Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Dictionar Semio1 PDF
Dictionar Semio1 PDF
Degenerscenta = Modificarea patologică regresivă, anatomică și funcțională, a unui țesut sau a unui
organ, ca urmare a suprimării legăturii lor cu sistemul nervos sau cu circulația sangvină, a unei
intoxicații grave a organismului sau a unui deficit de metabolism etc ; degenerare.
Celioscopia = laparoscopia cavitatii pelvine
Corion = Strat profund al pielii sau mucoasei , în care se găsesc vase sangvine și nervi
Desmoplazie = cresterea tesutului fibros sau conjunctiv ,poate aparea in jurul unei tumori (neoplasm)
provocand fibroza densa in jurul tumorii sau tesut cicatriceal (adeziuni) in interiorul abdomenului
dupa chirurgia abdomenului
Deperditie = pierdere,diminuare
Stricturi =Strâmtâre a unor canale din organism (ca urmare a unor leziuni inflamatorii, cicatrice etc.)
DUREREA
Tipuri clinice de durere:
Dupa structurile din care se formeaza stimulul dureros se disting urmatoarele clase :
-Durerea viscerala :
-Durerea centrala:
-apare in suferinte ale SNC,(carateristic este sindromul thalamic)
-durere foarte intensa ,care apare spontan sau este declansata de stimuli minori
Cronologia durerii a permis distingerea urmatoarelor tipuri :
Durerea acuta =este o durere cu durata de maxim ore sau zile,de intensitate variata,produsa
prin stimulare nociceptiva,poate reprezenta o urgenta medicala
Durerea subacuta = are aceeasi caractere si mecanism ca cea acuta,dar o durata care se poat
intinde pana la 6 luni,aceasta cifra este empiric aleasa (provenind de la obs clinice), nu
reprezinta o urgenta medicala
Durerea recurenta acuta= este o durere produsa prin stimulare nociceptiva continua sau
recurenta,produsa prin procese patologice cornice
Durerea acuta continua= este datorata unei stimulari nociceptive continue
(ex.durerea neoplazica)
Durerea cronica benigna =este o durere neneoplazica ,cu durata de peste 6 luni si apparent bine
tolerata de bolnav
Sindromul durerii cornice benign= netratabile cuprinde durerea cronica,prost tolerate de
pacient durere care devine centrul existentei si al preocuparilor acestuia
,impiedicand o viata sociala normala
Durerea colicativa = este descrisa ca o crampa sau torsiune,este durerea tipica afectiunii
organelor cavitare ,fiind determinata de contractia spastica intense sau
contractia unui perete inflamat,se descriu colicile : intestinala , biliara,
uretrala ,uterina
Durerea pulsatila =apare in procese inflamatorii sau iritative in cavitati inchise sau subtensiune
sau in leziuni inflamatorii arteriale
Junghiul =este o durere bine localizata ,intense cu character pognitiv (de” impunsatura de
pumnal”), apare in afectiuni inflamatorii ale seroaselor ,cel mai characteristic fiind junghiul
pleural
Claudicatia = este o durere resimtita ca o crampa intr-o masa muscular,in timpul efortului si
care cedeaza imediat in repaus,se datoreste ischemiei segmentului in activitate.
DUREREA EXTREMITATII CEFALICE
-CEFALEEA-
-se caracterizeaza prin crize dureroase cu localizare sau debut unilateral ,de intensitate
si durata variabila ,care se repeta la intervale variabile.
-crizele se insotesc de anorexie ,greata varsaturi ,alte fenomene vegetative
-mecanismul comunn acceptat este vascular,crizele fiind declansate de vasodilatatie,
interesand arterele intra si/sau extra craniene
migrena “clasica” =caracterizata prin existenta unor prodroame ale crizei migrenoase,constand
in tulburari vizuale (reduceri de cap vizual,socotoame),parestezii localizate la o extremitate ,
stare confuziva ;prodroamele dispar la instalarea durerii si se datoresc unei faze de
vasoconstrictie initiala,urmata de vasodilatatie
migrena “comuna” = mai frecventa ,nu are prodroame, si este variabila in intensitate ,localizare
si durata
cefaleea cu crize apropiate “cluster headache”= se caracteizeaza prin crize succesice de scurta
durata separate prin intervale mari de liniste;in timpul crizelor apar fenomene
locale vegetative unilaterale (lacrimare,rinoree,eritem localizat)
migrena hemiplegica si oftalmoplegica = cu fenomene neurologice majore tranzitorii intra si
uneori postcritice
compresia sau tractiunea =nervilor senzitivi cranieni si cervicali ,tumori ,traumatisme ,inflamatie
boli degenerative spinale(spondiloza,discopatii),da durere in teritoriul de inervatie al
ramurii sau nervului afectat prin nevrita
nevrita post-herpes zoster = da durere in teritoriul ramului afectat de infectia cu virusul varicela
–zona in care a aparut eruptia ,durerea poate preceda aparitia si persista dupa
vindecarea eruptiei ,ca in toate localizarile zoni zoster
nevralgia trigeminiala (tic douloreux) = datorata probabil unor leziuni in ganglionul trigeminial
,se caracterizeaza prin dureri deosebit de intense in teritoriul unuia sau mai multor
ramuri la nivelul nervului trigemen ,provocata sau accentuata prin stimuli de mica
intensitate ,in zone declansante,o afectare similara poate aparea si in teritoriul
glosofaringian (regiunile auriculara si amigdaliana)
durerea cu origine in: sinusul maxilar=este resimtita periorbitar si in zona temporala si orbitala
sinusul sfenoid= in vertex
celulele etmoidale=periorbitar
sinusurile frontale= in zona lor de proiectie
Glaucomul acut = da durere periorbitara si oculara intensa ,ochiul fiind rosu prin vasodilatatie ,mai ales
perireninian
tulburarile de refractie = dau o durere surda oculara,perioculara,occipitala,deseori dupa efort vizual
prelungit
Papilita,neuroretinita si nevrita retrobulbara=dau dureri accentuate de miscarile globului
infectiile,tumorile si traumatismele oculare = dau dureri perioculare si oculare
-afectiunile dentare acute cu interesarea cavitatii pulpare sau durere locala cu caracter
pulsatil,uneori iradiind si in zonele invecinate
Sunt de regula dureri bine localizate accentuate de miscarile respiratorii ,tuse sau compresie pe zona
dureroasa.Localizarea in hemitoracele stang duce deseori la anxietate prin presupunera unei etiologii
cardiace
Tegumentele = pot da durere prin afectiuni similare cu cele dezvoltate in alte segmente corporale
(furuncule , leziuni mecanice contuzii,etc),durerile tegumentare sunt bine localizate ,iar examenul
regiunii dureroase evidentiaza leziunea cauzala
Durerile musculare = sunt difuze ,de regula bine localizate in afectata si cand sunt mai intense cu
iradiere in dermatomul comun cu muschiul afectat.
Traumatisme musculare cu sau fara hematoame = afectarea musculare in infectii generalizate ,da
dureri musculare difuze pe intinderi mai mari.Suprasolicitari musculare(febra musculara),pot aparea in
musculatura intercostala dupa accese prelungite de tuse,dureri similare pot aparea dupa efort in
musculatura centurii scapulare.
Sindromul Mendlowitz =este o durere de efort in micul pectoral ,cuprinzand si umarul ,dar fara iradiere
in brat
Pleurodinia =este o durere vie ,latero-toracica ,accentuata de miscari si palpare si este expresia unei
miozite
Sindromul Tietze =este o afectare inflamatorie a articulatiilor condrocostale,da dureri localizate anterior
toracic ,care preteaza la diagnostic diferential cu dureri viscerale ( in primul rand cu cea coronariana)
,durerea este accentuata de compresie ,iar zona articulara este tumefiata ,eritematoasa
Durerile radiculare si nevralgice = :
-apar prin iritarea sau inflamarea radacinilor senzitive sau a nervilor intercostali
-radiculita = sunt expresia iritatiei radacinii senzitive a nervilor spinali, durerea radiculara este
resimtita in dreptul radacinii respective si iradiaza pe traiectul nervului intercostal respectiv
,neputand fi diferentiata de durerea nevralgica
-Nevrita = durere care apare prin procese ce irita nervul intercostal in traiectul sau ,durerea
iradiaza pe intreg traiectul si este accentuata de compresia unor puncte de sensibilitate
-durerile radiculare si nevralgice sunt accentuate de miscari ale coloanei vertebrale si cutiei
toracice ,inclusiv miscarile respiratorii ,tuse etc.
-radiculitele pot avea cauze infectioase ,toxice ,dar cel mai adesea sunt de origine mecanica ,prin
compresii sau traumatisme ale nervilor sau radacinilor lor senzitive
2-DUREREA TORACICA DE
DE ORIGINE RESPIRATORIE
Durerea pleurala = este cea mai comuna forma de durere in bolile aparatului respirator ,durerea
pleurala este caracteristica (junghiul pleural) ,bine delimitata intensa,cu caracter de
intepatura , uneori iradiind simetric in spate (transfixiant),deseori localizata
submamelonar,accentuata de miscarile respiratorii ,tuse si miscai ale toracelui,presiunea
accentueaza ceea ce determina decubitul pe partea sanatoasa.
Durerea diafragmatica =este un tip particular de durere pleurala ,pleura diafragmatica centrala , ca si
peritoneul corespunzator fiind inervate senzitiv prin nervul frenic ,iar cea periferica prin
intercostali. Afectarea pleurei diafragmatice periferice da durere pleurala comuna.Afectarea
pleurei sau peritoneului diafragmatic central da o durere specifica ,resimtita pe marginea
anterioara a trapezului , supraclavicular.Pleurezia sau pleurita diafragmatica ,abcesul frenic sunt
cauze ale acestui tip de durere.
3-DUREREA TORACICA DE
ORIGINE CARDIOVASCULARA
-localizare :
-retrosternal/precordial profund
-durere difuza ,pe o suprafata nu intr-un punct
-de regula bolnavul indica durerea cu mana sau cu pumnul,nu cu degetul
-iradiere :
-ambii umeri
-membrele superioare,mai frecvent pe stanga,coborand pana la ultimele doua degete
-subscapular sau interscapulovertebral stang
-regiunea cervicala pana in arcadele dentare
-epigastru ,nu iradiaza niciodata mai jos de ombilic
-calitatea :
-constrictiva : ca o gheara,corset,strangere,menghina
-compresiva : ca o apasare,greutate pe piept
-legatura cu efortul :
-miocardul ,ca de altfel ca orice muschi ischemiat,atunci cand nivelul activitatii depaseste posibilitatile
aportului de oxigen care sa asigure metabolismul aerob,intra in metabolsim anaerob cu formare de
metaboliti acizi(acizi lactic si piruvic), cu dezvoltare locala de acidoza si pierdere de potasiu din celule,
acesti stimuli actioneaza asupra receptorilor vasculari si declanseaza durerea .
-ischemia miocardica este in marea majoritate a cazurilor expresia unei obstructii totale sau partiale
coronariene,obstructia partiala cu pierderea capacitatii de dilatare a coronarei limiteaza debitul
coronarian si nu mai permite adaptarea acestuia la efort
-cum extractia de oxigen a miocardului este mare si nu poate fi crescuta ,singurul mecanism de adaptare
a aportului de oxigen la efort este dilatarea vasculara miocardica,obstructia completa a unei artere
coronare duce la necroza miocardului
-cauza cea mai comuna a leziunii coronariene este ateroscleroza ,complicata sau nu cu tromboza
parietala partial sau total obstructiva
-tromboza este urmarea erodarii sau fisurarii si ulcerarii unei placi de aterom,cu dezgolirea continutului
lipidic si colagenului subendotelial trombogen
-inervatia dureroasa cardiaca este purtata prin fibre ale simpaticului cardiac corespunzator
metamerelor C7-T5,ceea ce va explica localizarea si iradierea durerii
-structura dureroasa a aortei si a arterelor mari este considerata tuninca externa –adventicea ,
a carei distensie ar fi la originea durerii aortice
-tipica pentru durerea aortica este durerea din disectia de aorta (termen vechi anevrismul disecant):
-durere intensa,daca disectia incepe in aorta ascendenta(cel mai frecvent) ,cu localizare toracica
anterioara si iradiere catre umeri,dar foarte rar in brate
-pe masura ce disectia inainteaza,durerea o urmeaza catre spate ,interscapular si apoi catre
lombe
-intensitatea este foarte mare de la inceput si ramane constanta pe tot parcursul evolutiei
-examenul obiectiv arata o inegalitate a pulsului la nivele simetrice
Distensia cronica a aortei,anevrismul aortic = care poate fi aterosclerotic ,(cel mai frecvent) sau luetic
,este de regula nedureros ,dar in caz de distensie foarte mare poate provoca durere prin
compresie a structurilor vecine sau eroziune osoasa
Inflamatia pericardica =da durere relativ surda dar uneori destul de intensa,localizata toracic anterior,
accentuata de miscariile respiratorii si relativ putin de presiune,durerea poate fi confundata cu
cea ischemica ,dar este continua si/sau accentuata de miscarile trunchiului sau respiratie
4-DURERI TORACICE CU ORIGINEA
IN ALTE ORGANE MEDIASTINALE
durerea esofagiana =se datoreaza distensiei cu contractura secundara si/sau iritatiei mucoasei
esofagiene, inervatia esofagului este data tot de metamerele dorsale,ca si in celelalte viscere
toracice ,ceea ce poate crea similitudini simptomatice si probleme diagnostice,durerea este
intensa localizata retrosternal sau in spate si provocata de deglutitie si poate insoti pirozis,si alte
simptome esofagiene cum ar fi disfagia.
