua; iar Stefano voevodil 0-au adunatti. tote 42-
tile sole (*) in targulil Romanulul, afara de acesta fratele craiului le-
sosce, Vladislava, trimesese voevodulul MoldoveneseS Impotriva fratelul
soil 12.000 de Unguri In frunte cu voevodulti Ardolultil Birtocti, cuscrulti
lul Stefanu voevodil ; Radulti, voevodulii Muntenescil, II trimesese si eld
omenT tnteajutoril ; si au triceputil Birtocil a ruga pe Stefanu voevodil
s5. se Impace cu craiulu le5escu, §i s'att induplecatil spre pace Stefanu
voevodil si slat lmpacatil cu craiuld lesescu, ins& cu asa toctnela, ca
craiulU sa se IntOrca cu Omenii stir pe calea pe unde ail venitil.

(*) Mot a mot : tOti Ora sa.

228 CRONICELE MOLDOVENESCI INAINTE DE URECHIX

dup5, ce rail daruitti Stefanll voevodil cu multe daruri, s'ati tntorsii In

cora Unguresca, iar craiulti au plecatil cu stile sole spre IIotinu pe calea
pe unde venisera, numai cite -va districte de tereni neascultatorI all apu-
catil spre Bucovina si au facutil marl pagube, mergendil fara grija si
fara paza. Atunci Stefano voevodil trimese dupa ei cu oste pe marele
sett vornicti. Bolduru, carele 9i batutti acolo, taindil asupra loth
padurea de la Cozmintt. pedepsitil Dumnecleil, flindu-ca era' peste
mOsur5 nesupusl In 6ste si prea fara grija, afara de asta faecal stri-
caciunl si nu ascultati de hatmaniI lorit; li s'ai1 luatu atunci nu putine
steaguri de districturi, ba si multe tunuri, si pe multi dintre dinsii
i-au prinsti.
In anulti 7006 (.1498) pradatil-au tora Lesesc5, Malcociu Moldo-
vOnulil si all ajunsti cu &tea pant, aprope de Leovil; dupa, aceea s'ail
dusil si Stefano voevodtt la tOra Lesesca, au pradattuo si all luattt dou6
cetatI, Terebulil si Podhaietulil, si le-au arsil, si multi omenI all dusil In
Ora sa.
In anulil 7012 (-=1504), Julie In 2, all r6posatil Stefano voevodti.
Acesta Stefano era fiulti lui Bogdanil voevodil si fu Ingropatil In ma-
nastirea sa dela Putna. Fostti-au domnti on voevodd 47 de ani, 2 luni si
3 septemanI; era barbatil vilezti, norocosti si cu frica lui Dumnec,lett.
In anula 7015 1506), Octomvrie in 28, mersil-au Bogdanti voe-
vodti cu ostilesele asupra terei Muntenesci si au ajunsti la loculti ce se
chiama lietezatil, tang& movila Man, de amendoue partile Ramnicu-
si acolo au venitil la dinsulil cu solie dela Radulil, voevodultt Munte-
nescil, calugarulil Maxima, culla Jul Despotti, of s'al rugatil de Bogdanil
voevodil sa se impace cu Radulu voevodil si multe alto lucruri au vor-
bill cu dinsulti; iar Bogdanil voevodil la dorinta lui Radulil voevodtt
facu pace pe voia lui si trimese cu acelti Despotil pe unu solo alu sett
la Itadulti voevodil, iar acolo Inaintea solului sett i -au juratii Radulit
voevodtt Impreuna cu boerii 861 pe ginta evanghelie, ca va Linea pace
veclnica cu dinsulu, iar granitele sa r'eman5, cum s'att pomenitti din
b6tranl; toth asa aiu lacutu si Bogdanti voevodil F,4 s'att Intorstt apol
In tera sa. (1)
In anulil 7017 (-1508), 29 Tunic, Vinerea, au treculit Bogdanil
 CRONICA MOLDOPOLONA 229

voevoda peste Nistru cu o§tile sole, iar Sambata au venitil sub Ca-
menita, iar Dumineca la 1 Julie ail Inaintatil cu o§tile sole incependa
dela malult1 Nistrului pan5, la granita Litvel §i ail arse si au pradatil
tora Le§esc5, si au venita sub Rohatina §i rail luatil F,4 fait arse si
forte mule odore §i omeni §i felii de felil de prada au dobo,nditil ;
fostil-ati atunci §i sub Leova §i data-aa drumil ostiloru sa jafuesca, si
multe cetati §i ora§e au arse §i multi omeni au dusil cu sine in Ora
Moldovei, tntorcendu-se la Suc6va.(2)
In anula 7021 (= 1513), Augusta. in 22, ail venitil Tatarii si au
arse Lora Moldovel Ora la Ia0 §i au facutti parjola la01 F.;i mule daune
air filcutil In omeni §i In ale lucruri, ce au pradatil. (3)
In anultt 7022 (.1514), Fevruarie in 27, venitil-au Trifaila, care
voia sä se fad, domnil, pan& la Vaslui; dar Bogdana fail prinsa si
fait taiatii. (4)
In anula 7025 (= 1517), Augusta in 22, au reposatil Bogdana
voevodil in oraulii HuFii; domnita-at 12- ani si 9 luni.
Dup'a elti au fosta domnix sau voevoda fiula sea i*fain,1, in chicle
caruia tera avea pace din tote pArtile. (5)
In anulti 7026 (= 1518), Augusta in 14, ail venitil Tatarii in Ora
Moldovel, mai Intaiti la tergu;;orula Serbanca de pe Prutu. Alba Sol-
tanti, ce se afla In fruntea lore, ail poruncita sa, dea foci terii, iar te-
fana voevociti si-au adunata ostea sa §i air plecata elil insu§i asupra
lui pe Prutil In susil §i ail mai trimesii pe Carabatil, marele vornicti
alit terii do josa, sa treca Prutula cu tota tera de josa, §i i-ail porun-
citil sa se lovesca cu Tatarii Luni diminota in don de di, §i i-ail lovitit
acelti vornicil §i i-au infrantti; multi din el ail pieritix §i forte multi
au fosta prin§i, intre acetia dui marzaci marl ; pe altii i-affil gonitu peste
campti pans la Nistru balendu-i §i taindu-1, astir -fela ca de-abia au sea-
patti cu fuga, acela Alba Solana si cu putini omeni; iar Stefanu voevodil
s'ati intorsil la Harlan, caci si ela fusese intr'acea lupta. (6)
In anula 7032 (.1523), Septenwrie In 7, rail viclenita pe Stefanu
voevoda boerii sei si air voila sa -lit omOre, dar Domnulil Dumnecleit
ajutata si i air risipitu Stefanil voevoda; pe unii, anume pe Costea
po.rcalabula dela Nemtti, pe Maximu visternicull si pe Ivalcu logof6-
230 CRONICELE MOLDOVENESCI INAINTE DE IIRECHIX

lull, i-al prinsit §i i-al Watt"' In Vargula Romanulul, alp aa. fugita In
Ora Ungurese5,. (7)
In anula 7034 (.1526), Fevruarie In 4, ail mersa §tefana voe-
vodu impotriva lui Radula, voevodula Muntenesca, 'Ana la orasula Ter-
gusoril si de aci, impticandu-se cu Radulti, s'ati Intorsa In t6ra sa. (8)
In anula 7035 (-=1527) au murita Petru, fratele acestui Stefana,
Septemvrie in 20. (9) Intriacelasi anti, Ianuarie in 14, muri si *tefanti
voevodu In Hotinti si fu ingropata la Putna. Domnitti-au 6 ani. (10)
Inteacelasi anti, Ianuarie In 20, au luatti domnia Petru voevodu ;
nu se scrie alu cui flu alt fosta, cad §i-ratt alesa domat In I.Farlati. (11)
In anula 7036 (.1528) au mersti Petru voevodu asupra Secuilorti
la tOra Unguresc5, si avea doue osti, aded, doue polcuri, si s'ati dusa
pe doue cat la tera lore, si Intalninda In tote partile pe boerii lore,
i -au batuta si i-al imprastiata, si luanda cu sine Omani si prad5, peste
soma, s'ail Intorsa in Moldova; adusti-au cu sine fOrte multi Seoul si
Sasi. (12)
Inteacelasi anti, Julie In 10, s'ail impacatil Ian Asti craiula unguroscu
cu Petru voevodu si i -au fagaduitu cetatea Bistritei si tota districtula
Bistritei cu venitu cu totil; dar boerii unguresci nu s'ail invoita la acOsta;
cu tote astea Petru voevodu aduse de acolo In Ora Moldovei marl avup,
luate dela Secui si Sasi. (13)
Dupe, aceea au pradata Petru voevodu de trel on Ora Lesesoii, au
arsa Pocutia si au batutu pe ai nostril la Seretti, dar la Medina fit
batutil cu desaverF,;ire de Lesi, asa c5, de abia ail se5,pata cu fuga,
15,s'andu-si tote odorele si tunurile, ce le avea cu sine. (14)
Apoi In anulti, cum serif' ei, 7046 (.1538), trimesti-au Zigmuntti,
craiulil lesesca, ostea sa, In fruntea areia se afla hatmanula Jan Tar-
nowski, asupra IIotinului si lAtura Hotinula doue septemani, Ora co
ail venal') Petru voevodu la dinsulu si s'aU inchinatu acolo hatmanu-
1111 craescii si au juratil credint5, eraiului lesesea lmpreun5, cu toti
boerii set
Pe aceeasi vreme sultanula Solimanu, imperatula turcesca, au venita
insusi cu Ostea sa asupra tern Moldovei si au trecutu Dunarea, dar
mai departe nau cutezata s5, m6rg5,. Atunei s'ati rugatu Petru, voe-
 CRONICA MOLDOPOLONA 231

vodulil Moldovei, de hatmanulti craescii sa*-1 dea omeni pe bani in

potriva Turcilora, dar hatmanulil craescii n'ati voiti sg fad, acosta, din
pricing ca craiuld avea pace cu imparatulti turcescit
Intre acestea Petru voevodil Infrinse cu degver§ire pe Tatari la Ste-
Mesa, iar impUratulil turcescil c515, vreme auclia ca omenii craesci
sunt 'sub Hotinil, nu s'ail mi§catil din locil; numai dupa ce omenil
craesci ail plecatti do sub Hotinit, pornitil E,4 elu spre Suceva cu
o§tile sole; iar Petru voevodil au fugitu dinaintea lui la Ora Ungu-
resc5,. (15)
Imporatulti turcescil, sosindil la Sudva, puse unit altu voevodil, pe
Ldcusta. Boerii parasir5. pe Petru voevodil, iar impUratulil turcescti,
dup5, ce zabovi putinA vreme in Suceva, s au dusil ind5,ratti la Ora
turcdscg. Mt poruncitil sa, nu se fac5: nici o stricaciune Vera, cu tote
astea au luatti sub stapanirea sa o cetate moldovenesc5,, anume Ti-
ghina. (16)
Lacusta au domnitil doi ani §i jumetate. In vremea domniei lui data-ail
Moldovenii jumetate din tern Turcilorti. Dup5, aceea fait omoritil boe-
ril pe LacustA, iar pe Turcii, ce erail pe rang& dinsula, i-aa taiata §i
le -au- luatil tote avutulu, iar pamenturile le luara, inapoi. (17)
Auclinclu de acestea sultanulil Solimanu, impUratulil turcescil, au tri-
mesti dup5, Petru voevodit la Ora Unguresca §i rail push din noil in
domnie, iar pe Cornea, pe care §i-rail fostti alesti ei, au poruncitil sa-la
trimeta la dinsulu ; dar Petru voevoclit nu rail asoultatd intiacesta, ci
fad' datil mortii impreuna cu multi alti boeri, pe caril i -au taiatil. Si
astil-felil au domnitil p5,n5, la mortea sa. (18)
Lasatil-ail domnia fiului sou nebunil $efanii, pe care apoi rail ucisil
boeril. Domnitg-ad doui ani, iar dup5, elu au pusil domnil pe Joldea §i
i -au datil de nevast5, pe fata lui Petru voevodil.
Inainte de acesta Stefanie ail fostil domnittl 4 ani fratele sou Kap,
carele mai apoi s'ad turcitil §i s'aU dusil in tera Turcescg. (19)
La anulil 1552 Zigmuntil Augustil, craiulil le§escU, au pusu domnil In
Moldova pe Alexandru, Moldovenil de neamU, iar pe Joldea, pringen-
du-la Moldovenii, i -au taiata nasulti §i l'au trimesti la manbistire. (20)
Acestil Alexandru, dup5, ce se f5,cu domnti, au poruncitU s5, sugrume
232 CRONICELE MOLDOVENESCI 1NAINTE DE URECHIA

pe bUtrina veduv5, a lui Petru voevodil (21), iar pe flea ei, cea care
fusese dupo. Joldea, si-a luatil-o de sotie.
Apo in anulil 1561 at venial la t6ra Moldovei Laski Lehulu cu
Despota §i au alungatU pe Alexandru, iar pe Despotil pusil In domnie;
Laski si-a luat6 pentru sine IIotinulu, dar mai tarclitt fat' lasatu lui Des-
potd. Acestil Despotil au inceputil a se purta reu cu Moldovenii §i a le
jefui bisericele (22); de aceea l'ad incunjuratil in Suceva si fad tinutil
multi vreme incunjuratil, iar la domnie act thematil pe Dumitru Vis-
novietchi, pe care insa fad viclenitil mai apoi si fad trimesil la Turci
cu nu putini Lesi si Volineni, iar pe altil, dupA cc le-ail taiati na-
sub), i-al Ilsatu sa se int Orca In tera Lesosea. (23) Totil atunci si -al
alesil domnu pe mid ore -care Tomp din districtulil Orheiului, care ail
incunjurata pe Despotil in Suceva, dar n'ad pututil ia, 'Ana cc
acesta nu ucise pentru banu615, de viclenie, in odaia lui si cu mina
lui, pe unu Unguril, carele era mai mare peste Ungurii din cetate ; a-
tunci acei Unguri e§ira de la eld din cetate, asa ca n'att mai avutii cu
tine s'a se apere. Deci incalecandil pe calm, au esitii din cetate si s'ail
dust' la Tomsa Hoge a nu -i Iua vista, dar pututil indu-
piece, caci Tomsa a poruncitd numal dealt sa-16 tae, si ell Insusi fad
lovitu celit dIntaid cu buzduganulil. (24)
Imperatulil turcescil, Indata ce-i adusera pe Vi§novietchi, porunci
spangure de carligil Impreun5, cu Piasetcbi (25), iar pe
atatil pe Lesi Gatti si pe Volineni, i -au trimesil peste mare la galere,
iar la domnio ail trirresil pe Alexandru, cell ce fusese pusil de craiuld
Acesta, cand veni In torn, avea cu sine o mare Oste tataresca,
care pustii atunci jumetate Ora Moldovei; iar Turcil au romasil pe
rang5, dinsulq, pan& ce Ora intregit i s'au incllinatil, iar Tomsa cu Mo-
tocil si cu Spanciocil au fugitu in tera LeOsea ; pe acestia craiuld le-
sescd Zigmuntii au poruncitil s5.-I tae In Leovil, din pricing ca trimiseserti
atatia omeni de-ai lui Turciloru, iar altora le taiaser5. nasulti. (26)
Aeela§i Alexandru, &and sosi la domnie, dete Intr'o singura", cli Tur-
ciloril 60 de boeri moldoveni sh"-I °more, poftindu-1 la ospettl, iar dupa,
acesta pe forte multi dintre dlnsii i -au stinsil. (27) Aceluiasi Alexan-
dru I-ad poruncitil sultanulit Solimanit sa dairame cetatea Nomtului in
 CRONICA MOLDOPOLONX 233

tera Mo ldovei. (28) Si totil In dilele lui printulil unguresdi Ianasil au

luatu inclaratil pentru tera Ungurescil Balta, si Ciceula, cet'atile cc le-
a) fostil daruitti Matiasil craiulti lui Stefano voevodil. (29)
I'inuturilc din Oa tera _Moldova
'f inutulit Cetatil Albe, Tighinel, Chigeaciului, Ltipusnei, Vasluiului, Or-
heiului, Sorocii, Hotinului, Cernautulul, Sucevei, llarlaului, Dorohoiu-
hti, Carligaturel, Iasiloru, Falciului, Covurluiului, Tecuciului, Putnel,
Agiudului, Tutovei, Totrusului, Baca'ului, Romanului, Nomtului. (30)
Numoritlit tuturoril tinuturiloril 24; tote afatil de multi p5rcalabi si
vatafi, adea starosti si stegari. (31) Din tote aceste tinuturi se aduna
ostasi si graniceri 8000, iar cand sunt numai nemesil 3000; acum
insa e pustiil (32)
Diregatora voevodultd 2nolclovenescti.

llalmanulu vornicil; vorniculil torei de susil; vorniculd Orel de josh,

ce face pe lang5, domnil si slujba de maresalit ; logofeti trei, ca la nol
cancelaril; visternici trei, ca la not «podskarbi»; stolnici sail «krajczyn
trei; paharnici sau epodczaszy» trei; diaci mai marl, ce sunt peste
scriitori, trei; useri, ce sunt mai marl peste cel-lalti useri, trei, cam
ca la not «komornicy»; peste curteni, cari sunt ca la nol edworzane»,
sunt trei mai marl ; comisi, adec5, «koniuszy», trei ; bucatari sau «sokarzyn
trei; peste armasi, adeca, c5.151, sunt trei mai marl ; aprocli pe laugh
domn6, In odaia lui, trel; pitari, earl lngrijescil de pane, trel; pivni-
ceri trei ; spiltari sail dupO, not «miecznicy» fret (33)
Fie-care din acesti diregiltori are sub mina sa mai multi diregatori
iar cand vre unulti dintre el gresesce, nu-la pedepsesca cu vorba,
ci cu ciomagulil ; Cala pentru alto felurite lucruri si mai alesil pentru
hiclenii, ce nu sunt rare acolo, le pedepsesce lndath cu morte insusi
domnulti ; elu singurti judecl
Numorubl tuturoril domniloril e 28, iar num6rulil tuturoril anilorit de
domnie alil acestoril domni 214 ani si 2 luni si jumetate.
 CRONICA AN ONIMA.

Povestire in scurtic despre Domnit Moldoveneset) de cdncl gait inceputii

fora llfoldoveitescd.

La anal 6867 ( = 1359) porniti,l-ati din cetatea VeneVel doi &art',

Romanu ii Vlahata, ce erail de legea creOinosca §i fugeail de gona
ereticilora in potriva cre§tinilortl, §i ajunsit-ail la loculli ce se chiam5.
Vechiulil Edina §i ziditt sie§1 cetate dup5, numele het, Romanil,
gi gt-al traits traiull,'ei §i neamulil loru, p5,n5 ce ait trecutil Formosa
papa dela pravoslavie la latinie.
Si dup5, despArtirea legel lui. Hristosil Latina o nou5,
cetate §i 1-au push numele Noulu Iltmu §i au chematil pe Itomitneni
la sine In latinie, In Noulil IUmu ; dar Romanenil n'ail voitu, ci ail
inceputil luptd mare cu dinsii §i nu s'ai1 desp5rtita de legea cre§ti-
nesca. Si de atunci Incoce aft fostil mereil in lupta unil cu altii pan5,
la domnia lui Vladislavu, craiulil ungurescit. Iar Vladislavu craiulil era
nepotu de irate lui Sava, arhiepiscopulil grbescil, §i fusese botezattl
de dinsulil si se Linea de legea cre;itinesc5, in launtrulil inimei sole,
dar dup5. vorb5, §i dup5, podobele crdesci era latinti,
Si In vremile lui Vladislavu craiulti pornitu cu resboiil In po-
triva Unguriloril T5.tarii cu cnezulii Neimeta din pustiile (1) lora dela
apa Prutului §i dela apa Moldovei §i au trecutil peste muntil cei inalV
din Ardolil si dela tera Unguresc5, §i au ajunsil la apa More§uluI §i s'ail

(1) Cu apustie» anail tradusil pe rusesculil wriennme=locil unde fatiicescil nomatlif; s'ar
putea traduce si prin «stepau. Terminulii apustie» se gasesce cu acestil intelesa in cronicarT.
236 CRONICELE MOLDONTENESCI INAINTE DE IIRECHIX

opritU acolo. AuclindU Vladislavil, craiulii ungurescil, de ntivala Tata-

trimese Indat5, la Rimiz, la Imperatulil si la papa, s5.-I vie In
ajutoril ; trimese si la vechii Rimleni si la Romaneni (1). Atunci s'ati
unitlt noii Rimleni cu vechil Rimleni si au venitil la tera Ungurosci,
spre ajutoril craiului
Dar foil Rimleni au trimese in taint'', craiului Vladislavu scrisOre,
in care scriea: «Mare lui craiu Ungurescil Vladislavu. Vechii Rimleni
sunt In lupt5, cu nol din pricina legei, cad n'ati voila sa trocil cu
not la legea nou5, 151inesc5,, ci traescd in legea, grecesc5. In vechiulil
Rimfi. Iar acum ail venitil cu totii impreund cu not sere ajutorulu
tea, 1535,ndu-si In vechiulil RImu numai femeile si copiii cei midi. Iar
nol suntemil de aceeasi lege cu tine, prietinilorti t61 suntemil prietini,
dusmanilorU tei dusmani; deci bine ai face, data i-ai trimete pe ei ina-
intea tuturoril omeni In potriva Tatarilortl, c5, doar5, voril
cadea cu totil in lupta; iar dada Dumnec,leil ii va feri de Tiltari, sti-I
Iasi in Ora ta, ca sa nu se mai Intord, In vechiulil Ittmu, iar pe fe-
meile si copiii lore 11 vomit lua in legea nostra, latinesca».
Si nu dup5, multi vreme s'ail datil lupta mare intre Vladislav5 craiulil
ungurescil si intre NeimetU cnezulti t5,t5rescil la apa Tisei; si mai In-
WI de toti au intratil in lupta. vechii Rimleni, dupa ei Unguri multi si
Rimlenil cel de legea 151inesa, si ail 'Alia pe TAtari mai Intaiil vechii
Rimleni, apol Ungurii si Romtinenii (2), si n'ail peritil multi dintre vechil
Rimleni.
VladislavU, =lulu ungurescil, forte s'ail bucuratil de acestil ajutoril
dumnecleescil, iar pe vechil Rimleni gi i-ail miluitu forte
pentru vitejia loru si le-au aretatil apoi scrisorea noilorti Rimleni, ce
1-au fostil scristi-o acestia de ei si de femeile Ion% gi thematil la
sine In slujba, ca sa nu se mai intord, in vechiulti Rimu si s5, peg
de mana, noilorti Rimleni. Veciendti ei scrisorea craosca creclutil,
ci s'ail rugatil de crahl sa le ingadue a trimete omeni, cari sá caute

