Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Cex cl11 s6 PDF
Cex cl11 s6 PDF
EXPLICITAREA
RECURENȚELOR
FUNDAMENTALE
· Recurența telescopică aditivă
· Progresiile aritmetice
· Recurența telecopică multiplicativă
· Progresiile geometrice
· Recurența liniară de ordin I, neomogenă și cu coeficienți variabili
· Recurența liniară de ordin I, neomogenă și cu coeficienți constanți
· Recurența liniară de ordin II, omogenă și cu coeficienți variabili
· Recurența liniară de ordin II, omogenă și cu coeficienți constanți
· Recurența liniară de ordin II, neomogenă și cu coeficienți constanți
· Recurențe liniare de ordin superior, omogene și cu coeficienți constanți
· Recurențe liniare de ordin superior, neomogene și cu coeficienți constanți
· Recurența omografică cu coeficienți variabili
· Recurența omografică cu coeficienți constanți
ì xn +1 = x n + an , (")n Î ¥ *
ï
í x1 = termen iniţial dat
ï(a ) - şir explicit dat
î n nÎ¥ *
Explicitare
Din relaţia de recurenţă, cum x n +1 - x n = an , (")n Î ¥ * , prin particularizare şi
sumare are loc supranumita reducere telescopică şi explicitarea este astfel finalizată:
x 2 - x1 = a1
x3 - x2 = a2
x 4 - x 3 = a3
………………
x n -1 - xn - 2 = an- 2
x n - x n-1 = an-1
____________
(+) n -1 n -1
Þ x n - x1 = å ak Þ x n = x1 + å ak
k =1 k =1
n -1
În aplicaţiile curente suma iterată åa
k =1
k
se va constata de regulă calculabilă.
Se reţin formulele de calcul pentru principalele sume iterate, ele fiind deosebit de
utile în procesele de explicitare ce vor urma:
n
n( n + 1)
s 1 = å k = 1 + 2 + 3 + ... + n = (I)
k =1 2
n
n( n + 1)(2n + 1)
s 2 = å k 2 = 12 + 22 + 32 + ... + n 2 = (II)
k =1 6
2
n
é n( n + 1) ù
s 3 = å k = 1 + 2 + 3 + ... + n = ê
3 3 3 3 3
(III)
k =1 ë 2 úû
n
a n +1 - 1
p = å a = 1 + a + a + ... + a =
k 2 n
(IV)
k =0 a -1
-1-
La fel de utilă se va dovedi în acest sens şi procedura de descompunere a
fracţiilor raţionale în supranumitele sume de fracţii simple (metoda coeficienţilor
n
nedeterminaţi), care va facilita calculul unor sume iterate åt
k =1
k
cu termenul general,
f (k )
tk = , fracţii având f (k ) şi g ( k ) expresii polinomiale.
g (k )
n
Din această categorie de sume cel mai simplu de calculat sunt åt
k =1
k
cu
1
tk = . În astfel de cazuri se va observa cu uşurinţă că identificarea
(ak + b )( ak + a + b )
1 A B
= + conduce la descompunerea termenului
(ak + b )(ak + a + b) ak + b ak + a + b
1 1æ 1 1 ö
general sub forma = ç - ÷.