DUREREA ABDOMINALA
Peritoneul ,ca si celelalte seroase ,nu are sensibilitate dureroasa,aceasta fiind limitata doar la
peritoneul visceral,durerea peritoneala ,provenind din peritoneul parietal,se supune modelului durerii
somatice profunde :
-este relativ bine delimitata,intensa,cu localizare care corespunde aproximativ zonei de
provenienta a stimulului
Viscerele abdominale cavitare sunt insesibile in conditii normale,la stimuli durerosi comuni
(mecanici,termici,chimici),dar devin dureroase in inflamatie,raspunzand de durere atat stimulii obisnuiti
,cat si la contractii ale peretului,de asemenea raspund cu durere la distensie sau contractii violente
-Durerea prin distensie si contractie este de tip colicativ,cu localizare si iradieri specifice
fiecarui viscer,iar cea inflamatorie este profunda prost delimitata cu localizare si iradieri mai
mult sau mai putin specifice,cele doua tipuri de durere pot coexista
Durerea peritoneala:
- apare prin iritatia sau inflamatia peritoneului
-este foarte intensa ,localizata cat timp procesul inflamator este localizat, dar se generalizeaza
odata cu cu intinderea procesului inflamator la intreaga cavitate
-durerea este accentuata de miscarile respiratorii si,din aceasta cauza ,involuntar ,bolnavul nu
mai mobilizeaza peretele abdominal sincron cu respiratia
-miscarile trunchiului accentueaza si ele durerea determinand bolnavul sa stea nemiscat
- un semn pretios ,cu aparitie precoce este durerea la relaxarea palparii (semnul Blumberg)
2-DUREREA ABDOMINALA
IN TUBUL DIGESTIV SI GLANDELE ANEXE
Durerea abdominala de
origine gastro-duodenala
-localizata in epigastru ,de obicei pe linia mediana in treimea superioara sau in stanga ei ,fara
iradieri
-acest tip de durere apare in gastrita acuta si cronica si in ulcerul gastric
-durerea din ulcerul gastric se caracterizeaza prin aparitia imediat dupa alimentatie si
cedare spontana la cateva ore dupa masa sau prin varsatura
Durerea duodenala :
-este localizata tot median epigastric ,mai jos decat cea gastrica (intreimea medie)
-ulcerul duodenal se caracterizeaza prin acest tip de durere,cu o evolutie carateristica in timp
mica si mare periodicitate
mica periodicitate = se refera la evoulutia unui episod dureros,acesta apare tardiv dupa masa
la circa 1-2 ore si este calmat prin ingestia de alimente,caracteristica este si
durerea nocturna ,calmata de alimentatie
marea periodicitate =se refera la evolutia pe termen lung ,ulcerul fiind o boala cronica
caracterizata daca nu este tratata ,prin evolutie in ani,episoadele dureroase au durata
variabila zile sau saptamani si sunt separate de perioade de acalmie de durata variabila
zile,luni ,ani, s-a afirmat aparitia perioadelor dureroase mai frecvent primavara si
toamna,ceea ce nu corespunde intrutotul realitatii,asemenea episoade putand aparea in tot
cursul anului,durerea ulcerului duodenal se calmeaza prin varsatura
Durerea ulcerului duodenal = nu iradiaza ,cu exceptia penetratiei ,complicatie care consta in
patrunderea ulceratiei in structuri invecinate (de ex pancreas),in acest ultim caz durerea
devine continua cu exacerbari postprandiale ,mai intensa si poate iradia in spate,in dreptul
vertebrei T10
Durerea abdominala
de origine intestinala
Durerea intestinala:
-este tipic colicativa ,localizarea ei depinde de segmentul interesat
-indiferent de segmentul de origine ,sunt accentuate de palparea zonei de proiectie a
segmentului bolnav
Durerea cu origine in intestinul subtire =este resimtita periombilical,de regula cea jejunala in zona
superioara stanga ,iar cea ileala in cea inferioara dreapta
Durerea colonica = este localizata in jumatatea inferioara a abdomenului ,in cadranul inferior drept ,
pentru cea cu origine in cecoascendent si in cadranul stang ,pentru cea de origine
transvers si descendent
Suferintele apendiculare :
-da durere localizata in general in fosa iliaca dreapta,dar posibil cu inceput periombilical sau
chiar hipogastric
-Apendicita acuta da initial o durere localizata periombilical ,care migreaza ulterior in
cadranul inferior drept,odata cu extinderea inflamatiei la peritoneu
-palparea fosei iliace drepte este dureroasa ,cu izolarea unei zone limitate sensibile
punctul apendicular al lui McBurney (la unirea treimii externe cu cele doua treimi interne
sau la jumatatea liniei dintre obilic si splina iliaca antero-posteriora)
-durerea poate fi accentuata prin palparea zonei apendicocecale pe un plan ferm ,obtinut prin
contractia muschiului psoas iliac
Semnul Rovsing (apendicita) =
-se palpeaza fosa iliaca dreapta si mentinand presiunea, se roaga bolnavul sa ridice membrul
inferior drept in extensie deasupra planului patului,accentuarea durerii sugereaza iritatia de
origine apendiculara,impingerea continutului colonic spre colonul drept prin palparea fosei
iliace stangi provoaca si ea durere
-o pozitie anormala a apendicelui poate modifica aspectul durerii ,astfel inflamatia unui
apendice retrocecal va da o durere resimtita in lomba ,fara semne de iritatie peritoneala
Diverticulita colonica = inflamatia unor diverticuli ai colonului, prezenti mai frecvent pe sigmoid ,da
da o durere in abdomenul inferior – hipogastru sau fosa iliaca stanga similara
celei apendiculare
-durerea de origine biliara poate avea diverse caractere in functie de substratul de producere
-este intotdeaua localizata in teritoriul T8-T9, fiind resimtita in hipocondrul drept ,la baza
hemitoracelui drept putand iradia subscapular si uneori pana in umarul drept
Colica biliara = caracterizeaza prezenta de calculi in calile biliare ,este o durere intensa colicativa ,care
apare la cateva ore dupa o masa mai abundenta cu alimente colecisto-kinetice ,se
se insoteste de varsaturi ,care nu o calmeaza
Colica coledociana =datorita localizarii calcului in coledoc ,da deseori o durere o durere epigastrica cu
iradierile colicii biliare si se insoteste de icter.
Colecistita acuta = da o durere intensa ,continua uneori cu exacerbari colicative suprapuse ,accentuate
de palpare in hipocondrul drept ,cu iradiere scapulara
Cancerul pancreatic = poate da o durere difuza ,prost localizata ,in abdomenul superior ,prin distensia
capsulei sau o durere foarte intensa ,cu aproximativ aceeasi localizare , prin invazia
plexului solar
-este produsa tot de distensia capsulei ,in maririle bruste de volum (staza) ale organului
-durerea este putin intensa ,surda in hipocondrul drept
-iritarea peritoneului parietal suprasplenic poate da o durere mai intensa ,accentuata de
respiratie si miscari
-durerea resimtita in hipocondrul stang (sau drept?) care apare la efort numita in popor
“splenica” ,este datorata distensiei cu gaze a unghiului splenic al colonului
Durerea renala = distensia bazinetului sau a capsulei renale ,da o durere surda,difuza ,uneori intensa ,in
unghiul costovertebral cu posibilitate de extindere in ultimul spatiu intercostal posterior
Durerea vezicala = apare in inflamatii ale vezicii urinare (cistite) sau prin distensie in retentia de urina
(globul vezicular) ,este o durere suprapubiana ,intensa cu senzatie de mictiune
imperioasa
Durerea uterina de nastere si menstruale = sunt dureri colicative cu localizare in abdomenul inferior
cu iradiere lombara legate de respectivele fenomene fiziologice
Bolile inflamatorii ale organelor genitale interne (salpingitele) =dau dureri in abdomenul inferior ,unori
cu iradiere pe fata interna a coapsei (teritoriul cutanat al nervului obturator),unori
cu semne de iritatie peritoneala
Durerea prostatica = este resimtita in regiunea perineala si in coloana lombara inferioara ,si pretinde la
o diferentiere cu durerea spinal
Durerea testiculara si epidimara = este resimtita local (in scrot) si unori iradiaza in hipogastru sau catre
lombe
Cetoacidoza diabetica = poate fi cauza unor dureri abdominale,difuze predominant epigastrice ,foarte
intense ,cu varsaturi si dilatatie gastrica
Pneumonia = mai ales cand intereseaza segmente pulmonare bazale,poate da dureri resimtite in
hipocondru,iar la copii in fosa iliaca ,in aceste conditii ,daca afectiunea este pulmonara dreapta
se pun probleme de diagnostic diferential cu apendicita acuta
Infarctul miocardic = mai ales cel diafragmatic(inferior) ,poate da numai durere epigastrica ,acesta se
poate asocia cu fenomene vegetative – varsaturi – ceea ce complica diagnosticul
ABDOMENUL ACUT
Prin abdomen acut se intelege aparitia brutala a unei dureri abdominale foarte intense ,insotita
la palpare de contractura a musculaturii abdominale si prezenta posibila a altor simptome
(febra,varsaturi,soc),de fapt abdomenul acul defineste aparitia brusca a simptomatologiei a unei
reactii peritoneale acute.
Problema care se impune in fata medicului examinator este a deciziei asupra necesitatii
interventiei chirurgicale de urgenta ,deoarece deseori abdomenul acut este urmarea unei boli care
impune solutia chirugicala ,fiind o urgenta majora
O durere acuta abdominala cu febra si tuse cu sputa purulenta ,mai ales la un copil impune un
examen radiologic pulmonar deoarece poate sugera o pneumonie.
O durere epigastrica (mai ales la un hipertensiv sau diabetic) insotita de agitatie si dispnee sau
scadere tensionala ,dar si de varsaturi si/sau transpiratii necesita efectuarea unui EKG, pt excluderea
unui IMF (de regula inferior)
Prezenta unei dureri abdominale acute persistente localizate cu semnul Blumberg sau aparare
sugereaza un proces acut cu reactie peritoneala in zona respectiva ,cu indicarea viscerului proiectat in
aceea localizare.
O durere acuta,intensa ,difuza cu(sau fara) aparare, dar cu hematochezie(sau melena -scaun
cu sange)indica un probabil infarct mezenteric
O durere acuta intensa de tip colicativ (intermitenta) caracterizeaza o suferinta a unui organ
cavitar.Insotita de agitatie si fenomene urinare (inclusiv hematurie) este o colica renala,localizata
in abdomenul superior cu varsaturi care nu calmeaza si eventual cu icter se datoreste unei suferinte
biliare si impune ca investigatie ecografia.
O durere in flanc sau in spate cu iradiere inferioara sugereaza litiaza renala ,iar o durere in
hipocondrul drept litiaza biliara.
DUREREA LOMBARA
Cauzele principale ale durerii lombare sunt suferintele colanei vertebrale si ale aparatului
vertebral musculo-ligamentar.Suferintele acestor structuri pot da dureri in toata zona doresala a corpului
dar acestea sunt mai evidente ,mai frecvente si mai intense la nivelul coloanei vertebrale lombare,data
fiind mobilitatea si solicitarea mai mare a acesteia
Fracturile si tasarile vertebrale = dau durere prin iritarea periostului ,formarea de hematoame
suberiostice , intindere de ligamente ,contractura musculara,acelasi mecanism in cunosc si
deplasarile vertebrale –spondilolistezis
Tumorile vertebrale =
- cel mai frecvent metastatice ,dau durerei numai cand se extind pana la periost ,cand modifica
statica coloanei sau cand comprima structuri nervoase,de aceea pot evolua multa vreme
silentios.
-poate fi o durere localizata ,devine progresiva din ce in ce mai intensa ,cu preponderenta
nocturna,ajungand la intensitate foarte mare ,incat este cu greu calmata de opiacee,o astfel de
durere apare in tumorile osoase maligne ,uneori durerea poate aparea si la un adolescent este
predominant nocturna , localizata la o diafiza a unui os lung sau la nivelul coloanei(cand se
insoteste de o scolioza rigida) si cedeaza la aspirina,este produsa de obicei , de un osteom
osteoid.
Infectiile osoase nespeficice (osteomielita) sau tuberculoase (morbul Pott) = dau durere prin dezvoltare
subperiostica si interesarea structurilor perivertebrale.
Durerile de origine osoasa sunt in general bine localizate,accentuate de percutia sau presiunea
pe spinoasa vertebrei/vertebrelor afectate si de miscarile coloanei sau caratul de greutati
Leziunile discale pot fi reprezentate numai de slabiri ale inelului fibros ,cu deplasarea nucleului
pulpos din zona centrala a discului sau rupturi ale inelului fibros ,cu hernierea nucleului pupos in afara
spatiului discal si compresie a structurilor invecinate
Daca hernierea se face posterior ,nucleul pulpos poate proemina in canalul rahidian si comprima
maduva sau coada de cal ,iar daca se face postero-lateral poate apasa un nerv vertebral
Durerea discala incepe de regula brusc ,la o miscare de ridicare sau torsiune a coloanei ,este
situata median,posterior si iradiaza pe traiectul sciatic in functie de eventuala compresie radiculara
Afectarea radiculara poate fi data de compresie directa,edem perilezional sau miscorarea gaurii
de conjugare prin deplasare vertebrala,durerea este agravata de tuse ,stranut si nu permite reluarea
rectitudinii coloanei
Uneori durerea poate avea un debut progresiv
Leziunile inflamatorii articulare dau dureri la mobilizarea coloanei,exemplul tipic este spondilita
anchilozanta ,boala cu substrat genetic,caracterizata prin inflamatia articulatiilor vertebrale ,incepand
de regula cu articulatiile sacro-iliace ,cu anchiloza lor progresiva
Durerea este initial mai intensa dimineata,in regiunea articulatiilor sacro iliace ,lombar inferior
,apoi se extinde progresiv ,in ani si prin episoade repetate ,pana va cuprinde intreaga coloana,in timp
apare anchiloza ,cu pierdera mobilitatii coloanei si concomitent ,diminuarea si apoi disparitia durerii.
Spasmul muscular indus de leziuni articulare sau vertebrale contribuie la durerea lombara
(si vertebrale ,in general)
CARDIOLOGIE
Tromboflebita= 1.inflamatia unui vas de sange asocita cu tromboza.2.prin leziuni vasculitice cu afectare
endoteliala la copii mai frecvent datoarte statusului hipercoagulabil sau a instrumentarii
de cateter
Colaps=1.caracterizat prin scadere brusca a tonusului peretilor vasculari si a tensiunii arteriale, apare in
urma inhibitiei centrului vasomotor si a redistribuirii sangelui8 in vasele sanguine 2.poate fi
determinat de vasodilatatie paralitica ,hipovolemie etc.3.transpiratii reci ,cianoza tahicardie,
TA sistolic sub 80mmHg
VASCULITA VASELOR MARI
Poliartrita nodoasa = vasulita necrotizanta a vaselor mici si medii fara afectarea ,vaselor mari,afectare
Renala fara glomerulonefrita
Boala Kawasaki= arterita copilariei,a vaselor mici,si medii asociata cu sindromul nodulilor limfatici ,
Mucocutanati ,afecteaa mai ales arterele coronare desi venele si aorta pot fi afectate
Granulomatoza Weger = inflamatia granulomatoasa a vaselor mici si medii afectand tractul respirator,
Glomerulonefrita necrotizanta este frecventa
Sindromul Churg-Strauss = inflamatie granulomatoasa si eozinofilica a tractului respirator,vasculita
necrotizanta a vaselor mici si medii
Purpura Henoch –Schonlein=vasculita vaselor mici cu imunoglobina A si depozite imune ,afectarea
pielii, a aparatului digestiv,afectarea glomerulilor asociata cu atraligia si artrita
Crioglobulemia esentiala =vasculita cu depozite imune crioglobuline afectand arteriolele si venulele
Asociate cu crioglobuline serice ,afectarea pielii si a glomerurilor
PNEUMOLOGIE
Apnee=suspendarea temporara a respiratiei
Dispnee=perceptia constienta ,neplacuta ,a efortului respirator “lipsa de aer”
Dispnee de effort = apare sau se accentueaza ,indiferent de cauza ,in timpul efortului ,de aceea trebuie ,
precizat gradul de effort la care apare
Dispneea de repaus=dispneea resimtita si in timpul repausului
Dispneea de decubit= dispneea resimtita culcat
Ortopneea=desemneaza situatia in care bolnavul este obligat sa asume pozitia sezand a putea respira
fara effort,sau effort minim
Trepopneea=imposibilitatea de a mentine din cazuza dispneei,decubittul lateral
Platipneea=desemneaza aparitia dispneei ,in pozitie ortostatica,care se amelioreaza in decubit
Tahipnee=cresterea frecventei respiratorii
Bradipnee=scaderea frecventei respiratorii
Polipneea=cresterea amplitudinii respiratorii ,aciditatea sanguina este un stimulent al centrului resp
Scaderea pH (pH acid sub 7.35),determinand polipnee
Dispnee paroxistica nocturna= apare la cateva ore dupa culcare,datorita cresterii intoarcerii venoase,
In decubit,miscorarea spatiului respirator prin impingerea in sus a diafragmului de masa
viscerala abdominal in pozitia culcat
Dispnee inspiratorie= senzatia neplacuta a efortului respirator in inspire
Dispnee expiratorie= senzatia neplacuta a efortului respirator in expir
Sufocarea= termen rezervat impiedicarii schimburilor gazoase la nivel pulmonar,pin impiedicarea
circulatiei aerului in caile respiratorii sau prezenta de lichid in caile respiratorii
Capnie=concentratia normala de CO2 din sangele arterial
Hipercapnie = Crestrea concentratiei CO2 din sangele arterial, cresterea concentratiei CO2 este
un puternic stimulant al centrului resp
Hipocapnie= diminuare anormala concentratiei CO2 din sangele,arterial ,cauzata de obicei de o
hiperventilatie pulmonara, si care se poate complica cu o alcaloza gazoasa ,centrii de
monitorizare fiind aortici si carotidieni
hipoxemie= scaderea concentratiei de oxigen din sange,si poate aparea si in absenta cianozei,prin
reducerea cantitatii de transportator (hemoglobin),cum se intampla in anemii sau prin prezenta
unui transportator inefficient normal colorat.