(1) Acesta e unit pleonasmd, pricinuitd probabilu prin greOla unuT copistd, care a pusii
in textuld rusescd ens entp,nn, PIIM:111HOMS u in, PONLIHOBI(0110 in limit de «i,-r. Houma, --u.
(2) $i aci avernd a face cu o greqell in textuld rusescd, care are P0311110BOBC in locd
de nimble Pintallue.
 CRONICA ANON IMX 237

si sa yacla data mai traescil on nu In vechiulit RImit femeile si co-

piii lorir. Si s'ait dusii soli si s'ait intorsit curtndit si le-au spusit:
cetatea, nostra, vecItiulti Amu, e deramatd, iar pe femeile si copiii
nostril i-au Want noii RImleni 4n legea lore latinesca.
Atunci s'ait rugatil de craiulit Vladislavu sa nu-I silesca a trece la
legea latinescd, ci s5.-I lase a trai In legea lore crestinesca, In legea
grecesca, si sa le dea pamentil de train. Iar Vladislavit craiulit cu
mare bucurie i-ail primitit si le-au data pamentit In Maramoresii, Intro
apele Moresului si Tisei, loculd ce se chiama Crisis, si acolo s'ati a.,-
dunatit si s'ait asedatil R4mlenii, si traindit acolo, all tnceputit a-si lua
femei Unguroaice de legea latinesca si a le Intorce la legea lora cre-
stinesca, si astir -felt traesca pana astacti.
Si era Intro ei unit barbatit cu minte si vitezil cu numele Dragop
si pornitu odat5, cu tovarasii s61 la, vOnatit de flare selbatice si
all datit pe sub muntii cei lnalti de urma unui zimbru si s'ail dusit
pe urma zimbrului peste muntii cel Matti si all trecutti muntii si all
ajunsit tote pe urma zimbrului la nisce sesese si prea irumese locuri
si au ajunsu pe zimbrulit la Ormula unei ape, sub o rachita, si l'ait
ticisu si s'ait ospetatit din venatulit lorit.
Si le-ait venial dela Dumnedeii gandit In inima lorit, sa-si caute
locit de trail si s5, se asec,le acolo, si s'au unite cu totii si au hot5,-
Wit sa remile acolo, si s'ail Intorsii lndaratit si ail povestitu tuturorit
celorit-lalti de frumsetea Ora' si de apele si de isvorele ei, ca sa se
asede si el acolo; gi p15,cutti tovar5,silora lore gandulit acesta,
si alt hot5,ritit sit merga si ei unde fuseserd tovardsil lorit, si au c5,u-
tatit s3-0 alega locu, cad' de jurit lmprejurit era pustiii, iar pe la,
margini Tatari ratacitori cu turmele, si s'ait rugatil apoi de Vladislavil,
craiulit ungurescir, sit le dea drumulii, iar Vladislavit craiulu cu mare
milostivire i-at lasatit sa piece.
Si plecatit-alt din Maramoresti cu toti tovarasil lorit si cu femeile si
cu copiii lorit peste muntii cei 4nalti, si taindu padurile si lnlaturandit
petrile, trecutti-at muntii cu ajutorulit lei Dumnecleit si venitit-ail la
local, uncle Dragosit omorlse zimbrulit, si le -alt placutit local si s'ait
asec,latit acolo si alesu dintre dlnsii pe unU ornti tnteleptit, cu nu-
238 CRONICELE MOLDOVENESCI INAINTE DE URECHIX

mete Dragosa, si fait numitti siesi domnil si voevoda. Si de atunci

sail lnceputil cu voia lui Dumnecleti fora Moldovenesca.
Iar Dragosti voevoda au descalecatil intaiula foal pe apa Moldovei,
[anume Bourenil] (*), mai apoi au descalecata locula Baia si alte lo-
curT dealungula apelorti si isvoreloril, si 91-ail facuta pecete domnescil
pentru WO, Ora unti cape de zimbru. Si au domnitil Dragosil voe-
vodti 2 anT.
Iar dup5 eli ail domnitti fiulu sea Sasu voevodil 4 ant
Iar dupti Sasil Lulu sea Lupo 8 ani.
Dupti aceea au domnitil Boydanii voevodil 6 anT.
Dupa aceea au domnitti Petru voevoda, fiula lul Musalu, 16 ant
Dup5, aceea fiulti lui Feint Romanic 3 ant
Dup5, elti ail domnitil fratele sou ?tefavit 7 anT.
Dupd ela aft domnita Inga voevocla 2 anT.
In anula 6915 (.1407) ail lualu domnia Alexandru voevodil si au
domnitil 32 de anT si 8 luni.
Dup5, elti ail domnitil Biqa voevodil, feciorulti cela mai mare alit
lui, 2 anT si 9 luni singura, iar Impreuna cu fratele sou oftefanii voe-
vocla au domnitil 7 ant Luatil-ail apol Stefano voevoda pe fratele sett
Iliastl voevoda 9i orbit('; iar Stefano voevocla dupti orbirea fratelui
sail au domnita 7 ant Si 1-au Matti lul Stefan(' voevodil capulti Ro-
mana, fiula fratelui sou Masa -voevodil.
Si ail domnitil Romanic 1 anti.
Iar dupa ela ail domnita Petru, fiulit lui Alexandru voevocia, 1 anil.
Si au datil Petru cetatea Chiliel Ungurilorti.
Dupa, ela ail domnita Cittbanst voevodS 2 luni.
Dupa elti ail domnitil Alexandru voevodil, flula lui Biasu voevoclil,
4 ant
Dup5, Alexandru voevodil au domnita Bogclariii voevcclii, fiula lul
Alexandru voevodS si tatalo Jul Stefano voevociti, 2 anT; si T -ail Waal
capula Petru voevoda, numita Aronti.
Iar Petru voevodS au domnita 2 ant. Sub elti ail inceputil a se da

(*) Aaogala de no!. Cf. p. 68.

 CRONICA ANONIMX 239

biro Turciloril. Dar dupa scurtg vreme I-ail taiatil capulil Atefanil voe-
vodil, fiulii lui Bogdanil voevodil.
In anulil 6973 (= 1465) Stefanu voevoclil, flulli 1ui Bogdanit voe-
voclil, au luatu lindaratil dela Unguri cetatea Chiliei.
In anulil 6992 (--.1484) venitu-ail imp6ratulil turcescil Baiazitil §i
ail luatil dela Stefanil voevodil dou6 cettiti: Chi lia §i Cetatea Alba.
In anulil 7005 (--,-1497) venitti-ail craiula lesescu Albertil impotriva
lui Stefanu voevoclil si s'ail impacatil cu vicle§ugil cu tefanti' voe-
voclil F,ii s'ati intorsil la Ora lui prin locuri nevetamate, §i fail gonitil
Stefanu voevodil §i l'ail ajunsil la Bucovina §i fail batutil.
In anulil 7012 (-1504), Julie In 2, s'ai1 s6veritil *tefanil voevodil.
§tefanil voevoclii au avutil 4 feciori: Petal, Alexandru si dol Bog-
dani.
Dupa ells a,it inceputil a domni radii WI Bogelanti.
NOTE

16
 Note la cronica si analele putnene.

(1) Data, in care cronicele nostre vechi punt inceputula 1uriT Moldovei, va-
riaza forte multi la istoricil nostril vechi i not. Ne vomit permite decT unit
micii excursa asupra acestel chestiuni.
Urectlia (C. 12, 133) pune «inceputulti domnilora 1erii Moldovei» la 6867=
1359 ; acesta data a imprumutatti-o, fara nici o indoela, din cronica putnena.
Ca ca este data celel mai vechi cronici moldovenesci ne dovcdesce afaril de
cronica putnena a) cronica anonima (c. 1504), ce-§i incepe povestirea despre
Romani §i Vlahata cu 6867, I)) cronica lul Moxa (1620), in care se spunc :
«ei au fostil ani 6867, atunce s'au inceputrt a se descaleca tam Moldoveei».
Hasdeil, Cuvente den Biitrani I, 405.
Cu data 6867 nu se impaca urmatorele isvore : a) Cronica moldo-polonri,
cunoscuta pane acum din singura copie forte rea a museulul Czartoryski, care
are 1342. Acesta data se apropie maT multi' &cat tote cele-lalte de data pro-.
babila a descalecarii Moldovei prin Drago§ti, n'o putemil insa admite pentru
originalulu do care s'a servitil traduciltoruhl poloral dela 1566, de ore -ce in
copia Czartoryski anului 1342 ii corrispunde 8624 dela facerea lumel. Proba-
bilti ca amendouil datele sunt corupte. Cf. D. Onciul, Zur Geschichte der
Bukowina, Czernowitz 1887, p. 28, A. Czotowski, Poczglii Moldawii i wy-
prawa Kazimierza \Vielkiego r. 1359, Lwow 1890, p. 25 $i darea de sema,
asupra acestui studiu in Convorbirile literare, an. XXIV (1890), p. 542. Aci
am admisil dupa Nicolac Costina §i Hasdea (Archiva istorica III, p. 5 §i 19)
ca punctit de plecare alt cronicei putnene anula 1352, o parere ce acum mi
se pare gre§ita. b) Nicolae Costinit in Cartea pentru descalecatulri de 'ntaiti (C.
12, 83) pune inceputula Moldovei la 6860 = 1352 §i observa «iara ce scrie
Urechc vorniculrt, ca at fosta veletula 68 )7 la descalicarea erii cu Drago§it
voda, nu se tocmesce». Eli' a avutri deci in mini o copie a cronicei Jul Ure-
cilia, care in loci.1 de 6867 avca 6807, o gr*la forte wort de intelesri, dna
244 CRONICEtt MOLDOVENESCI INAINTE t E IIRtCHIA

ne gandimilt ca copistulit a scapatil o litera la insemnarea clateT si a scristi

.,stua. (6807) i. 1. d. .,,stv13. (6867). Nic. Costind n'a imprumutatti 1352 din vre-o
cronica anterioril lul ; elit a ajunsit la acostil data printr'unit calculit crono-
logict aproximativrt; cf. 1. c. c) E interesantti a constata ca si manuscriptulit
luT Mirond Costinit avea data 6807. In poemuld polond chit dice inteund locit
ca «durata Moldovel are abia 380 de ani» (Arch. ist. 1, 1, 167), iar intealtit
loci" numdra patru secole dela Maramurdsonuld Dragosti si dela Oltenuld Ne-
grulti (ibid. 160). E sciutd ca dedicatia regeluT Sobiewski e filcutil in an. 1684
(Operele complete ale luT Mironit Costinti, ed. V. A. Urechid, Due. 1888, p. 78) ;
daed admitemil insa ca Costind lucra la poemulti sal pe la 1679ccea cc este
forte probabilit cftpetamu, scotendti 6807 = 1299 din 1679, tocmai 380 de
anT. Acestu calculti nu l'a pututit face Mironti Costind decAt pe la 1679, avendu
inaintea luT unit manuscriptit alit lul Urecbid cu data 6807 =---- 1299. DecT pitrerea
ca Mir. Costind ar fi admisit data 1304 (Ilasded, 1. c. 167, Xenopolit, Istoria II,
38) este gresitit d) 0 gresCla de copistil trebue sa admitemit si in manus-
eriptulti lul Dimitrie Cantemirit, dupd care (Chroniculit Romano-Moldo-Vlahi-
lord II, 400) Urechiii ar avea data 6821=1313. Dacrt amit putea admite in copia
cronicel moldopolone 6824 i. 1. d. 8621, s'ar apropia data acesta de a luT Can -
temirit si s'ar putea presupune ca intr'o serie de copil ale croniceT luT Ure-
chit se Oa una sad alta din aceste doud date ; hipotesa acOsta n'ar avea Inst
nicT unit radrtmd.
Asti" -felt observatiile fa'cute de d -lit Xenopolil in Istoria II, 38 trebuescit rec-
tilicate in acestit chiptl: data cronicel luT Urechid nu este 6807 (1299), ci 6867
(1359), iar cronica putnonti n'are 1342 (6850), ci 1359 (6867). E o alta cbes-
tiune, care din aceste date este maT aprope de adevdrulti istoricit; aci fund
voitit numal sit stabilimil, care din ele s'a aflatu in ccle mai vechT cronica
moldoveneseI si in Urechiil.

(2) Urechiii (C. P. 133) are : «si at domnitit dot anT Dragosit Vodil si s'ait
s6versitil». Textuld completit alit cronicci putnene a trebuitit sit fie asa dar :
H POCII0AliCTROILA .R. vk'r tit oy mrkTk; cuvintele H oympk sunt litsate
afard in copia nostril. Totit doT ant de domnie IT dart luT Dragosil cronica ano-
nimrt si moldo-polonil.

(3) Urechid (C. 12, 133) traduce astil-felt acestil pasagid: «Dupii Dragosit
Voda at statute domnd Sast Vodil si at domnitil 4 anT si s'ati sti-
versitti». Ceva mai pe scurtti e redactatii cronica anonimil ; cea moldo-polonil
are («lup5 aceea domni fluid sal, nu scrie cum T-at fostil numele». DecT exem-
plaruld cronicel putnene, folositit de traducdtoruld polona, n'avca pe Sasti
 NOTE LA CRONICA SI ANALELE PUTNENE 245

pomenitil Cu numele, nici num6rulti anilord lul de domnie. «Nic pisze iako
mu bylo imie» e adausulti traduciltoruluT dela 1566.

(4) In tocmaT asa cronica moldo-polona, cu adausulin nu scric alit cuT flu
a fostit. Originalula acesteia era decT identicu cu copia nostril. Cronica ano-
nima si a luT Urechia se deosebescit aci de cronica putnena. AnVIndoua pun('
dupa Sas(' pe Latcu, crania II dati 8 ani de domnie si ilu numescil fiulu lul
Sag', iara dupa L*u punt" pe Bogdanti, caruia IT dal 6 ani do domnie, nu
sciu insa all cuT fig a fostii. La1cu este decT dupa uncle cronici fluid luT Bog-
dant', dupa allele fiulu luT Sasil; despre Bogdan(' nu scie nici una all eta
flu a fostd.
Asupra lul Sas(' si Bogdan(' avemit prin urmare 2 versiunT in cronicele
vechT moldovencsa: a) versiunea cron. putnene si moldo-polone, versiunea
cronica anonime si a luT Urechia. Originalulu acestuia, pastrata cu ore -earl
prescurtari in cronica anonima, va fi fostil astiaelit:
II IIO HEAlk (sc. Dragosii) FOCHOAkCTHOHtl CkJHk fro C k 130fROM .A. rl'kT4
H OlrilicATh.
01411h fro itAlk Is 0 HOEHOMI r0CH0WTHOHt1 .H. At'lls 11 OrlipiTh.
II HO TOMk r0C110AkCITORA 6 0 rA4 H k KOHIOM .S. irkTk H Ortirrirk.
Versiunca a) este cca ma vechia si singura in acordu cu faptele, vcrsiunea
b) s'a nascutil prin gresOla vre-unuT copistU, care a pusu pe Latcu dupa Sasu
in loci" sti-lil pue dupii. Bogdanii. Acesta gresOla s'a strecuratil intr'o copie a
cronidel putnene inainte de 1504 si s'a continuatit pana in timpula luT Ure-
chit. PomelniculU dela Bistrita, f. 2 b., nu last nici o indo615. ca. Latcu a fostil
fluid lul Bogdan'''. Cf. Xenopolil, Istoria II, 133-134.

(5) Totit asa cronica anonima si Urechia (C. P, 134), care traduce §i aci
cronica putnena. Cron. moldo-polona nu contine nurnOrulti anilord do domnie.

(6) Tot(' asa cronica anonima si Urechia (C. P, 134). Cronica moldo-polona
are 8 ani in loci' de 3.

(7) Despre acesta tefanii Voda Urechia (C. P, 134) spune urmatorele : «Dupa
Romani' Voda at' statutti la domnie tefanti Voda, care au avutii doT feciorT,
si au domnitil 7 anT». Cronica anonima si moldo-polona spun(' ca a fostit fra-
tele luT Romani' si a domnitit 7 anT. Nici una nu amintesce de lupta lul cu
regele Sigismundit. Existenta acesta lupte o dovedesce insa, afara de cronica
putn6na in copia nOstra, insusT regele Sigismunclu, care in doua diplome date
locuitorilorti 13rasovuluT si comiteluT sticuescU tefanti amintesce de ajutorulti
ce i had data acestia in potriva luT Stefano dornnula Moldova, «contra Ste-
246 CRONICELE MOLDOVENESCT INAINTE DE URECHIA

phanum terrae Moldaviae vayvodam». Cf. diplomele din 18 Fcbr. 1395 (Fejer,
X, II, 294) §i 1401 (Fejer, X, IV, 53), citato de E. Picot, Chronique de Mol-
davie, 24. Lupta intro Stefano si Sigismunda s'a intiimplata pc la 1394 sail
1395, cad in 6 Ianuarie 1395 (mt. AEIIK aueroro EOPOIttEirklikat HA lipCUNEHLE
rocnoAkue ... n .7 it 1) Stefano impreuna cu fratele ski Mi haild §i cu boeril
inchee in SucOva unit tratata de aliancii cu Vladislavit Iaghello in contra re-
gelui unguresa in primula loco §i in contra altorti dumani comuni (voevo-
dula Basartibesca, Turcif, Mar' §i Ru01). Acestil tratatti fu incheiatit in urma
lupta dela Hindati de toma unei noul invasiuni a regclui unguresca. Cf.
Yanntutuift, MaTeplaall AIH ficropitt B3a1IMMAN.7.3 OTHOIllelliti POCC111, 110.11ABB, MO.T-
AaBill, Baaaxill Ii Typnitt BT. XIV XVI BB., Moclisa 1887, p. 8 9. Ilinth2ii
(CHHAon%) pare a fi Ghindcloanii din judeculti Nerntil, plasa de Sus", ciituna
alit comunci Grumilzesci ; Ghinditoani se numesce §i o padure din j. NOmp,
plaiula POtra. Frunzescu, Dictionary topograficil §i statistic" ale Romania, Bu-
curescI 1872, p. 212.
Versiunea primitivil a cronicei putnene asupra acestul Stefan" trebue sit
fie cea pastratit in copia nostril. In cronica anonima 5i moldo-polonil s'ail la-
sata afar" pasagiulti desprc lupta cu Sigismunda. De asemenea in cronica
putnena a lul Urechia. Acosta mai adauga dela sine (*) «care au alma" 2 fe-
ciori», referinda la acestil Stefano spusele lul Dfugosz, Kromer, Bjelski §. c.
despre Petru §i Stefan", fill unul domnit Stefan" pe la 1359. Cf. Urechia c.
2 (C. P, 134-136) §i Bjelski, Kronika, ed. Turowski I, 404 sq. Combinatiu-
nea gre§ita a luT Urechia a primitit-o A. D. Xenopola, Istoria II, 145 147,
made intregti capitolulti despre Stefan" I Murata §i fiii stil Stefana II §i Petru
II este gresita ; ace§ti fiT aT luT Stefano Mu§atti n'ait existatil ; el nu pot" fi
pu0 la 1395 -- 1399 pe temeiulti unei naraciuni ce-i arata la 1359. Cf. D:
Onciula, ConvorbirI litcrare XVIII, No. 1 i XX, No. 3. Deci Stefan", fiulit lui
Alexandru cela B., trebue numitti Stefan" II, nu III, iar Petru, unit anti flit
alit luT Alexandru B., Petru all II, nu III. Despre Stefan" §i Petru eel dela
1359 vecli A. Czolowski, Poczatki Mohlawii i wyprawa Kazimierza \Vielkiego
r. 1359 §i darea de soma din Convorbirile literare XXIV, 538-551.

(8) Cf. Urechia (C. I , 136) : «§i ail domnitil 2 ani». Totti a§a, cronica ano-
nima §i moldo-polona, care mai adauga «nu se spune alit cui fill a fostil,.
Epitetula min o r hi H ologulti, se gasesce numai in redactia nostril a croni-
cci putnene ; redaccia traduciStorului polonit pare sit nu-lit fi avutti. Atria putca
deci numi pe acesta domna Iuga Ologula in loci de Iuga II, cum ilti nu-

(*) Cf. C. 12, 134: TarA Zetopisept/4 nostru de fecioril luI tefana Voda, ce pomenima maT
susa, nemica nu scrie.
 NOTE LA CRONICA .1 ANALELE PUTNENE 247

mesce Xenopoltk II, 148 pe temeiula unei hipotcse forte nesigure ca Iuga,
predecesoruld lui Alexandru cal B., n'ar fi identica cu Iuga Coriatovici do
la 1374 1375. Argumentele d-lui Xenopolu, 149 150, nu sunt de fell
convingtitore. Cf. Onciula, Convorb. lit. XVIII, No. 1 §i XX, No. 3. Tote cro-
nicele vechi cunoscu unit singurti Iuga ; tot(' aka pomelniculti dela 13istriCa,
care panti la Alexandru B. numarti urmatorii domni : GorAmia, Anikisci, Roc-
PCMAtINA, GTEIPHA, 10rA, f. 2 b.-3 a.

(9) Cf. Urechia (C. P, 137) : «letopiseculd nostru cell moldovenesca scrie ea
ail fosta cursula anilora 6907, ciind au statuta domna Alexandru voda cell
Bunti», iar intealta loco (C. P, 141) : «Inteacelali anti (1433) au murita Ale-
xandru vodtt, dupti ce au domnitu 32 de ani §i 8 luni». Cronica anonimA are
6915 i. 1. d. 6907 ; dcaltmintrelea ca presenta accea0 redaccie cu cronica put-
Ilona, in catti-va alterata grin compilatorula ruse all «voskresenskoj leto-
pisi». 6915 n'a pututti fi in redaccia primitive. Cronica moldo-polona, nu este
deck traduccrea verbala a celei putnene ; 38 i. 1. d. 32 este o gre§ela do
copista. E de notatti eh' nici una din cronicele vechi nu clti lui Alexandru
epitetulti de Bung; acesta se gilsesce intaiagT data la Urechia.

(10) Totil aka cronica anonima §i moldo-polona, cu deosebirca ca ambele dal

lui I1ia§t1 in prima domnie 2 ani §i 9 luni, iar cea din urmh da lui Stefan('
singura 7 i. 1. d. 5 anT de domnie; moduli de redactiune este ing acela.i
in tote trei cronicele. Urechig a imprumutatti din cea putnenrt urmtitorele:
«s'ati impticata Stefan(' voda cu frate-seti Maga voda qi au domnita im-
preunti 7 ani» (C. I2, 143). «Afla vreme Stefan(' vodA ca sit se mantuescti de
Irate-sal Maga-, l'aa pring §i 1-ati scosil ochil. Dupti aceea au domnitti Ste-
fan(' numai 5 anT, iar impreun'a" cu frate-stiti au domnita 7 ani» (C. 12, 145).
Pentru istoria lui Ilia u §i Stefana Urechia a folosita afart de cronica putnenti
o altei cronica moldovenescet, in care se descrieaa cu detailuri precise cele 5
resbeic dintre ei parka la impticarea lord (C. 12, 142-143). Caracterula aces-
tora notice nu lag nici o indoelh' ca Ureche le-a tradusa aprope verbal(' din cro-
nica sail mai bine analcle pana acum nedescoperite. Cf. Studiula, p. 127-129.
Pentru a precisa data mortii lui Stefan(' II atragemil atentiunea asupra
unel notice, pastrata pe nisce file dela 1443 (*) in biblioteca mst. dela NernCU
§i comunicata de ep. Melchisodeca in Revista pentru Istorie, Archeologie §i

(*) In Notite istorice si archeologice, Bucurescl 1885, p. 5 6, ep. Melchisedecti nu-

mesce manuscriptulu, in care se af15t act sta notit5., amargarintu slavomiu scrisil de mo-
nachuki Gavriilil in vecula 15-lea. E de regretatil c5. p. Melchisedeca n'a comunicattl-o
in original ('.
248 CRONICELE ITOLDOVENESCI INAINTE DE TIRECHIA

Filologie, an. II, vol. I, fast. I, p. 140. Dupe acesta capuld lul *tefantift s'a
taiata de Romani, flula lul Ilia§a, in 13 Julie 6955 (1447), iar trupula i s'a
inmormlntatii Ia 16 Julio in mst. dela Nointd. D -lui Xenupolti II, 170 T-a sea-
pata din vodcre acesta notita, singura cc confine o data precise pentru mor-
tea luT Stefano II.

(11) Cf. Urechia (C. 12, 145) : «dupti cc att domnitd Romani voda 1 anti».
Tot asa cronica anonima Si moldo-polona. Pomelnicula dela Bistrita ilu nu-
ITIESCe : P0A1ANA ROEKOAN. HAVAIDE E H 11 A, f. 3 a.

(12) In tocmaT asa cronica anonima §i moldo-polona, cu deosebirea cif ac6-

sta din urma adaugh dela sine motivula pentru care Petru ar fit cedatu Chilia
Ungurilorti, anume «ca s'o apere de Tura». (*) Urechia imprumuta din cro-
nica putriona urmatbrele: «Iara Petru voda, dupa cc ail data Chilia Unguri-
lora, au domnitd 1 anti §i ai murita» (C. I2, 146).