(ak + b )( ak + a + b ) a è ak + b ak + a + b ø
-2-
obţinându-se la final
n
1 éæ 1 1 ö æ 1 1ö æ 1 1 öù 1 æ 1 1 ö n
Sn = å t k = êç - ÷ + ç - ÷ + ... + ç - ÷ ú = ç - ÷ =
k =1 4 ëè 7 11 ø è 11 15 ø è 4 n + 3 4 n + 7 ø û 4 è 7 4n + 7 ø 7(4n + 7)
ì xn +1 = xn + n( n + 1), (")n Î ¥ *
Exemplu Explicitez şirul generat de recurenţa í
î x1 = 1
Soluţie x n +1 - x n = n(n + 1), (")n Î ¥ * şi astfel
x 2 - x1 = 1× 2
x3 - x2 = 2×3
x 4 - x3 = 3 × 4
………………
x n -1 - x n - 2 = ( n - 2) × ( n - 1)
x n - x n -1 = ( n - 1) × n
____________
(+) n -1 n -1
Þ x n - x1 = å k ( k + 1) şi cum x1 = 1 Þ xn = 1 + å k ( k + 1) , sumă care este
k =1 k =1
ì 1 ì 1
ï xn +1 = x n + , (")n Î ¥ * ï xn +1 = xn + , ( " )n Î ¥ *
c) í n( n + 1) d) í 4n 2 - 1
ïx = 1 ïî x1 = 1
î 1
ì 1 ì 1
ï xn +1 = x n + 2 , (" )n Î ¥ * ï xn +1 = xn + 2 , (")n Î ¥ *
e) í n + 5n + 6 f) í 4n + 8n + 3
ïî x1 = 1 ïî x1 = 1
-3-
2. Progresiile aritmetice
ì xn +1 = x n + r , (")n Î ¥ *
ï
í x1 = termen iniţial dat
ïr = constantă dată numită raţie
î
ì xn +1 = xn + 3, (")n Î ¥ *
Exemplu Explicitez şirul generat de recurenţa í
î x1 = 2
Soluţie Având x n +1 - x n = 3, (")n Î ¥ * , din suita de egalităţi
x 2 - x1 = 3
x3 - x2 =3
x 4 - x3 = 3
………………
x n -1 - xn - 2 = 3
x n - x n -1 = 3
____________
(+ )
Þ x n - x1 = 3 + 3 + 3 + ... + 3 , deci x n = 2 + 3( n - 1) = 3n - 1, rezultat la care
1442443
de ( n -1) ori
ì x = xn + 2, (")n Î ¥ * ì x = xn + 7, (")n Î ¥ *
a) í n +1 b) í n +1
î x1 = 2 î x1 = 3
ì xn +1 = xn - 3, (")n Î ¥ * ì xn +1 = xn - 8, (")n Î ¥ *
c) í d) í
î x1 = 5 î x1 = 9
-4-
3. Recurenţa telescopică multiplicativă
ì xn +1 = x n × an , (")n Î ¥ *
ï
í x1 = termen iniţial dat
ï(a )
î n nÎ¥ * - şir explicit dat
ì n2
ï xn +1 = xn × , ( " )n Î ¥ *
Exemplu Explicitez şirul generat de recurenţa í (n + 1)(n + 2)
ïx = 1
î 1
x n +1 n2
Soluţie Cum = , (")n Î ¥ * , prin particularizare se obţine
xn (n + 1)( n + 2)
x2 12 x 22 x 4 32 x ( n - 1) 2
= , 3 = , = ,..., n = şi observând simplificarea
x1 2 × 3 x 2 3 × 4 x 3 4 × 5 xn -1 n × (n + 1)
x 2 x3 x 4 xn 12 22 3 2 ( n - 1)2
telescopică × × × ... × = × × × ... × , cu ajutorul exprimării
x1 x2 x3 xn -1 2 × 3 3 × 4 4 × 5 n × (n + 1)
2 × [(n - 1)! ]
2
x 2
factoriale, n = , rezultă în final xn = 2 .
x1 n !× ( n + 1)! n (n + 1)
ì n ì n(n + 1)
ï xn +1 = x n × , (")n Î ¥ * ï x n +1 = x n × , (" )n Î ¥ *
a) í n +1 b) í ( n + 2)2
ïî x1 = 1 ïx = 1
î 1
ì n 2 + 3n + 2 ì æ 1 ö
ï x = xn × 2 , (")n Î ¥ * ï xn +1 = x n × ç 1 - , (")n Î ¥ *
c) í n +1 n + 4n + 3 d) í è 2n ÷ø
ïî x1 = 1 ïx = 1
î 1
-5-
4. Progresiile geometrice
ì xn +1 = x n × q, (")n Î ¥ *
ï
í x1 = termen iniţial dat
ïq = constantă dată numită raţie
î
Explicitare Acestea fiind generate tot de recurenţa telescopică multiplicativă, prin
x n +1 x x x x
raţionament analog = q, (")n Î ¥ * Þ 2 × 3 × 4 × ... × × n = q × q × q × ... × q , din
xn x1 x 2 x 3 xn -1 14 4244
de ( n -1) ori
3
care se deduce imediat cunoscuta formulă x n = x1 × q n -1 .