hipoxie=oxigenare deficitara tisulara ,care determina de regula vasodilatatie,ceea ce
face ca temperatura tegumentara sa fie crescuta sau normala(cianoza prin mecanism central
este calda ,nu cedeaza la vasodilatatie,dar poate ceda la adm de oxigen)
Tirajul=aspirarea partilor moi toracice ,in timpul in timpul inspirului ,manifestata prin deprimarea,
fosei supraspernale ,a foselor supra si subclaviculare, a spatiilor intercostale si a epigastrului
,datorita obstructei partiale a cailor respiratorii mari sub faringiene(dispnee inspiratorie)
Cornajul= este un zgomot characteristic aspirativ in inspir,datorat obstructiei cailor respiratorii
extrapulmonare (dispnee inspiratorie)
Wheezing= zgomot suierator characteristic ,audibil de la distanta,care apare numai in expir,datorita
obstructiei cailor respiratorii mijlocii si mici intrapulmonare
Respiratia Kussmaul= este o respiratie,foarte ampla,de obicei unor tahipneeica ,cu scurte pause,
la sfarsitul fiecarui timp respirator
Respiratia Cheyne –Stokes sau periodica =se caracterizeaza prin cresteri progressive ale amplitudinii,
respiratorii ,urmate de scaderi progressive conducand la o perioada mai mult sau mai putin
lunga de apnee,dupa care ciclul se reia
Respiratia Biot=respiratie complet neregulata,ca ritm si amplitudine ,intalnita la bolnavii agonici
Respiratie paradoxala=stare patologica in cursul careia un plaman sau un segment de plaman prezinta
un volum redus in inspir si un volum crescut in expir
Atelectazia= sau sindromul de condensare pulmonare,caracterizata prin turtirea ,colabarea alveolei
ulmonare,datorita lipsei gazului in alveoli,sau colapsului alveolar sau consolidarii lichidului
in alveoli
Sindromul de detresa respiratorie = este o conditie pulmonara,caracterizat prin nivelui scazute de O2 din
sange
Hematoza=process fiziologic ce permite transformarea in plamani a sangelui venos incarcat cu CO2,in
sange arterial incarcat cu O2
FIbrotorax sau pahipleurita = se mai numeste si simfiza pleurala sau sechela pleurala,este o sechela
a unei pleurezii purulente care duce la ingrosarea si cloanozarea partial sau totala a
celor doua foite pleurale
pneumotorax= denumit si “plamani colabati”este rezultatul acumularii de aer in spatial dintre plamani
si peretele thoracic ,in asa numitul “spatiu plural”
hemotorax=acumularea de sange in cavitatea pleurala
hidrotorax= revarsat lichidian in cavitatea pleurala
Tusea= act reflex de aparare ,reprezinta eliminarea fortata a unor secretii excessive cantitativ,care
depasesc capacitatea de eliminare,prin miscarea cililor vibratili sau a unor material particulate
ajunse in caile respiratorii
Sputa=produsul eliminate pe gura prin tuse,de la nivelul aparatului respirator
Expectoratie=reprezinta ceea de se elimina din teritoriul alveolo-bronho-traheal prin actul tusei
Tusea productiva= este urmata de eliminarea unei cantitati de sputa al carei aspect capata valoare
diagnostica,deoarece presupune o iritatie bronsica cu hipersecretie de mucus sau un process
parenchimatos cu aparitie patologica de produse in bronhii si eventual in alveoli
Tusea seaca,iritativa=este scurta ,iritativa cu timbre sec
Tusea bitonala=tuse pe doua tonuri,intalnita in iritatia sau paralizia unui nerv recurrent
Tusea latratoare= foarte Sonora,zgomotoasa,de intensitate crescuta
Tusea cavernoasa=are timbre metallic,ce da senzatia de gol
Tusea convulsiva=caracterizata prin accese de tuse compuse dintr o inspiratie profunda,zgomotoasa
suieratoare,urmata de saccade repetate de tuse si incheiate printr-o noua inspiratie
zgomotoasa,si datorata unui spasm glotic coexistent care da caracterul specific al inspiratiei
Tuse surda,voalata=are intensitate mica ,apare in boli ce afecteaza corzile vocale
Tusea emetizanta=este tusea urmata de varsaturi
Tuse matinala=tusea apare dimineata,eventual la schimbarea pozitiei,prin mobilizarea secretiilor,
accumulate in timpul noptii (bronsita cronica)
Tusea pozitionala = determinate de schimbarea pozitiei bolnavului
Tusea vasperala(de seara)=concomitenta cu ascensiunea termica (febra) a fost descrisa in TBC
Tusea de effort si cea nocturna=aoare la bolnavii cu insuficienta cardiac stanga,astm bronsic,astm
cardiac
Sputa perlata=redusa cantitativ ,cu depozite rotunjite albe de mucus,comparate cu perlele se intalneste
la sfarsitul crizei de astm bronsic
Sputa numulara = continand mult mucus,care ii da o aderenta specifica ,fiecare expectoratie luand
forma unei monede ,intalnita in procese supurative (bronsita cronica,bronsiectazii,TBC)
Sputa pseudomembranoasa =contine mulaje de bronhii intalnita in forme grave de bronsita
Vomica=
-eliminare pe cale orala,prin tuse a uneo colectii patrunsa in arborele respirator.prin efractia
unei bronhii ,colectia mai poate provenii din plaman –vomica pulmonara,vomica pleurala ,in
caz de eliminare de secretii din cavitatea pleurala ,vomica mediastinala si vomica
subdiafragmatica,in colectii provenite in colectii initial in aceste teritorii
-vomica=cantitati de sputa este de peste 150 ml/24h
Pseudovomica= eliminarea brusca a unor cantitati mari de sputa in colectii pseudopulmonare, fara
efractia peretelui bronsic
Sputa seroasa= lichid transparent incolor,deseori spumos
Sputa mucoasa= vascoasa,aderenta,albicioasa
Sputa purulenta=vascozitate variabila,opaca,galben-verzui,cu depozite consistente ,uneori stratificata
Sputa hemoragica=cu continut sanguinolent sau sange
Hemoptizie=eliminarea prin expectoratie ,in urma tusei,a unei cantitati de sange ,provenind din aparatul
respirator subglotic,aceasta poate fi in cantitate mica,amestecata cu sputa mucoasa sau
mucopurulenta si se numeste sputa hemoptoica
Bronsiectazie=afectiune caracterizata prin alterari ale peretelui bronsic ,cu dilatatii fuziforme,sau
sacciforme in lungul bronhiilor
Abces pulmonar = reprezinta o infectie nu necroza a parenchimului pulmonar,aparand ca urmare
a evolutiei nefavorabile a unei pneumonii sau in spatele unei obstructii bronsice sau prin
insamantare primara hematogena
Pneumonia=inflamatia parenchimului pulmonar
Insuficienta respiratorie= este incapacitatea plamanilor de a face fata schimburilor fiziologice de gaze
in conditii de effort sau repaus in felul acesta are loc o hipoxemie asociata cu hipercapnie
Astm bronsic=criza de dispnee paroxistica expiratorie provocata de stenoza functionala a bronhiilor
Bronhospasm = se datoreaza contractiei musculatorii netede a peretilor bronhiilor si bronhiolelor,edemul
mucoasei bronsice sau hipersecretie de mucus ,fenomene care conduc la obstructia bronsica si
ingreuneaza expirul
NEUROLOGIE
Nerv motor = nerv care conduce influxul nervos de la neuronii motori din SNC la,organele efectoare
(muschi,glande etc) sau receptori
Nerv senzitiv= nerv care conduce influxul nervos ,de la organul receptor la centru-SNC
Functia senzoriala a neuronului =transmite informatii de la receptori la centri de comanda
Functia efectoare a neuronului=transmite informatii(comenzi) de la centrii de comanda la organe
efectoare
SN Vegetativ = sau sist nervos autonom regleaza activitatea organelor interne
SN Somatic = este implicat in controlul voluntar al miscarilor corpului prin actiunea muschilor scheletici
si receptia stimulilor externi
SN Periferic = cuprinde acele componente ale SN care se afla in afara creierului si maduvei spinarii
TULBURARI DE VORBIRE
SINDROAME SENZITIVE
MISCARI INVOLUNTARE
Atetoza = este starea caracterizata prin miscari involuntare,lente si neregulate,de amplitudine mica,
care afecteaza indeosebi capul,gatul,membrele
Apraxia=incapacitate sau afectarea realizarii unor gesturi si miscari coordonate ca urmare a unor leziuni
ale SNC ,dar care nu implica afectarea unor functii motorii sau de intelegere a comenzilor vocale
Dispraxia(de dezvoltare)= este deprecierea sau lipsa de maturitate,a planificarii si coordonarii miscarilor
este o imaturitate exprimata prin faptul ca informatia este procesata de creier,dar mesajele nu
sunt transmise in mod corespunzator sau complet
Ataxia=tulburare psihomotorie caracterizata prin imposibilitatea coordonarilor miscarilor active
Ataxia statica=tulburare de echilibru stand in picioare
Ataxia locomotorie(kinetica)= tulburare de echilibru din mers
Akinezie=blocarea miscarilor
Hipokinezie=incetinirea miscarilor
Hiperkinezie = miscari de amplitudine si/sau frecvemta mai mare
-tremor=oscilatii sinusoidale ritmice a unei parti a corpului
-tic=miscari involuntare sterotipe sau vocalizari
-coree=miscari involuntare neregulate,dezordonate,rapide ,bruste fara sens,care se muta de la o
parte a corpului la alta
-mioclonie=contractii involuntare bruste al unui segment sau grup de muschi
Distonie=postura anormala a unei parti a corpului
Leziuni cerebeloase=pacientul poate cadea in orice directie
Leziuni vestibulare=pacientul tinde sa cada numai intr-o parte,(partea afectata)
Convulsia=1. reprezinta descarcari electrice paroxistice excesive sincrone datorate depolarizarii
neuronilor din SNC 2.criza de contractie involuntara musculara,urmata de relaxare
Clonic=forma de contractie musculara involuntara de scurta durata,repetata la scurte perioade de timp
contractii scurte si ritmic
Convulsii clonice = 1.crize focale = localizate la o parte a corpului cu posibilitate de extindere
2.multifocale=caracterizate prin clonii ritmice,migrate de la un membru la altul
3.convulsii scurte si ritmice,ale unor grupe musculare sau ale intregii musculaturi
Convulsii tonice=se manifesta prin extenia membrelor,fiind asemanatoare pozitiei de decerbrare la
copilul mai mare,se observa mai ales la noul nascut prematur si in hemoragii
intracraniene severe
Convulsii tonico-clonice =convulsii scurte si ritmice (clonii) asociate cu altele cu caracter permanent
grand mal generalizata (tonice),aceasta implica rigiditate musculara,contractii musculare violente si
pierderea cunostiintei
Convulsii mioclonice=miscari de flexie ale extremitatilor
Se caracterizeaza prin pierderea constientei cu sau fara manifestari motorii bilaterale,amezia crizei
electroencefalograma cu anomalii generalizate
1-Criza de absenta
-crize tonico-clonice repetate timp de ore sau zile fara revenirea completa a constientei
-se insoteste de tulburari vegetative severe care pot antrena decesul
-coma post-critica este prelungita
-atentia = se defineste ca functie sau mecanism de orientare ,focalizare ,si fixarea constientei
asupra unui obiect,intrebari,probleme etc
-memoria= proces psihic care consta in intiparirea ,recunoasterea si reproducerea ,senzatiilor
sentimentelor,miscarilor ,cunostiintelor etc
-orientarea= presupune aprecierea corecta a relatiei cu timpul,spatiul si cu alte persoane si la
care participa si memoria si atentia
-dezorientarea =bolnavul este treaz,uneori chiar agitat ,dar este dezorientat,privind data si
temporo-spatiala locul in care se afla si raspunde deficil si gresit la intrebari
-obnubilarea = bolnavul este partial prezent in mediu ,cu atentia diminuata ,gandeste lent,
raspunde mai greu la intrebari sau executa incet ordine simple,activitatea motorie,
este diminuata,tinde sa dormiteze
-starea stupuroasa = bolmavul aparent doarme ,sau tinde sa adoarma ,poate fi trezit cu
dificultate de stimuli intensi,raspunde greu,tarziu,inadecvat la stimui
-coma vigila sau = bolnavul este inconstient,nu poate fi trezit,dar raspunde prin miscari
superficiala involuntare ,retrage membrul la stimuli durerosi ,si unele reflexe,
sunt prezente (deglutitie,supt)
Bolnavul nu percepe evenimente din timpul accesului sincopal si are amnezia accesului,dar
poate sa isi aminteasca simptomele care au precedat accesul sau pe cele care le resimte la revenire.
Din punct de vedere fiziopatologic,sincopa se datoreste unei scaderi bruste a irigatiei
cerebrale.