(13) In tocmal asa cronica anonima §i moldo-polona. Cf. Urechia (C. P,

146) : «letopisetuld celd moldovenescil . . . dice ca dupa mortea luf Petru
voda ati domnita Ciubara voda douti luni». 0 copic a croniceT voskrescnskaja,
cod. Karamzin, are in loci de thosin, alit cron. putn., %0I ph alil cron. anon.
§i moldo-polone, forma 1 to n E A B. Dna ama intitini acesta forma §i in alto
copil ale cronicelora vechT moldovenesci, amti putea presupune ca in redactia
lora primitive a fo.sta tlionEpik sau quortopk, ce ar fi identica cu Csupor,
cola care, dupil Engel, Geschichte der Moldau and Wallachei II, 128, a aju-
tatti luT Petru Ia ocuparea scaunuluT domnesca. Din thonopk alit cronicelora
s'a pututd nasce forte usortt printr'o etimologie poporana Ciubc ru. Acosta
transformare ar trebui pusa inainte de 1504, deci in a doua jumiltate a se-
coluluT alit 15-lea. Cf. Xenopola, Istoria II, 172 §i scrierilc citate acolo in
nota 24.

(14) Spusele cronicelord asupra Jul Alexandru, fiuli luT Ilia§a, sat Ale-
xandru II (**) se deosebesca multi una de alta §i merita o discutiune amii-
nuntita. Cronica anonima amintesce forte pe scurta de ela §i-T da 4 anT do
domnie. Nu age cele-lalte dou6. Cronica putnena amintesce de conciliulti de
la Florenta, ce s'ar fi tinutd in chicle luT, sit de sfintirea mitropolitulul Teoc-

(*) In acestil sensil trebue decT rectificattt Istoria d-luT Xenopolu, v. II, p. 170, nota 20.
Col Spre deosebire de ceT-Ialt1 AlexandriT asI propune s5, se nurnesca acestil Alexan-
dru, conformil cu pomelniculti dela Bistrita f. 3 b., Alexandria edit Thi ri1, _41atiAp4
a5 ROI-
aopx M naAar o. [In pomelnicula dela Bistrita s'a strecuratil o gre01A, pomenindu -se a-
cesta Alexandru dupbt Bogdaml, tatiilu luT Stefano cola Mare].
 NOTE LA CRONICA SI ANALELE PUTNENE 249

tistd de care patriarhuld stirbescti Nicodimd tad pc vremea acestuT domnti.

Cronica moldo-polonh se deosebesce de cca putnena prin accea cu a) n'aro
pasagiuld despre conciliuld florentind, b) arc scirea, ce lipsesce in cronica
putneng, despre mOrtea luT Alexandru in Cetatca Alba, c) la pasagiuld des -
pro sfintirea hit Teoctista de dare Nicodimu adauga «in 4ilele craiuluT Ghe-
orghe Despotuld» ; Mara de acesta in locti do Teoctistd are in gencre «epis-
copil si mitropolitil (sc. moldovenT)». Avemil dccl in fata nostra dour redact,it
ale cronicet putnene, amendou6 cunoscute lut Urechiti. Dintr'una eld St a luatti
scirea, atad do multi comentath pi cu tote acestea neesplicatil panii acum,
despre «soboruld ce s'at' adunatti in Florentina, undo mai apol nemica bunt'
nu s'ati alesd», din alta a luatd scirea despre mortea luT Alexandru in Cc-
tatea Alba (C. P, 151). Soboruld din Florenta l'a pusii insa, in urma uneT
combinati1 gresite, in timpulti luT Alexandru celd Bunt' (1432), sciindd, so
vede, ch icy timpuld lul Alexandru II (1451-1455) n'a pututil avea loco. Si
in adeverti, soboruld &schist' la 1437 este maT aprOpe do Alexandru I, de-
cat de Alexandru II ; in roalitate eld a avutti loot' in timpuld domnieT co-
mune a fratilord Ilie si *tefand.
Ureebia 91-a luatd o parte din materialulti capitoluluT 5 alt' croniceT sole
(C. P, 139-140) din cronica putnenti; acesta results din dou6 fapte: a) din
judecata nefavorabilh' asupra resultatului soboruluT (cf. cu cuvintele «undo
nemica bung nu s'att alestt» spusa croniceT putncne despre arhiereii orto-
docsT eh «s'ad intorsti cu barbile tunse»), b) din frasa «la care sobord in-
susT patriarhuld de Tarigradti i impe'ratuld Mat Palcologu i cu multi epis-
copT ci mitropolitT au fostit», ce pare a fi o traducere dupA «mime itapk
rp846CEIdI1 II FIATflIApyk RaporpaAckkm H mnoro AAHO:li6CTE0 MHTp0110AHT6 HA
mop». Restuld acestuT capitoltt e luatti din traditia istorich, phstrata in clasa
boeresea, asupra aetivithtii lui Marcu din Efesti ca aperritoruld de capetenie
alt." ortodoxieT in urma conciliuluT de Fiore*. Cf. pasagele : «clica c11 ince-
petord acestuT lucru sa fie fostil Marco» si «cum clicit unit, pentru pizma
grecesca».
E curiosil ca sfintirea luT Teoctistu de ciltre Nicodimti, puss de ambele ver-
siunT vechT ale croniceT putnene sub domnia luT Alexandru II, se Oa la
Urechia sub domnia luT Iuga voila. Cum se explich' acestti lucru ? MaT in-
tali" de tote nu incape indoelh ca Urechia sT-a luatti acesta scire din cro-
nica putnOnh', care in tote trei versiunile cunoscute pang acum n'are la dom-
nia luT Iuga nicT o scire de acestd fell. PArerea nostrh o confirml adaosuld
luT Eustratie Logofi,Ituld la domnia luT Alexandru II: «Aflh-se scrisil la unit
letopisetii serbescii de Azarie ctilughruld, precum in qilele acestuT domnti Ale-
xandru voila s'ad hirotonisitd prea-o-sfintituld mitropolitil kir Teoctista de
Nicodimd den tOra silrbosch prin dilele bunt" credinciosului cnezuluT Gheorghe
250 CRONICELE MOLDOVENESCY INAINTE DE IIRECRIX

Despota» (C. 12, 147, nota 1). Acestd letopiseN serbescti ald cdlugdruluT Aza-
rie nu p6te fl altuld decat ings1 cronica putnend in redaclia pdstrata prin
cronica moldo-polonti. Atributuld serbescii e intrebuintatti aci, ca si in ale locur1
din Eustratie Logoftituld si cel-lali cronicari vechI, in intelesu de slovenescii
(i. e. medio-bulgarii), este (led vorba de unti letopisetti moldovenescd scristi
in limba slavond. Vegi Studiuld p. 26-27.
Acostd important sciro a croniccloril vechT moldovenescY este de acordti
cu imprejurdrile istorice contimporane si se confirmd printr'o altd scire pre-
tiosd, pdstratd inteunti sbornicti din sec. 16 (1557) all miindstireI NonAului.
Aci se spune : «In anulit 6961 (1453) ad fostd arhiepiscopu kir losira dela
mantistirea Norncti sub evseviosulti domnd Alexandru, si dupti aceea in di-
1010 fiulut lul Alexandru, Iliasd voevodd, s'ad binecuvintatti prca sfintituld
mitropolitd kir Teoctistii cola Btitrand de arhiepiscopuld serbescil kir Nicodimt».
(Rev. Toe., an. II (1884), p. 137). Aci trebue sd fie o grcsold, nu scimd: in ori-
ginaluli slavond, pe care regretdmil cti nu ni l'a comunicatd p. Melchisedecii,
sad in traducerea romanescti a acestuia. Alexandru dela 1453 nu pote fi de-
ck Alexandru II si deci in locit do «in gilele fiului luT Alexandru, Iliasti
voevodti» trebue cetitti «in Vele lul Alexandru, fluid luT Iliasti voevodti». In-
colo notica coriispunde aprope cuventil de cuv6ntti croniceT putnene, MITI sti
fie extrasti din acesta din urmd. Din alto isvore scimd ca Teoctistii se citorti in acte
ca mitropolitti incependd cu anuld 1454 (Melchisedecti, Rev. Toe., anuld I, vol. I,
lase. II, 1883, p. 254) si ca in Ohrida pe acea vreme cra arhiepiscopti Nice-
dimti. (Grigorovi&L, 06erki) putekstvija po evropejskoj Turcii, Kazanj 1848,
126 comunied o inscriptie dela .-su,4. (6960=1452), in care se pomenesce
Nicodimit ; cf. Golubinskij, Kratkij o6erlcb istorii pravoslavnych'b ccrkvej, Mos-
kva 1871, 123 sq.) (*) DecT trebue admisti ca und faptd istoricd neindoelnicd,
tit in timpulii luT Alexandru II (1451 1455), probabilii in mita 1453, Alia,-
dimii, arhiepiscopulii din Ohrida, a sfintilii pe TeoctistA de mitropolitil alt Mol-
dova. (**)
Cronica putnend a push in legaturd acostd sfintire cu conciliulti do Fiore*

(*) Acesta Nicodima este predecesorula luT Doroteiii, celii cunoscuta prin corespon-
denta sa dela 1456 saa 1457 cu Stefana cela M. Ela e numita patriarha sail arhicpiscopu
s'e'rbesc-d, fiinda ca. arhiepiscopiT intregeT BulgariT si aT primeT Justiniane (OhrideT) se nu-
mcaa si arhiepiscopT sdrhescl. Ohrida a staid cam dela 1334 1555 sub stapanirea si
influenta Orbdsca. Cf. Golubinskij. 1. c. si Jire6ek, Geschichte der Bulgaren, p. 467.
(09 C. Erbicenu, Istoria MitropolieT MoldoveT si SuceveT, Bucurescl 1888, p. 'XI, pune
inceputula arhipastorieT luT Teoctista (pe care ila numesce alit doilca) la 1454, ila face
«Bulgara de neamau si «Serba de origine», precum si fosta arhidiaconu alt luT Marco
din Efesa, care l'ar fi indemnata sa is sfintenia dela Ohrida, fiinda-ca patriarhula din
Constantinopolu iscalise hotaririle conciliuluT din Florenta.
 NOTE LA CRONICA rjI ANALELE PUTNENE 251

in intelesulit ca acesta a lostil pricina care a induplecatti pe domnulti mol-

dovencscti sa se indrepte la Ohrida, dupti cc patriarhatulti Constantinopoli-
tami primisc unia. Acosta este idea fundamental(' .i in naratiunea lul Mironit
Costinit despre solia imaginary a luT Tamb licit in timpulti lul Alexandru celit
Duna la Constantinopolu, solic ce a avutit do re8ultatit aducerca in Moldova
du preo:i si cdr0 serbescl dela Ohrida (C. P, 140, nota 1.) Se pare cä si aci
Alexandru cola Bunit a confundatti cu Alexandru

Data precisil a sfincirei lul Tcoctistit nu e stability Inca. Ep. Melchisedecit

in Cronica Romanului I, 57 §i 110, credo ca ea s'a facuta la 1451, explica insa
rolula patriarhulul serbescti Nicodimit Intr'unti chip(' forte confusit. Sfmcia sa
credo ca acesta trebuea sa resideze in Ipecit Si admite o rivalitate Intre 'peal
§i Ohrida, precum si o preponderant(' a celul d'intaiit asupra cold din urma;
totti acolo insa admite ca catedra de Ohrida putea sit fie pe atunci (1451) va-
cant('. Tote aceste presupuneri sunt zadarnice, odatil ce scimit crt Nicodima
era arhiepiscopti ala Ohridei. Picot, Chronique de Moldavie, p. 93 observil ca
sfincirea lot Teoctistil s'a pututa face numat la 1457, dupti mortea lul Visariona,
anuntata, do Stefan(' celit Mare patriarhulul serbescit Doroteiti prin scrisorea
dela April(' 6964, indictionulit 4 (1456, iar dupil Picot, 1. c., p. 90, 1457 din pri-
cina indictionului 4) ; tail acolo, p. 109, credo Picot ca Teoctistti numat la 1457
urma lul Visarionti §i ca la 13 Iunie 1456 (6964) 61 era episcopti de Romani'.
Cf. Cronica Romanului I, 114. Aceste ptireri sunt cu totulti gre§ite. Ep.
Melchisedecti admite cu mai multi probabilitatc ca Visarion a fostti mitropo-
litti de Romanti 5i ca Stefan(' col(' Mare prin scrisOrea de la 6964 (1456) core
dela arhiepiscopulti din Ohrida sfintirea unul mitropolitti la Romani', nu la Su
cOva. (Visarionti este pus(' intre episcopil Calistu §i Tarasie de Romani'). Acosta
parere e confirmata de faptulit neindoelnicit ca la 1456 gasimit in documcnte
pe Teoctistil ca mitropolitti de Suceva. Eli figureza in 13 Tunic alit acestul
anti in fruntea martorilorti din documentulti de inchinare alit lul Petru Aronit
care TuraT. Uljanickij, Materialy, 86-87. In acela§i anti §i in aceea§i cli figureza
ca martorti intr'o donatie fa'cutrt de Petru Aronti manastirei Moldovita. Cronica
Romanului, 114 (-H. La 1455 este pomenitit de asemenea inteunit actit de do-
natie alit lul Petru voevodit (2 Iulie 6963) : Ikpn AiliT90110AHTA HallEr0 Kilos
ChOKTFICTA. Uljanickij, 1. c., 84. Clircesce deci Picot, 1. c. 109, credendil ca
Teoctistit figurOztt in acte ca mitropolitti numal do la 1463 incoce ; este grc
eita §i citatia din Archiva istorica I, 1, 115, awl in documentulti publicatit
aci (15 Augusta 6979=1471) nu e vorba de mitropolitulti Teoctistit, ci de
unit egumenti Teoctistti dela manastirea Pobrata. In fine greqesce Picot, 1.

(±) P. Melchisedecu a cetitil greqitti 1455 i. 1. d. 1456 pentru 6964.

252 CRONICELE MOLDOVENESCf INAINTE DE IIRECHIK

c. 156, admOndh pentru mortea lei Teoctistir data 20 Ianuarie 1478 (trcbuia
cetith 1477, cad Ianuarie 6985 cortispunde anuluT 1477); Tcoctistri a mural,
dupa epitafulh de la Putna, la 18 Noemvrie 1477 (6986), iar dupa Urechia la
8 Noemvrie 1476 (6985).
Amu relevath aceste greselT ale luT Picot si p. Melchisedcch parte pentru
a atrage atenciunca si a impedeca propagarea het, parte pentru a da unit
exemplu de incurcatura in care se afla istoria veche a bisericei nostre. E do
regretath ca documentele nostre interne zach Inca nepublicate prin manastirl
si archive; fiira do ele vomit' dibui Inca multa vreme prin intunerech. Astir-
fold pe Teoctistir nu-11.1 putemil urmari in documentele publicate pang la
mortea luT. 11 putemh cita Inca in doe. dela 1468 (28 Julie 6976) si 1470
(10 Aug. 6978). Uljanickij, 107, 108. Teoctisth cal din documentulh de la
1490 (Oct. 6999), Uljanickij 118, este unit altulh, care ar trcbui numith ale
doilea, iar Teoctisth edit' de la 1509 sad 1508 pans la 1528 all treilea. Cf.
nota 19 la cronica luT Macaric.

(15) Intoemat asa cronica anonhna, oy PzoIrc km. este omisil din gresela. Cro-
nica moldopolona se deosebesce de cca putnena prin urmatOrcle : a) ea pune
inceputula domnici lul Bogdand II la 26 Augusta 6962 (1454), o data gre-
situ, eget Bogdanti domni intre 1449-1451, b) da luT Pam Aronh 2 ant' de
domnie i spune ca in timpulh acesta a inceputh Moldova a plati tributh Tur-
cilorh (*) c) ihi numesce pe Petru Harnazan («Petr wojewoda, kt6rego zwano
Aron Harnazan» si «Petra Harnazana»), unh nume cc nu se gasesce &cat aci
ii a r6masit pana acum neesplicath. In reda0a avuta de Urechia Harnazan
nu se afla ; data s'ar fi aflatu, de buns soma l'ar fi primith Urechia asa
cum a primith i porecla Aronh, cf. «luT Pctru Voda, celul poreclith Aronil»
(C. 12, 149). Este probabilit dar ca si aci avemh a face cu una din nenumii-
ratele coruptiunT ale copiet Naruszewicz ; not amu explica pe Harnazan ca
o corupcie din u Rausan (cf. Multan din IlitoyHT k He) sae u Raus en,
mdblg. oy Noyrkiik, cu atatu mat multil ca si locula luT Harnazan din tra-
ducerca polona corilispunde lut NoykHL din originalti. Cuvintulh Harnazan
a fostil privitti de unuld din copistit ulteriori ca nume propriti si in acestu
senskra intrebuintath mar josh in pasagiulh : «dat scia6 tego Petra Hama-
zana».
Imprumuturile lul Urechia din cronica putnena sunt urmatorele : «Pre
Bogdand Voda ile scriii (sc. unele letopise(e) feciord lul Alexandru Voda si cum
sa hie remash pre urma luT la domnie» (C. P, 149) ; «dupa 2 ant a domnict
luT Bogdanit Vodit, scrie letop'setulti moldovenescit, ca at venith fora veste Pe-

(*) Aceste dou6 notice le are si cronica anonimi4 la domnia luT Petru Aronil.
 NOTE LA CRONICA $1 ANALELE PlITNENE 253

tru Voda Arond si art aflatti pc Bogdanil VodA la -satil la RausenT si a-

colo T-au taiatti capulti» (ibid.) ; «iar Petru Voda ail domnitil 2 anT» (C. P,
151) si «Acestd Petru Voda Aronti art inceputti si art izvoditti a da birti Tur-
cilorti» (ibid.). Comparandri accste pasage ale luT Urechia cu cronicele ante-
riore, vedemil ca redact ia cronicei putnene avuta de dinsulti era in partea
despre Bogdand si Petru Aronti identica cu cea pastrata in cronica moldo-
polonti si deosebita cu totulti de redactia ptistrat5 in copia nestrti. Acosta se
confirma si prin data lupteT intro Alexandru II si Bogdanit II, care la Ure-
chia e 22, in cronica moldopol. 26 Augusta 6962 (1454). Redactia lul Ure-
chia so mai deosebea de a nostra prin aceea ca avea o data precise pentru
mOrtea luT Bogdanit II, 16 Octomvric 6963, data de altmintrelea gresita. Afar5
do cronica putnenti, ce pare s'o fi avutd in mai multe redactiT, UrechiA se fo-
losesce si de traditia pastrata in clasa boerescti asupra luT Bogdanti ; cf. «Ins6.
inulft (peg, ca n'ad fostii Bogdanti Voda feciorti cu cununie, cc copild luT
Alexandru Veda» (C. 12, 147). Sub Alexandru este de intelesti Alexandru I
edit Bunti, nu Alexandru II. Ve0T Xenopolti, Istoria II, 173.

(16) Intrega povestire a luT Urechia (C. P, 151) despro venirea luT Stefano
colt' Marc din sera Muntenesca si luptcle luT cu Petru Areal este imprumu-
tatti din analele putnene. Blu adauga Ins dupd o altd redatffe a analeloril
putnene (*) ca Stefano dupe lupta de la OrbicU au taiatti capulti luT Petru
Arontl, o notita, precum scimi, false. Acosta notita s'a piistratti in cronica
anonima si moldopolona, a carorti redactie e fOrte scurtii si deosebita de a nestra.
Cronica anonima si moldopolona nu presentil redactia primitivti a analelorit
putnene. Cf. Studiuld, p. 46-47.
11pm-um in copia nostra pare a fi o gresela in loci de %Kiln, Ur. Orbira.
Dour: sate cu aceste numire se Oa in judqula Nemp, plaiuld Bistrita. Frun-
zescu, Dictionarti topografici, 334. Din potriva JoldescT din edicia luT Cogal-
niceanu este o greselti ; trebue inlocuitti cu Doljesci, AOAMELIM, cc se gasescc
ehiar in uncle manuscripte ale luT Urechirt, d. p. in alit luT SincaT. Doljesci
este unit satil in judeculit Romani, plasa Siretulti de susti. Frunzescu, 166.
Und non% OTS AMIX:flilk se afla in pomelniculd dela Bistrica f. 19 b., pot°

(*) Cf. Urecia (C. P, 176) nletopisetult1 moldoveneseil scrie, cit dacit art venita tefatta voda.
cu 6ste muntendsca s'aa lovita cu Petru vodit pre Siretu la Doljesci si alt doilea randa
la Orbica, unde tota au izbandita Stefano voda si all prinsU pe Petru roodit lri i-ail tclialil
copulit." Mirona Costinu observe la acestea (C. 12, 151, nota 2): «Macarrt ea scria uncle le-
topisete moldovenesei cil ail prinstt pre Petru voda, Arona si Pad omoritit Stefano vodit, ci
nu-I adevarata». Sub "uncle letopisete moldovenesd» M. Costina nu intelege numal pe
Urechia ci si alte lef.opisele, intro care probabila si o eronied putiulnit in redactia croniceI
anonime saa moldopolone.
 254 CRONICELE moLnovEREsci INAINTE Dg UREdIDA

popa alit unel bisericY ridicatd acolo de .5tefand cell Mare in urma biruinter
sole. In acesta biserica pare a fi fostit ingropatit hatmanulit *,endrea. In U-
rechid (C. 12, 162) ar trebui cetitd atuncl «biserica din Doljesci» i. 1. d. Doh
hes& Doljesci Orbied corespundd directiunei ce a luatit *tefand in cuce-
rirea Moldova, iar Petru Arond in fuga spre Ungaria. In acesta sensii
trebuescit indreptate expuncrile domnilorit Xenopold, Istoria Romanilord II,
263 si Tocilescu, Manuald de istoria romana, 1886, 140. Asupra lul DoljescI
cf. si Tocilescu, Studil critice asupra cronicelord romke, Revista pentru Is-
torie etc., 1884, p. 263. Doljesci Latinea, Latin sunt nisce coruptiunl din Doljefn
la Tina" (C. P, 151), slay. od.' AOAMELIIH, HA TIM.% (copia nostrrt HA THHX. Or
A0,11;6411,), tradusd rrld de Urechia 3t neintelesit de copiatori1 St T. THHA trebuc
tradusd aci cu vadu, o insemnare cc se gasesce, deli forte raril, in limba veche
slovenesca. Cf. Mililosich, Lex. palaeosl., s. v. Tina ca nume do localitate
(unit sattl) se afld o singura datd in judetuld Valcea. Frunzescu, 484.
12 Augustit i. 1. d. 12 Aprilti (6965) in cronica moldopolond este o gresela.
Cf. Xenopol II, 264, nota 2.

(17) Naratiunea luT Urechid (C. 12, 152) clespre ridicarea lul 8tefand M. in
scaund este o traducore a analclord putnene, infrumsetatii, in scopit retoricd, en
o «oratio directa» intro *tefand si popord. Cf. «si cu voia tuturord (Rut semAt)
Fad ridicatd domnit si fait pomazuitit la domnie Teoctistrt mitropolituld (CZ-
AAHTp0110AHT0A% Kvph. egOICTHCTOAik.. H HOAAA3A Er0 HA POCHOACTRO) §i de acolo
ad luatii Stefand vodd schiptruld tdril Moldovei (Ft HpHitak CKIMITH MOAAAR-
CliklA 3eNtirl)». Despre Dereptate, loculti in care 8tefand a fostd proclamata
domnti, d-null Papadopold Callimachu credo ca este in legaturd cu familia
until Luca Dereptate, pomenitit in nisce documente dela Mircesci. Analele Aca-
demia' Romke, torn. X (1889), 22. Intregd acesta naratiune lipsesce in cronica
moldopolond si anonimrt.

(18) Urechid (C, P. 152) traduce cuvintrt de cuvintd analele putnene, milk).
gindit dela sine «in all 6-lea and a donanieI lul Stefand vodd.» Cronica moldo-
polond spune ca Ungurii Patt loviti pe 8tefand cu pusca.
Copia nostra a analelord putncne aro inainte de anuld 1462 o lacuna, ce se
pole Intregi prin cronica moldopolona .i a luT Urechia. E vorba de expeditia
dela 1461 in Ora SOcuilorrt, asupra ca'rela avemd notita forte pc scurtd din
acesta din urma cronica. Dupa textuld lul Urechia amit putea restitui cronica
putnend cam in moduli' urmatord: «In anuld 6969 s'art ridicatd Stefand voda
cu tota puterea sa si s'ati dusd la Ardeld de art pradatd sera siicuesca, si
nici art avutd tint sa -I iesrt in potrivrt, cc dupa multi pradd co art fricutit
sail intorsd cu pace inapoI Lira de nice o sminteld.» Urechia amintesce de
 NOTE LA CRONICA 51 ANALELE PUTNENE 255

clout; on ca acestii notitti a luatii-o din «letopisefula moldovenescii» sau «leto-

pisefulti nostric», care «mticar ca scrie mai pc seurtti, insl le InsemnOza tote»
(C. P, 152).