ì xn +1 = 2 xn , (")n Î ¥ *
Exemplu Explicitez şirul generat de recurenţa í
î x1 = 3
x x x x x
În acest caz n +1 = 2, (")n Î ¥ * , 2 × 3 × 4 × ... × × n = 2 14× 24 ×244
2 × ...3 × 2 Þ x n = 3 × 2n -1 .
xn x1 x2 x 3 xn -1 de ( n -1) ori
-6-
pentru finalizarea explicitării mai fiind necesară doar determinarea şirului ( y n )nÎ¥ *
y y y y
introdus de substituţia efectuată. Cum însă 1 = a1, 2 = a2 , 3 = a3 , ... , n = an , şi
y2 y3 y4 y n +1
æ ö
1 ç b ÷
, xn = æç Õ ak ö÷ × ç x1 + å k k ÷ , (")n ³ 2 . Evident
n -1 n -1
y1 = 1, se obţine imediat y n +1 = n
è k =1 ø ç
Õ ak è
k =1
Õ
i =1
ai ÷
ø
k =1
ì xn +1 = n × x n + n !, (")n Î ¥ *
Exemplu Explicitez şirul dat de recurenţa í
î x1 = 1
y y
Soluţie Notând n = n , y 1 = 1 Þ x n +1 = n × xn + n ! Þ x n +1 × y n +1 = x n × y n + n !× y n+ 1 şi
y n +1 y n +1
y
astfel x n +1 × y n +1 - x n × y n = n !× y n+ 1, (")n Î ¥ * . Dar din notaţia aplicată, n = n , cum
y n +1
y1 y y 1
= 1, 2 = 2, ..., n = n Þ y n +1 = , deci xn +1 × y n +1 = xn × y n + 1, care conduce
y2 y3 y n +1 n!
imediat la x n × y n = x1 × y 1 + ( n - 1) şi în final x n = n !
-7-
ì xn +1 = 2 xn + 3, (")n Î ¥ *
Exemplu Explicitez şirul dat de recurenţa í
î x1 = 1
Soluţie Având xn = A × 2n + B , cum x1 = 1 şi x 2 = 2 x1 + 3 = 5 , din sistemul
ì2 A + B = 1
í se deduce imediat A = 2 şi B = -3 , deci xn = 2n +1 - 3
î4 A + B = 5
ì xn +1 = 3 x n + 5, (")n Î ¥ * ì xn +1 = 5 xn + 2, (")n Î ¥ *
a) í b) í
î x1 = 2 î x1 = 3
ì xn +1 = 2 x n - 3, (")n Î ¥ * ì xn +1 = -5 xn + 3, (")n Î ¥ *
c) í d) í
î x1 = 7 î x1 = 2
Explicitare Voi prezenta doar un rezultat parţial legat de explicitarea acestui tip
de recurenţă. Acesta este conţinut de afirmaţia: dacă ecuaţia t 2 - an × t - bn = 0
admite o rădăcină care nu depinde de n Î ¥ * atunci recurenţa devine
explicitabilă. Într-adevăr, dacă supranumita ecuaţie caracteristică a recurenţei are
rădăcinile t1 = a şi t2 = b n atunci a + b n = an şi a × b n = -bn . În acest caz vom
obţine xn + 2 = (a + b n ) × xn +1 - ab n × xn Û x n + 2 - a x n +1 = b n × ( x n+1 - a x n ) , recurenţă
telescopică multiplicativă care va permite determinarea x n +1 = a x n + y n , obţinând
n -1
y 1 = x2 - a x1 , y n = ( x2 - a x1 ) × Õ bk , (")n ³ 2 . Dar recurenţa x n +1 = a x n + y n a fost şi
k =1
-8-
Ecuaţia caracteristică nt 2 - 2(2n + 1)t + 4( n + 1) = 0 are rădăcinile t1 = 2 şi
2( n + 1)
t2 = , deci suntem în condiţii favorabile explicitării. Folosind cunoscutele relaţii
n
dintre rădăcinile şi coeficienţii ecuaţiei de gradul doi, relaţia de recurenţă se va scrie
é 2(n + 1) ù 4(n + 1) x - 2 x n +1 2(n + 1)
în forma x n + 2 = ê2 + ú × x n +1 - × x n din care n +2 = . De aici
ë n û n x n +1 - 2 x n n
se va repeta raţionamentul întâlnit la recurenţa telescopică multiplicativă, obţinând
ì xn + 1 = 2 x n + n × 2n -1
xn +1 - 2 xn = n × 2 . Dar recurenţa í
n -1
este de tip cunoscut, de
î x1 = 1
această dată procedura de explicitare finalizând cu x n = (n 2 - n + 4) × 2n - 3, (")n ³ 3 .