Sincopa vasovagala =
-apare caracteristic in situatii de stress sau emotii puternice
-mecanismul acestui tip de sincopa este o reactie vegetativa nepotrivita ,cu predominanta
vagala,care duce la bradicaridie cu vasodilatatie(cu sau fara vasoconstrictie compensatorie)
ceea ce induce scaderea TA cu scaderea perfuziei cerebrale
-in clipa cand ajunge prin cadere in clinostatism,persoana afectata isi revine ,dar pierderea
starii de constienta se poate repeta la incercarea de asumarea a ortostatismului
Sincopa aritmica =
-apare prin scaderea brusca a debitului cardiac in urma unei aritmii paroxistice,cu AV rapida
(tahicadie ventriculara,fibrilatie ventriculara,fibrilatie atriala,flutter atrial etc) sau
cu alura ventriculara (AV) joasa (bloc atrio-ventricular total,bloc AV inalt)
-pierderea starii de constienta apare la schimbarea ritmului,in momentul inlocuirii ritmului
normal,cu cel patologic,ceea ce coincide cu o scadere a debitului cardiac
-ulterior ,debitul se poate restabili fie daca aritmia se converteste spontan la ritm normal,
fie daca aritmia nu produce o disfunctie cardiaca extrema prin adaptare circulatorie
Sincopa ortostatica = are ca mecanism scaderea importanta a TA, in ortostatism cu hiperperfuzie
cerebrala
Cauze :
1-scaderea volemiei prin hemoragie sau prin pierderi de lichide (diaree,abuz diuretice,varsaturi
2-scaderea reflexului ortostatic simpatic(la varstnici sau pers care au fost imobilizate)
4-staza periferica ortostatica mare (de ex. in varice venoase mari ale membrelori inf,sau la
ridicarea brusca in picioare dupa mentinera indelungata a unei pozitii chircite, prin acelasi
mecanism este explicata si sincopa mictionala ,care apare la batrani,dupa mictiune mai ales
noaptea ,se presupune ca scaderea presiunii in vezica ,permite umplerea brusca a plexurilor
venoase vezicale si periprostatice cu scaderea intoarcerii venoase,si a debitului cardiac,dar
intervine probabil si un mecanism vagal
Infarctul miocardic =poate avea debut sincopal,uneori fara durere ,in infarctele cu scadere mare
a debitului cardiac sau in unele cu reactie vagala la debut
Sincopa de efort =
-caracterizeaza stenoza aortica
-pierderea cunostintei apare dupa inceputul unui effort ,uneori aparent minor,cum ar fi defecatia
-mecanismul este vasodilatatia in masele musculare supuse efortului, fara posibilitatea de a
creste debitul cardiac din cauza micsorarii orificiului aortic
-se implica si un reflex vasodilatator secundar cresterii presiunii parietale ventriculare
Sincopa prin hipersensibilitatea = este secundara refluxului vaso si cardiopresor (vagal) produs la
sinusului carotidian compresiunea sinuslui carotidian in regiunea cervical
Sincopa prin obstructia intermitenta a circulatiei intracardiace sau in vasele mari apare in
trombembolia pulmonara masiva ,mixomul atrial,trombul atrial pendiculat
Sincopa tusinogena = apare in cazul de tuse persistenta , accese subintrante ,mai ales la pulmonarii
cronici,acestea duc la cresterea presiunii intratoracice,cu compresia venelor cave si
scaderea dramatica a debitului cardiac ,contribuie si cresterea presiunii LCR transmise
pe cale venoasa in timpul tusei
Sincopa de deglutitie = este foarte rara si apare prin mecanism vagal reflex la persoane cu boli care
deglutitia extrem de dureroasa
Sincopa cerebrovasculara= apare la bolnavi cu ischemie acuta in sistemul vascular , vertebro bazilar
-este o pierdere a starii de constienta cu debut brutal,dar deseori precedata de aura epileptica
-concomitent cu pierderea constientei apar convulsii ,initial tonice ,cu contractura generalizata
cu apnee ,cianoza si dupa cateva secunde pana la 1 min ,clonice ,interesand masele musculare
-faza clonica poate duce la muscarea limbii ,datorita cloniei muschilor linguali,care imping limba
afara din gura si in acelasi timp a masteterilor
-bolnavul are relaxare sfincteriana
-revenirea este spontana la veghe ,prin intermediul unei perioade de somn profund,cu respiratie
stertoasa,apoi confuzie si dezorientare la trezire,uneori cu deficit motor focal tranzitoriu
-amnezia episodului este completa
Aura epileptica = senzatie particulara olfactiva ,gustativa sau un alt tip senzorial,care “instiinteaza” pe
bolnav de iminenta crizei
Contuzia cerebrala =
Comotia cerebrala=
Deschiderea ochilor :
-spontan =4
-la comanda verbala =3
-durere=2
-nu deschide =1
Raspuns verbal:
-orientat=5
-confuz=4
-cuvinte neportivite=3
-sunete incomprehensibile =2
-nu raspunde =1
Raspuns motor :
-la comanda =6
-localizeaza stimulul dureros=5
-flexie necoordonata = 4
-decorticare = 3
-decerebrare =2
-areactiv=1
Scorul Glasgow se calculeaza prin evaluarea reactiei oculare O, verbale V,si motorii M a pacientului
traumatizat prin insumarea punctajului obtinut le fiecare dintre aceste 3 categorii
Interpretarea scorului Glasgow se face
TULBURARILE DIUREZEI
Diureza = reprezinta suma finala a activitatii renale de formare a urinei,filtratul glomerular normal,
sumeaza aprox 120l/h,care se resorb tubular eliminandu-se in vezica urinara in mod normal
1.50-2 litri pe zi
-Poliuria fiziologica = se datoreaza unui exces lichidian,fie unei scaderi a pierderilor extrarenale
de apa(expunere la frig cu vasoconstrictie cutanata si scaderea perspiratiei insensibile)
sau a unei scaderi a secretiei de ADH(vasopresina),poliuria fiziologica este apoasa,si
evident corelata cu situatia care a determinat-o
-Poliuria patologica tranzitorie =se datoreaza unor leziuni renale in convalescenta insuficientei
renale acute.Insuficienta renala acuta este expresia unei leziuni reversibile a
tubilor renali,de regula cu necroza celulelor tubulare.Refacerea epiteliului
tubular ,intr-o prima fara consta in regenerarea unor celule cu potential
functional scazut ,fara capacitate resorbtiva,in aceste conditii dupa o faza
initiala oligoanureica perioada de necroza tubulara urmeaza o faza de
regenerare (convalescenta),cu poliurie obligatorie.Poliuria este apoasa
,deoarece s-a pierdut capacitatea tubulara de reabsortie a apei
Oliguria fiziologica = este expresia unui aport mic de lichide sau a unor pierderi excesive
fiziologice excesive( expunere la temperaturi ridicate ,cu sau fara activitate fizica),
oliguria fiziologica nu coboara sub 500 ml/24h ,volumul de urina necesar pentru a elimina
sarcina solvita rezultata din metabolism
Oliguria mai poate poate aparea si prin deperditie lichidiana ,mecanism similar celei fiziologice ,in stari
patologice extrarenale ,astfel pierderile patologice de lichid (varsaturi,diaree,arsuri
etc),perioadele de instalare a edemelor cu retentie de lichid in spatiul interstitial,hemoragiile
importante se insotesc de oligurie cu urina concentrata
3-ANURIA =semnifica in sens strict absenta diurezei,dar in clinica se defineste ca o scadere a diurezei sub
150-200ml/24h respectiv sub 7ml/h
4-Nicturia=reprezinta o pierdere a ritmului circadian de formare a urinei,in mod normal ,diureza din
perioada nocturna este mai mica decat cea diurna,reprezentand numai circa ¼ a diurezei
din 24 de ore,pierderea acestui raport cu formarea unei cantitati de urina constanta in intreaga
perioada duce la cresterea diurezei nocturne,nicturia poate fi expresia unui aport hidric crescut
seara( fiziologica) sau administrarii unui diuretic seara(iatrogen),in afara acestor situatii nicturia
apare in insuficienta renala cronica sau in situatia resorbtiei unor edeme masive
5-Opisuria= reprezinta o intarziere a diurezei fata de un aport lichidian crescut,in mod normal un aport
lichidian excesiv este urmat la scurta durata de diureza crescuta,opisuria se intalneste in boli
hepatice cu hipertensiune portala (resortie intarziata a sarcinii lichidiene) sau in unele boli
endocrine
TULBURARILE MICTIUNII
Mictiunea normala =
- este un act reflex controlat cortical , aferenta reflexului de golire a vezicii urinare este
reprezentata de receptori din peretele vezical care percep distensia organului si pe calea
parasimpaticului sacrat,informeaza centrii mictiunii situat in maduva sacrata ,de la acest
nivel fibre eferente parasimpatice determina relaxarea sfincterului intern al vezicii si
contractia peretelui vezical cu evacuarea urinei
-centrul mictional sacrat este sub control cortical ,putand fi inhibat sau activat de la acest nivel
volutional ,sfincterul extern vezical ,muschi striat ,se afla sub control cortical.
-mictiunea normala este un act nedureros ,cese face fara effort si este controlata volutional,
in functie de aport la diureza de 1000-1500 ml au loc 3-4 mictiuni pe zi,fara mictiunea care sa
intrerupa somnul de noapte
1-Polachiuria :-reprezinta cresterea numarului de mictiuni ,cu reducerea proportionata de
urina eliminata la un act mictional (urinat putin si des)
-se datoreste fie unei reduceri a capacitatii vezicale utile ,fie unei tolerante a vezicii la
umplere,cu declansarea rapida la un volum mai mic,al reflexului de evacuare
-reducerea capacitatii vezicale utile poate fi si anatomica,prin compresie extriseca
(sarcina,tumori), prin extensia unei formatiuni care umple partial,lumenul vezicii
(cancer vezical) sau prin rezectie a peretelui vezical
-reducerea poate fi si functionala ,prin existenta unei evacuari incomplete a vezicii
urinare cu reziduu urinar vezical, care face ca volumul util al capacitatii vezicale sa fie
redus cu cantitatea reziduului, aceasta situatie se intalneste in obstacolele subvezicale
care impiedica golirea completa a vezicii (adenom,neoplasm,prostata)
Polachiuria de cauza iritativa = se datoreste unei inflamatii a vezicii urinare, cistita de etiologie
banala,tuberculoasa sau iritatie prin calculi vezicali
Cauze :
a-obstacole vezicale = determinate de litiaza vezicala ,in care calculul face oficiul de valva si
astupa intermintent orificiul ureteral in timpul mictiunii,so disectazia de col vezical,
in care a perturbat mecanismul de deschidere a orificiului uretral secundar sclerozei
peretelui vezical
b-obstacole subvezicale =cele mai frecvente cauze de disurie,sunt date de leziuni ale prostatei
(adenom,carcinom,inflamatie),cu compresia uretrei prostatice si de structurile uretrale
de regula cicatrice ale uretritelor gonococice ,dar posibile si dupa alte infectii
3-Mictiunea dureroasa
glob vezical = -examenul fizic evidentiaza vezica urinara destinsa ,palpabila ,sub aspectul unei tumori
suprapubiene hemisferice,convexa cranial,deseori dureroasa putand atinge sau depasi
uneori ombilicul
-existenta globului vezical,dureros sau nu permite diferentierea retentiei de urina de
anurie,si indica sondajul vezical
-vezica neurogena poate aparea in leziuni cerebrale medulare sau ale plexului sacrat
-de regula bolnavul este asimptomatic cu exceptia absentei mictiunii,deseori confundata
cu anuria,uneori acesti bolnavi pot avea o falsa incontienta de urina ,urinand prin prea
plin,distensie maximala a vezicii
5-Incontienta urinara : se intelege incapacitatea partiala sau totala a controlului sfincterian
vezical ,cu pierderea involuntara a urinei
Se descriu :
2-incontienta de effort= se caracterizeaza prin prin pierderea involuntara de urina in timpul unor cresteri
ale presiunii intraabdominale(effort fizic,tuse,stranut)
HEMATURIA
Hematuria poate fi :
-macroscopica =vizibila la inspectia urinei
-microscopica= indentificabila prin examinarea sedimentului urinar
Hematuria macroscopica :
-se identifica prin modificarea de culoare a urinei,aceasta nu depinde insa numai de prezenta
hematiilor ,ci si de alte elemente ,in care cel mai important este pH-ul urinar
-in conditii de pH alcalin ,prezenta hematuriei da o urina de culoare rosie ,mai mult sau mai
putin intensa
-in conditii de pH acid ,in functie de marimea hematuriei ,urina poate fi bruna sau fumurie
ETIOLOGIA HEMATURIEI
-se roaga bolnavul sa urineze din acelasi act mictional succesiv in 3 pahare ,fara intrerupere
-astfel jetul mictional este divizat intr-o portiune initiala,una medie ,una terminala
-scopul probei este de a recolta un esantion din prima ,si din ultima parte a mictiunii ,acesta
ne permite distingerea hematuriei initiale (prima parte a actului mictional) si terminale
(la sfarsitul mictiunii) si totale
a-renale:
-se caracterizeaza prin deteriorarea rapida a functiei renale,de excretie ,ducand la acumularea
de produsi metabolici in sange si de lichid extracelular
-in acest caz rinichiul nu poate elabora urina in cantitatea si concentratia corespunzatoare ,iar
produsele rezultate din metabolism raman in sange,provocand intoxicatii si hiperhidratare
GASTRO-ENTEROLOGIE
Greata= este o senzatie greu de definit,dar este descrica de obicei ca senatia unei varsaturi
iminente,greata este probabil expresia unei stimulari minore a centrului varsaturii,situat
in nucleul tractului solitar (nucleul bulbar al vagului),ceea ce explioca asocierea cu alte
manifestari de stimulare vagala (sialoree,hipotensiune cu senzatiei iminenta de lipotimie
bradicardie ,transpiratii,paloare)
VARSATURA ( A VOMITA)
-Varsatura cu secretii = are un miros caracteristic ,patrunzator si gust acru ,absenta acestuia sugereaza,
gastrice normale anaclorhidiria sau existenta unei false varsaraturi
-Mirosul sau chiar aspectul = este caracteristic ocluziei intestinale joase sau a fistulei gastrocolice care
fecaloid al varsaturii implica un neoplasm de colone transvers ; o ocluzie intestinala
superioara inalta de lunga durata sau unele cancere stenozante gastrice
pot duce la aparitia de miros fecaloid prin suprainfectia deasupra
stenozei cu flora din colon
-Prezenta de bila = ii confera un gust amar si semnifica permeabilitatea pilorului cu reflux duodeno
in varsatura gastric
-Varsatura cu puroi = este foarte rara si sugereaza o gastrita supurativa cu ruperea unui abces in tractul
digestiv superior
-Alimente prezente in = - informeaza privind gradul de digestie,alimentele care au stagnat prea mult
varsatura postprandiala in stomac sunt chimifiate,divizate in particule mici
- prezenta de alimente nedigerate sugereaza o lipsa de digestie gastrica ,
lipsa de secretie
- prezenta de alimente ingerate cu peste 8 ore inainte de varsatura se
intalneste in stenoza pilorica benigna sau maligna
-Hematemeza = varsatura cu sange,se intalneste in hemoragia digestiva superioara,sangele este
neaerat de culoare inchisa ,uneori negru ,asemanator zatului de cafea
-Varsatura matinala = inainte de alimentatie continand secretii gastrice sau mucus se intalneste in
sarcina ,insuficienta renala incipienta ,gastrita alcoolica sau poate fi provocata
de secretia nazala de mucus prin coane
-Varsatura tardiva = dupa masa la 1-4 are care usureaza bolnavul se datoreste unor leziuni gastrice sau
duodenale cu obstructie partiala pilorica functionala (spasm) sau organica
-Varsatura precoce = poate fi intalnita in boli gastro-duodenale ,dar este deseori functionala fara
postpradiala substrat organic ,apare mai frecvent la femei ,deseori dupa stres psihic
-Varsatura aparand periodic sau odata cu hemicranie este caracteristica crizelor migrenoase
Regurgitatia = se defineste ca eliminarea pe cale orala de alimente sau secretii digestive fara effort,nu
este precedata de greata si nu presupune activitatea muschilor implicati in varsatura
fiind datorata activitatii anti peristaltice esofagiene sau a celei gastrice cu cardie
incompetenta
TULBURARILE DEGLUTITIEI
Disfagia = este definita ca o dificultate in deglutitie
Odinofagia=durere la deglutitie
Afagie=incapacitate de a inghiti
Globus histericus = sensatia de nod in gat,de greutate sau apasare resimtita in zona cervicala si toracica
anterioara ,reglata de deglutitie si caracteristica starilor nevrotice sau emotionale
Deglutitia este un act reflex complex ,cuprinzand trei timpi dintre care unul voluntar si doi involuntar:
-Primul timp al deglutiei = consta in formarea bolului alimentar si deplasarea lui intre pilierii faringieni
timpul oral
-Al doilea timp = este declansat de patrunderea bolului in faringe cu stimularea tactila a bazei limbii
timpul faringian istmului faringian si peretelui faringian posterior si consta in deplasarea bolului
catre esofag prin contractia constrictorilor faringieni
-Al treilea timp = consta in transportarea bolului alimentar in lungul esofagului prin peristaltica
timpul esofagian esofagiana
Se observa ca cel mai complex timp al deglutiei este cel esofagian care presupune izolarea cailor
respiratorii (atat nazo-faringele prin ridicarea valului palatin cat si laringele prin epiglota) si asigurarea
patrunderii bolului alimentar in esofag.Timpul oral volutional asigura declansarea acestui timp reflex
TIPURI DE DISFAGIE
I.-Disfagia oro-faringiana
II.-Disfagia esofagiana
-disfagie pentru solide =in care deglutitia alimentelor solide este dificila sau imposibila
-disfagie pentru lichide sau paradoxala = in care solidele pot fi inghitite normal,iar
lichidele nu
-disfagie totala =in care inghititul este imposibil
I.DISFAGIA ORO-FARINGIANA
-orice leziune a limbii ,istmului faringian sau a cavitatii bucale provoaca durere sau interfereaza
cu miscarea normala a limbii poate cauza disfagie
-angine si faringite acute de orice cauza ,amigdalita sau abcesul retro faringian sau amigdalian,
sifilisul amigdalian sau faringian,cancerul lingual sau faringian,tiroida acuta etc
-Leziuni neurologice
II.DISFAGIA ESOFAGIANA
Este descrisa initial pentru solide si poate deveni in timp totala,bolnavul descrie o oprire sau trecere
dificila a alimentelor imediat dupa inghitire,localizata deseori retrosternal ,unori aproximand locul
leziunii cauzale ,alimentele pot fi regurgitate cu usurinta,disfagia este deseori accentuata de ingestia de
alimente reci si uneori foarte calde si se poate insoti de odinofagie
Esofagita de reflux= se caracterizeaza prin pirozis,care preceda cu ani aparitia disfagiei,odinofagia fiind
ultimul simptom esofagian care apare
Diverticulii esofagieni = dau disfagie si regurgitatii ,uneori cu alimente stagnante in diverticul purificate
HEMORAGIA DIGESTIVA
Hematemeza = eliminarea pe cale bucala,prin varsatura de sange provenind din tubul digestiv superior
“varsatura in zat de cafea”.hematemeza poate fi masiva cu sange rosu sau poate
contine sange partial transformat in hematina,negru,in urma stazei gastrice si a
contactului cu acidul colhidric
Melena= eliminare pe care rectala a unui scaun continand sange digerat ,melena apare ca un scaun
negru,moale lucios comparat cu pacura
Rectoragia =eliminarea pe cale anala de sange rosu,nedigerat ,provenind de regula din intestinul
terminal,sangele se elimina dupa sau in timpul scaunului , pe care-l acopera sau
coafeaza sau amestecat cu continutul fecal
Enteroragia=eliminarea pe cale rectala de sange rosu,amestecat cu chim intestinal,uneori cu aspect de
“zeama de carne”,provenind din intestinul subtire si se caracterizeaza prin prezenta unui
scaun diareeic ,lichid ,colorat in rosu cu aspect de zeama de carne.