(19) Tradusti verbalti de Urechiti (C. P, 152) cu adaosulti in alit 7-lea anti
alit domnieT sae» si 5 Julie i. 1. d. 5 Tunic, do bung semi. o gresela, de ore-
co si cronica moldo-polonti. are 5 Tunic.

(20) IntocmaT asa cronica moldo-polonti, cu cleosebirea ea spune dela tint ati
luatit Stefanti Chi lia (dela Unguri). AceeasT versiune, instt forte prescurtat5, o
are cronica anonimil. Urechiti parafrasezA in genere textulti analelorti putnene,
face inst.' gresela ca pune in acelasT timpti si cucerirea CetAtil Albe, care la
1465 era Insa in manile Moldovenilorti. Cf. Hasdeti, Istoria critica, Bucuresel
1875, I, p. 9, notele 6 si 7. Eli maT numesce pe Isaia si Buhtea ptircalabT
aT ambeloril eettitT, pe eand el att fostti numaT pa'realabiT Chiliei
Dupti. UreehiA Stefano a cuceritil Chi lia dela pagant. Sub NO' pare sa fi
intelesti chi pe Turd, carT in adev8rti deduserA Chi lia luT Radu, fratele luT
Vladti Tepestl, dupa prinderea acestuia de etitre Match"' Corvinti (1.462). Chilia
fiindti a Muntenilorti, iar acestia sub suzeranitatea turcti, Urechia putea Vice
ca Stefano a luatti-o de la p5gilni. (*)
Nepotrivirea luT Urechia cif cronica moldopolona provine de acolo ca redac(ia
primitivli a analelorti putnene nu amintea cu numele pe sttipanitoriT ChilieT
astil-fold uniT sT ad inchipuitit pe Unguri, alciT pe Turd. In co privesce cronica
moldo-polona nu putemti sci dach adausultt «clela UngurT» e pusti de tra-
ductitorulti polonti din 1566, sail dacti s'a aflatti in modelulti mediobulgarti ce
a servitit acestuia la traducers. (**)

(*) Cf. Picot, Chronique de Moldavie, p. 97, Xenopolii,Istoria II, 294, Tocilescu, Manuala
142. Dia Xenopola gresesce credOnda ca acranica inandnd spune ca in 1465 k+tetana a
luata. Chilia dela pagebti.» Acosta o spune numai Urechia ; cron. putn. are Irunurita: Dobyl
go z pod W c g ry.
(**) Presupuncrea d'intaia mi se pare mai probabil5.. Traducgtorulti, care cetise sub dom-
nia luT Petru voda ea acesta a data Chilia Uirgurelortl, cetinda sub anil 1462 si 1465 di
*tefana s'a incercata mai intaiil s'o iea indilrat si a a doua Ora a izbutita chiar in intre-
prinderea sa, era forte naturala sa -si inchipuOsca, ca elti n'a pututa-o lua deck tota dela
Ungtwi. Despre ocuparea ()Mel de titre Vladil Teperl traducetorula polona nu putea sci
nimica, de Ore-ce analele putnene nu arnintesca despre acesta. Asti. -fela conjectura d-lul
IIasdea, Istoria critica, p. 9, ca in loci de Unguri trebue cetita in cronica moldopolona Un-
gravid/a, mica MuntenI, mi se pare neintomeiata. Dacit originalula analelora putnene ar
fi avuta in adevara in pasagele de sub 1462 si 1465 cuvintula athrrrpolt,taxx», ar fi trebuita sa
avema in traducerea polona corilspundaorula sea ((Milton», ca sub an. 1484, uncle oRnark
256 CRONICELE MOLDOVENESCT INAINTE bE NRECHIA

(21) Urechia (C. I3, 153) are 10 Julie i. 1. d. 4 Lode §i adaosulit «in alit
10-lea anti a domnieT sele.» Cronica moldo-polona are 20 Julie. Care din a-
cesto date este exacta nu putemil spune.

(22) Totti asa cronica moldo-polona cu forte neinsemnate preseurtiirT. Urechia

(C. P, 153) completeza naratiunea analeloril putnene cu scirile istoricilorit po-
lonT, adauga o introducer° asupra pretentillorit luT Matiasil si la sfirsitd o ex-
clamacie filosofica asupra nestatornicieT noroculuT celorit ingilmfatT. VecIT des-
pro acestea Studiuld, p. 110 sq.
(23) Tau asa cronica moldo-polona si Urechia, cu deosebirea ea acestil
din urma adauga «in 25 a luT Noemvrie.» In copia nostril acostil data trebue
sa fi fostit omisa do copistl ; Urechia n'a luatit-o din alts parte.

(24) IntocmaT asa cronica moldo-polona. Urechia (C. 12, 154-156) amplifica
versiunea analelorit putnene citandit ca pricina impa'caril primejdia comunti din
partea Turcilorti. Cf. cu textulil analelorit urmatorele cuvinte ale luT : «Nu
peste multi vreme... Matiasit craiu si cu Stefanti voda sal impacatil si s'ati
aseclatti si... ail ditruitti Matiasti eraiii pre Stefanti voda cu dou6 cetaCT marl
la ArdOlit, anume Balta si Cieeulti» (C. P, 155).
Inaintea capitoluluT despre impacarea Jul *tefanit cu Matiasil Urechia are
unit altulu «despre pritdarea S'Ocuilora», ce lipsesce in redactia nostril precum
si in cea moldo-polona. Nu incape indoola ca in redactia completa a anale-
lorit putnene elu se afla, do ore-ce Urechia l'a luatil din «letopisetulii inol-
dovenescii». Judecandit dupit textulit lul Urechia, acestil pasagiti asupra prildariT
do la 1466 trebue sa fi avutit in analele putnene o reclactie aprope identica
cu pasagiulil de sub an. 1461. Cf. nota 18.

(25) IntocmaT asa cronica moldo-polona, cu adaosulti «i wszystelc plon im

odbit», ce se gasesce si In Urechia : «si le luti told plOnula». Urechia a im-
prumutatil acestil adaosti si IntrOga nargiune (C. 12, 156) din analele putnene.
Traductitorulii cronicel moldo-polone a adaugatti de la sine «TatariT veneait
atuncT din Podolia, undo aT nostril' le titiasera calea». Veal' asupra acesteT no-
tice autoriT polonT citatT de Picot, 1. c. 109.

(26) Cronica moldo-polona presenta aceeasT redactie, in eettil-va prescurtata

do traduc6tord. Urechia (C. 13, 157) reproduce in tolttlit analele putnene.

E014110A4 ofrrposnaxiacsmau e tradusil cu Wlada do Multann. Mara de acosta analele putnene

Intrebuintezrt adj. oyrrpounaxincskia numaI in titluiil domnilorrt (ea sub 1484), ciind insA e
vorba de t era Muntenesea, de Munterf, ele intrebuintezil cuvintulo. Allorrrtsa. Cf. and 1467,
1471, 1472.
 NOTE LA CRONICA $1 ANALELE PliTNENE 257

(27) Cronica moldo-polona are o alta redactie, care pare s'o fi avutti qi Urechia
(C. 12, 157) ; intr'insa urma dupa pradarea Braila o scire sub an. 6979 (1471)
despre taierea capetelorti catorti-va boerT in Vas lui.

(28) Cronica moldo-polona §i Urechia (C. P, 158) dati o descriere cu multu

maT detailata a lupteT de la SocT. Ambele au avutti prin urmare dreptil isvortt
o alta redactie a analelortl putnene. Asupra acesteia cf. Studiulti, p. 113-114.

(29) In textulti nostru s'a otnisit KZ n o A oy Ak fin re, ce se gasesce in cro-

nica moldo-polona (w po/udnie) §i in Urechia («in vremea ce au §equttl dom-
nulil la masa de pranqa» (C. 12, 158).

(30) In textulti nostru s'a omisil. 14 Septenavrie GAL GffrremRpTa), ce se aft

in cronica moldo-polona §i la Urechia (C. 12, 158). Cea d'intaiti are afara de
acesta o glossa asupra Mangopulul, care spune ea «acolo se afla o imperatie
creating sub hanulti de Crimil». (t) NoT credemtl ca acesta glossa este inter-
calata de tra'ductitorulti polonti ; analistulti din Putna scia forte bine ca fami-
lia domnitOre do la Mangopti, cu care se inrudise Stefanti, era crWina. Vcdi
pomelniculil de la Bistrita, uncle la f. 5 a. se pomenescti rudele lul kqefanti
relit Mare : Raduld, voevodula Muntenesca, §i soVa luT Maria (la marginea
fileT: m8HTimE), apol maT multi membriT aT familieT princiare din Mangopti :
Manoilu §i socia luT Ana, Avraamil, Ana, Isaacti, Iacova, Melchisedecil §i Da-
vida (la margine : [ad mitHrona).

(31) Cronica moldo-polona se deosebesce de analele putnene inteatata ca nu

amintesce de impartirea steagurilorti la Milcovti, nu insemna data lupteT dela
CursultiApel (18 Noemvrie) §i traduce gre§itil pe HOTOKI. 110AHA (1-±) cu Bialy
Potoli» (Riuld Alba). Urechib. (C. 12, 159-160) dupe o frumosa reflexiune asu-
pra motivelora ce l'ar 11 indemnatti pe Stefanti sa intreprinda alu doilea ras-
boiti in potriva lul Raduld, povestesce acestil rtisboiti tntocmai ca analele
putnene, cu tote detailele lore, adaogandil insa §i uncle din istoricil polonT.
Asupra acestoril din urma vecti Picot, 1. c. 121, nota. Compare cu analele
putnene urmatOrele din Urechia : «letopisecula nostru scrie, ca data, ail so-

(-}) Asa traduce d-16 Hasdeil frasa aczarstwo tam by/0 z Przekopslcim czarem lirzescianscyo,
inlocuindti pe z cu pod si pe krzescianscy cu krzescianskie. De Ore-ce insa prin acarstwo
chrzescianscy» traducatorult1 polonti a watt sa dicl di familia domnitOre de la Mangopit
era creftinel, s'ar putea in(elege acdsta expresie ca paiistwo Drohojewscy, panstwo Wit-
ltowscy etc.
(ft) IloTola gombs (Roma este o gresart de concordanta in loci de RoAktix) este tradu-
cerea verbala a numelul oCursula ApeT», 'oat in jud. Rimnicula-SAratii. Frunzescu, 152.
17
258 CROgECELE MOLDOVENESCI listkINTE DE IAMBI

sitti Stefand Yob: la margine, Noemvrie in 8, ati impartitti steagurile ostiT sale
pre Milcovil si de aciT s'ad impreunatit (cron. putn. CMIEMIDE CA) Cu Raduld Vodti,
Noemvrie in 18, Gior, la loculti cc se dice Cursuld Apr si.. . s'ad batutti acolo
'Anti in sari, asijderea si VinerT si Sambiita pang in sara. brit noptea spre
Duminecrt. ati fugitd (Raduld) cu Iota ostea la scaunulti sett la Dfimbovita.
Tar Stefand Voda s'ati pornitu dupa dinsuld cu too. ostea . in 23 (-)-) ad

incunjuratti cetatea Dambovita si intr'aceea nopte ad fugal Raduld Voda din

cetate. . . Iar Stefand Voda in 24 acesteT lunT au dobanditrt cetatea Dambo-
vita ... si au luatti pro domna RaduluT Voda' si pre ficti-sa Voichita o au
luatti sie domna (ft) si tom ,averea lui . 71 acolo s'ati veselitti 3 i,lile si

de aciT s'art intorsd la Suceva.. Iar pe Basarabit Laiotti Pad lasatil domnd
in tara MuntenOsca si ad domnitti o lung. Tar Raduld Vocla au nazuitu la
TurcI. clack' ati luatti agiutoril dela Turd ati intratit in Ora Romanescu cu
15 miT de Turd. . . si au datti rgzboid luT Basarabu Vodrt GioT in 23 Dechem-
vrie(t-H-) si Pad carele (Radulti) ad nazuitti iartisT la Moldova.»
Dupa lupta de la Cursuld ApeT, 1472, cronica moldo-polona are o notitti,
ce lipsesce in redactia nostra a analelord putnene, asupra uneT lupte din an.
6982 (1473), Octomvrie 9, intro MuntenT si Unguri sub comanda lul Ta'palusti.
Acesti dip urmg ar fi fostti batutT. Sub acelasT anti (6982) are Urechiti (C.12,
160) urn-15161.cl° treT notice, ce parti a fi traduse verbalti din analele putnene ;
«In anuld 6982 (1473), Octomvrie 1, ati luatti Stefand Voda cetatea TeleajneT.»
«InteacestasT lung, in 5 (Jae, ati fostti rtizboid in Ora Muntenescti Vii... art
izbanditit Stefand Vodti si ad batutti pre Ungurl si pre Tapalusit cu rtizboiti.»
«Intr'aceeasi lung, in 20, ad razbitil si pre Bastirabit.»
Tote aceste scirT ad remasti 'Ana acum neexplicate. Ce resboiti a pututd fi
intre MuntenT si UngurT la 1473, tine este Taptilusit, cine este Btistirabd si
dela cine a luatti Stefanu Teleajna ?
D-16 Xenopolti, Istoria II, 421, crede ca Tapillt0 din Urechia si crunica
moldopolonti este Vladti Teperd, care pe la 1474 (recto 1473, cacT 6982 0e-
tonivrie core,spunde acestuT and) ar fi esitil din inchisOrea, in care i u tinuse
Mateiti Corvind dela 1462 incoce, si ar 11 incercatil cu ajutorti ungurescil (-) --f-ft)
a ocupa tronulti teriT Muntenesci. Fiindd batutti de Laiotti Basarabd, Tepesd
se intorse in Ungaria, uncle asteptti Oat ce la 1476 i se oferi ocazia sit pue

(-I-) Anal. putn. 20.

(ft) Anal. putn. ail Maria i. 1. d. Voichila si nu spunti ca $tefana 0-a luata-o de so-
lie, ci ca pe langa cele-lalte tefana a luata si pe «fiica lul (adeca a luT Radula), dorn-
nita Maria». Urechia traduce aci pe rocnomAa cu obieTnuitula «domna» i. 1. d. «doninila.»
(-HI-) Anal. putn. n'aa acesta data.
(-Hi-f-) Acosta ajutora e motivata prin aceea ca «lingua doriaa sa scape cat» maT cu-
randa de costisitOrea luT gazduire.»
 NOTE LA MONICA y5I ANALELE ?unarm 259

mina din not pe domnie. Luarea Teleajnei si bgtglia lui *tetana cu und Bg-
sgrabd, puse de cronica in aceiasi lung' cu intimplarea antecedentg, d-10. Xeno-
pold nu le pete explica, ibid. nota 5. La acestea e de observatti Ca intreprin-
derea lui Tepestt din Ungaria la 1473 nu este doveditg prin nici una altti
isvord ; afarg de acesta amu astepta ea WI sg fie numitd Vladd, Vadd Dracula
sad Dracula, nu «Czapalusi» (Tapalusti), o poreclg data exclusive lui Basarabtt
cola Tinerti. (±)
Picot, 1. c. 124, crede ca Bgsgrabd cell bgtutti de tefantt la 20 Oct. 1473
nu pole fi decal Basaraba cell Tinera, fiula lui Radu, cg elg a urmatti ace-
stuia in domnie la 1472, anulti morOi Jul Radu dupg analele serbesci (ft),
si ca a testa poreclitti Tepelusti. Pe acesta tefantt voia sg-ld scab: din domnie,
ca sg pung in locu-i pe unit favoritil all sett, ibid. 116. Picot mai admite im-
preung cu d-ltt Hasdeii ca in cuvintulti «Ungurii», de care e vorba in Urechig,
averna a face cu o greselg de traducere a acestuia,care pe slay. OvrrpoRnapd
l'a tradusa cu Unguri i. 1. d. Munteni. Dad% acesta presupunere este adeve-
ratd, atunci tote trei notitele din Urechig, isi ggsescti explicarea lord naturalg,
admitenda cg in ele e vorba de unit rasboizi alit ha kSitefanzi cart .111are cu Ba-
saraii tole Tizzeru, poreclitti Tepelufzi, in luna lui Octonzvrie 1473, in care rilsboiii
Oefang l'a batutii de 2 on pe TepeluOi fi T -a luatti Teleajna. (*) Despre resul-
tatula acestui rasboia cronica nu spune nimica; e de presupustt insti cA dupti
lupta dela 20 Oct. 1473 tefanti a push' din nog in domnie pe Laiotu Basarabzi,
celd alungatti de Radu cu unit and mai 'nainte. Acosta nu impedecg pc Laiotd
la 1476 sa lupte impreung cu Turcil impotriva protectorulul sett. (**)

(-I-) De altmintrelea el.la Xenopold se contradice insusT prin urmatOrea notes dela p.
423: acii, nu piste fi vorba de a identifica pe Tepelusti cu Vladit Tepesti se vede, in afar
de dovedile aduse ca Tepelusri era Latoill Dasarabit, si din aceea ca nici °data isvOrele
timpulul nu numescil pe Tepesil decal Vladri Dracula». Pentru ce dar aCzapalusi» din
cronica moldopolona este identificatit cu Vladu Tepesil ?
(if) Cf. Picot, 1. 0. 116.
(*) Teleajna trebue cilutatii. in jud. Prahova, nu in Vasluirt, cum face Picot, 1. c. 122.
Ea a fostri probabilrt o fortiiretil pe apa Teleajenulul. D-ltt Tocilescu, Manualu, 147, o pune
111,01 Ploesci.
(**) Scirea cronicei moldopolone de sub 9 Oct. 1473 re.miine obscures,. Aci este impo-
sibilu a admite o gres6Pa de traducere (NV @ gr owie pentru OrrrpoRnacti), de ore-ce amu vedutrt
la nota 20 ca traducelorulrt polond sciea sa deosebescA acesti dot termetii. Afaril de acesta,
dacl fund admite in tote trei locurile OturpouacH i. 1. d. Wegrowi e, amu avea in frasa d'in-
Mid contradicOa : UngrovlahiT s'ad bltutri cu MunteniT (bili sie Wegrowie z Multany).
Nu putemrt admite nici confusia intro Multan si Wolosza, ce se intalnesce forte desil
pang' si astildl in scriitoriT poloni (cf. raportulii Jut Jabionowski in Memoriulil congresulut
istoricilorrt polonT din Lemberg, 1890), de Ore-ce traducOtoruld de la 1560 nu face acesta
confusie. Se pare ca intregu acestit pasagiu a fostrt coruptri si in originalulu traductIto-
ruluT polonit si in a lul Urechia. 0 lrunurire a lul este de asteptatit numai prin descope-
rirea unorri copii nou6, ale analeloril putnene
260 CRONICELE MOLDO VENESCI INAINPE D8 tIRECIDA

Tciptiht0 din Urechiti nu pate fi idcnticu cu Laiotit Basarahil, curn presu-

pune d-lit Xenopolg, 1. c. 423, credendil ca Laiotg a ctipgtatil acesta poreclti
in a cloua domnie a luT (1476-1481 dupa d-sa) ; acesta ne-o dovedesce si multi
eonicei putnene, care numesce pe Laiotil sag Gaczpass, GzczpAsz, Gzczpau,
sou fiacapass ititIOTS (sub aniT 1472, 1476), nicl-odata altd-feld. Itxruinov-ulk
11,AnAnotiuk sub an. 1481 este Basarabit cola Tillie'.
Asupra identitatii luT Tepeluffi cu Basarabii celit Tiarti nu pate inctipea nisi
o indoela ; cine a fostil insa acesta Basarabil celti Tingrit o grcti do hottirittl.
Picot, I. c. 116 117, ilit socke, curn omit viiclutti, fluid luT Radu §i credo ca
s'a numitit §i Radu ; Xenopolit ilu identiGca cu Laiotti Basarabit, credCmdti ea
acesta s'a numitil in timpulit tinerctiT sole celti Tingrit §i ca mai apol a fostit
poreclitit Tepelusu (*) ; Tocilescu, Manualti, 95 §i 159, Hit face fiulti luT Laiotit
Basarabit. Hipotcsa d-luT Picot mi se pare cea mai aprope de adeviirti, fiindit
in acordil cu intlimpl5rile de la 1472-1473 ; ca e lipsita insa, ca §i ccle-lalte,
de dovedT convinggtore.

(32) Batalia dela Vasluig este descristi in cronica moldopolonit in toemai

ca la analcle putnene. Asupra deoschirilorit introduse de traducgtorti vedi Stu-
diulg, p. 56. Urechia (C. I2, 160-161) reproduce tote ccle continutc in analcle
putnene : data, loculg, prinderea fiului lui Isan-pa§a (Ur. Igacit-pa§a), st6gurile
rtipite (Ur. 100 i. I. d. 40), le completezti insa cu scirilo istoricilord polonT. Cf.
adaosulti loT Nic. Costing in C. 12, 161, nota. E de admiratil concordanta lul
Urechiti cu descricrca trimisti regeluT Mateig Corving de unit anonimil 11
Bile dupa batalie ; cf. Picot, 1. c. 128.

(33) Cronica moldopolonii presentil o traducers aprOpe verbala a analclorit put-

none, cu dcosebirca ca are 26 Julie i. 1. d. 26 Ittnie §i continc dupti Valca
AIM unit adaosti alit traduciitorului polong «in tinutulil NOmtti, in t(ra Mol-
dovei». Urcchitt (C. I2, 164 165) completeza naratiunca cam scurta a ana-
lelorit cu istoriciT polonT; aprope tote expresiunile analclorit se regilsescit in
textulti lei. Data se potrivesce cu a cron. moldopol.

(34) In tocmai a§a Urechia (C. 12, 165 166). Cronica moldo-polonti n'are
acesta notitti. Data mortli din inscriptia pusti de B, tefang celg M. pc mor-
mintult1 luT Teoctistti dela miintistirca Putna nu e de acordil cu anal. puts.
Aci cetimil : 6986 (1477), Noemvrie 18, dincolo 6985 (1476), Noemvrie 8. Re-
vista lul Tocilescu, 1883 (an. I. vol. I, face. II), p. 253 §i fig. 5 din t51)li1a

(*) Istoria II, 420. Nu se dl insii nict o dovada pentru acestii identifieare.
 NOTE LA CRONICA I ANALELE PUTNENE 261

11. (±) Intr'o notip dintr'unti sbornicil din sec. 16 aid mangstireT NemluluT
se spune : «in anula 6985 ati ri5posatti prea-o-sfincitulti mitropolitti kir Teoc-
tistil celti Botranti», Rev. Toe., an. II, p. 137. E de presupusil di data ado-
vtirattt' este cea de pe mormintil gi ca in analele putnene avema a face cu
o gre§olti do copistu.

(35) Urechuit (C. P, 166) are 7 in toed do 10 Dechemvrie. Tutu a§a inscriptia
do pc potra mormintala din mst. Putna. Rev. Too. 1883, p. 257 §i 260, VA-
blica 13, fig. 2.

(36) Datele analelord putnene cor'6spundil in totulti cu inscrip1ia do pc mor-

mintubl comunti alu luT Bogdanu i Petru dela Putna, cu singura deosebire
ca acesta are pentru mortea luT Bogdand 26 Ittlie i. 1. d. 16 lunie. Rev. Toc.
1883, p. 257, tabl. 13, fig. 3. Urechig (C. 12; 166) are in loch de 6987, 26
Julie 6986, 25 Iulie, iar in locil de 6988, 21 Noemvrie 6987, 15 Noem-
vrie ; acestc abater trebuesctl pose pe socot6la copistilorti. Cronica moldopo-
lonA aro .i ea o datil gre§ita pentru mortea lul Bogdand : 6987, 8 Noemvrie.