-9-
În ambele situaţii coeficienţii A şi B se determină din sistemul celor doi termeni
iniţial daţi.
ì x n + 2 = 6 x n +1 - 9 x n , n Î ¥ *
Exemplu (cazul t1 = t 2 ) Explicitez şirul dat de recurenţa í
î x1 = 2, x2 = 7
Ecuaţia caracteristică conduce la t1 = t 2 = 3 , deci x n = ( nA + B ) × 3 n şi din sistemul
ì( A + B ) × 3 = 2 1 5
termenilor iniţiali, í , obţin A = , B = , xn = ( n + 5) × 3n - 2
î(2 A + B ) × 3 = 7 9 9
2
ì x n + 2 = 5 x n +1 - 6 x n , n Î ¥ *
Exemplu (cazul t1 ¹ t 2 ) Explicitez şirul dat de recurenţa í
î x1 = 4, x2 = 5
De această dată ecuaţia caracteristică are rădăcinile t1 = 2, t 2 = 3 , deci
ì2 A + 3B = 4 7
xn = A × 2n + B × 3 n cu í , rezultând A = , B = -1, xn = 7 × 2n -1 - 3n .
î 4 A + 9B = 5 2
I) Cazul t1 = t 2
ì x n + 2 = 4 x n +1 - 4 x n , n Î ¥ * ì xn + 2 = 10 xn + 1 - 25 x n , n Î ¥ *
a) í a) í
î x1 = 1, x 2 = 2 î x1 = 1, x 2 = 3
ì4 xn + 2 = 4 xn +1 - xn , n Î ¥ * ì9 x n + 2 = 6 x n + 1 - x n , n Î ¥ *
a) í a) í
î x1 = 1, x 2 = 3 î x1 = 1, x 2 = 2
II) Cazul t1 ¹ t 2
ì xn + 2 = 7 x n+1 - 12x n , n Î ¥ * ì xn + 2 = 7 x n+ 1 - 10 x n , n Î ¥ *
a) í a) í
î x1 = 1, x 2 = 3 î x1 = 2, x 2 = 3
ì2 x n + 2 = 5 x n + 1 - 2 x n , n Î ¥ * ì2 x n + 2 = 7 x n + 1 - 3 x n , n Î ¥ *
a) í a) í
î x1 = 1, x 2 = 2 î x1 = 2, x 2 = 5
- 10 -
Explicitare Această recurenţă se reduce imediat la tipul anterior, observând
ì x n + 2 = a × x n +1 + b × x n + c
í Þ ( xn + 3 - xn + 2 ) = a × ( xn + 2 - x n + 1) + b ×( x n+ 1 - x n ) , care este
î x n + 3 = a × x n + 2 + b × x n +1 + c
de forma y n + 2 = a × y n +1 + b × y n cu y n = x n +1 - xn . Se obţine astfel x n +1 - xn = y n ,
recurenţă telescopică aditivă ce va permite finalizarea explicitării. Analizând forma
explicită finală vom constata că şi această recurenţă are termenul general de un tip
bine determinat, tot în funcţie de rădăcinile ecuaţiei caracteristice, aceasta fiind şi de
această dată tot t 2 - a × t - b = 0 . Astfel, vom deosebi situaţiile:
I) Ecuaţia caracteristică t 2 - a × t - b = 0 are rădăcini egale t1 = t 2 = a .
În acest caz termenul general este de forma x n = (nA + B ) × a n + C
II) Ecuaţia caracteristică t 2 - a × t - b = 0 are rădăcini distincte t1 = a , t 2 = b .
În acest caz termenul general este de forma x n = A × a n + B × b n + C
Coeficienţii A , B şi C sunt imediat determinabili din sistemul celor doi termeni iniţial
daţi şi al celui de al treilea, obţinut din recurenţă.
ì x = 4 x n +1 - 4 x n + 3, n Î ¥ *
Exemplu(cazul t1 = t 2 ) Explicitez şirul dat de recurenţa í n + 2
î x1 = 1, x 2 = 2
În acest caz ecuaţia caracteristică t 2 - 4t + 4 = 0 conduce la t1 = t 2 = 2 , deci
xn = (nA + B ) × 2n + C şi din sistemul termenilor iniţiali, inclusiv x3 = 4 x 2 - 4 x1 + 3 = 7 ,
3 7
se obţin A = , B = - , C = 3 , x n = (3n - 7) × 2n - 2 + 3 .