Hematochezia=eliminarea pe cale anala de sange nedigerat ,se datoreste de regula unor leziuni situate
sub valva ileocecala respectiv leziuni ale colonului ,rectului sau a canalului anal,
hematochezia poate fi :
-prin leziuni ale intestinului subtire –enteroragia
-eliminarea de sange rosu odata cu scaunul-rectoragia
CONSTIPATIA
Constipatia = incetinire anormala a tranzitului intestinal ,are ca consecinta eliminarea unui scaun uscat
de consistenta crescuta prin absortie de apa secundar stagnarii in colon a bolului fecal
CAUZELE CONSTIPATIEI
1-Constipatia de progresie :
a-neurogena:
-Corticala
-Leziuni ale SNC
-Leziuni periferice
b-musculara:
-Atonie musculara :abuz laxative ,malnutritie severa
-Defecte metabolice : hipotiroidism ,porfirie,hipercalcemie,hipopotasemie
2-Costipatie de obstructie:
-Leziuni anorectale :fisura anala,hemoroizi trombozati,abces peri-rectal
-Leziuni colice : cancer colic,volvulus ,diverticulita
-Leziuni extracolice : sarcina,tumori pelvine,cancer gastric sau intestinal
Senzatia de defecatie = se datoreste mai frecvent unei boli psihice si unori suferinte rectale
incompleta
Falsa diaree din = dupa expulzia unui bol fecal consistent se elimina un scaun cu o consistenta
constipatia cronica scazuta ,lichid ,format din materii fecale care au stagnat in spatele bolului
consistent si au fost supuse unui proces de putrefactie accentuat
DIAREEA
Diareea = tranzit accelerat ,cu eliminarea unui scaun incomplet digerat de consistenta scazuta,fara a
preciza un numar de scaune sau prezenta colicilor intestinale,digestia ineficienta poate fi pusa
in evidenta prin prezenta in scaun a unei cantitati de fibre musculare nedigerate,amidon si
picaturi de grasimi
CAUZELE DIAREEI
a-Infestari parazitare
b-Infectii
-bacterii =salmonele ,coli,bacilul koch
-virusuri
a-Disfunctie vegetativa
-neuropatie diabetica
-postvagotocmie
-colon iritabil
STEATOREEA
Steatoreea = diaree secundara unui sindrom de malabsortie ,care se caracterizeaza prin prezenta in
scauna unui exces de principia alimentare nedigerate ,dintre care lipidele duc la
formarea unui scaun pastos,voluminous ,mai usor decat apa (pluteste) ,deseori
decolorat,grasos,urat mirositor
-deficitul de secretie pancreatica produce steatoree,prin mal digestive,in primul rand datorita
insuficientei lipazei pancreatice
-obstructia cailor biliare de orice natura ,daca este importanta si prelungita duce la steatoree
-in afara tulburarilor de digestive ,steatoreea poate fi consecinta unui deficit de absortie a grasimilor
Colica biliara = durere acuta violenta localizata in hipocondrul drept cu iradiere pana in coloana
vertebrala umarul si omoplatul drept,survenita in cursul colecistopatiilor litiazice si nelitiazice
,diskinezii veziculare cistice sau addiene ,tumori biliare etc
Pancreatita acuta = afectiune caracterizata anatomo-patologic prin inflamatie edematoasa (pancreatita
edematoasa),hemoragica (pancreatita hemoragica),necrotica sau necrotica-hemoragica
Pancreatita este o afectiune a pancreasului exocrine-producator de enzime digestive
Ocluzie intestinala = se intelege oprirea complete si persistenta a tranzitului intestinal si in consecinta
imposibilitatea evacuarii de materii fecale
Ocluzie mecanica = oprirea tranzitului poate fi provocata de un obstacol mechanic,situate oriunde in
lungul intestinului subtire sau gros
Ocluzie dinamica= oprirea tranzitului intestinal datorita unei tulburari functionale a motilitatii
intestinale prin exagerarea contractiei musculaturii peretelui intestinal fie prin pareza sau
paralizia acestora
Invaginatie intestinala =
- este o tulburare grava caracterizata prin faptul ca o parte a intestinului (subtire sau gros)
patrunde in alta parte a intestinului ,aceasta” telescopare” blocheaza de multe ori
intestinal si impiedica trecerea alimentelor si a lichidelor prin acesta
-invaginatia limiteaza alimentarea cu sange in partea infectata a intestiunului putand provoca
ischemie ,apoi secundar ischemiei infarct intestinal
-este cea mai frecventa cauza de ocluzie la copii
Volvulus(torsiune)= rascucirea ansei intestinale in jurul axului sau mesenteric sau in jurul unei bride
Bride= (bride de neoformatie)=urmarea unui process inflamator aparut dupa interventii chirurgicale
Sau dupa peritonite si care comprima intestinal
Hernie hiatala = reprezinta o varianta a herniei diafragmatice in care se produce migrarea
Transdiafragmatica in torace a stomacului prin hiatusul esofagian
Hernie inghinala= se produce atunci cand in tesutul moale (de obice intestinal subtire),patrunde intr-o
Zona slaba sau rupture in peretele inferior al abdomenului
Foetorul hepatic= este un miros dulceag al halenei,datorat unor substante aromatice ,de origine
intestinala normal distruse de ficat ,dar care in hipertensiunea portal trec in circulatia sistemica
DERMATOLOGIE
-dermul=stratul intermediary ,format din tesut conjunctiv care realizeaza o retea de fibre
colagene ,elastic si de reticulina ,in aceasta retea se afla un system complex vascular ,
care formeaza un plex capilar superficial ce trimite arborizatii in fiecare ridicatura a
membrane bazale epidermice (papilla dermica) careia ii se formeaza un ax conjunctivo-
vascular
-hipodermul = stratul cel mai profund ,asigura suportul tegumentelor ,el contine pe langa
matricea conjunctiva in continuare cu cea dermica,grasime,glandele sudoripare si
portiunea profunda a folicului pilos
-folicul pilos = formatiune anatomica in forma de sac,format din paturi epiteliale care
inconjoara Radacina unui fir de par si o glanda sebacee localizat dermo-epidermic
ANEXELE CUTANATE
Fanerele = organe anexe ale tegumentelor ,differentiate la suprafata tegumentului cu functie de aparare
a organismului ,fiind prezente la om sub forma unghiilor si a parului
Unghia = productie cornoasa a pielii ,situate pe suprafata dorsala a falangei terminale,sunt plate ,usor
bombate transversal,unghiile sunt atasate prin patul ungheal al dermului
Lunula= zona mai palida la baza unghiei delimitate de o linie convexa spre varf
Parul= reprezinta o crestere cornoasa,din foliculul pilos
Keratina=component a parului ce contine 2 aminoacizi: metionina si cistina bogati in sulf
TIja= se dezvolta in epiderm este cornoasa ,flexibila ,elastic ,groasa ,lungimea variaza de la cativa
milimetri pana la 1 m, pilozitatea fiind mai accentuate in regiunea capului ,pe fata la barbat
In axile ,in regiunea pubiana ,torace ,abdomen
Folicul polisebaceu= este o unitate anatomo-functionala care este formata dintr-un folicul pilos si o
Glanda sebacee,producatoare de sebum
Glande sebacee = sunt localizate in hypoderm si sunt atasate foliculilor pilosi ,ele secreta o substanta
grasa-sebum,cu rol protector pentru piele si folicul pilos
Glande sudoripare= sunt localizate in hypoderm si se deschid direct la suprafata pielii printr-un canal ce
strabate dermul si epidermal
Glande sudoripare exocrine = sunt distribuite pe toata suprafata corpului ,secretia lor serveste reglarii
Temperaturii ,activitatea lor fiind determinate vegetative
Glandele sudoripare apocrine = sunt dispuse in axile si zonele genital ,deschizandu-se in foliculi pilosi ai
Zonelor respective ,secretia lor este stimulata de emotii si determina mirosul corpului , cu rol de
Semnalizare in lumea animala
PRINCIPALII PIGMENTI AI TEGUMENTELOR
Melanina=
-este un pigment brun ,format si depozitat in cellule specializate din epiderm ,repartitia
Melaninei nu este uniforma ,unele zone precum genital ,axillar,etc contin mai mult pigment
expunerea la soare favorizeaza melanogenza
Carotenul =
-pigment galben care se gaseste in grasimea subcutanata ,in glandele sebacee si in stratul
cornos epidermic
-carotenul este absorbit in tubul digestive din vegetale,si convertit hepatic in vitamin A ,excesul
este metabolizat sau secretat in sebum
Hemoglobina circulanta =
2 -Leziuni elementare secundare, leziuni ce apar prin evolutia celor elementare primare :
II .Leziuni hemoragice
A-Hiperpigmentari cutanate
B-Hipopigmentarile cutanate
C-Paloarea
D-Eritemul
E-Icterul
F-Cianoza
I. LEZIUNI ELEMENTARE
Pata=este o modificare de culoare ,de dimensiuni mai mari de 1 cm , ce poate rezulta din confluarea mai
multor macule sau apare ca atare de la inceput
1. Papula = este o formatiune reliefata ,consistenta ,de dimensiuni mici sub 0.5cm
-in urticarie eruptia poate fi papuloasa ,pruriginoasa unori papulele confluand in placi
-Dermografismul =este formarea de papule sau dungi prin stmulare mecanica,este un fenomen
vasomotor reflex,mai evident la persoanele cu distonii nerovegetative
-Verucile = de origine virala ,apar ca papule bine delimitate ,cu suprafata aspra cu localizare
elective pe maini sau genunchi
2. Placa=este o formatiune de dimensiuni mai mari este 0.5 cm,ce poate rezulta din
confluarea ,mai multor macule sau apare ca atare(de ex placa din eruptiile
alergice)
3. Nodulul = este o formatiune mai profunda ,de dimensiuni intre 0.5-2cm
-Noduli dermo-epidermici= ce cuprind aceste straturi si ,astfel sunt aderenti superficial la piele
-Noduli hipodermici = profunzi fata de care straturile superficiale ale pielii pot fi mobile
Eritemul nodos = este caracterizat prin aparitia unor noduli durerosi dermo-epidermici,la inceput de
culoare rosie ,apoi violacei,cu resorbitie spontana,fara tendinta la supuratie sau ulceratie
(pot aparea ca o manifestare alergica in infectii ca TBC,unii streptococci,post medicamentos)
4. Tumora = este o formatiune mare ,peste 2 cm ,ce intereseaza toate straturile si poate
depasii limitele pielii ,metastazele neoplazice apar ca tumori,cutanate dure
nedureroase
-in prima categorie , zona zoster apare ca o eruptie veziculoasa cu localizare metamerica ,este
produsa de virusul varicelei,localizat cronic,intr-un ganglion spinal ,de unde migreaza in piele,pe
dentritica dand eruptia
-eruptia herpetica data de infectia cu virusul herpex simplex ,se caracterizeaza printr-un buchet
de vezicule pe fond eritematos
-eruptia veziculoasa generalizata,cu vezicule de varste diferite caracterizeaza varicela
3. Ulcerul sau Ulceratia = este o pierdere de substanta profunda ce patrunde in derm,sic and este foarte
profunda ,in hypoderm,interesand structurile vasculare,poate sangera si lasa cicatrice,spre
deosebire de rani are o tendinta limitata la vindecare spontana
-Ulcerul varicos=din insuficienta venoasa cronica apare ca o ulceratie profunda ,de regula
situate pe o placa de dermita ocre,la nivelul zonei perimaleoare interne ,marginile sunt
bine delimitate,iar fundul aton,uneori acoperit de cruste si este dureroasa
4. Fisura = este o pierdere de substanta liniara , ce apare deseori in tegumente ingrosate (ex. in micoze)
-Cruste hematice = brun-roscate,cand materialul crustei este sange sau lichid sanguinolent
-Cruste melicerice = galbene,cand materialul este puroi
Atrofia cutanata = apare ca o subtiere a pielii ,cu pierderea desenului papilar dermic.