(37) Cronica moldopolona prescurtezil in catti-va naratiunea analolorti put-

none §i omite scirea dospre Vladt1 CAlugArulti. Urechil (C. 12, 166) reproduce
analele putnene, le incurca insti combinandu-le cu scirea luT Dtugesz asupra
rAsboiuluT dela 1476, cf. Picot, 1. c. 161. «Fostil-ail razboiti in Cara Muntenesca
do s'ati biitutti Stefand Vodii cu T'apAlusil Voda' la Rimnicti §i cu mila luT Dum-
nedett. si cu ruga mareluT mucenicti Procopie ait biruitu Stefand Vod5. i mult,T
Muntcni au pieritit... si pre piprilusti inc'a rad prinsil via §i T-ad taiatu capulii
(an. putn. 1136 3EiNtlit nporunilti Boni din tern). Dela Stefanit Vodr, Inca au
pieritti ()incur de frunte, boeff (an. putn. 1lLmApk). Si au pus!'" Stefanti Voda'
domnti Orel Muntenesci pre Vlada Yea Calugaruld... cu mare laude s'ati in-
torsu la scaunulti s6ti la Suceva».
Urechirt a inlocuitil aci inteadinsti pe III auApt alu analelord putnene cu
«omeni de frunte, boierT», fiindil-ca mortea luT Sandrea o pusese cu multd
inainte, intr'o lupta totti de langil Rtnnicti, ce ar fi avutti-o o parte din ostea
luT *tefanii sub comanda cumnatuluT ski Sandrea hatmanulti cu Radulti dupe
lupta de la Podulti Inaltti, 1475. «,$i acolo ad peritd §i *endrea hatmanulti,
mar giosti de Rtnnicti, undo multu s'att pomenitil movila *endriT» (C. 12, 162).
Pc aceiasT vreme (1475) cuceri Stefanu, dupl. Urechiti, > inutulu Putnei, o gre§elti

(±) In Archiva luT Cogalnicdnu II, 312 acesta data este cetita gresita: 6966, 20 Ia-
nuarie. Picot, 1 c. 156, gresesce si dinsula transcriinda-o cu 1478, 20 Ianuarie, i. 1. d.
1477, 20 Ian.
262 CRONICELE MOLDOVENESC1 INAINTE DE IIRECHIA

ce '§I are originea, ca §i cea precedents, in mutarea faptelora de la 1481-1482

la 1475. Cf. nota urmatore.

(38) Cronica meldopolona n'are acestd pasagiu. Elit este forte pre0osii, tact
lamuresce chestia atata de incurcata a ocuparii IinutuluT Putnel de Stefanit
M. Analele putnene spunit lamuritti ca in 10 Martie 6990 (1482) Stefanit M.
a luatti cetatea Gretchen e. Urechig (C. 12, 162) pune acestti evenimentil la 1475 :
«Si ati Matti Stefanti Voda (dupa lupta dela Rimnicit, 13 Ghenarie) cetatea Crd-
ciuna cu (inutu cu Iota, ce se chiamti finutulti Patna, §i Pad lipitit de Moldova
§i au push parcalabiT set pre Valcea §i pre Ivanti». (+)
Acestii pasagiit a lut Urechia a datti multd de lucru comentgorilorti lul. Picot,
1. c. 135, ilil explica asttit-felti : d-sa crede ca Stefanit a euceritit Vrancea in-
tilia§T data la 1471 dupg lupta de la Soc/, iar a doua bra la 1475 dupit lupta
dela Podula Inaltit, §i acesta pe motivula ca la 1473 se gasesco unit FOtu
pitrcalabil de Cetatea Noud, care n'ar fl alta decat Craciuna, numita astir -fell
fiindti-ca era de curincla cucerita de Stefanit. Pe Picot l'a indusa in erore
unit Valcea, pomenitii ca parcalabd de Cetatea Nouit (Ilogorom) la 22 Maid
1476. Pe acesta Valcea l'a cre4utti identicti cu cold din Urechia.
Hipotesa d-lui Picot se restorna prin faptulit ca unit parcalabd de Cetatea
Noua §i anume acela§T Fetu de la 1473 e pomenitti la 1470, decT inainte de
lupta de la sod' : (DETE7 IltIpKAAA6A OTS HOK4 rpm a, in dot. dela 6978, 10
Augustil, qi (DETE, (WU/1MM HOHOrpdACKIH, doe. do la 6979, 10 Septemvrie.
Uljanickij, Materialy, 108. Afarti de acesta Cetatea Noul nu pote fi identi-
Beata cu Craciuna.
Epp. Melchisedecti, Cronica RomanuluT I, 12, crede ea Cetatea Noua, ce so
amintesce, dupa sf. sa, in mat multe chrisove vechi incependa de la 1495, este
cetatea, ale caret ruine pe timpula Jut Dimitrie Cantemird se numiati Smiro-
dova sait Smerodova. Despre acesta cetate aflamil la Urechia urmatorea scire :
In anulti 6991 (1483) Stefanti Voda au ineeputti a zidire cetatea do la tilt--
gull:1 Romanului, ce se chiama Smeredova» (C. P, 167). Existenta acesteT ce-
taV o dovedesce §i adnota0a lul Nicolae Costina la cronica Jut Urechia, ce (li-
ce: «care ati caqutti §i s'ati resipitti de apa MoldoveT (-}-f) cu vreme» (C. P,167,
nota 1). Notita Jut Urechia asupra SmeredoveT este luata fard, indoCIA din ana-
lelo putnene, faptulit relatatti de dinsa pOte fi decT privitit ca unit faptil isto-
vied. Identificarea Smeredovei insa cu Cetatea Nouti nu este a§a de sigura.

(fl Cr icitota se afla, dup5, Mironit Costing (C. 12, 24) ape Milcovd, mat susti de F'ocsanT,
deasupra Odobescilorrto ; ea este una dincetatile, cArora pe vremea luT Mironit Costing ale
start nhuiturile».
(1-f) Ep. Melchisedecit, 1. c., observI ca aci trebue cetitu apa Siretului.
 NOTE LA CRONICA §I ANALELE PUTNENE 263

Din documcntele citate mai joss results din potriva ca Romania a purtatd
dad va timpit acestd, din urma.' numire.
La 1470 Smeredova nu exista .i cu tote acestea avemd, cum mit viiclutit
maT susd, unit parcalabii alit Cetatei Nourt in acestd and. Afard de cele dour)
documente, uncle prircalabuld de Cetatea Nourt este amintitit impreund cu
parcalabii (sad staro§til) de Hotinti, Cetatea Albd, Chi lia, NOmcit .i Orheiii,
cf. urmAtorele documente : 6982 (1474), 26 Aug. : (IETE, n. tionorpaAS (doe.
din colecOa Luliarsevi61), publicatd necompletd la Uljanickij, Nr. 97 c., p. 109);
6996 (1488),17 Aug.: Gump, npzicArtma tioaorpmcKaro, (Uljanickij, Nr. 100 a.,
p. 117) ; 6998 (1489), 26 Noemvrie : It Getup, n4pKaAand HoaorpetAcKoro (Lu-
liagevi&L, necompletit la Uljan., Nr. 100 c., p. 118); pe langa Secara sunt a-
mintiti pdrcalabil de Hotinit, Neincit §i Orheid ; 7007 (1499), 12 Iulie : 111mApit,
nimmettniz Hoaorp,tAcitio, pe langd care se amintescd parcalabii de Hotind,
Nerritti, Suceva, Cernauti, Orheid, Soroca qi patru Ears indicarea orwlord,
unulit din ace§tia probabild cold do Harlad, uncle s'a scristi actuld (Uljan.,
p. 176) ; 7011 (1503), 2 Februarie : acela§i 5andru, pomenitit impreund cu par-
calabii de Hotind ,i Namp (col. LuliaAevii:i73) ; 7023 (1514), 21 Decheinvrie :
IIETp111{11, 111t1pK4AARA HOROPfldiACKOPA, pe langa dinsulu ceT de Hotind §i Nemtd
(col. Lulia3evieib), §. a. m. d. Tote aceste documente dintre 1470-1514, in care
se pomenescd pdrcalabii de Cetatea Noud, dar mai cu semi doc. dela 1470,
10 Augustd, datti in Romania (Or A0/11-1MAZ Tp7r8), ne permitti a deduce ca
sub parcalabii de Cetatea Noud este intelesit parcalabuld de Romani', do
Ore-ce in casuld contrard toti cei-lalti pArcalabi do frunte aT Ord Moldovei
ar fi pomeniti, numai cold de Romania nu. Este naturald deci a presupune ca
acesta nu vine sub numirea pommicKilt (precum se gdsesce pomatiociu Tprz
sad pommiottI cr7), ci sub cea de HoaorpaAcKio. Romania a pututit fi numitti
HORKIN rimAz dela o cetate ziditii de Stefand inainte de 1470, pOte chiar dela
Smeredova, ale carer fundaments nu sunt puse la 1983 (6991), ci cu multd mai
'nainte. Insomnatatea strategicd a RomanuluT (considers d. e. roluld co a avutit
acestd ora§it in campania dela 1497) va fi indemnatit pe Stefano celd Mare
din primiT ani aT domnieT sole sd se gandescd la intarirea lul (*).
Revenindit asupra anexard judecului Putna, notrtmit ca o parte din istoriei
o pund dupd Urechia la 1475 (Hasdeu, Istoria Criticd, ed. I, p. 54., ed. II,
p. 10, Xenopolti, Istoria II, p. 331), al ai (Tocilescu, Manuald, p. 159) la 1481.

(*) Cf. si Cetatea noun Ronanuln, ce i s'ad surpata pamintulu si au caqutdo in C. 12,
379 [Eustratie logof6tulil si cea -laltT compilatorl aT luT Urechi51. In C.12, 201 cetima la cuvin-
tulti aCetatea noun» din textulu luT Urechia glossa luT Simecinil dascalulil «la Romann».
D lit IIasdet, Arch. istorica I, 1, 76 traduce si d-sa pe nplicanoca tiogorpaAcKoro cu op6rca-
labil de Romani' (Cetatea Nola)».
264 CRONICELE MOLDOVENESCY INLIINTE DE IIRECHIA

In urma textulul nostru alit analelorit putnene nu mai incape indoela ca acesta
din urma data este singura exacta. Ce l'a indernnatti pe Urechia sa pue acestit
evenimentd la 13 Ianuarie 1475 nu putemit sci. Avemit a face probabilit cu
o combinatie de a 14 care pot° sa fi fostit provocata de o scire a analelorit
putnene (nepastrata in copia nostra) asupra uneT lupte dela 13 Ianuarie 1482,
ce a premersit ocuptiril si anexitriT definitive a CraciuneT cu judetulit Putna in
10 Marti() alit aceluiasT anit.

(39) Acosta notita nu so AA nieT la Urechia, nici in cronica moldo-polona.

(40) Cronica moldo-polona pune venirea luT Baiazidit sub Chi lia la 15 Mar-
tie 6992 (1484), iar cucerirea eT si a Cetatif Albe in Julie si Augustit. Urechia
(C. P, 167) pune luarea Chi lieT in 14 Julie, iar a CetatiT Albe in 5 Augusta.
14 Iunie in copia nostra a analelorit putnene pare a fi o gresela de copistil.
De altmintrelea asupra acestorit date istoriciT nu sunt de acordit. Cf. Picot,
1. c. 165, nota. Cronica anonima, care dela 1465 pan'a la 1484 nu inregistreza
nicT unit faptit din domnia luT Stefanii M., amintesce pe scurtit de luarea a-
cestorit doui cetati sub 6992, fara date precise. In urma acestorit si altorit
notice (cf. Picot, 1. c.) data 6991 a cronicei neogrecesci publicata de C. do
Boor, Nicephori Archiepiscopi Constantinopolitani opuscula historica, Lipsiae
1880, p. 224, este gresita : kotn. 611)ra' .... net p.sth eito grti (6991) isrih.Teucts
itTra KsX(ou xoct 'Aarpoxiatpou.
Asupra pasagiuluT din Urechia si traducereT polone cf. Studiulit, p. 118.

(41) Cronica moldopolona si Urechia (C. 12, 168) au in tocmai aceeasi re

dactie, cu deosebirea ea cea d'intaitt numesce pe XpOHETZ alit analelorii put-
none «Chromot». (Chronzoisem este o gresela i. 1. d. Chromotem, cf. sub 1486
Chromota si Chromotha), iar Urechia Hroet §i Hroiot. Urechia are si data ar-
dereT SuceveT: «19 Septemvrie, LunT si Martin, omisa in copia nostra.
Presupunerea luT Picot, 1. c. 168 169, ca Hromot ar fi unit nume pro -
priit slavonit si ca sub elit ar trebui intelesti unit capitanit cehU ce, dupa
ma'rturia Jul Mieohowski, ar fi atacatit pe Stefanit langa Colomeia, nu este de
admisti. Cf. Xenopolit, Istoria II, 370-371.

(42) Judectinclit dupa Urechia (C. P, 168) in copia nostril este omisa data
«Octomvrie 19». Cronica moldopolona n'are acesta notita.

(43) In tocmai asa Urechia (C. 12, 168) si cronica moldopolona. Acosta are
unit adausit alit traducetorului : «acolo (la Catla'buga) au fostit (Moldovenit)
cu PoloniT la unit locit».
 NOTE LA CRONICA §I ANALELE PUTNENE 265

Editia d-lui Hasded, Archiva istoricit III, 8, are in loci( de «na Kcttlabudzie»
«na Rakouvu», ceea cc Picot, 171 si Tocilescu, 162 traducti grin Rahova
(Racova). Cum s'a introdusd acestd. lecturd in ed. d -luT Hasded nu scimil ;
ea este de build' soma gresitti.

(44) Cf. Urechiti, (C. 12, 168) «Pusti-au alti doile arhimandritd in mandstirea
PutneT», fdrd, datti. precisti. Urechid a omisti aci numele arhimandritulul Pai-
sic. Instalarea lul Paisie, s'a flieutd la 1486, si dacd admitemd ca in cronica
moldopolond «15 Februarii» se referd la acOstd instalare, nu la lupta cu
Ilronetti, avemti data el precisti. Vedi Studiulti, p. 58. Paisie e amintitit intr'o
evanghelio a mandstirei dela Putna la 6997 (1489), Rev. Toe. 1883, p. 265,
si in pomelniculti dela Bistrita, f. 5 : Ap)cimampuTA IIAHCIA (la marginea filet
scrisd cu To. U IISTHA).

(45) Cronica moldopolond nu traduce «oy GAxramck HA eliprt-k». Urechid

(C. 12, 169) are : «In anuld 6994 (1486) venitti-ad Hroiotd cu oste de la Ungurt
asupra lul Stefand Vodti, cdruia i-ad cite Stefand Voda cu oste inainto in
Scheie pre Siretii .i dandu rdsboid... Martie in 6, ad perdutd Hroiotii r6sboiuld
si ostea, mai apoi §i capuld, ins. cu mare primejdie luT Stefand Vocla, ea i
s'ao pornitti calulti de ad cadutil giosu, dad putind au fostti sit incapa in ma-
nile vrajmasilord EN,. Pentru ee Urechid a schimbatd pe Turci in Unguri nu
scimd ; in originalulti analelord putnene ad fostd de bund soma : 661CT6 pc13601i
CA XpOHETO/Uk if CA Tt9K61 (cf. cron. moldopol.: Chromota.... z Turki .i Urechiti,
C. 12, 168: Hroetti cu Turcit); in copia nOstrti «H cz TSpuci s'a lasatu afard.
Urechitt ne-a ptistratil insd data luptei de la Scheia, 6 Martie, omisa si in co-
pia nostril si in cron. moldopol. Acestd imprejurare confirmd pdrerea nostrd
de mai susti, ca 15 Februarie alti aceluiasT and se raportd la instalarca lul
Paisie in manastirea de la Putna.
Anal. putn. ne dad o interesanta dovadti despre faptuld ca Bulgaril si co-
loniile bulgaresci din Orile mistre se numeit in vechime ?rheI, $cheia. Ov
gnzrApeKk traduce Urechid cu in i.cheie, deci finzrApuuk cu Scha. Aceeasi lo-
calitate la 1569, 2 Aprilie, o gAsimit sub numirea «IIII:EA HA GHOTA». Cronica
Romanulul, p. 199.

(46) Totd asa cronica moldopolonti si Urechiti (C. 12, 169).

(47) Cronica moldopolond omite data (Nlercurea Mare), iar Urechid (C. 12,
169) pe langa acOsta mai are si adaosuld «nepotuld luT Stefand Vodd». Eli(
figurezti ski in pomelnicul de la Bistrica, f. 4 b. : Hum. g4pERIVIK.
266 CRONICELE MOLDOVENESCT INAINTE DE IIRECHIX

(48) Urechil (C. P, 169) traduce intocmal analele putnene, are insa 25 Iu lie
i.1. d. 26 Iunie. Caro din aceste doue date este adevtiratil, nu putemti hotari-
Alexandru, de care e vorba aci, este fiulti celti mai mare alit luT 8tefanti, ntis-
cutti din Mgrusca. Cf. pomelniculti de la Distrita, f. 3 h.: Iliixpsunin, MATH floe-
Llampoon. Intro fiii luT 8tefanti M. Alexandru e pomenitti mitt d'intaiti in po-
melnica. Veqi Xenopolti, Istoria II, 399.

(49) Versiunea analelorti putnene asupra luptei din codrulti Cozminului este
discutata in Studiti, p. 115-118. Asupra lacunelortl co presenUt copia nostril
intro anii 1497-1501 vedi tote acolo, p. 35-36.

(50) Urecbia (C. 12, 178) si cronica moldopolona presenta o alts redactio
asupra mortil lut 8tefanil M. Cf. cu textulti polonti : In anulti 7012 (1504)...
Stefanit Vodk.. cu mare jale au r8posatil, Marti, Iulie in 2». «Ingropatti-ail
pe Stefanit Voda in mantIstirea Putna». «Domnitii-alit Stefanti Voda 47 de ani,
2 lunT si 3 stiptrmani». Nu putemil sci dad frumOsa caracteristid, ce se aflil
la stirsitulti notitei despre mortea lui *tefanti M. in cronica moldopolona (czlo-
wick byt waleczny, fortunny i naborThy), s'a aflatti sail nu in originalultt ana-
lelorti putnene. Este mai probabilil ca nu s'a aflatti, delore-ce asta-felt de ca-
racteristice nu se intalneseti in ele, iar dad. s'ar intalni, ar ft in contra4icere
cu modultl de expunere alit acestorti anale. Avemtt deci unit adaosti alt tra-
dudtoruluT polonti, care si-a resumatti pe scurtii si intr'unti modti forte dibaciCt
judecata sa despre Stefanu. Tradudlorulit a avutil acelas1 gandu cu Urechirt,
a drui maestri caracteristid (C. P, 178) este indestult1 do cunoscuth.
(51) DupA Urechia (C. P, 179 si 186) Bogdanti Voda cela Orbit si Grozavit
41 incepe domnia totti la Iulie 7012 (1504), domnesce insa numai «11 and si
9 luni si 3 septtimani». Mortea luT o pune «in anulti 7025 (1517), Aprilti in 18» ;
calcularea aniloru de domnie este deci gresita (dad nu cum-va 11 este o gre-
selii do copistit, pentru 12). Dela 2 Iulie 7012 'Ana la 18 Aprilie 7025 avernit
12 anT, 9 lunT si aprope 3 s'epthmanI. Analele putnene in copia nostril ad 12
anT si 10 luni. In cronica moldopolona lipsesce scirea despre suirea lui pe
tronti, iar mortea luT e push' la 22 Augustii 7025 ; se mai spune el a domnitil
12 anT si 9 luni si ca a muritti la IIusl. Cf. Urechirt (C. 12, 186) : «in argil
in Husl» si Macarie : «or Xorcoxk . . . anpnirk miciattn». Adeverata data a
mortiT lul Bogdanil o aflamtl in inscriptia de pe mormintulit dela Putna :
20 Aprilie 7025, singura data ce cor6spunde exacta cu anii de domnie 12,
luni 9, stiptemanl 3. Rey. Toe. 1883, p. 254 si fig. 1, tablita 12.
 NOTE LA CRONICA SI ANALELE PIITNENE 267

(52) Cronica moldopolona n'are o data preeisa ; Urechia (C. P, 186) omito
diva (22 Aprilie).

(53) Asupra acesteT notice, ce se gascsce sub o alta forma §i mai amplificata
in cronica lui Macaric, vedi nota 8 dela acesta cronica.

(54) Nu se Oa nicT in cronica moldopolona, nicT in Urechia. Asupra faptu-

lul cf. notita analelorit st3rbeseT de sub an. 7028 sari 7029 (1520 sari 1521) : Rh
AITO .p3KA. ripitAtit top. GOVAEHAL1111. rp4AIt CAOR01(11111 REAHIVAAk H IIHTE
OKI.CTHIE Timm : In anula 7029 luata-all imp6ratulti Sulcimanit stralucita cc-
tate a BelgraduluT §i alto cetatT de prin prejurit. Stojanovie, Spomenik III,
147. Cf. ibid. 142, 153, 157. (Srpska Kraljcvska Akademija, u Bcogradu, 1890).

(55) Nu se afla nicT in cronica moldopolona, nici la Urechiii. Cf. analcle sur-
beseT sub an. 7034 (1526) : Rh AiTO .e- 3AA. 1183ETk tom. GOVAEIIMMIk na-
paA11111. HA AotruaRotr H OTHAE HA Otrrirk HA AACTLIIA KpAAM H OVRII TA HA
MOINALIOIr H tipTtimit ROVAHAih, CTOAHIH rpAAk Fro, H R1C0V 3fAiA10 OIrrApCROIr
Hamm : In anulit 7034 luatti-au imptiratulit Suleimand Varadinula de pe Du-
Ware §i s'ati dusit impotriva Ungurilorti §i a craiuluT Laud §i Pad batutit la
iliuhacill §i ali luata Budimulit (Buda), scaunulit scu, §i ton fora Unguresca
ail risipitu o StojanoviO, Spomenik III, 147. Cf. ibid. 142, 153, 157.

(56) Cf. Urcebirt (C. 12, 189): «Inteacesta§i vreme, Septemvrie 20, in anulit
7035 (1526), prestavitus'ait Petru Voda, feciorula lui Bogdanit Voda, fratcle
lui Stefanit Voda celul Tintirit». Care din aceste date e adevtirata : 20 Sept.
7035 sail 25 Sept. 7034? Cronica moldopolona are pe cea d'intaiti. In pomel-
nieulti dela Bistrita, f. 4 a., Petru este alit' 3-lea flu alit lui Bogdanit (cold din-
taid e Ioa,eu Stefank, all doilea Petracte).
 Note la cronica lui Macarie.

(1) Asupra lul Macarie i Tcodorit vecli Studiulu, c. V.

(2) AcccasT data au analcle putnene. Cf. notcic 50 si 51.