4 4
ì x = 5 x n + 1 - 6 x n + 3, n Î ¥ *
Exemplu(cazul t1 ¹ t 2 ) Explicitez şirul dat de recurenţa í n + 2
î x1 = 1, x 2 = 2
De această dată ecuaţia caracteristică are rădăcinile t1 = 2, t 2 = 3 , deci
xn = A × 2n + B × 3n + C . Având x3 = 5 x2 - 6 x1 + 3 = 7 , din sistemul celor trei termeni
1 3 3 n - 2 n +1 + 3
cunoscuţi obţin A = -1, B = , C = , xn = .
2 2 2
I) Cazul t1 = t 2
ì xn + 2 = 4 xn +1 - 4 x n + 5, n Î ¥ * ì xn + 2 = 10 xn +1 - 25 x n + 3, n Î ¥ *
a) í a) í
î x1 = 1, x 2 = 2 î x1 = 1, x 2 = 3
ì4 xn + 2 = 4 xn +1 - x n + 7, n Î ¥ * ì9 xn + 2 = 6 x n +1 - x n + 1, n Î ¥ *
a) í a) í
î x1 = 1, x 2 = 3 î x1 = 1, x 2 = 2
- 11 -
II) Cazul t1 ¹ t 2
ì xn + 2 = 7 x n+1 - 12x n + 2, n Î ¥ * ì xn + 2 = 7 x n+ 1 - 10 xn + 1, n Î ¥ *
a) í a) í
î x1 = 1, x 2 = 3 î x1 = 2, x2 = 3
ì2 xn + 2 = 5 x n +1 - 2 x n +, n Î ¥ * ì2 xn + 2 = 7 x n +1 - 3 x n + 4, n Î ¥ *
a) í a) í
î x1 = 1, x 2 = 2 î x1 = 2, x2 = 5
ì xn + 3 = 8 xn + 2 - 21xn +1 + 18 xn , n Î ¥ * ì xn + 3 = x n + 2 + 16 x n +1 + 20 xn , n Î ¥ *
a) í a) í
î x1 = 1, x 2 = 5, x3 = 6 î x1 = 4, x2 = 5, x3 = 3
- 12 -
11. Recurenţe liniare neomogene, de ordin superior şi cu coeficienţi constanţi
ì xn + p = a1 × xn + p-1 + a2 × x n+ p- 2 + ... + ap-1 × xn +1 + ap × xn + b, (")n Î ¥*, p ³ 3
ï
í x1 , x 2 , ..., x p = termeni iniţial daţi
ï
îa1 , a2, ..., ap , b = constante date
Explicitare La fel ca la recurenţa neomogenă de ordin doi cu coeficienţi constanţi:
- se rezolvă ecuaţia caracteristică t p = a1 × t p-1 + a2 × t p -2 + ... + ap-1 × t + ap ;
- se clasifică rădăcinile distincte după ordinul de multiplicitate;
- dacă t1 Î £ este rădăcină simplă, ea se va prezenta în exprimarea termenului
general x n aditiv sub forma A × t1n ;
- dacă t 2 Î £ este rădăcină dublă, ea se va prezenta în exprimarea termenului
general x n aditiv sub forma (nB + C ) × t 2n ;
- dacă t 3 Î £ este rădăcină triplă, ea se va prezenta în exprimarea termenului
general x n aditiv sub forma (n 2D + nE + F ) × t3n , etc.
- se introduce coeficientul termen liber G .
Coeficienţii A, B, C,...,G se obţin din sistemul termenilor iniţiali ai recurenţei.
ì xn + 3 = 7 xn + 2 - 16 xn +1 + 12 xn - 1, n Î ¥ *
Exemplu Explicitez şirul dat de recurenţa í
î x1 = x 2 = x3 = 1
Ecuaţia caracteristică este t 3 - 7t 2 + 16t - 12 = 0 , cu t1 = 3 rădăcină simplă şi
t 2 = t 3 = 2 rădăcină dublă, deci termenul general al şirului va avea forma
xn = A × 3 n + ( nB + C ) × 2n + D . Din sistemul termenilor iniţiali şi x 4 = ... = 2 se obţine
1 1 1 1 3n -1 + (1 - n ) × 2n- 1 + 1
A = , B = - , C = , D = , xn = .