Cicatricea = este o inlocuire a structurii normale a dermului cu tesut conjunctiv dens,fibros ,poate fi :
Vergeturile = sunt cicatrice liniare intradermice,urmarea unor distensii cutanate importante cu ruperea
fibrelor elastiece si colagene,cutanate
Petesia =
-este o hemoragie intradermica ,ce apare ca o macula rotunjita ,uneori cu marigini usor
neregulate ,cu dimensiuni de 1-3mm,de culoare rosie-violacee ,care nu se modifica prin
(vitro)presiune,in timp devine bruna apoi se palideaza si dispare
-petesiile pot aprea isolate sau pot fi confluente realizand purpura,purpura apare ca o pata
de dimensiuni variabile cu margini neregulate si invecinate cu petesiile
-uneori petesiile se dispun in linie (mai ales in plici),realizand aspectul de “vibice”-lovituri de nuia
-petesiile sunt hemoragii intradermice din vase mici(arteriole si capilare),ele se intalnesc in :
-defecte ale homeostaziei trombocitare,trombocitopenii,trombopatii
-defecte arteriolo-capilare –vasculite prin mecanism imun,purpura senile (prin pierderea
suportului conjunctiv al pielii)
-mici emboli cutanate-in stari septice ,sindromul aterotrombotic
Echimoza = este o hemoragie dermo-hipodermica de mai mari dimensiuni in care sangele infiltreaza o
zona tegumentara,apare ca o pata de dimensiuni si forma variabile,de culoare violacee,care
in timp (zile) devine verzuie ,apoi in cateva(saptamani),galben-bruna si dispare
-echimoze aparute spontan sau la traumatisme minime caracterizeaza defectele coagularii
chimice-deficitele factorilor coagularii,care pot fi congenitale sau dobandite
ALTE LEZIUNI
Escoriatia = sau jupuitura ,zgarietura,abraziunea este o leziune primara elementara cutanata sau
mucoasa constand dintr-o solutie de continuitate superficiala interesand numai
epidermul pana la derm (se poate produce prin mecanism de frecare)
Gangrena = afectiune caracterizata prin necroza tisulara,ce afecteaza pielea ,membrele unori viscerele
ficat ,plamanin,sau intestine etc
Gangrena uscata = necroza tisulara fara infectie bacteriana cauzata de ischemie locala,tesuturile ne mai
fiind oxygenate (ex.embolie arterial,tromboza,amputatie traumatica,compresie care a durat mai
mult de 6 ore etc)
Gangrena umeda= necroza tisulara cauzata de o infectie cu diversi agenti patogeni in zona/locul unei
gangrene uscate sau plagi
Erizipel= infectie streptococica acuta a dermului superior,si a limfaticelor superficiale,apare ca o eruptie
eritematoasa tumefiata,calda,dureroasa,cu o consistenta similara cojii de portocala,apre pe
orice zona a corpului dar dinde sa apara pe extremitati
eczema= grup de afectiuni care se manifesta prin inflamatia pielii insotita de eritem ,microvezicule
,scuame prurit
- sunt produse prin dilatatii ale vaselor dermice si hipodermice,in functie de tipul vaselor
dilatate,pot fi de culoare rosu aprins sau violacee,dar sunt caracterizate de palidarea sau
disparitia la prin presine prin golirea de sange a vaselor dilatate
-presiunea poate fi exercitata cu vf degetelor dar ar trebui exercitata cu o lama de sticla sau
alt corp transparent care sa permita vizualizarea lezinunii in timpul compresiei –vitropresiune
Angiom=tumora vasculara circumscrisa congenitala sau dobandita ,cu originea in capilare sanguine sau
limfatice ,dezvoltata de cellule endoteliale sau pericite
Angioamele plane =sunt pete de culoare rosie-violacee –drojdie de vin rosu,de dimensiuni si localizari
variabile fara semnificatie clinica de cele mai multe ori,localizarea in teritoriul trigeminal(fata)
poate avea consecinte estetice si unori se insoteste de leziuni similar intracraniene
Angioamele tuberoase/cavernoase =sunt pete de culoare rosie-violacee sau violacee,cu regiuni in
toatalitate si dimensiuni si dispozitie variabila,fara semnificatie clinica
Angiokeratoamele sau petele rubinii = sunt formatiuni de mici dimensiuni 1-5mm rosu aprins ,reliefate
putand aparea catifelate sau aspre la palpare,dispar relative greu la vitropresiune ,reprezinta
dilatatii arteriolare cu hiperkeratinizare a tegumentelor interesate ,sunt localizate predominant
pe trunchi sau extremitati ,nu au semnificatie clinica
Stelutele vasculare = sunt dilatatii ale unui mic teritoriu arteriolar care constau intr-o zona rosie central,
deseori pulsatila,reliefata din care pornesc numeroase ramuri fine sinuoase,diametrul unei
stelute (centru si raze) este de 5-15mm apar in jumatatea superioara a corpului(torace,fata
membre superioare),se intalnesc in insuficienta hepatica,uneori la femeile cu hiperfoliculism
sau sarcina
Telengiacteziile =apar c amici dilatatii vasculare liniare ,sinuoase,localizate pep e pometi se intalnesc la
persoanele expuse prelungit la soare ,in faciesul pletoric(hipertensiv) sau la alcoolici,pe baza
toracelui pot forma retele (lacis) sau stelute venoase (fara a avea un centru din care sa
porneasca aceste raze) la persoanele cu emfizem sau pahipleurite,interscapulovertebral ,la
copii se intalnesc in adenopatiile mediastinale tuberculoase (semnul lui Turban),pe membrele
inferioare apar la femei dupa menopauza si la persoanele cu varice
-Leziunile eritomatoscuamoase :
Pitiriasis versicolor = este produs de Microsporum Furfur este o micoza a tegumentelor toracice
expuse caracterizata prin prezenta unor pete de culoare galben cafeniu
acoperite cu scuame foarte fine
A-Hiperpigmentari cutanate
B-Hipopigmentarile cutanate
C-Paloarea
D-Eritemul
E-Icterul
F-Cianoza
A-HIPERPIGMENTARI CUTANATE
(modif de culoare a pielii)
HIPERPIGMENTARI CUTANATE
Hiperpigmentarile pot fi :
1-Hiperpigmentari generalizate
2-Hiperpigmentari regionale
3-Hiperpigmentari localizate/circumscrise
1. HIPERPIGMENTARI GENERALIZATE
Hiperpigmentarile patologice se datoresc fie excesului de melanina,fie altor subs ce schimba culoarea
pielii
2. Hemocromatoza si hemisideroza
-sunt afectiuni determinate de depunerea in piele si organelle interne de fier (sub forma de
hemosiderina)
-in hemocromatoza defectul este genetic si consta in absortia crescuta de fier
-in hemosideroza = se datoreste administrarii excesive de fier fie parenteral ,de obicei prin
transfuzii repetate in diferite anemii congenitale
-Tegumentele sunt brune ,uneori cu nuanta metalica cenusie ,aspre ,uscate ,modificarile fiind
mai evindete pe fata si fetele de extensie ale membrelor .sunt interesate si mucoasele in
hipercromie
-se datoresc depunerii in tegumente a unor substante administrate therapeutic sau accidental
Acanthosis nigricans = este o hiperpigmentare regional (mai ales axilara sau perianogenitala) ,cu
hiperkeratinizare ceea ce da tegumentelor un aspect catifelat ,negru,apare in cancer ca
manifestare paraneoplazica si mai rar in boli endocrine(acromegalie/gigantism,diabet)
-este o hiperpigmentare bine circumscrisa simetrica a fete ice apare in timpul sarcinii odata cu
hiperpigmentarea areolelor mamare si liniei albe
-uneori poate devein permanenenta dupa nastere
-mai poate fi intalnita in tumori ovariene sau administrarea de anticonceptionale orale
3. HIPERPIGMENTARI LOCALIZATE-CIRCUMSCRISE
Hiperpigmentarile circumscrise/localizate sunt :
Efelidele –Pistruii = sunt macule pigmentare cu dispozitie in special pe tegumente expuse ,aparitia lor
este determinata genetic , nu au semnificatie patologica
Pata mongoloida = este de culoare albastruie ,cel mai frecvent localizata sacrat dispare de regula in
timp dupa nastere
Nervii pigmentari= apar ca tumorete pigmentare bine delimitate de culoare bruna pana la neagra ,sunt
formatiuni benigne care insa se pot maligniza deseori prin iritare mecanica
Neurofibromatoza von Recklinghausen = este caracterizata prin prezenta de pete pigmentare ,de
culoarea cafelei cu lapte “ café au lait” si fibroame cutanate si perineurale,prezenta tumoretelor
duce la fenomene neurologice compressive ,fibroamele cutanate apar ca tumoretele
dermohipodermice moi
Sindromul Albright = se caracterizeaza prin chisturi osoase cu pete pigmentare in zona invecinata si
uneori pubertate precoce
Sindromul Peutz-Jeghers = se caracterizeaza prin pete pigmentare pe buze si mucoasa bucala si polipoza
intestinala fiind o stare preneoplazica pentru cancerul de colon
B-HIPOPIGMENTARIILE CUTANATE
(modif de culoare a pielii)
Albinismul
Vitiligo
-este o discromie caracterizata prin prezenta unor pete acrome simetrice,marginile acestor pete
pot fi unori usor hiperpigmentate
-dimensiunea petelor hipocrome este variabila putand exista vitiligo generalizat,dar in care insa
apare pigment ocular ,deci irisul este pigmentat si pupila este normal la culoare (neagra) si nu
exista fotofobie
-Vitiligo poate aparea sau se poate accentua dupa traumatisme psihice si se asociaza uneori cu
boliautoimune(boala Basedow,Boala Addison)
C-PALOAREA
(modificari de culoare a pielii)
1-ingrosarea tegumentelor
2-vasoconstrictia (rare ori hipodezvoltarea) retelei vasculare dermice
3-scaderea cantitatii de hemoglobin circulanta-anemie
1. Ingrosarea tegumentelor = (de ex. prin edem) da paliditate tegumentara ,dar fara paloare a
mucoaselor care sunt normal colorate
-Vasoconstrictia poate fi expresia actiunii unor factori externi,cum ar fi frigul ,care induce
vasospasm si paloare sau a unei eliberari massive de catecolamine,ce poate fi urmarea unei
reactii psihice(“palid de furie”) ori a unei reactii adaptative (scadere tensionala,soc etc)
-prin hemoragii acute sunt de regula cunoscute anamnestic,dar nu trebuie omise eventuale
hemoragii interne neexteriorizate
-se poate datora unor defecte ale hematiilor ,care sunt mai usor lizate,sau a unor elemente
externe care duc la liza(de ex.anemiile hemolitice autoimmune)
3. formare insuficienta
-absenta vitaminei B12 sau a acidului folic duce la sinteza proteica ineficace,ceea ce la nivel
medular se manifesta prin formarea unor hematii mai mari,(megalocite)
In anemia din diverse boli cornice se pot adauga palorii diferitele nuante suggestive :
-in anemiile hemolitice= exsita o combinatie de paloare cu icter ,ceea ce confera o culoare
galbena deschis ca “lamaia”
-in anemia megaloblastica = prin deficit de vit B12 (anemia pernicioasa) paloarea are o nuanta
discret galbuie prin minima crestere a bilirubinei serice
-insuficienta renala cronica = paloarea are o nuanta murdara,teroasa,prin culoarea data de
urocromi
D-ERITEMUL
(modificari de culoare a pielii)
Eritemele pot fi :
-localizate
-generalizate
Eritemul dupa expuner =este o reactie cutanata,normal sau expresia unei arsuri de gradul I ,daca
e la caldura sau radiatie expunerea este prelungita si eritemul nu dispare rapid
Eritemul pudic = ce intereseaza fata si toracele superior , apare ca o reactive vegetative la emotii sau
stress psihic
Eritemele generalizate = caracterizeaza bolile contagioase eruptive,se distinge uneori un eritem fugacee
(rash),urmat de aparitia eruptiei tipice.se disting :
uneori eritemul poate realiza figure geometrice ,cum ar fi eritemul circular,in arc de cerc din
reumatismul articular acut
Maculele eritmatoase –rozeolele = pot caracteriza unele afectiuni,ca sifilisul secundar (eruptii pe trunchi
baza gatului ,colierul Venerei,coapse) sau febra tifoida(eruptie pe flancuri)
Bilirubina
-este produsul de eliminare a nucleului tetrapirolic din organism,sursa principal de bilirubina este este
hemoglobina,hemul hemoglobinei eritrocitul matur este responsabil de formarea a cca 85% din
bilirubina produsa zilnic.
-pornind de la faptul ca la adult se distrug zilnic 1/120 din eritrocitele totale,acesta duce la eliberarea a
7.5 g hemoglobina ,din metabolizarea,careia se formeaza cca 300 mg bilirubina/zi, pe langa aceasta
cale 10-20% din hemul eritrocitar se catabolizeaza prin mecanisme inca necun
-daca 85% din productia zilnica de bilirubina reprezinta catabolismul bilirubinei matur,15% are
o provenienta diferita si anume :
-din enzime ce contin hem (citocromi,catalaza etc,cu sursa cea mai importanta in ficat)
-din distrugerea hemului si hemoglobinei nefolosite in eritropoieza sau care provin din
din distrugerea medulara a precursorilor eritrocitului(eritropoieza ineficienta)
-Bilirubina libera este transportata in ser legata de albumina,a carei capacitate maxima de transport
este de 2moli bilirubina pentru 1 mol albumina,ceea ce echivaleaza cu 60-80 mg la 100 ml ser
-in continuare are loc procesul hepatic al metabolismului bilirubinei ,care cuprinde 3 etape:
1-preluarea bilirubinei din sange si transportul ei la microzomii celulei hepatice
2-conjugarea bilirubinei
3-excretia din bila a bilirubinei conjucate hidrosolubile
-Preluarea de catre hepatocit a bilirubinei formate de celula reticuloendoteliala se face dupa desfacerea
ei de pe molecula de albumina,si fixarea pe un transportator al membrane celulare
-Bilirubina este conjugate in celula hepatica cu acidul glucuronic,devenind hidrosolubila,forma din care
este eliminate in bila,aceasta bilirubina care da reactie van de Bergh directa,se numeste bilirubina
directa sau conjugata,conjugarea are loc in prezenta unei enzime –glucuronil transferaza,localizata
pe microzomi,donorul de glucuronil fiind acidul uridin-difosfat-glucuronic
-Ultima etapa a eliminarii bilirubinei conjugate in bila,se face printr-un proces activ consummator de
energie ,despre acest process trebuiesc mentionate 2 fapte importante :
1-se pare ca procesul este subdependenta hormonala hipofizara si tiroidiana
2-calea de excretie este comuna cu a altor aniomi organici care pot intra in competitie cu
bilirubina pentru excretie (ex steroizii anabolizanti)
-Bilirubina conjugata eliminata in bila nu se absoarbe in intestin,sub actiunea florei bacteriene intestinale
ea este insa deconjugata si redusa la urobilinogen absorbabil,acest process are loc in colon,unde
resorbitia,este limitata,urobilinogenul resorbit ajunge in ficat si se realizeaza astfel ciclul enterohepatic al
pigmentilor biliary
CLASIFICAREA ICTERELOR
Elementul cheie al metabolismului bilirubinei de importanta in multe dintre clasificarile icterelor,este
procesul de conjugare
I. O prima clasificare :
II. Alt mare grup de clasificari porneste de la etapele principale ale metabolismului bilirubinei
,distingand 3 categorii :
3- Ictere prin defect de eliminare prin caile biliare sau ictere colostatice
a.colostaza extrahepatica-ictere chirurgicale
b.colostaza intrahepatica
CARACTERELE SEMIOLOGICE ALE ICTERELOR
1. culoarea tegumentelor
2. aspectul scaunului
3. aspectul urinei
1. culoarea tegumentelor
Icterul galben sau flavinic = in care culoarea galbena se asociaza cu paloare ,acest tip de icter
caracterizeaza hemoliza
Icterul rosu sau rubiniu = in care culoarea galbena se suprapune celei rozate,normala,acest tip de icter
a fost descris in hepatita
Icterul verdinic sic el negrru (melas)=caracteristice colostazei,nuanta mai inchisa fiind datorata unei
cresteri mari si prelungite a bilirubinei
2. aspectul scaunului = scaunul unui bolnav de icter poate fi diferit colorat ,in functie de prezenta sau
absenta urobilinei ,in cazul unui icter cu hiperproductie (hemolytic) se elimina un intestin
multa bilirubina ,se formeaza multa urobilina si scaunul este intens colorat,pleiocrom.
In cazul imposibilitatii eliminarii bilirubinei in intestine (colostaza),scaunul apare decolorat
similar chitului,un scaun intermittent colorat sugereaza un obstacol intermittent (de regula
calcul),iar unul permanent decolorat ,un obstacol fix.(de regula cancer de cap de pancreas)
3. aspectul urinei
Urina poate fi colorata de bilirubina directa (hidrosolubila) sau de urobilina,ea va aparea astfel :
-La presiunea alveolara normala,de aproximativ 100mmHg saturatia oxigenului in sange este de
aproximativ 97%,respectiv 100 ml de sange transporta 19.5ml oxygen legat de oxihemoglobina si
0.3 ml dizolvati in plasma
-Sangele venos mixt(din cordul drept) transporta circa 15 ml oxygen la 100 de ml sange ,la o presiune
partiala de 40mmHg cu o saturatie de 75%,diferenta arterio-venoasa in presiunea partial saturatia si
cantitatea de oxygen legata ca oxihemoglobina sunt date de consumul periferic de oxygen pentru nevoile
tisulare metabolice
-datele prezentate mai sus reprezinta consumul mediu respective diferenta intre sangele arterial si
sangele venos mixt din atriul drept ,respective diferenta intre sangele arterial si sangele venos mixt cel
din atriul drept,exista diferente mari intre gradul de consum al diferitelor organe si al aceluiasi organ in
functie de activitatea metabolica
-Cianoza observata la suprafata ,la tegumente si mucoase reflecta gradul de saturatie in oxygen a
sangelui din circulatia supericiala,pentru tegumente culoarea este data de sangele din plexul venos
subpapilar ,pentru patul ungheal din capilarele papilare.
-Circulatia pielii este disproportionata fata de nevoile metabolice cutanate ,deoarece ea serveste in
principal functia de termoliza si secundar asigurarea nevoilor metabolice cutanate ,astfel in mediu cald
desaturarea sangelui in circulatia dermica este foarte mica,iar la frig de deschid anastomose arteriolo
venoase care scurt-circuiteaza ,si deci reduc mult circulatia dermica
-Cianoza nu este dependenta de raportul dintre oxihemoglobina si hemmoglobina redusa ,deci de gradul
de saturare al hemoglobinei, ci de cantitatea in cifre absolute de hemoglobina redusa ,de aceea in
anemie (cantitate mica de hemoglobina circulanta) aparitia cianozei este dificila si cu prognostic sever,
iar in poliglobuilie apare usor
-La o concentratie de hemoglobina din sange a 20 g/dl la o saturatie de 75% se gasesc 5 g/dl
hemoglobina redusa ,iar la o concentratie de 7 g/dl , numai 1.75 g/dl
Valoarea de 5 g/dl este utila didactic pentru a stabili o limita,dar ea reprezinta o medie a valorii
hemoglobinei reduse in sangele arterial si venos din plexurile cutaneomucoase ,deci nu este o valoare
absolut exacta sau fixa ,ci repr o valoare orientativa
-In clinica cauzele de pulmonare de cianoza central sunt cele mai frecvente,iar intre ele ,perturbarea
raportului ventilatie/perfuzie este mecanismul cel mai important
-Cianoza prin mecanism central este o cianoza generalizata (tot sangele este insufficient saturat cu
oxygen) si calda,de regula hypoxia determina vasodilatatie ceea ce face ca temperature tegumentara
sa fie crescuta sau normal.