(3) Macarie face o gres615 spunendit ca Maximit dupti impiicarea luT Radu
cu Bogdanit (1507) a fostil ridicatti in scaunuld de mitropolitit «dc dare
arhiereiT moldovenescI» §i ca panrt la m6rtea sa a impodobitil «scaunulit de Ce-
tatea .Alba (rcTonk irknorpmackni)». Din tote cele-lalte isvore e cunoscutii
ea Maxima a fostit mitropolitti in Muntenia §i ca a muritit in man5stirea into-
meiata de dinsulii in Crupdolii (Sirmiu) la 18 Ianuarie 1516 (1-). In ccic-lalte
are dreptate, spunendit ca incepetorulit dusmilniilorit a fostii Radulit ; acecasT
pricing o d5 si biografulti luT Maximit. Cf. cuvintele acestuia : ALUM% R0311-
CES Ilk cfpAti,6 110EBOAH PAAOVAS 3/1011$ . . . . lipMfiA011AT/1 Hal ROELIOM Gor-
AAHA (Glasnik, vol. XXI, 181) cu vorbele luT Macarie: cTp-ligetik 61111111 OTK
PaAoyna. Acosta o confirmA si UrechiA, care dupil, unit isvorit inert necunos-
cutit spune c5. Radu au mersil in Moldova impreung cu unit Romani" Pri.
bOguld, decT cu unit pretendentit la trona (C. P, 181).
Despre Maximit Calugarulti [numitit de Urechia (C. 15, 181) i Tocilescu
(Manualil, 99) Maximianit] se creole in deobste ea a negoOatit pacca intro Radu si
Bogdanit ca simplu calugarit si ca indata dup5 acesta, 1507 sail 1508, a fostit
ridicatil la rangulit de mitropolitit. Cf. Picot, 1. c. 232, Tocilescu, 1. c.; Xe-

(f) Ct. analele sorbescI sub an. 1516: Ilk Alm .#3KA. nptcragit a 11114,4vmk, mammy Lamy
AIICHOTOy KWh, 4 Clain OTgiklia AecnoTa, HIKE 111. KpolrunAonar, nsuotrapio .HI. Spomenik lily 142; ve01
ibid., p. 122, 127, 147 si viola lul in Archiva istorica II, 68. Acosta biografie are pentru
istoria lul Maxima si a relatiuniloru lul cu Muntenia unit pre(u deosebita, de ore-ce e
scrisa de unit contimporamt Cf. frasa: spuna totl call au fosta de fata la mortea 1u1(110-
1SteT11$10Th MI BICH rip-km-row/II HA HC)(0At Mum orw).
 NOTE LA MONICA LITT MACARIE 269

nopol5 II, 469 115 pune mitropolits dup. Nifon5 fare sit preciseze data. S'ar
parea insa, dupe biografia intercalate in: PoAocnonif cipsociu nom, Glasnik
XXI,1867, p. 272-273, di Maxima a fost5 sfinVtil episcop5 inainte (le 1507 (1.
Fiind5 acesta biografie are cite -va date ce lipsesc5 celet -lalte (reprodusa in
ea
original5 qi cu o traducere de Hasde5, Arch. 1st. II, 65-68) si flindu ea ea
pare a ft re'masti necunoscuta istoricilora nostril, traducil aci dintr'insa par-
Vie privitore la istoria Munteniei.
Dupti ce povcstesce despre mortea parincilorti §i a fratelul s65, biografia
spune Ca Maxim5 a luat5 cu sine mo§tele tataluT s65, ca sit merge cu de in
Muntenia, §i continua apol astir -felt : «Si dupe aceea pleca Maximu ieromo-
nalm15 la Radu15, voevodulit tcrii Muntenesci, fiu15 luT Rig Caluglirttlii (Iw-
AMU MOIKA)(**), co fusese mai 'nainte voevodu als irerii Muntenesci. Radul5
voevoclii primi cu bunlitato qi cuviinta pe Maxim5 ieromonahu15, iar mai
apol 115 film pe Maxima ieromonahula episcopg. i nu dupe multa vreme
115 facu arhiepiscopii alu Wit Muntenesci. Scurta vreme dupe acesta diavo-
stimilnatorulit rautatiT §i pagubel sufletulul omenescil, semati in sufle-
tulil Jul Radultt voevoclik rclutate §i ingamfare §i duqmanie in potriva luT
Bogdan5, voevodulil moldovenesc5. Dupe acestea Maximil arhiepiseopul5 ii
indupleca §i-T impaca si-I aduse la dragoste §i incredintare pacinica, eh' nu
vora mai purta rasboi5 unulti in potriva altuia nici o data. Dupe acesta in
scurta vreme Radulit voevod5 cade la bola §i de acesta bola more, iar dupti
chi se pune domnii Mihailu celu Beutciciosii (Aitipumk ROEROA4 3/1084110, (***1
Acesta deci trimete pe Maximit mitropolitula Ia regele ungureseil Vladislava
pentru pace, sa curme rtiutatea dintre el. Si veni Maxim5 arhiepiscopul5 In
regele ungurescil §i rugs pe rege §i-15 indupleca spre dragoste §i pace intro
el5 si Dlillailil voevod5». Se povestesce apol cum Maximit s'a intors5 Ia at
sill' in Sirmiu 5i a fundatil manastirea Crufedolii, apot se continua : «Si dupii
aceea fu rttsturnatit Mihails voevodulit terii Muntenesci §i alu ArdOlului (Atli-
(ttliAlt KOEROAA 3AHAAHHHCKN, Kap41114111KII, EpAmcKti) (f) §i in loculil Jul se pose
Ncagoe voevod5 (FielrOf ROEROAA). (11) Acestil voevodit cu multe sold si ru-

(1) EIS se calugarise la 1495, iar Sirmiulu ilu p5r5sise dup5. mortea fratelul sea, Is
1502. Are dreptate decT Iluvarac, Glasnik XLVIT, 182, puneodil sfiotirea luT intre 1603
1508.
(**) Aci e vorba de Vlada Cattgartelti; in textu este o gregcl<< i. 1. d. Emma RAdA4 Mo-
114 \4.

(***) E vorba de Maim celu Ri;',11, 1508 1510.

(j-) 1:4p4RA4111101 insimmit act romanescii, deeT: voevoduld t6ril IlomAnesel si Muntenesci. Cf.
IIMIXO3MIA4IIMICK4A afAttla in aceeasl eroniert.
(f f) 1612. Intre 1510 1512 domnesce l'hYdutd.
270 CRONICELE MOLDOVENESCT !NAINTE DE UREMIA

grtri chiamd pe Maximti arhiepiseopulti sd -vie in arhiepiscopia sa, numitrt a

Ora Muntenesel. Dupti athla rugare Maximd mitropolituld se duso acolo. La
sosirea lul fu cinstitit fOrte de voevodd si de boeri. ApoT Maximit arhiepisco-
pulti ti inching pe nepota sa lul Neagoe voevodd dreptil sotie. (*) Dupd aceea
se rugA Maximti mitropolitulti de Neagoe voevodd sa-T ingadue a se intoree
in tera sa, in Sirmiu, si T-au datil drumuld ginerele ski Neagoe voevodti en
multi avere si multe dame».
Cronica din care extragemu acestea este o asa numita «Genealogie (PoAo-
cnoatite) a domnilord serbesci», continuatii pang la 1716. Tote cele privitore
la Maximil au fostd luate dintr'o biografie cu multit mai veche a acestuia.
Vremea in care s'a scristi acestd biografie si raportuld el cu cea publicata
in vol. XI din Glasnik (1859) nu le putemd precisa, do ore-ce cronica este
editard de Panta Sreeliovie fart nici o critics. Ea nu pete fi insh' mai thrzie
decht jum'etatea sec. 17. Redactia croniceT publicata in Glasnik este de la
1764, cand a fostd scrisa de unit proigumend Stefanti in miinhstirea Vrdnik din
Fru Mia Gora, in prtrtile undo se and si Krukdol-ulti.

(4) Asupra expeditici luT Bogdanti in Polonia si incursiuneT Polonilorti in

Moldova la 1508 ve(1i nota 2 la cronica moldopolond. Macaric scie prea putinti
despre aceste evenimente. In prima expeditie cid pomenesce numal de Leovti,
in a doua numal do Botosani, iar naratiunea se miscd in termeni generall:
o dovadrt ca elti n'a cunoscutti originaluld cronicei moldopolone.

(5) Acestd pasagid pare sa fi servitii de isvord lul Urechiti, care in capito-
luld «cand au prildatti ThtariT in mai multe rrindurT Sara Moldovei» (C. II,
183-185) descrie a doua ineursiune a Tatarilorti din an. 7021 (1513), 25 Au-
gusta, astd-feld : «ad pradatd Cara pang la _Taft §i ad arse targuld si tinutuld
Carligaturei si ad agiunsti si pang la Dorohoiti si pang la Stelanesci, iar altil
ad priidatit in giosti la Liipusna si la Chiy7teciii ai... multe suflete in Nisfru ad
inecatd» (C. 13,184). Cf. Macarie : ((OTZ 11FICTpil HM lipora, 11pOrrli REM
H ;KGR11/11 OTZ K ii r it 'IR AO NOTIIHAD si cronica moldopolond : «palili ziemiQ
wo/oslia 0, do Jassy».
Este aprope cu neputintd a restabili dupd Urechirt textuld originalti alu ere-
nicei moldopolone asupra invasiunilord thtitreseT, de ore-ce Urechirt a corn-
binatti scirile ei cu ale luT Wapowslii si a incureatd cronologia. Cf. Picot,

(*) Sofia lul Neagoe a fosta dee nepota lui Maxima (emioluotS CR010, aitnino). E vorba de
Despina, despre care Ruvarac, Glasnik XLVII, 184, crede ca nu pOte II flea ultimului
&split serbesca Lazar, cum art creduta eronicarula serbesca Brankovi6, istoricula Raio si
Xenopolu II, 482. Ea a fosta insa faro indoela din familia despotilora sorbesdf.
 NOTE LA CRONICA LTA AtACARIE 271

1.c. 244-245, note. Data 25 Aug. 7021 (1513) a imprumutatti-o Urechiti din
cron. moldopolonti (22 Aug. 7021) ; Macarie are 7022 (1514).

(6) Urechiii (C. P, 185) traduce aprOpe cuvintil de cuvintit acestii notitit,
aditogandh dela sine ca Trifili lii a venith «cu oste din fffra Ungurescd». E
probabila ca in copia luT Urechia se strecurase in loch de «H3k 3 itrOpCKkIA
3F,Inerk» printr'o greselh' de copistit «I13k 0 trrOpCICklA 3EMAA», de aci Ora un-
gurescii i. 1. d. tera niuntenescd. Mara de acesta chi completOza data cu cronica
moldopolona. Cf. «In anulti 7022 (1514), Fevruarie 27, in alit 10-lea anil a
domnieT luT Bogdanti Voa» si «Anno 7022, 27 Februarii, RZ AECATOE
ATO IIApCTRA Fro».
Picot, 1. c. 255, si Xenopolit, 1. c. 517, credit ea Trail a fostrt unit agenth
alit luI Petru Rarestl, o pArere ce nu se rae,iim5. pe nimicd.

(7) Cf. Urechiii (C. P, 186): «Dui-A mortea lul Bogdanti Vodii au rrimasti la
domnie fluid soh Stefand Vodii, ce-T qicti relit Tine'ru, si l'ati miruith Teoc-
tistil mitropolitulti in tergulti SuceveT», Epitetulti Tfnerii ilri are Urechia din
Macarie (iouktu, miutAkui); acesta spune ca .5tefanii era de 9 anT la mortea
tatiisai. Picot, 1. c. 257, si Xenopolil 1. c. 517, credit ca era de 11 anT. Cum
vomit vedea din o note ulteriorA, se insOlii Picot, p. 259, cre;landti ca 8tefanti
n'a fosth sfintith de Teoctistil mitropolitula si ca Urechia a push la 1517 pc
Teoctistii celti mortrt la 1478.

(8) Asupra acestora veqI Studiulti, capitoluld VII c.

(9) Acosta notitit se rapOrtit la expeditiunile sultanuluT Selinni in potriva

sahulul _Ismail, fluid seiculta Haiderh, care clomni in Persia intro aniT 1500
1524. Ismailti fu invinsti in lupta definitivii dela Cialdiran (23 24 Aug.
1514), Egipetulti, uncle stripiinea sultanulti Mamelucilorti Kansu Gawri, fu
cucerith la 1516 in urma luptel dela IIaleb, Ierusalimulit si Alexandria dupe
acestea. Cf. Hammer, Geschichte des osm. Reichs I, 716 sq., 753 sq., 773,
789 sq.
Numirea curiosii de u, apcTuo CO2PHCKOE pentru imperiulti luT Ismailh
se explicit printr'o analogie false cu adj. cozpucita din Go414. Din numele
dinastieT persiene Safi, intrebuintatti desk si sub forma Soft, trebuea sit se
facit adj. CO2ISM.CILZ sail CO4CKS, nu co4sIuatz.
Citezit pasagele corespur4ritore din analele serbesci, pentru a se vedea ca
Macarie nu s'a folositti de die : fil. ATo .,-3Ku. (sari ram.), Avkcen,A MAIM .11.
(sail darovvra .F1.) um GEMIMk 11,tipk flpii3k MOPE HA KA3/1/16 Cdifillt H HOLM
ellpIkTk H AHRItHkM H 13KCEXRAAHKHI II HpICHETIAH rpm!. itepoycniumk, 01r-
272 CRONICELE ISOLDOVENESCi iNAINTE DE ttriEcnil.

RUH rirkp paAti HAWHrt, A HI Ik116 rpm TAtIACI. Ile ATO .r3KE. U,Apk GE
MIMI% Wart Hp HAM rpmk IlAncrpk, CH pi% lervnkTk, H fLteiccanApnio. (In
anulii 7022 [sad 7024], luna luT Mai 8 [sad Augusta 15] trecu impdratuld
Sclimd mares in potriva luT Cazilti-basti si lua Egipetuld si minunatuld si
prea laudatuld si prca sfintuld orasti Ierusalimu, vaT! din pricina pecatelord
nostre, si alte cetritT de pe acolo. In anuld 7025 imptiratuld Se limit salsa 1ua
orasuld Misiril, va sh Mica Egbipetuld, si Alexandria). Stojanovio, Rodosliov
Letopisi, u Beogradu 1883, 106 107. Cf. do acelasT autord, Spomenik
III, 142.
(10) Analele sArbesci ad sub an. 7029 sail 7030 (1521 sail 1522) urmAtUrea
notip: Gh cro .,nn. npihwi Apk GOVAISAUNk giitkrpmk H IIHK116 rpa-
AORE CAMkCKE H maw-1m Orkmk H CliETOV IIETkKOIr 0AltH'kWE H CIIETOIr TEO-
*dHOIr H E'LlitrpAAltikE nlykrknnwe or 11,,wurfinAk. (In anuld 7030 la imptira-
tuld Sulimand Belgradula si alte cethcf din Sirmiti si pustiirh' Sirmiuld si
rhpirh pe sf. Petca si pe sf. Teofana si pe Belgrh'denT IT dusera in robie la Ta-
rigradd). Stojanovio, Rodoslovi i Letopisi, 107 108. Cf. Spomenik III, 142.
Notita luT Macarie asupra acestord intimpilirT este indcpendenth de analele ser-
lies&
(11) Urechiri mitt acestea in capitoluld («le mortea luT Btishrabil Voll» (C.
12, 187), traducendd insh gresitti pc PaAorm. wkwro cu Raduld Voila Chlu-
ghruld, de ore -ce aci este vorba de Raduld (le la AfumatT. Macarie insusT
gresesce spuindd ca Raduld a trccutd de 4 orT muntiT pentru a lua ajutorti
de la UngurT ; eld s'a retrasd in Ardeld numaT de 2 or l. Cf. Tocilescu, Ma
nuald, 104-108 ; Xenopold II, 485-489, nu amintesce de acosta. Radu do
la AfumatT in inscriptia push do chi la mtinhstirca de Argesd se exprimh aprOpe
Vita asa asupra luptelord sole cu Melimedu si TurciT : oRorm roam', oRorm
rowkwe, Macarie: otiorm Oslo, caorm Ins HOIIHRAMIt. Biserica episcopalrt
a mismilstireT Curtel de Argesti, BucurescT 1886, p. 44.
(12) Cf. Urechil (C. 12, 187): «InteacestasT anti, in luna luT Aprilli, in cc-
tatea IItirlauluT, att thiatd Stefand Vodh pe Arbure batmanuld, pe care qicti
sti-lti lie aflatti in viclenie». Cate-va expresiunT din textuld luT Urecliih' (cf. «ea
acela ce crescuse Stefand Voila pe palmele luT» cu «KOVIHO 011 H npzetoitn-
3ATEArk imptwoemaro», «noroculd fie uncle are zavistie» cu «3ARIICTH MATEO»)
(1011CdeSal eh Ott s'a folositd de Macarie ; a judecattt insh cu totula altd-feld
fapta lul §tefand Vodh. Macarie invinoviqesce pe bocri de viclenie, iar Urechia
cauth sa apere pe Arbure, care, dupti phrerea luT, ar fi caqutti jertfh invidiel
altorti boerT. «pica» din («lied sit -R1 fie aflatti in viclenie» se rape rth la cronica
lid Macarie. La acecasT cronich pard a se raporta si cuvintele luT Nicolac Cos-
 NOTE LA CRONICA LTA MACARIE 273

find despre Arbure hatmanuld : «scrie letopiseN14 rerit, cum sti-T fi aflatd Stefand
Veda in viclenie» (C. 12, 187, nota 3). Letopisetuld tdriT p6te fi Urechid, 'ite
fl insd §i cronica putnend cu continuarea luT Macarie la und loci".

(13) Asupra rescOleT boerilord in potriva luT Stefanti cad Tintirti veql nota
7 la cronica moldopolona.

(14) Urechid (C. 12, 188) traduce acestd pasagiti astir : «InteacestasT anti

(7032) intorcendu-se o soma de 6ste turcesca din sera Le§6scri, ... le-ad esitti
Stefanie Vodi inainte pre apa PrutuluT la Ttirdsducti §i din 4 miT de Omen!
putinT au haltiduitti la sera lord». Tdrdsducd i. 1. d. Tiirdstiutd din edicia luT
Cogdlnicenu trebue sd fie o gre§elit de copistd, dacd nu cum-va o gre§Old
de tiparti.

(15) Notita asupra lupteT de la Mohacid, pc care Macarie o pune la 7033

(1525) i. 1. d. 7034 (1526), nu se afla in textulti luT Urechia ; in manuseriptuld luT
Mirond Costimi ea se af15 sub o altd forma tocmaT la loculu, undo o are Ma-
carie, adecti inainte de lupta luT Stefano celd ThiOrti cu Radulu. Mirond Cos-
tinti povestesce pe scurta a) lupta do la Mohacid, b) rivalitatca lui Mat Zapolia.
cu Ferdinand. (C. 12, 189, nota 1). Din comparacia cu analele putnene resultd
ca notica luT Macarie este independents de acestea ; cf. nota 55.

(16) Urechia (C. 12, 189) traduce astir -felt pe Macarie: «In anuld 7034 (1526),
Fcvruarie in 5, (M. az lintconorrniKk HEAGIEH) Stefand Voda... cu mare ur-
gie an intratti in sera Muntenescd asupra Radului Veda ci ail pralattt Ora
ptinti la Targusord, §i nime n'ad cutezatu sti-T stea in potrivii, cc cu pace at
nevoitd Radulti Vodd de I-ati potolitti sun-10a». Cronica moldopolon5 arc 4
Februarie. Do aci se vcde ca Urechid a utilisatti pe amendouti : dintr'una §11-a
luatd naratiunea, din a doua data.

(17) Urechia (C. 12, 189) §i cronica moldopolona nu sciii nimicti de acests
a doua expeditic a luT Stefand in Muntenia. Despro mortea lul cf. nota 10 la
cron. moldopol.

(18) Macarie numesce pe Raresd «fluid betranului Stefano Voevodd». Ori-

ginalulti croniceT moldopolone n'avca aeostti scire, cad traduce'toruld do la
1566 notezd. despre Rare§d «nu se scrie alt cuT fit at fostti». Urcchiii (C. P,
190) cT -a luatti data suirel lul Rarest in scaund (20 Ianuaric) (4'1 din cronica

(*) N'avemil de ce indrepta acosta data in 20 Februarie, cum face Picot, p. 279, nota.
18
274 CRONICELE MOLDOVENESCI INAINTE DE IIRECHIA

moldopolona, iar scirea ca e nascuta de femeia unuT targovilVi Raresti de la

Harlan o are din traditie sau dintr'o cm/Jiff/. Eld se provoca §i la autoritatea
mitropolituluT «ce s'aa savirsitti maT inainte de Stefano Voc la». Pe ce mitro-
polita a iMelesa Urechirt nu scima ; Teoetista a muritii dupa tefanti \Todd.
Cf. §i adnotatia luT Mirona Costina la cron. luT Urechlit (C. P, 190, nota 1).

(19) Presupunendd ca la mortea sa Teoctistd va fi avuta c. 80 de anT

(cf. ovule RS CTdpOCTH Anzs-k) capatilma urmatorele date aproximative asupra
vieca lul: s'a naseuta e. 1448, s'a calugarita c. 1468, a fostd facuta egu-
meal la Nemta c. 1483, episcopa la Romani' 1500, mitropolitil de Suceva 1508
§i a muritd la 1528, 15 Februarie. Ela a miruita prin urmare pe Stefano
cclu Tiara Ia 1517 §i pe Petru Rare§a la 1527. Judechndu dupg notiO pas-
trata la Urechia (C. 12, 182) ca «la anulti 7017 (1509), Aprilie 1, s'aa pres-
tavitd Davida mitropolitula», Teoctista trebue socotita de urmatorula aces-
tuia. Dcosebirea intre datele luT Macarie §i Urechia e neinsemnata; probabila
ca cea din urma este mai exacta §i ea Teoctista a fosta alesa mitropolitd
la 1509, nu la 1508. Aceea§T data o are Erbicenu, Istoria Mitropoliel Molda-
vieT, 1888, p. LVI, numindu-la Teoctistd III.
Datele precedente sunt de aeordd cu urmatorea notiVa dintr'o evanghelie
de la 1512: «Scrisu-s'aa acesta sf. evanghelie cu darea §i porunca mitropo-
lituluT Teoctistil de la Suceva, carele au fosta superiora sf. loca§uluT acestuia
de la Nemta in vremea aceea, cand se zidea acesta sf. biserica cu darea §i
porunca iubitoruluT de Christosil domna alu teriT MoldoveT Iona Stefano Voe-
voda. In aceia§i vreme veni §i Alberta, craiuld le§escii, cu multi putere §i
multi"' a sa'patd la cetatea Sucevel si nu putu lua cetatea §i s'a intorsa furl
isprava. Iara Stefano Voevoda a mersa asupra lul tare cu o§tile sale si l'a
doboritti Ia Cosmina, anuld 7005 (1496), iar ala domniei sale anula 40-lea
curgetora, Octomvrie 16, JoT in cliva sf. Dimitrie». Rev. Toc. 1884, p. 140. (*)
De aci results ea Teoctista, carele era mitropolita la 1512, fusese egumena la
Islem0 pe la 1496. Din alte date so pote deduce ea intre 1500 1508 a
fostil episcopa Ia Roman& In cronica acesteT episcopiT de p. Melchisedeca in-
tervaluld dintre 1500 1508 nu e ocupatil de nimenea. La aniT 1487 (nu
1488, cum citesce p. Melchisedeca, 1. c. 141, de ore-ce avema 6996, 15 Oc-
tomvrie) qi 1488 se pomenesce una episcopa Vasilie, 1. c. 135, 141; acesta

(*) Acesta notita e scrisa de und gramaticd Dimitrie la 1512 (Ka ivIrro .03K. Ttimilite),
textula evanghelieT insa e scrisil de Teoctista 04 entice 7KE CIK TfTpowarrinx nirkApsumikm minvo-
flOAHTS OFOKTHCTO. Cf pe king% scrierea citat6 a p. Melchisedecil si Notitele istorice si ar-
cheologice adunate do pe la 48 de manristirl si biserici antice din Moldova, Bucurescl
1885, p. 2-3.
 NOTE LA CROIMA LUT MACAIIIE 275
Ir

este probabilti urmasulti luT Tarasie, pomenitil pe la 1471, ibid. 133 DupA
Vasilie a urmatil Teoctistil cam pe la 1500. Intre aniT 1488 1513 cronica
Romanulul de p. Melchisedec6 nu amintesce de nici unit episeopti.

(20) Descrierea primeT expeditiuni a luT Petru Bar*. in contra S6cuilorti

este fAcuta aprOpe in aceiasT termini la Macarie, Urechil ci cronica moldo-
polonA. Acesta din urma este independenta* de cele-lalte douti, iar Urechirt
sT-a imprumutatil naratiunea din Macarie. Cf. «$i pre totT i -au supusti
plecatii sic» cu ((nO,A,f)XlIHHKKI OIrCTp0H1111 lip», CC lipsesce in cron. moldo-
pol. Niel acesta insa, nici Urechig nu amintescti de cetatea ce, dupa Maca-
rie, ar fi luatti.o Rare cu asaltti. Compara urmatorele pasage din tole 3
isvore :
In anulti 7036, in alit doilea Ho nicrk W.E Aptironth . n0A- Anno 7036 ten±e Piotr wo-
anfi alit domniel sele, Petru RHNCI Ilrrps ROFROA4 park Hd iewoda cifignrit do czakiel-
Vodg, au ridicatii. oste mare skiey ziemie do Wggier i mint
CAROICAH, oirrpscr-kmk A3higt, H
asupra Secuiloril la tora Ungu- p4BAizAH ROA CROA Hd ARA HARKI.17 dwie woyszcze, ono na dwa
rescti si sT-aa impartitil &tea H npitutAwi ropcgkinta ARtma RA- pulki, i szedl dwiema droga-
in doue palcurT si pre dou6 TEMA . . . mi do ich ziemie
poticl ... (C. P, 190).