6 4 4 2 2
- 13 -
Explicitare La aceste recurenţe vom analiza următoarele două cazuri:
I) Cazul bn = 0
După cum uşor se va observa, această particularitate permite totdeauna
an × x n 1 d 1 c
finalizarea explicitării. Într-adevăr x n +1 = Þ = n × + n Þ notând
cn × x n + d n x n +1 an x n an
1
= y n recurenţa ia forma y n + 1 = An × y n + Bn care este explicitabilă.
xn
II) Cazul bn ¹ 0
- 14 -
13. Recurenţa omografică cu coeficienţi constanţi
ì a × xn + b
ï xn +1 = c × x + d , (")n Î ¥ *
ïï n
I) Cazul b = 0
a × xn 1 d 1 c 1
Având xn +1 = Þ = × + Þ notând = y n recurenţa ia forma
c × xn + d x n +1 a x n a xn
y n +1 = A × y n + B care este explicitabilă. În această situaţie termenul general se va
an
obţine de forma x n = , cu coeficienţii a şi b determinabili din
a × d n + b × an
sistemul primilor doi termeni, observaţie care poate scurta sensibil explicitarea.
II) Cazul b ¹ 0
În această situaţie:
- introduc substituţia cx n + d = y n Þ recurenţa ia forma y n +1 × y n = A × y n + B
z
- introduc substituţia y n = n +1 , z1 = 1 Þ recurenţa ia forma zn + 2 = A × zn+ 1 + B × zn cu
zn
z
z1 = 1 şi z2 = ... = c × x1 + d Þ determin zn Þ determin y n = n +1 şi finalizez,
zn
y - d zn +1 - d × zn
obţinând xn = n = . De această dată forma termenului general
c c × zn
va fi decisă de ordinul de multiplicitate a rădăcinilor ecuaţiei t 2 - A × t - B = 0 ,
n ×a + b a × t1n + b × t 2n
respectiv x n = când t1 = t2 şi x n = n când t1 ¹ t 2 , coeficienţii
n+g t1 + g × t 2n
a , b ,g fiind determinabili din sistemul primilor trei termeni.
ì xn
ï xn +1 = ,(")n Î ¥ *
Exemplu ( b = 0 ) Explicitez şirul dat de recurenţa í 3xn + 5
ïx = 1
î 1
1 1 1
Obţin = 5 × + 3 Þ xn = , etc.
x n +1 xn A × 3n + B
- 15 -
ì 5 xn - 1
ï x n +1 =
Exemplu ( b ¹ 0, t1 = t2 ) Explicitez şirul dat de recurenţa í 4 xn + 1
ïx = 1
î 1
z
Aplicarea substituţiilor cx n + d = y n , y n = n +1 , z1 = 1, va conduce la recurenţă
zn
omogenă de ordin doi. Se obţin rădăcini ale ecuaţiei caracteristice t1 = t 2 = 3 , etc.,
n+2
cu finalizarea x n = .
2n + 1
ì 7 xn - 4
ï x n +1 =
Exemplu ( b ¹ 0, t1 ¹ t2 ) Explicitez şirul dat de recurenţa í 5 xn - 2
ïx = 2
î 1
z
Aplicarea substituţiilor cx n + d = y n , y n = n +1 , z1 = 1, va pune în evidenţă recurenţa
zn
omogenă de ordin doi. Se vor obţine rădăcini ale ecuaţiei caracteristice
3n - 2n
t1 = 2, t 2 = 3 , etc., cu finalizarea x n = n .
3 - 5 × 2 n -2
I) Cazul b = 0
ì xn ì 2x n
ï xn +1 = ,(")n Î ¥ * ï xn +1 = ,(")n Î ¥ *
a) í 5xn + 2 a) í 3xn + 7
ïx = 1 ïx = 2
î 1 î 1
II) Cazul b ¹ 0, t1 = t2
ì 5xn + 3 ì 3 xn - 1
ï xn +1 = ,(")n Î ¥ * ï xn + 1 = ,(")n Î ¥ *
a) í 3xn - 1 a) í xn + 1
ïx = 3 ïx = 2
î 1 î 1
III) Cazul b ¹ 0, t1 ¹ t2
ì 4xn - 1 ì 5 xn - 2
ï xn +1 = ,( ")n Î ¥ * ï xn +1 = ,(")n Î ¥ *
a) í 2xn + 1 a) í xn + 2
ïx = 2 ïx = 3
î 1 î 1
- 16 -