-Administrarea de oxygen in aerul respirat poate determina disparitia cianozei ,daca mecanismul este
hipoventilatia alveolara,sau nu daca este shuntul dreapta-stanga,extra sau intrapulmonary
-CIANOZA PRIN MECANISM CENTRAL APARE CA O CIANOZA GENERALIZATA CALDA CARE NU CEDEAZA
LA VASODILATATIE SI POATE CEDA LA ADMINISTRAREA DE OXIGEN .EA SE INTALNESTE IN BOLILE
PULMONARE SI UNEORI IN CELE CARDIACE CONGENITALE
A. STAZA LOCALIZATA
B. STAZA GENERALIZATA
Cianoza prin mecanism periferic se datoresc unei extractii mari de oxygen in tesuturi ,dintr-un sange
arterial normal oxigenat.
-cianoza periferica se intalneste current in incetiniri ale circulatiei locale sau generale ,care fac ca prin
staza in tesuturi cu activitate metabolica normal sa se extraga mai mult oxygen sis a creasca astfel
cantitatea de hemoglobina redusa
-in insuficienta cardiac cronica si in soc incentinirea marcanta a circulatiei da cianozxa periferica ,in soc
in scaderea tensionala mare si vasoconstrictia duc la aparitia unnui aspect marmonat (mai vizibil pe
abdomen si membrele inferioare)
FANERELE
SEMIOLOGIA UNGHIEI
-este o unghie incurbata si in sens longitudinal ,in prima faza apare o tumefactie a radacinii
ungheale ,observabila prin disparitia unghiului normal de 160 grade dintre planul unghiei si al
falangei ,care devine 180 grade,in aceste conditii unghia este pseudofluctuenta si unghia isi
modifica forma,ulterior tumefactia radacinii devine mai aparenta si unghia isi modifica forma
unghia hipocratica poate face parte dintr-o modificare a intregii falange terminale –degetul
hipocratic sau in bat de toba in care exista o hipertrogie a partilor moi subperiostice cu
tumefierea intregului segment
-foarte importanta este apacritia hipocratismului ungheal ca semn sugestiv pentru diagnostic
in endocardita bacteriana si in cancerul pulmonary
Platonichia si colinichia =respectiv unghia plata sau concava (in lingurita ) caracterizeaza anemiile
feriptive cornice fara a a fi strict specific
Hemoragia in aschie subungheala = alungita subtire similara cu cea produsa de o aschie de lemn intrata
sub unghie,se intalneste characteristic in endocardita bacteriana
Liniile Beau = sunt santuri tranversale pe suprafata unghiei care apar la 1-2 sapt dupa boli grave (stari
febrile severe,infectii grave,soc etc) marcand deficitul de crestere al unghiilor secundar acestora
Pahionichia = ingrosarea ungheala,apare in psoriasis ,micoze ungheale,(ongomicoze),uneori congenital
ongomicozele caracterizeaza unghii ingrosate,opace,friabile,tunelizate(dezlipite din
patul ungheal)
Onicoschizis = desprinderea unghiei de pe patul ungheal,se mai intalneste dupa panaritii (infectii ale
partilor moi falangiene) sau in diabet
Onicogrifoza = unghii foarte incurbate,in forma de gheara pot fi congenitale,dar se intalnesc si ca
tulburari trofice dupa arsuri ,degeraturi in ischemia cronica
Anonichia=lipsa unghiei este o inflamatie congenitala sau poate aparea posttraumatic in rezectii
partiale
Paronichia = este inflamatia tegumentelor periungheale,care apar edematiate ,eritematoase,uneori
dureroase
SEMIOLOGIA PARULUI
Hipertricozele = reprezinta dezvoltarea excesiva a parului ,exceptand diferentele rasiale
Hirutismul= desemneaza aparitia unei pilozitati de tip masculine la femei sau copii,la copii caracterizeaza
pubertatea precoce ,fiind de fapt o dezvoltare precoce a pilozitatii normale prin defect endocrine
Hipotricozele=reprezinta scaderi ale pilozitatii
Calvitia=pierderea parului epicranian “ chelia”,
Alopaciile = reprezinta caderi patologice ale parului
Canitia=denumeste albirea parului determinate genetic de varsta
SEMIOLOGIA TESUTURILOR MOI
Inspectia permite evidentierea leziunilor ,dimensiunilor si formei modificarilor
Palparea identifica principalele caractere sensibilitate,delimitare,consistenta ,aderenta la planurile
superficiale
Consistenta unei formatiuni poate fi :moale,ferma,dura,sau fluctuenta
Fluctuenta = senzatie palpatorie,data de prezenta unei cantitati de lichid liber,mobil,care
umple o cavitate inchisa
Pseudofluctuenta =aceeasi senzatie aparuta in absenta unui continut lichidian
Tesutul gras subcutanat = poate fi sediul unor leziuni tumorale,beningne sau maligne,si al unor leziuni
inflamatorii,sau infiltrative
-Lipomul =reprezinta o formatiune circumscrisa de tesut adipos,incapsulata intr-un invelis de tesut fibros,
si independent de economia generala,a tesutului gras,lipoamele sunt formatiuni bine delimitate
nedureroase,de dimensiuni variabile,mobile pe planurile superficiale,si profunde ,ele apar
deseori lobulate si au consistenta moale,uneori fiind pseudofluctuente
Fibrolipomul = este o formatiune de tesut adipos cu continut mai mare de tesut fibros,care ii da
o consistenta crescuta
Lipomul difuz = realizeaza o masa de tesut adipos neincapsulata care ocupa o regiune de
dimensinuni variabile,deseori simetric ; dispunerea cervicala poate sa se
extinda catre mediastin si sa determine compresie a organelor cervicale
(gatul Madelung)
-Lipodistrofiile = cuprind un grup de suferinte relativ rare ,caracterizate prin atrofia tesutului gras cu
extindere si localizare variabila,deseori se asociaza si cu alte tulburari metabolice
(rezistenta la insulina,diabet zaharat,hipertrigliceridemie)
Lipodistrofia partial dobandita = apare mai ales la femei si intereseaza jumatatea superioara a
dobandita corplui (cap,torace,member superioare) ,cu mentinerea
tesutului adipos in jumatatea inferioara(sindromul
Barraquer-Simons) sau numai una dintre parti (dreapta sau stg)
a corpului
Displazia mandibuloacrala = asociaza unei lipodistrofii partiale cu rezistenta la insulina
,hipoplazia mandibulei si claviculelor ,leziuni osoase litice ,nanism si
hipogonadism
-se caracterizeaza prin noduli unici sau multipli ,cu dimensiuni intre 0.5-10 cm situati in tesutul
adipos,subcutanat.
-tegumentele subiacente sunt de regula de aspect normal ,nodulii sunt de obicei durerosi ,de
consistenta ferma sau fluctuenti ,in functie de momentul evolutiv .
-histopatologic nodulii constau in zone de necroza a celulelor adipoase cu infiltrat inflamator si
macrofage incarcate cu grasime (cellule spumoase)
-leziunile individuale au o evolutie de la 1-8 saptamani si fie dispar lasand o zona tegumentara
deprimanta ,pigmentata ,cu atrofia tesutului subcutanat ,fie supureaza ,drenand un lichid uleios
Panculita simpla (fara reactive sistemica)= apare posttraumatic ori dupa expunerea la frig si poate
aparea ca un episod unic sau poate fi recidivanta
Celulita = este o inflamatie difuza regional a tesutului subcutanat,tegumentul supraiacent apare infiltrat
,indurate uneori pigmentat sau modificare de culoare prin depozite de hemosiderina (dermita
ocre a gambelor in insuficienta venoasa cronica)
Fasciita
Flegmonul= este o supuratie purulenta care spre deosebire de abces,este prost delimitate,difuza cu
pungi multiple de puroi care se insinueaza intre structurile anatomice,caracterele clinice sunt
similar abcesului ,dar limitarea unei singure formatiuni fluctuente este mai dificila ,procesul
inflamator fiind difuz
-reprezinta dilatarea unei glande sebacee care nu isi mai poate elimina produsul de excretie
-chisturile sebacee se intalnesc mai frecvent in pielea capului,dar pot aparea oriunde exista
glande sebacee
-apar ca formatiuni bine delimitate,nedureroase,aderente la tegumente si mobile pe planurile
profunde,dimensiunile sunt variabile,,uneori de mai multi centimetri in diametru
-consistenta formatiunii este caracteristica ,similara plastilinei ,permitand si mentinand o
eventuala deformare,tegumentele supraiacente au aspect normal dar uneori la o inspectie
atenta se poate observa orificiul glandei sebacee ,ca un punct negru ,la suprafata formatiunii
-compresia mai intense a chistului poate duce la exprimarea continutului cu aspect galben
grasos,miros ranced,neplacut
Myopia benigna /myopia scolarului = debuteaza in copilarie ,se stabilizeaza la varsta adolescentei ,nu
myopia simpla este insotita de complicatii oculare,are character slab evolutiv
poate fi ereditara sau dobandita in conditii de lucru
Hipermetropia sau = afectiune a ochiului caracterizata prin formarea imaginii in spatele retieni ,ceea ce
hipermetropismul face ca imaginea sa fie incetosata ,apare cand diametrul antero-posterior al
globului ocular,este mai mic decat normal,se datoreaza unui viciu de refractive
caracterizat printr-un deficit de convergent ace face ca imaginea sa se formeze in
spatele retinei
Presbiopia=reprezinta pierderea treptata a capacitatii ochilor de a focaliza obiectele apropiate -opusul
miopiei-apare de obicei dupa 40 ani,cu timpul cristalinul nu mai poate mari puterea ,nu se mai
acomodeaza incat sa putem vedea clar obiectele
Astigmatismul = reprezinta o tulburare de refractive a globului ocular,characteristic acestei afectiuni
este faptul ca obiectul privit de catre o persoana(dupa ce lumina tranverseaza sistemul de lentile
ocular format din cornee si cristalin)nu va mai avea un focar de proiectie unic si punctiform,ci
mai de graba multiple focare liniare,sau neregulate ,altfel formulat puterea de refractive a
globului ocular nu este aceeasi pe toate meridianele ,iar imaginea unui obiect,proiectata pe
retina devine eliptica,principalul symptom este vederea neclara atat de la distanta cat si de
aproape
Meridianele globului ocular = reprezinta linii conventionale ,trasate prin sectionarea imaginara a
ochiului de catre planurile perpendicular pe ecuatorul acestuia
Astigmatismele neregulate = sunt cauzate de tulburarile aleatorii de sfericitate ale componentelor
dioptrului ocular
Astigmatismele regulate = sunt produse de pe suprafata corneei ele au character stagnant si afecteaza
simetric cei doi globi ocular
Astignatismul fiziologic = al corneei nu necesita corectie de lentil deoarece este anulat de astigmatismul
invers al cristalinului
Astigmatismul regulat simplu = este vorba de existenta a doua focare pentru aceeasi imagine ,
unul plasat la nivelul retinei ,iar celalalt focar este plasat in:
1. fata retinei-astigmatismul simplu myopic
2.in spatele retinei-astigmatismul simplu hipermetropic
Astigmatism regulat compus = cele doua focare ale aceeasi imagini sunt ambele plasate in fata retinei
sau in spatele retinei =astigmatism compus myopic si astigmatism compus hipermetropic
Astigmatism regulat mixt = reprezinta situatia in care cele doua focare ale aceeasi imagini sunt plasate
diferit in raport cu retina ,un focar este plasat in fata iar celalalt in spate
-in mod normal musculatura din jurul fiecarui ochi determina miscarea sincrona in aceeasi
directive si in acelasi timp a ambilor ochi
-strabismul apare atunci cand musculatura ocular nu mai functioneaza correct pt. coordonarea
miscarilor ocular
-cauze npot fi musculare ,neurologice ,vasculare
Strabism convergent sau estropia = privirea deviaza spre interior (spre nas)
Strabism divergent sau exotropia =privirea deviaza spre exterior (ureche)
Hipertropie = privirea deviaza in sus
Hipotropie=privirea deviaza in jos
Heteroforia = 1.reprezinta o forma de strabism intermittent adica incrucisarea privirii apre doar in
momente de oboseala sau boala
2. Heteroforia este un tip de conditie oftalmologica in care miscarea ochilor nu este
paralela. Este asimptomatica, fiind compensa de vergenta fuzionala. Cind rezerva
fuzionala este folosita pentru a compensa heteroforia este cunoscuta drept vergenta
compensatorie. In cazurile severe cind heteroforia nu este compensata apar semne si
simptome. Este denumita heteroforia decompensata.
Strabismul paralitic = unul sau mai multi din cei 6 muschi extriseci care coordoneaza miscarile ochilor
paralizeaza
Strabismul divergent = apare la sugaruu pana la 6 luni este o boala ereditara si de obicei grava ,privirea
estropia infantila incepe sa se indrepte spre interior(spre nas) in jurul varstei de 4 luni,cu un unghi
foarte mare si foarte usor de observant
Pseudostrabism = cateodata copilul poate avea infatisarea unui copil cu strabism fals,datorita
in epicantus faptului ca puntea nasului unui copil mic este plata si inca nedezvoltata ,surplusul
de piele de pen as acopera portiunea interioara albicioasa a ochiului creand falsa
impresie de privire incrucisata
Nistagmus = miscare concomitenta involuntara a globilor ocular ,oscilatorie ,de du-te vino a globulilor
ocular cel mai frecvent orizontale ,dar si vertical sau rotatorii,miscarile sunt necontrolate
bilaterale,izolate ,pot fi : ereditare ,associate unor probleme neurologice idiopatic,poate
fi si dobandit
Toxoplasma oculara = prezenta parazitului toxoplasmei gondii in globul ocular
Keratita=denumire generic a tuturor inflamatiilor corneei
Keratom = termen medical folosit pt deformarea corneei in forma de con ,reprezinta o ectazie
corneeana neinflamatorie ,bilaterala (in 85% din cazuri) caracterizata prin subtierea progresiva a
corneei, ceea ce duce la o bombare cronica central sau paracentrala a corneei
Keratoglobul (kerato globul) = distrofie congenitala ectactica neprogresiva caracterizata prin subtierea
intregii cornee si proeminenta acestuia sub forma sferica globulara
Keratectazia = consta intr-o cornee opaca care prezinta o proeminenta inspre fanta palpebrala. Ca
etiologie este incriminata keratita intrauterina urmata de perforarea corneei.
Keratita cu entamoeba=apare din cauza igienii precare a lentilelor de contact care cauzeaza aceasta
infectie rara dar foarte grava a ochilor
Keratoconjunctivita =inflamatie simultana a conjunctivei si a corneei. O keratoconjunctivita este o
complicatie frecventa a unei conjunctivite.
Keratopatia neurotrofica = leziune a epiteliului si stromei corneene datorata unei denervari a corneei.
Keratoconjunctivita atopica =tip de conjunctivita alergica, care este asociat cu dermatita atopica a
pleoapelor si fetii. Simptomele includ roseata, mancarime, arsuri, lacrimare, secretii
vascoase si umflarea pleopelor. Varsta de debut este, de obicei, inainte de 20 de ani la
pacientii cu istoric de alergii, mai ales rinite alergice si astm bronsic.
Keratoconul circumscris posterior = consta intr-o excavatie a fetei posterioare a corneei situata central
sau paracentral fara afectarea curburii anterioare. Defectul este adeseori unilateral,
neevolutiv si asimptomatic (poate asocia uneori ambliopie)
Keratotomie arcuata = incizie curba efectuata la periferia corneei, folosita la reducerea astigmatismului.
Keratotomie radiara = interventie chirurgicala indicata in reducerea miopiei.