(21) Intrega istorisire a luT Macarie asupra incursiuneT a doua a luT Petru
Raresit in Transilvania, asupra lupteT din susti de Brasovil, asupra chiruirei
BistriteT 1i Balvanyos-ului, asupra nesupunerel acestorri cetritT $i a Brasovului
si in sfirsitti asupra incursiuneT a treia si a supunerii lor6 au imprumutatti-o
Urechirt cu tote detailurile si au tradusti-o in uncle locurT cuvintti de cuvintti
in capitolele «Alit doilea rtisboiti ce -all facutit Petru Vothi cu SecuiT den sum"'
de Brasgit» (C. 12, 190) si «Petru Vodl alit triile randu au prildatti tera
UngurOsca» (C. 12, 192). Deosebirile sunt urmatorele : Urechil pune drentil
capti alit armateT moldoveneseT pe lang5, «Grozea vorniculti» (M. rpo3ARk) ci
pe «Barnovschi hatmanultio ; cetatea Balvanyos (M. 60A0VAHSWZ) n'o amin-
tesce cu numele, ci spune in genere ca «$i alte orate au mar datti luT Petru
Vodit» ; amendou'e expeditiile le pune Urechia la 7036 (1528), pe cand Maca-
rie pe cea d'intaT o pune la 7036, Iunie, iar pe a doua la 7036, Septemvrie. (-1-)

(22) R.6sboiulti cu PoloniT din pricina Pocutiei Hit istorisesce Macarie forte
pe scurtit ; so vede ea n'a voitti s'a* aduca aminte domnuluT sett de perderea
suferita la Obertinti, despre care (lice numaT cA dusmaniT au fostti mar puter-
nicT. Urechil (C. P, 192) imprumutl din Macarie numaT pasagiulti despre solia

(±) In realitate ac6sta a avutti Toed la Octomvrie 1529, cf. Picot, 1. c. 288. Cronica mol-
dopolonA are 10 Inlie pentru donatiunea BistriteT.
276 CRONICELE MOLDOVENESCY INAINTE DE URECHIX

ILA Rare§it la regele Po Ionia pentru a core Pocutia §i hottirirea lul de a o

lua cu sabia in urma refusuluT. Resboiuld e descristi pc largti dupd Wa-
powski ; cf. Picot, 1. c., notele de la p. 292-298. Data 7037 este o gre§615,
de copi§tX i. I. d. 7039. Urechia schimbl in catd-va motivarea pretentiund Jul
Rare§d, spunendit c5. Pocutia fusese cumperald de domniT MoldoveT, pe sand
Macarie spune ca ea fusese rcipitel de regiT PolonieT de la MoldovenT. Petru
Rareqit s'a ganditti de bunti semi la imprumutuld luT Vladislavd Iaghello dela
Petru 111u§atd §i la amanetarea Pocutiel. Cf. Xenopold II, 540-541.

(23) Ve4I biografia luT Macarie in Studiti, c. V.

(24) Macarie e aci forte obscurd. Data 7047 (1539) este gre§itrt, do Orece
la 1539 domnea in Moldova tefand Lacustd.

(25) Dupg Urechid (C. P, 194) causa de ctipetenic, pentru care sultanuld
a hotriritil alungarea lul Rare§d, au fostil plangerile Le§ilorti asupra luT. Eld
adaugd ins5, «clica ca §i din tern ad mersti pre taind jalobit la imptiratie».
Acestit «clicti» se raportii la cronica luT Macarie, de ore-ce dupd Macarie ja-
loba boerilord a fostil pricina expeditid turcesci. De altmintrelea §i Urechiti
admite ca boeriT se sfatuira a parasi pe Rare§ti, indatti ce aui,lirti de intrarca
llii Solimanit in tell. Mihulu, urzitoruld jalobeT, a Costa dupa Macarie «mare
in cliregrttorie §i Albanezil de nemd», dupd Urea-lid (C. I', 200) batmand. Data
este aceca§T in ambele isvore : 7047 (1539). Cf. §i pasagele relative la sfd-
tuirile boerilorti intro sine §i descoperirea acestora do dare Hirea chelarulii
(M. 11:1pCKAMO tIpTOrti VAHHTEAk Xzppa).
(26) Fuga luT Rare sod e istorisit5 la Urechid in &aurae eT generale in toc-
mai ca la Macarie, cid are insti nisce details, ce acestuia iT lipsescri. Astri-fell
dup5, pornirea din Suceva (14 Sept. M.) amindoT ild Tacit sit se odihnesca in
mtintistirea Bistrita, de uncle trebue sa fugrt (la 18 Sept. T1. U.) prin munti,
calare gi pe josti. Dupti 6 clile (M. U.) ajunge la o apa undo dete de nisce
pescarl (M. Stied°, earl cunoscendu-lit ild petrecurd pttnti la Ciced, uncle a-
junse la 28 Sept. (M. U.). Urechid adauga ea Rare§ti a data 80 de galbenT
pescarilorti, ca ace§tia Pad dust" intaid la casa until boerti ungurescd, cuno-
scutil ald lul, undo a fostd primitu cu bucurie de jupanesa acestuia §i de

(*) Compara cu textulti luT Macarie urmtitorele din Urechiti: In multi 7037, Avgust a....
trimisu-aa soil de pofti ca sa-1 intora mos a sa Pocutia, care o as fosta vindutti domni-
lora mosilorti set. Ce Lesil nu socotea ca cOre cu cafe.... ce s'ati intorsa sold fru% ispravil.
'Mee Petra gAndi cu sabia sa o iaD.
 NOTE LA CRONICA LU1 MACARIE 277

unit fostit aprodit alit slit ; de aci insofitit de 12 voinicT s'a dusd la unit alai
prietend alit sou, iar dela acesta inteund card cu 6 caT a plecatit la Ciced
(C. 12, 196). Macarie confine o alusie la acesto visite pe la boerii ungurT in
cuvintele : KZ rrapinw HHAaNk MOM% ErO OTHEAOWE H AOCTOHHt 0 TS
HH)ck HO4kTEHk CkICTk H KS.. 9H4EHOIr HAAH Hp01301KAEHk.

(27) Petrecerea luT Petru Rare§it in Ciced §i plecarea luT la Constantino-

pold se povestescit de Urechia cu ore-earl detailurT, ce nu le are Macarie.
Amendoi spund cg omenii pu§i de Rare§ii sA administreze cetatea au voitit
sd-ld dea in manile luT Stefand Vocla Lacustil §i ca Petru a data atunci cc-
tatea Ungurilord. Urechia numesce pc trildrttorT cu numele : «Simeonit par-
calabuld, carele era pusti de Petru Vodd socotitorit §i tocmitorit de maT 'na-
into vreme cenfiT aceia» §i «vlddica Anastasie» (C. 12, 198) ; cf. npxtioximit-
MITE EKE rpAAA, °irk E) C A AA it n p k Ano4k T 6. Cf. §i oPetru Vodd . sciindil
ca vord srt-16 omore, cu me§ter§ugit de i -au scosit din cetate §i ad
datit cctatea Ungurilord» (C. 12, 198) cu «noEsom ;KE MHO SiHORHTEL . . . . r kJ-
TpocTIx T k x 6 H3HEAE, rpAAk nplimtik Ovrpomit». Despre scrisOrea,
pe care domna Elena ar fi scrisu -o in limba serbesa dare sultanuld, despre
Serbuld, care a fostd instircinatit sa o presente acestuia, qi despre tratitrile di-
plomatice intro sultanuld §i Zapolia pentru eliberarea ILA Rare§ii (C. P, 199)
Macarie nu scic nimicit. De alta parte Urechid nu povestesce nimicu despre
intenfia lul Zapolia de a omori pe Rare§d, ca sA-1 is averile ; eld spunc nu-
maT ca a avutd a suferi multit dela Uugurii ce rad despoiatit do averT, §i
mai alesd dela Mailatd. Urechid confine si data precis6 a plecaril luT Rare§d
din Ciced (lanuarie intr'o DuminecA) §i calculoza totti timpuld catti a statil
elit acolo la 1 and §i 6 luni. Vedi §i Studiuld, p. 130-131.

(28) Cf. Urechia «domnia lul Stefand Voda, poreclitit Uicusta» (C. 12, 197)
§i «pentru mortea luT tefanit Voila Lilcustd» (C. 12, 200). Oil intregesce dupd
unit altti isvorg narafiunea de totil scurta a luT Macarie. Tad cc se anti la
dinsuld despre alegerea luT Stefand Vodd Lacustil, fluid lul Alexandru Vodd
§i nepotuld lul Stefand Vocla celd Mare, despre sfatuld boerilorit la 13ttdeufT,
despre solia lord la sultanuld grin Trifand Ciolpanit vi despre petrecerea sul-
tanului pttnit la Duntire, e scosit dintr'o cronica moldovendsca contimporanel, ru
masa panic acum necunoscutd. Amenuntele cu care se descrie mortea luT te-
fanit Vocld Uicusta nu lasd nici o indoiald despre acesta. Elc sunt de acordit
cu spusa luT Macarie : npn HalICTIAAk . . . 4,1WX HCIIH MilipTkl, Ur.
«intr'unit foiqord... uncle odihnea... l'ait omoritit». Din aceiaT cronicit §1-a luatit
Urechi5, scirea ca «acestit Stefand Vodd ad domnitit 2 ani §i 3 lunT» (cf. cron.
278 CRONICELE MOLDOVENESCI 1NA1NTE DE IIRECHIA

moldopol. puftrzecia l a t a), pole §i epitetuld de Leleustd, pe care l'a pu-

tutil sci Ins §i din traditie.

(29) Vedi nota 31.

(30) Cf. cu acestea cele co se Oa la Paulus Jovius asupra petrecere! luT

Raresit in Constantinopold §i asupra legaturilorit luT cu funccionariT turcT, cu
negustoril strain!, etc. Picot, 1. c. 328, Xenopold II, 565.

(31) Instalarea luT Petru Rare0 in. a doua domnie o descrie Urechia parte
dupli Macarie, parte dupa unit alt6 isvorit, ce trebue sä fi instil o eronieti inoldo-
venescel contimporand. Compara cu textuld lui Macarie urmatorele din Urechia:
Ǥi ad trimisit (sc. sultanulCi) pe credinciosuld sod Imbrea Aga... ca sa duch'
pre Petru Voda la scaunuld Ore! MoldoveT (H HA 1111TTIE HOCHAAET6 fro cm
CROHANk REAHKk1M6 KOA,111CON1k) . . . §i dad. ail trecutd Dunarea, au sositd la
Braila (110CTHSAET11 LICTplt H III Gptam . . CURIO . . . iata §i boeriT ViriT Mol-
dovel... au sositd in Braila ... cu t4T ail parasitit pre Alexandru Voda (HSU
AUIONSItCTRO AAOAAAECK61)C6 RAACTFAk . . OKAAHAr0 KOpHt OCTARHWAt H . . 6pAHAX
HOCTHMILA) §i rad la'satit in Cetatea Noua impreuna cu Mihuld hatmanuld §i
cu Trotapnil logoftituld (1111HKOIrAk H TOTpOrWAHO1rA6 HEAHKItIH AOrolisms 0-
CTARHWA RI . HORtAik rpaikt),
. . iara alcii tocT s'ati dusit de s'ad inchi-
nat6 la domnuld sell ... §i s'aCt rugatit sa-T erte de gre§ela lord (naAwE 0 Apa3-
HXTI HX6 111)0CTHH EXcnpiatwA)». LuT Cornea (M. U.) i se MIA capulti in Fe-
vruarie 7049 (1541). Mihuld §i Totrusanuld, iara dupa Urechia (C. Is, 202) §i
Crasne0 §i Cosma §i Petrasco, furl taiacT. Aceste tree nume pard a fi Imprumu-
tate itnpreuna cu urmatorele aranunte dintr'o cronica Inca necunoscuta : a)
petrecerea luT Rarest' in Berladii la credinciosuld seu boerd (-I-) Harea vorni-
culil, care nu este altuld decal Harea chelarulti de la 1539, b) lupta de la
Galati intre Alexandru Cornea §i Rarelit, c) data precisa a intrarei acestuia
in Suceva («Fevruarie in 19, Luni dupa sfintuld Teodord, in a doua gpte-
mana de postuld celit mare») (ft), d) numerulit gilelord de domnie a lu! Cor-
nea («2 lunT qi 3 s6pt6manT»), e) numirea luT Petrea, fecioruld luT Varticil, in
postuld de hatmanit §i parcalabil de Suceva. Sosirea dOmneT Elena cu flit s&
Ili* §i Stefand (Urechia adauga'.: §i cu fiica sa Ruxanda) in Suceva este cam

(j-) Ve41 Hasdea, Archiva istorica III, 23, unde din epitetulu acredinciosa si cinstitu bo-
iarinula sea,' (sc. Harea) se deduce contimporanitatea isvorulul, din care a scosa Urechia
aceste expresiunT. Intr'una doe. de la 1552, Aprilie 25, (Cronica RomanuluT, 187-189) se
amintesce unit Iona Hard, parcalaba de Hotinu; 'Ate sa fie aceeasT persona.
(-H-) Asupra dateT cf. Picot, 337.
 NOTE LA CRONICA LET MACARIE 279

in acciasT termenT povestita la amendoT cronicaril; Urechia are si data precisg,

25 Maid (C. 12, 203).

(32) Aprope cu aceleasT cuvinte isT terming si Urechia naratiunea despre

instalarea in a doua domnie a luT Rarest' : Petru Vodh', data s'ad aseqatti
in domnic, do nomicg alta nu grijea, ce numaT cu tota casa sa petrecca in
ospece si in desmerdaciunc». Cu aceste cuvinte a crequtg d-la Hasdeil (Arch.
ist. III, 28) ea se termina memorialg care, dupa presupuncrea d-sale, a servita
do isvoril principald luT Urechia in capitolele despre Petru Rarest'. Presupu-
nerea acesta ST -a aflatg o frapanta adeverire in cronica luT Macarie, cu tote
ca ea nu este singurulti isvorg ale luT Urechig. D-16 Ilasded a creclutg ca me-
moriulg trebue s5, fi fostg scrisu intre Februarie Fi Lode 1511, o data forte
aprOpe de Martie 1512, cand Macario §T -a terminate cronica sa.
 Note la cronica luT Eftimie.

(1) Despre Eftimie vc(IT biografia luT in c. VI din Studio.

(2) Urechig (C. 12, 203-204) so deosebesce in catii-va do Eftimie. Elit spune
di Mailata fu prinsit intr'o luptA la 20 Iunie 1541, iar dcspro viclesugula de
la Eftimie nu pomenesce de fela. Versiunea acestuia este maT apropo de a-
dev6ra, ciicl ea se confirms prin istoriciT Istvanfi si Verancsics, carT atribucsca
prinderea luT Mailata viclesugultif din partea luT Rarcsa si a Turcilora. Cf.
Picot, citatelo dela p. 345 -347. Este forte probabila ca Petru Rarest' a data
idea tradririT si ea intro ostatecil trimesT de Turd in FrigUrasa s'a aflatit si
marele logofettl alit' luT Petru, Matiasa. Cf. Xenopola II, 576. Cu tots nccon-
cordaMa acesta, nu incape indoe15. ca Urechia VT -a imprumutatit naraciunea sa
dintr'o cronica inoldovendsca contimporand, pe care o citoza insusi prin urma-
torclo cuvinte : «iar letopisefulii lnoldovenescii arata adev6ratit ca au mersa
Pctru Volt la Unguri, cum scrie maT susit, do au pr5data si au arsa si cu
nimene unit resboia n'ail avuta» (C. I', 205). Cuvintelo acestea so raporta
mai multa la a doua expeditie in tera Unguresca (1542) (*), este insa do ad-
misit ea Urcehia VT-a imprumutata din acelasT isvora descricrea ambolord
expediciunT.

(3) Urechiii (C. 12, 204) are cute -va detailurT ce lipsescit in Eftimie ; duprt
dinsulit, Pctru a ajunsit pang la cotatca de Baltii, undo a state 6 (plc, do aci
a plecatu pa drumula BistriteT si trecenda prin Campulii Lunge si Baia au a-
junsa in Suceva. Despre ingroparca puscilora la Rodna ela nu scie nimica.
Versiunca luT Urechirt, luata din letopiseculii moldovenesca, este in acorda cu

(*) Eftimie pune acestA, expedi(ie in Octonwrie 1542; Urechi6. (C. 12, 204) spune a po-
runca de a pleca in Ardola a primitil-o Petru la 12 Septemvrie 1612.
 NOTE LA CRONICA LUT EFTIMIE 281

scopulti acesteT expeditiT : Pctru a voita sa-§1 afirmo dreptula de posesiune

asupra CetatiT de Balla §i CiceuluT. Cf. Xenopolti II, 577. Necunoscutula le-
topiseta moldovenesca completeza, naratiunca lul Eftimie, pe care Urechia n'a
cunoscutti-o.

(4) Acosta notita lipsesce in Urechia.

(5) Urechia (C. 12, 205) are : «In anulti 7052 (1544), in 15 MaT, purcesti-ati
Ilia§tt Voila, feciorulti luT Petru Voda, la Tarigradil».

(6) Cf. Urechia (C. 12, 205-206) : «Petru Voila . .. s'ati savir§ita la anula
7055 (1546), Septemvrie in 4, VinerT la moda'-nopte, §i cu cinste Pad ingro-
pata in manastirea Pobrata, ce este zidita de dinsula . . . . dupa ce au plinita
domnieT sole ceT de 'ntaiti ci ceI de a doua 38 do ani». (In loci' do 38 trebue
cctitti 18). Petru Rare a domnita 19 anT ci 8 lunT, data socotimil §i interva-
lula intre tole doua domniT ale luT : intaia dela Ianuarie 1527 Septemvrie
1538, a doua dela Februarie 1541 Septemvrie 1546 ; prima domnie a fosta
aca dar do 10 anT ci 8 lunT, a doua de 4 anT .i 7 luni, intervalulti de 3 anT
ci 5 lunT. Cf. la Macarie : uTpETOE TorAa MEHIWE AtTO OCOSCTROVX» §i: «RA
tkitfiCTROIRKIIIHMk rpaArk WA !MAXI% EAHHIIHAAECATHrk ArkCiAll,fro), iar Urechia :
«petrecenda Petru Voda in cetatea CiceuluT 1 anti ci 6 lunT». Dupa acesto
date intervalula intro tole douti domnil ar fi numaT de 2 anT ci 5 lunT. Efti-
mie a fosta grin urmare maT bine informatti dead ceT-lalti.

(7) Cf. Urechia (C. 12, 206) : dar la aid cloaca anti a domnieT sole, Aprilti
7, in anulti 7056, Sambata dupa Pasci, Ilima Voila ati triiata capulti luT Var-
ticti hatmanula in taiga in IIu§T ci rail dusti do l'ati ingropata in manastirea
Pobrata».

(8) Vedi biografia luT Macarie in Studia, c. V. Noteza in trOcata ca mama lui
Ilia§a, adeca sotia luT Petru Rare§a, care e numit'a' aci ci la Macarie Elena
(Eft. arc do 2 orT FOCHOMAtt EAFFIA, Mac. de 2 orT HAIIHU,d eAlii); in pomel-
niculti do la Bistrita este numita Maria : FL r. lw Herrpa FloeKom H Aurrepe
Fro AlapTai H rocno;FSAX e r o Ill All. OA, f. 4 I).

(9) Urechia (C. 12, '206) este Cu multi mai scurtti asupra luT Ilia§ti Voila ;
naratiunea Jul are do baza unit alta isvora. Ilia0 a plecata din Lora, dupa
Urechia, la 1 Maitt 7059 (1551) ci a domnitti 4 anT ci 8 lunT (C. 12, 207). Do
la 5 Sept. 1546 'Ana la 1 Maiti 1551 avemti inteadevtirti 4 anT .i 8 luni. Nu
282 CRONICELE MOLDOVENESCY 1NAINTE DE IIRECIIIX

incape indoOlti ca Urechia sT-a imprumutatti aceste date precise, precum si

totti cc spune despre Mast', dintr'o cronica moldovendsca contimporanci.

(10) Dupa Urechia (C. 12, 207) Stefanti fu ridicatd la domnie in 15 Tunic 1551.

(11) Urechia (C. 13, 208) pune mOrtea lui *Wand la Sept. 7060 (1551) si-
da 2 anT si 4 luni do domnie. (In locti de 2 anT trebue cetitti 1). In realitato
Stefand a domnitil 1 and si aprope 3 lunT (dupa Eftimie 1 and, 2 lunT si 2
stipttiman1). Data mortiT luT nu este Sept. 7060 (1551), ci Sept. 7061 (1552).
E curiosti ca aceeasi data se afla si pe epitafuld de la manastirea Seculti
1 Sept. 7060. CL asupra acestora Picot, I. c. 375.

(12) Instalarea in domnie a luT Alexandru Lapusnenuld e povestita in WA-

surile el generale la Urechia (C. 12, 209) intocmaT ca la Eftimie, cu deosehire
ca Urechia nu amintesce de roluld luT Gavrilti marele vornicd si Sturza hat-
manuld (*), nicT do sululd imptiratescti ce inta'ri pe Alexandru in scaund, iar
Eftimie nu scie nimicd de nunta intentionata a luT Joldea cu Ruxanda, nici
nu amintesce cu numele pe Siniawski, hatmanuld polonti. Dupa ambele isvore
insa ridicarca in scaund se facu la Ilarlfiu si pace adanca domnea in vrcmu-
rile d'intaid ale domnieT; cf. «npotiff ovso mipti rnmoick gmcAor EKICTIO) cu
Urechia : «nu grijea de alta, ce numaT de pace in tote partile». E do notatti
ca Eftimie numesce pe Alexandru L5pusnenuld flea' lick Bogdanii Vodd; do-
cumentele luT Alexandru Lapusnenuld nu lass nici o indoela asupra acestuT
faptti, r6masti luT Urechia necunoscutd. Cf. Picot, 1. c. 379, Xenopold III,
57-58.

(13) Aci e vorba de Radulii Vodei Ilia. i , carele, dupa alto isvOre, veni din
Transilvania cu ajutoruld luT Castaldo in potriva luT Mircea Ciobanulu, nu a
lungs pe acesta din scaunti si domni sate -va luni la 1552. Data 7061 din
Eftimie pote fi cetita 1552 sail 1553, cea d'intaid este maT exacta.
Cine sa fi fostd acesta Radu Voda Masi" nu se scie sigurti. D-lti Xenopold
gresesce socotindu-lti identicti cu Radu Paisie. Daca ar fi asa, atunci cronica
muntenesca l'ar fi numitti Radulti Paisie sail Radulti Calugarulti. Argumen-
tole aduse in Istoria III, p. 6, nu suet seriose ; parerea expusa in vol. II,
p. 494, si revocata in vol. III, p. 1, ca Radulti Paisie a muritti cam in aceeasT
vreme cu Petru Raresti, este cu multd mai indreptMita. Radu Paisie a muritd
exilatti in orientd, nu scimti la ce anti. Cf. Tocilescu, Manuald, 112 113.

(*) DupA Orichowius ace$T boerT se numeail «Sturdza, magnus procurator» qi

magister equitump. Picot, 1. 0. 381.
 NOTE LA CRONICA LUT EFTIMIE 283

Urechiti §i cronica moldopolona nu sciii nimicti de tijutorulti data de Alc-

xandru Lupuponulti luT Mircea Ciobanulti.

(14) Aci e vorba de Mircea Ciobanulti in a doua domnie a luT (1552-1554)

§i de Petra Ica edit Biotic (1554-1557). Urechitt §i cronica moldopolona n'att
acesta notiO.

(15) Cf. Urechia (C. I', 210) : «IarA cu dornna sa Ruxanda au avutit .doT
feciorT : pre Bogdanii §i pre Petra».

(16) Cf. Urechil (C. 12, 210) : «Domnindii Alexandru Veda' sera, intru Lauda
luT Dumnecleil au zidittt mantIstirea Slatina §i o ail sfiOtii Grigorie mi-
tropolitulu, iar la sfintenie Slicil sa hi fostit preotT cu diaconT 117, in anulti
7066 (1557); Octomvrie in 14».
Iacouu Molodefii, pe care Lapu§nenulti Pa pusti intaiulu cgumenti la Sla-
tina, fu ingropattt de vitt' de ditre Mat Armenulit (UrechiA, C. 12, 225); chi
e amintitii in pomelnicultt dela Bistrica, f. 14 b. : MOFIAXel LIKWIN cu adaosulli
la margine : It1040AEll,6.
Dintre localitatile amintite de Eftimie se p6te identifica Goro Plum cu Va-
lea Secd, o vale ce duce printre muncl dinspre riulti Moldova la Slatina, prin
care a trebuitti dea sä trecA §i Alexandru, ca sa ajunga dela Suceva la Slati-
na ; o apa ce curge in apropierea acestel vaT se numesce astilqI Saha midi;
ea so yard. in Moldova. KOpASTE11111 pot° et fie Corlata, cc se Oa tocmaT pe
calea dintre Suceva la Slatina, spre nordil de apa MoldoveT ; Toderescil de aclT
sunt unii satti spre nordti-vestit de SucOva, aprope do apa SuceveT, nu pottt
fi decT identificatT cu Tompetim din cronica nostra. Spusa lul Eftimie ca La-
pu§nenulti ar fi *Add de pe calti fntre aceste done sate in apa MoldoveT este
prin urmare neexacta. VelT charta Bucovinei de K. K. Milititr-geographisches
Institut, 0. 7. Czernowitz, sail charta anexatA la scrierca d-luT P. S. Aureliantt
Bucovina, 1876.
 Note la cronica moldopolora

(1) Expcditia lul Bogdanti colic Orbti in Muntenia e povestita de Urcchia

(C. 12, 181) aprOpe cu acele4 cuvinte. Cf. cu textulti cronicel moldopolone
do la inceputti pans la «z Radulem woiewocla,» urmatorele din Urechitt : «In
anulti 7015 (1507).... au intratti in tera Muntenesca pang la Ratezati, la mo-
vila CaiatiI, de coca parte de Rimnicti, 28 Octomvrie, vi... acolo de la Radulti
Voclii Pau intampinattl solti unti calugarti, anume Maximianti, feciorulti lul
Despotti, domnulti serbesca, §i s'ati rugatil lul Bogdanti Voda sa faca pace
cu Radulti Voda». Cf. de asemenea de la «a tam mu przysicgab panti la «i
granite po starcmu» cu Urcchia. : «Si atunci Raduld Voda cu boerii s61 au
giuratti po sfanta evanghelie ca sa fie pace neclintita §i hotaruld celti bUtranti
pc undo au fosta au lasatil». Traductitorula polonti de la 1566 §i Urechia
eta tradusd prin urmare aprope verbaltt originalulti mediobulgarg ald analelorti
putnene. Urechia spune insql acosta qicendu ca «cronicele cele le§esci de
acesto clout') pove0i (adeca de expeditia lul Raduld cu Romanic Pribegulii in
Moldova §i de a lul Bogdanti cal Orbu in Muntenia) nemica nu insemna»,
coca -ce va sa (Ilea oh' elti le-a luatti din letopisetulg moldovenescii. In acestti le-
topisetti a trebuittl sa se ale §i amintirca despre Romanic Pribegulti, ce lip-
scsco in cronica moldopolona §i in Macaric. Expresiunile stereotipe «s'ati scu-
latti cu tots puterca sa», «s'ati intorsti farlI nice o smintela» si allele aseme-
nea acestora in capitolulit «Rtisboiulu lui Raduld Voda cu Bogdanti Vocla»
sunt imprumutate do Ureehia din analeic putnene ; ele se repeta forte dcsic
in textula mediobulgarti ale acestora, lipsescti insti aprope cu totuld in acole
parti ale cronicel lul Urechia, cc sunt indcpendente do textulti analelorti.

(2) Cf. cu acestca Urechia sub an. 7017 (C. 19, 182): «Bogdanti Voda... au
trecutti apa NistruluI Vincri, Iunie 29, §i... Scimbata au sositti la Camenita...
Dec! arclendil i pradandu Ora s'atl trasti la Liovil §i att bittutil ttcrgull.. §i
 NOTE LA CRONICA MOLDOPOLONA 285

iii arse Rohatinuld orasula si multi avero art luatti... si multi teranT si boerT
au robe,. ¢i robilord... le-ad imptirtittt hotarti in.tOra sa». Acestea i cronica
moldopolona no dad versiunea analelortt putnene asupra expeditieT luT Bog-
dari in Polonia la 1508. Macarie, care n'a cunoscuttt continuarea analelora
putnene pastratd in cronica moldopolong, n'are detailurile acestea.
Incursiunea armateT polonc in Moldova si pustiirile fUcute de ca in tera de
susti nu se afla in cronica moldopolona si pare ca nu s'ail aflatu nicT in re-
dactia avuta de Urechid, de are-ce 016 le istorisesce dup6 Wapowslii. Cf. Picot,
1. c., 238-241. Macarie in notita f6rte scurta asupra acesteT incursiunT po-
lone amintesce intro orasele pustiite numaT BotosaniT, iar pe boerii luati in
prinsore de PolonT si insiratT do Urechia dupit Wapowslii (C. I2, 183) nu-T a-
mintesce cu numele (AtuRt wkIcwHx6 OTI 14ApCKKIHxh CATflA111.).

(3) Vedi nota 5 la cronica lul Macarie.

(9) VOT nota 6 la cronica lul Macarie.

(5) Vee,IT nota 51 la analele putnene.

(6) Asupra moduluT cum a utilisattt Urechiti acestU pasagid cornbinandu-15

cu Macarie s'a vorbitii in Studitt la p. 123 124. In locd de 14 Augusta
alu croniceT moldopolone, Urechia are 18, iar Macarie numai in luna luT
Augustit». Anulti este in tote trot isvorele acelasT : 7026 (1518).

(7) Urechia (C. I2, 188) povestesce astir -fell acesta intimplare : «In anuld
7032, Septemvrie 7, vtOndtt boeriT Moldovel . mOrtea luT Arburc hatma-
nulit . . . cu totiT s'att ridicattt asuprd-I, co nemica n'au isprtivittt vd-
qentlit ca luT Stefanit Voila T-au venitu tOra inteajutortt s'au risipittt printr'alte
ltisttndu-si ocinele si casele. Iard pre Coste parcalabulti si pre Ivasco lo-
gofaulil si pre Sima visterniculit i-ati prinsti vii si le-au tdiatti capetele
in targd in Romanii». Sima visterniculd pare a fi o gresOhl. in 1061 de Ma-
xima visterniculti, provocattt prin o coruptio a originaluluT mediobulgarti, cc
pare sa Iii avutti Glima i. 1. d. MAKCIIMA, iron. moldopol. Maxima. Urecliiii
imprumutd, cum vedenatt, fapta din analele putnene, o apreciOza insit altd-
feld. Analele si Macarie spuntt cu Dumnecleil a ap6ratit pe §tefantt de bocrT
(gi. Pan Bog mu pomogiD, (tGTE4SAIlk a . . . 1183RWNE HA sorei HE4Ar1h CRON.,
1-1;NE ... pn3c-kn liKk»); Urechia nu primesce acestd explicare, ci Slice ca bocril

«Wad ispravitu nemicA» din pricing ca «ccluT fricosil si spitimantatti ...

nici
unti locd de odihnd nu-T, nisi inima de rtisboitt». Elu mat adauga, nu scimu
din cc isvortt, ca luT *Want' «T-ati venitu Ora in ajutorti», cu tote ca mat
286 CNONICgLII MOLDOVENESCI 2NA1NTE DE URICHIX

susti spusese, ca nu numal boeril, ci i «lacuitoriT tt,',ril» se intristasera de mor-

tea lul Arbure hatmanulti.

(8) Vecli nota 16 la cronica lul Macarie.

(9) Ve4I nota 56 la analele putnene.

(10) Urechia traduce asta-felii acesta notaa (C. I', 189): «InteacestasT anti
7035, Ghenario 14 (*), re'posata-au Stefanil Voda celti Tinerti . in cetatea
Hotinulul §i cu cinste fail ingropata in manastirea Putna . . . §i au domnitti
9 and si 9 lunT». (**) Forte interesantu este adausulti luT Urechil «scrie la
zing letopisetti 2noldovenescii de dice ca pre acestit Stefanti Voila rail °travail
domna sa». Acestd letopisecti este Inca necunoscuta ; elti pote sä fi fostti anti
letopisetil independentit de analele putnene, potc sa fi fostu insa o redactie
a acestora, deosebita de a nostra.

(11) VelT nota 18 la cronica luT Macarie.

(12) Vei,a nota 20 la cronica lui Macarie.

(13) VOT nota 21 la cronica luT Macarie In comparatic cu Macarie croni-

ca moldopolona este forte laconica asupra acestel Insemnate expedaa a ILA
Petru Rarestl in Ardelii.

(14) Acosta scurta notaa asupra invasiunilorti lul Petru Raresil in Polonia
§i asupra luptel dela Obertina pare a fi unti resumatti ra'cutti de traduciSto-
rulii polond din analele moldovenesci. Cu ea incepe partea a doua a cronicel
moldopolona, in care traducetorultt polond a prelucratil cu maT multi li-
bertate isvoruhl sou moldovenescti, imbogatindu-lti chiar cu uncle notice, ce
intr'insulti nu se aflati.

(15) Povestirea intimplarilorti ce au precedatit fuga luT Petru Rarest.' se

deosebesce in multe de Macario si Urechia. Cronica moldopolona concine ur-
mat6rele fapte ce lipsescd celorti-lalte : a) mergerea lul Petru Raresil cu boerii

(4) Epitaful0 dela manastirea Putna nu confine qiva morciT, de ore -ce locuud ce fusese
lasatu golu pe petra, nu a fostu implutu. Vecil Revista lul Tocilescu, 1. c. 266 si tablila
12, fig. 4: a ALTO AM. AliCAR4 . . .
(449 Cronica moldopolonl are din grese15. as z e §0 1 a tD in loci.' de adziewicd lit i dzie
wiq6 miesigcyn; dela 20 Aprilie 1617 IAA. la 14 lanuarie 1527 sunt in adever0 9 and si
9 lunl fiira cite -va qile.
 NOTE LA CRONICA MOLDOPOLONI 287

la Hotinti, spre a se inching hatmanuluT regeseA, b) cererea until ajutorti in

omens pentru a se opune invasiunel tureeseT, c) infrangerea TAtarilor de Petru
Rare§ii la Stefa'nesd. Aceste trci fapte nu sunt cunoscute din alte isvore §i
este forte probabilii ea de salt aflatil numaT in cronica moldovenesca, ee a slu-
jitil de originalii tradueetoruluT polond. Acosta se confirms §i prin expresia
«anno, jak oni pisza, 7046», care dovedesce di data 7046 a eetitii-o traducti-
torula polond in originalulii mediobulgarti, prin urmare tote de aci §i-a luatil
1i intimplgrile istorisite sub acesta data. Cronica acesta moldovenesca a ri,Imasil
neeunoscuta luT Urechia, cad dad, ar fi cunoseutd-o, ar fi primitil de bung
soma in naratiunea sa atatti de detailata §i cele tree fapte amintito maT susti.
Este probabilii ea ea nu continea nimice asupra fugeT luT Petru Rare§ii prin
munti §i prin Ardeht did nici cronica moldopolona nu scie nimice despre
acesta.

(16) Scirea despre luarea Tighinel de Turd lipsesce la Macarie ci la Ure

chi i. Asupra faptuluT cf. Hasdeu, Archiva istorica III, 32.

(17) Scirea ca in vremea luT Stefano Lacusta Turcil ar Ii apueatil in ma-

nile lore jumetate din tera Moldova nu se afla la Urechia §i Macarie; ea nu
mi-e eunoscuta nici din alto isvore ale nostre, se confirmA insa prin istoricil
turd Peoevi, Aali, D&Ialsade §i Ferdi, carT pupil formarea sangiacului de Ba-
sarabia, prin alipirea de teritoriuhl Akermanului a teritoriulul dintre marea NO-
, Pratt"' §i Nistru, sub Stefano Laeusta, care dupa ei a fostil fratele luT Petru
Rare§it Cf. Hammer, Geschichte des osmanischen Reiches, vol. III, 152. Xeno-
pold, Istoria Romanilorti II, 561 566, nu is notiO. despre acesta; Tocilescu,
Manualli, 184 admite parerea luT Hammer. Asupra luT Lacusta vedi nota 28 la
cronica lul Macarie.

(18) Asupra lui Cornea ci instalarii in a doua domnie a luT Rare§ii vedi nota
31 la cronica lul Macarie.

(19) Aceste doue pasage §i intregti restula cronicel moldopolone sunt opera
traduckorului polonil.

(20) Taierea nasului lui Joldea se adeveresce §i prin Urechia (C. 12, 209).
Eftimie nu amintesce inteadinsil de acesta, ci spune ea Alexandru Lapu§ne-
fluid l'a iertatil impreuna cu ceT-1-a1V boeri.

(21) Urechia n'are acesta notita, Tar la Eftimie nu ne putemii actepta a o

gasi. Ea pare insa a fi adeverata, data no adneemii aminte de cele ce poves-
288 CRONICELE MOLDOVENESCI INATNTE DE URECHIA

tesco Eftimie despre acesta femee si despre partea avuta de dinsa la cruqi-
mile luT Masi' si Stefan(' si la destituirea episcopuluT Macarie do Romani'.

(22) Cf. Urechiti (C. P, 212) : «Bisericile desbrtica, arginttiriile Iua si fa'cea
banT si alto multe lucrurl fat% de tale Mcea».

(23) Cf. Urechiti (C. 12, 216) asupra urmtirilorti luptcl dela VercicanT intro
Visnovctchi si Tomsa: «Unora le-au tbiatti urechile si i-ati slobeclitu, pc altil
impreunti. cu Visnovetchi, stapanuld lora, i-ad trimesti la imptirtitie».

(24) Alegerea luT Tomsa si omorulti luT Despotd sunt istorisitc de Urechiti
(C. P, 217-218) cu maT multe detailurT, luate parte din istoriciT polonT, parte
din o cronicei moldovenesc4 contimporand. Urechil numesce pe ctipitanuld pe-
destrimeT ungurescT omoritil de Despot(' Dervid Petru (-f-), nu scie ins(' nimicil
de originea luT Tomsa din districtuld Orheiulul. (-Ft) Despre Despot(' spune
intocmaT ca cronica moldopolona c5. Temp «l'ad lova(' cu buzdutranuld».

(25) Cf. Ureclila (C. 12, 217) : «Deco impiiratuld at poroncitd de ail pus('
in dirlige despre Galata pre Visnovetch: si pre Pisacenschi».

(26) Cf. cu acestca urmgtorele din Urechib. (C. 12, 219-220) : « i ad trimesd
(Alexandru Lapusnenulti) hochimurile imperatuluT la TatarT, carT indata s'ad
pornit5, de au acoperitit tera ca und rola On(' in Prutit, pradandti si arOndd. Do
altti parte eld au intratil cu TurciT . . . Dccl Tomsa Vodti . au trecutil la tera
Lesescti cu . Motoc5 vorniculd si cu Spanciocil sp5tarulti si cu Veveritii
postelniculd si s'att aseqatti in Liovti». « Si pentru slutia a multi ce Meuse
Tomsa Vodti au trimisit craiuld . . . . de T-ad ttiiatti capuld TomsiT, a luT Mo-
V)cd vorniculti si a lui Veverita postelniculii si a 1W Spanciocti spataruld». Cro-
nica luT Urechia are asa de mare asemiinare cu cronica moldopolonbi, in cat('
arnd putea fi induplecatT a credo ca amindou5 Watt folositd de acelctO isvorg ;

(f) Dervicl (coresti de Nic. Costinti in Veveriet) este o gresdlii in loci' de Ned. Cf. Picot,
1. C. 443.
(1-±) Faptulti acesta nu este sigurO. D-la Ilasdeti, Arch. ist. Ill, 30-31, admite pe temeiuln
unuT documentti de la Petru Raresit (1535), data unuT Tomsa, pnrcalabil dela Ciubiirelu
(Tomb), nimmaAanz, OTZ 40Rpsvioy), eá acesta Tomsa BasArnbonuln este -Wahl lul Tomsa cent
care a omoritil pe Despotil. Este de notatO ins di in doe. dela 1535 Tomsa este and
nume de botezti si darn de acesta Tomsa parcalabulil putea s5 fie din o familin strainil luT
Tolosa demount. Acosta cu atatu mal multi' en despre nun" Jul Tomsa, $tefanit Tomsa,
Mironti Costinil spune en se tritgea «din iinutulil PutneT». In lipsn de alte dovegl scirea
cronicel moldopolone trebue decT primal cu reserva.
 NOTE LA CRONICA MOLDOPOLONA 289

este insA maT probabild ca traductitoruld polond, care VT -a scrisd cronica intro
vreme forte apropiatA de evenimentele acestea, le povestesce dela sine. Urechig
s'a folositti insti farti indoialA de o cronica moldovenescd, precum se vedo din u-
ncle dctaile, ce lipsesctt croniceT moldopolone. AcestA cronica, pe care do alt -
mintrelca o °Reza elu insusi, a remasd necunoscuta traducetoruluT polonti.

(27) Urechia (C. I2, 220) are 47 de boierT.

(28) Urechitt (C. 12, 221) spune ca Alexandru Ltipusnenuld a risipitti tote
cettitile din Moldova afarti de Hotind si ca la acesta se obligase in Constanti-
nopolti, cand a primitti clomnia.

(29) UrechiA n'are aces-M. notita ; cf. Hasdeti, Arch. ist. III, 30.

(30) Numirile tinuturilord Moldovel in copia museulul Czartoryski sunt,

precum se 'ite vedea din editia nostrA, cu totuld schimonosite. E merituld
d-luT Hasded de a le fi indreptatti pe tote. In editia nested n'amti adoptatti tote
lccturile d -lul Hasdee, de ore-ce uncle din ele schimbA textulti copiel Czarto-
ryski unde nu trebue. Astdfel formele Lopusinsk i, Walsinsk i, D o-
r osinsk i, Put y ri s k i [ed. Hasded : Lopuszinski (mai exacta ar fi Lopu-
szynski), Waslujski, Dorohinski, Putnenski] potti fi admise ca exacte din pun-
ctuld de vedere alti traducetoruluT polond, ba e probabild 6." ele s'ati aflatti
chiar in originaluld acestuia. 1- Ioriowski l'amd inlocuittt cu Orchyowski (N.
IIoryowsky i Hoynowski), cele-lalte le-amd lAsatti cu ortografia originaluluT,
adecA a copiei Czartoryski, decT Sor o c z k i, Niemieczki, etc. ; schimba-
rile admise se justificA grin originalele puse in parentese.

(31) In redactia originara pare EA fi fostd aci : «starost i chorOych», de-

orece star o s t a corespunde moldovenesculul ripmmusx, iar c h o r 4iy mol-
dovo,nescului [Wrap, doue functiuni cu totulti deosebite una de alta : cea
d'intaitt administrative, a doua militarti. E sciutd CA pfircalabuld de Hotind
purta ¢i numele de staroste. (±) Ve4T de pilda documentele din timpuld lui
Stefano celtt Mare, citate in nota 33 dela analele putnene.

(32) D-lti Hasded a tradusti forte bine acestti cuvintti cu «nemesii», adeca
«nobilii». Cuvintuld nemepi, din ung. Wines, trebue sd-15 fi auclitti traduce-
torulti polonti in Moldova, caci in limba polona nu e intrebuintatd. In Mol-
dova era forte bine cunoscutd. Cf. C. I', 144, nota 2: «si multi nemesT au

(-1-) Cf. Urechia (C. 12, 161) : netarostii de Crdciutta, ce-I (lieu acmu Putnau.
19
290 CRONICELE MOLDOVENESCT INAINTE DE DRECHIA

peritti», ibid, 163, nota 1: «rlidicatil-aii Stefanil VodA atunce pro multi din
prostime la statulg de nemag», ibid. 164: «pro nemesi . . . , iara pre prostime».

(33) Numirile dignitarilorti moldovenesci Bunt in copia lul Naruszcwicz

tote asa de schimonisito ca ale tinuturilord. D-lil Hasdeti le-a indreptatil pe
tote in editia sa. Noi amil admisil in locil de «komisow albo koniuchow»
«koniuszych albo komisow», pastrandil ordinea originalului, ce pune total d'a-
una numirea polong dupa cca moldovcnOsca si inlocuindu pe «koniuchow»,
ce este o form/ gresita, cu «koniuszych». Copia lul Naruszewicz are aci : «uko-
nuszych albo komisow».
 INDREPTARI
.-41.0.1-
Amu notatii in dccursulti tipgrirei urmat6rele gresen de tiparit (cifra fin-
taia insemng pagina, a doua sirulii): 9,27 larO46cTlilik11: farOlIkCTlittkiXj 81,27
tipicrpzicomniz: npiTirmomiiik; 102 OrIAOHHTZ : 01/MORHTk j 111,2 .Al. : .AI. j
112,18 CTIIII : CTS1111 j 124,2 (ca) trebue stersti ; 143,22 Milk : CILIHk j 145,23
purl: p436H j 151,21 11X'k : Hrt j 151532 19 : 9; 168,29 riptiRlirii: nonstrii ;
26571 Katlabudzie: Katlabudze. Acestea si altele, ce pot() sil 'ml fi scapatil
din vedere, sunt f6rte usoril de recunoscutil

...........
, . I JI _
P
1,* .

itl

..., lifia11%11;111iial
igKOM Atli Aia C K hi hip tAl ta :. 6,1 .-. .

,dfla A tivitf0 Lig E g Torrii a Aqui

, I
acAito cif:T-1-1°4 t irki,4,
< Aug
oil ii1,1174 a 6 . Gic/L4grA 44 N
; IfA ir>1 111-1A4 lift) ii<8 0 A61114'
: ./ ti:kiArIcAtAitc.lAtAffiCKAA
--,;---

4/A/tAii" *

Kill11)ti 4 trit 4,14 9 4 6 fiEf(thi .-..-, A

-. :lif dill I fi 0 t,5 Oily A 6-Iir-6)?
AtAlk C7A4 a AM 6 Ili
rr
tiititc,Js6;4411-6,pkomk )((l-e--A--
gi AiL"c"A `41 rid.toraigrici
iO
.--.-.5

girtigiSAttlE ej170-,,' C-41/114tg6

.--- !.
, '
-,: :AA o 4 Alkwirei . no- Avexkl
enirsofiArorti,4
A 3.6st`0,17.41 R
.';'"2'
';1.°.....
b A; -fg.4-A HoAelfr. e L /I 0
; ..4 v
. Atilly(0 0 t iri OAACH if Oil A ti Aw .:.

Sborniculii dela Chievii, files 450 a.

(Povestirea In sauna deepre domuil moldovenesel, pagina Wits).
 AATLv/ irotis A,?til A
qv,
fi*iq
1

ITC 114 r4
CA4A5 A+ G-1X , ili it'Ati t
el,
GAN-bait& A ,,,
rri t 1-6
IN
P
I .. -,

s4 =:,:l

:1 Ili
-
1111111 ( fittlf I tjA 4

IC61 ISTLIO
IA 1566(11
Ti e 4,
CIA A

5 Whit
It
..--/

f '
Y4 fe ...1

taitAItirrliCAiAWCAA

Sbomicedii dela Mimi, fila 499 b.

(Porestirea in scoria deem.° dolmen moldovenesel, paging din nrmil).