Keratita fungica = apare mai frecvent pe leziuni preexistente ale corneei cum ar fi keratoconjunctivita
sicca sau ulcere traumatice. Abuzul de antibiotice si de steroizi in aplicatii locale precum si orice
stare insotita de diminuarea imunitatii constituie factori favorizanti ai aparitiei keratitelor
fungice . Aparitia keratitelor fungice este in general precedata de un traumatism minor cu un
corp vegetal (ramuri de copaci), caruia nu i se da importanta de catre pacient.
Fotofobia= reprezinta hipersensibilitatea la lumina ,disconfortul resimtit de ochi la lumina puternica ,
incapacitatea de a tolera lumina
Cecitate (orbire)=reprezinta pierderea brusca treptata a vederii datorita unor lezinui ale mediilor
transparente ocular ale retinei ,ale nervului optic sau ale centrului cortical
Fosfena= 1.senzatia de a avea in fata ochilor fulgere luminoase,albastrui sau albe,vizibile mai bine
noaptea si care se repeat des si in acelasi loc,muste zburatoare . Ea survine mai ales la
persoanele invarsta si anunta adesea o ruptura de retina, care poate antrena dezlipirea ei. Unele
fosfene sunt, de asemenea, provocate de un traumatism al globului ocular.
2. Tulburare vizuală (sub formă de scântei) ce apare în afecțiuni oftalmologice sau în urma unor
excitații mecanice ale retinei
Scotomul= 1. reprezintă o zonă a câmpului vizual, de dimensiuni şi formă variabile, în care vederea este
absentă sau deficitară.Scotoamele pot fi negative care nu sunt percepute de pacient şi sunt
descoperite la examinarea câmpului vizual sau pozitive care apar ca pete negre în câmpul vizual
al pacientului.
2.prezenta de umbre in campul visual.
Acromatopsia= reprezinta absenta vederii colorate
Halourile colorate = sunt percepute ca cercuri colorate in jurul surselor de lumina si apar in glaucomul
acut,edemul coreean
Hemeralopia = incapacitate de adaptare la lumina crepusculara( Slab luminat, abia vizibil ) sau la
intuneric
Fotopsiia =sunt reprezentate de prezenta in campul visual de sclipiri,fulgere ,stelute si apar in patologii
precum dezlipirea de retina cat si in timpul migrenelor
Metamorfopsiile =reprezinta vederea deformata a obiectelor
Papilita ocular = disc optic edematiat
Neuropatia optica = se manifesta prin tulburari vizuale si uneori durere,accentuate de miscarile globului
ocular
Nevrita optica retrobulbara = se caracterizeaza prin afectarea inflamatorie toxica sau degenerativa a
nervului optic,se manifesta prin scaderea vederii (vedere in ceata) ,modificari ale campului visual
Miodezopsia (musculite zburatoare)= linii rasucite ,puncte, linii, virgulite sau ca panza de paianjen care
se deplaseaza odata cu globul ocular, prezenţa lor trădează unele afecţiuni grave cum
ar fi o ruptură retiniană, o decolare de retină, o inflamaţie sau o hemoragie intraoculară,
Apariţia miodezopsiilor poate fi legată (cel mai frecvent) de modificările degenerative
care se produc în mod normal în corpul vitros (structura cu aspect de gel transparent din
interiorul globului ocular)
Cataracta = pelicula fina opaca la nivelul cristalinului si a capsule lui,care blocheaza pasajul fascicului
luminous catre retina cauzand tulburari de vedere
Cataracta congenitala = cosecinta unui process pathologic intrauterine
Cataracta senila = apare in urma tulburarii nutritiei cristalinului la unele pers trecute de 50 de ani ,
cel mai des din cauza diabetului zaharat
Cataracta traumatica = reprezinta o urmare a lezarii capsule cristaline prin traumatism
Cataracta complicata = este consecinta unor boli intraoculare (iridociclita,glaucoma)
Cataracta radiativa = este rezultatul expunerii la radiatii ionizante
Iridociclita/Uveita anterioara = inflamatie ocular ce afecteaza irisul si corpul ciliar
Glaucomul = reprezinta afectare progresiva a nervului optic asociata de mai multe ori cu (si cauzata de)
cresterea presiunii intraoculare
Blefarita= Prin termenul de blefarita se intelege inflamatia pleoapeloPacientii se prezinta cu scuame si
creste la nivelul marginii libere palpebrale, care este rosie, edematiata, uneori cu secretii
moderate, orificii glandulare afectate, etcBolnavii acuza usturimi, prurit, senzatie de arsura si
corp strain, lacrimare, durere, afectiunea avand o evolutie cronica, cu pusee de exacerbare a
simptomelor, alternand cu perioade de acalmie.
Orjeletul =(denumirea populara este ulcior sau urcior) este o infectie a uneia dintre glandele sebacee de
la baza unei gene, la nivelul marginii palbebraleLa nivelul pleoapei superioare sau inferioare
poate aparea o umflatura care se transforma intr-o colectie purulenta hiperemica cu punct
galbui care poate supura.n aproximativ 3 zile punctul (capul) cu puroi se sparge, puroiul se
elimina si ca urmare durerea si inflamatia scadDe multe ori, pacientii au ochii lacrimosi, senzatii
de presiune, durere, arsura locala sau uneori dureri in gat, secretii nazale, stare generala
proasta, febra
Salazionul= este o formaţiune chistică, de natura inflamatorie, care corespunde creşterii de volum a
unor glande din interiorul pleoapelor. provocata de obstructia unei glande a lui Meibomius
situata in pleoapa. Salazionul este un nodul rosu, suplu, amplasat in grosimea pleoapei, El este
nedureros in absenta suprainfectiei
Retinopatie diabetica = Diabetul deterioreaza vasele de sange de dimensiuni mici din organism, ducand
la modificarea fluxului prin aceste vase. Cand aceste modificari se produc in vasele de la nivelul
retinei se produce retinopatia diabetica. Retinopatia diabetica este cauza cea mai frecventa de
orbire spontana la persoanele cu varste intre 20 si 65 de ani. Prevalenta acestei boli variaza la
pacientii cu tip I sautip II de diabet. Simptomele retinopatiei diabetice includ:
-vedere incetosata sau distorsionata, sau dificultati de citire;
-puncte luminoase sau intunecate in campul vizual;
-pierderea vederii partiala sau totala, sau senzatia de "vedere printr-un val";
-durere la nivelul ochiului.
Degenerescenta maculara= Reprezinta deteriorarea maculei (o zona a retinei la nivelul fundului de ochi,
care ne permite sa vedem clar detaliile fine Degenerescenta maculara afecteaza abilitatea de a
vedea la distanta sau aproape. Simptome : scaderea acuitatii vizulale, cuvintele de pe o pagina
apar voalate, in centrul campului vizual apare o zona intunecata sau goala, metamorfopsii
=liniile drepte apar distorsionate
GINECOLOGIE –OBSTETRICA
A. FLUX
B.RITM
A. FLUX
Menoree (menstruatie) = sub influenta secrectiilor hormonale ,ovariene, secretie estrogenica- foliculina
in prima jumatate a ciclului si estrogeno-progesteronica in a doua jumatate ,apar modificari la
nivelul uterului ,in general a mucoasei uterine
Amenoree primara = reprezinta absenta ciclului menstrual si a caracterelor sexuale secundare la 14 ani
sau absenta ciclului menstrual in conditiile aparitiei caracterelor sexuale secundare la 16 ani
Amenoree secundara = descrie cazurile,in care fluxul menstrual este absent cel putin 3 luni in lipsa unei
sarcini sau a alaptarii la femeile care au avut in trecut menstruatie
Criptomenoree= lipsa fluxului menstrual datorat neexteriorizarii sale,din cauza unui obstacol la nivelul
colului uterin ,vaginului sau al unui hymen neperforat ,sangele menstrual fiind retinut in
interiorul corpului
B. RITM
Polimenoree = flux menstrual care survine la interval mai frecvente decat de obicei(uneori la mai putin
de 24 ore), este cauzata de o scurtare a ciclului menstrual fie in prima faza cea de maturare a
folicului ovarian,fie in cea de a doua faza ,faza luteala care corespunde degenerescentei folicului
transformat in corp galben
Dismenoreea primara = reprezinta durerea la mensturatie asociata ciclurilor ovulatorii in absenta unei
patologii structural (a unei boli)
-dureri sub forma de crampe localizate in regiunea suprapubiana,care pot iradia spre
coapsa sau spate,simptome vegetative greata varsaturi ,lipotimie,lacrimare
-va afecta femeia toata viata,pe parcursul vietii menstruale,ameliorari se pot observa la
femeile care nasc,dar nu obligatoriu
-durerea menstruala debuteaza de regula cu cateva ore inainte declansarii menstruatiei
si dureaza max 72 ore
Dismenoreea secundara = reprezinta durere ciclica menstruala asociata unei patologii structurale
(a unei boli)
TULBURARI DE OVULATIE
Ovulatie=eliberare a unui ovul de catre ovar ,fenomen fiziologic cyclic ,incepe la pubertate si inceteaza la
menopauza
Anovulatia = lipsa complete a ovulatiei
Oligo-ovulatia = ovulatii rare si neregulate
Faza luteala= perioada a ciclului menstrual aflata intre ovulatie si inceputul noii menstre ,cu o durata
medie de 14 zile
Deficitul de faza luteala = cascada delicate de evenimente care au loc in perioda imediat inainte de
cauza endocrina ovulatie pune bazele functiei luteale,orice tulburare fie oricat de fina a acestor
evenimente poate sa conduca la un status ovulatoriu si luteal alterat
TULBURARI SEXUALE
Vaginismul = disfunctie sexuala feminine ce se caracterizeaza prin contractii involuntare ale muschilor
vaginului ,astfel incat raporturile sexuale devin dureroase sau imposibile
Dispareunia (feminina) = aparitia de dureri permanente sau intermitente in timpul actului sexual
Dispareunia superficiala ( de penetrare) = survine la inceputul penetrarii
Dispareunia profunda = se traduce prin durere atunci cand penetrarea este complete
Dispareunia primara = survine inca de la prima relatie sexuala
Dispareunia secundara = apare dupa o perioada de timp in care femeia a avut contacte sexuale si este
cauzata de un traumatism psihologic
Frigiditatea = disfunctie sexuala specifica femeilor care se manifesta prin imposibilitatea de a ajunge la
orgasm ,in urma unui contact sexual
SECRETII VAGINALE
Leucoreea = termen medical care descrie o secretie vaginala groasa, aderenta ,alb-galbuie,exista
multiple cauze dar cea mai frecventa fiind dezechilibrul estrogenic,cantitatea de secretie poate
creste in infectii sau in bolile cu transmitere sexuala ,poate disparea ocazional
Leucoreea ciclica = secretie vaginala groasa,alba,fara miros,apare la inceputul si la sfarsitul ciclului ,fiind
normal
Leucoreea ovulatorie = secretie vaginana clara ,lipicioasa,apare in timpul ovulatiei
Lichid amiotic sau ruptura = secretie clara ,modifica pH-ul vaginal este 4.5 si apare in
a membranelor fetale (tip de leucoree) sarcina
Chiruretaj al cavitatii = este o procedura in care cu un instrument special sau system vacuum ,medicul
pelvine (raclaj) indeparteaza stratul superior a endomerului .Pentru efectuarea procedurii
este necesara dilatarea colului uterin ,care se efectueaza cu ajutorul
medicamentelor sau a instrumentelor special ,este folosit pentru a diagnostic
sit rata o multime de boli
Ooforita / ovarita = este o afectiune inflamatorie pelvina,care se caracterizeaza prin inflamatia acuta
sau cronica a unuia sau ambele ovare
Endometrita = inflamatia acuta sau cronica de natura infectioasa (bacteriana,virala,fungica etc) a
mucoasei uterului
Endometrioza = cresterea anormala a celulelor endometriale,in afara uterului ,celulele endometriale se
implanteaza cel mai frecvent pe ovare ,trompe uterine ,pe suprafatele exterioare ale
uterului sau ale intestinelor sau mucoasei din cavitatea pelvina
Celule endometriale = celulele care se desprind de pe suprafata uterului in fiecare luna de menstruatie
Saplpingita = inflamatie a unei trompe uterine sau a ambelor
Prolaps vaginal / genital = reprezita coborarea organelor genital ca urmare a slabirii mijloacelor de
sustinere (planseul pelviperineal) si de suspensie (ligament uterine)
Abcesul tubo-ovarian = reprezinta o colectie de puroi voluminoasa care cuprinde trompa uterine ,si
ovarul care se datoreaza extinderii inflamatiei si infectiei purulente de la trompa formand o
cavitate infectata
Anexita = inflamatia anexelor uterine( anexe uterine = Ansamblul constituit de catre ovare, trompe
uterine si ligamentele uterului.
Boala inflamatorie = este un termen general pentru infectia si inflamatia organelor reproducatoare
pelvina -BIP- superioare la femei ,cele mai frecvente fiind : salpingita ,endometrita,ooforita
abcesul tubo-ovarian
Peritonita pelvina = ruperea unui abces ,format in urma in urma unei infectii la nivelul anexelor uterine
invadand cavitatea pelviana
Matistita = infectie a tesutului mamar care se manifesta prin durere,umflarea si inrosirea sannului ,
apare indeosebi la femeile care alapteaza desi foarte rar survine si in afara lactatiei ,apare in
primele 6 saptamani dupa nastere (post – partum) in unele cazuri survine mai tarziu in timpul
alaptarii
Matistita acuta = cel mai adesea fara complicatii se observa in general in timpul alaptarii si mai ales la
inceputul alaptatiei
Matistita cronica = este cauzata de infectii bacteriene recurente sau de o dereglare hormonala
Matistita carcinomatoasa = este o forma de cancer la san a carei evolutie este uneori grava
Matistita granulomatoasa= este o forma rara ,dar benigna de inflamatie a sanului ,evolutia este buna,
regreseaza in mod spontan
Mastodinia = durere sau discomfort care apare la nivelul saniilor
Mastoza= orice afectiune benigna ,neinflamatorie a sanului
Mastoza fibro chsitica = este caracterizata prin aparitia unor nodului sau umflaturi dureroase la nivelul
unuia sau ambilor sani,evidentiabili in special in perioada premenstruala si dispar dupa
menstra
Ginecomastie = dezvoltarea excesiva sau cresterea in volum a glandelor mamare/sanului la barbat
ORL
OTO-RINO-LARINGOLOGIE
Acufena = reprezinta senzatia sau perceperea in mod pathologic,de zgomote ,senzatii sonore,zumzet
vajait,fluierat care nu sunt determinate de excitatii sonore
Hiperacuzia (hiperestezia auzului) = cresterea sensibilitatii la sunete
Hipoacuzia=reprezinta diminuarea acuitatii auditive
Hipoacuzia de perceptie = se caracterizeaza printr-o diminuare a acuitatii auditive in care transmisia
este buna,dar perceptia este defectuoasa(afectarea urechii interne)
Hipoacuzia de transmisie = reprezinta diminuarea acuitatii auditive datorata unei atingeri a urechii
externe sau medii ,(poate fi afectata si urechea interna)
Hipoacuzia mixta = hipoacuzie de perceptie + hipoacuzie de transmisie sunt afectate urechea interna
,medie si externa
Fonie = calitate a sunetelor limbii rezultata din vibrarea corzilor vocale in timpul emisiuniilor
Afonie= imposibilitatea de a vorbi ca urmare a lezarii laringelui sau a centrilor nervosi ai acestuia
Fonoastenia / Fonastenia = tulburare functional ace se manifesta prin slabirea sau pierderea temporara
a vocii ,ea apre ca rezultat al folosirii incorecte si abusive a vocii care determina obosirea ei
Disfonia (raguseala) =manifestare temporara sau permanenta a timbrului vocal si intensitatii vocii
datorata unor leziuni ale corzilor vocale,a nervilor laringieni sau a unor centri nervosa superiori
(pierderea expresivitatii si fortei vocii)
Alalie=incapacitate de a vorbi sau pronunta sunete
Dislalia = este o tulburare de pronuntie ,de articulare provocata de afectiuni organice sau functionale ale
organelor periferice ale vorbirii si care consta in imposibilitatea emiterii corecte a unuia sau mai
multor sunete (combinatii de sunete)
Rinoalie = vorbirea pe nas,tulburare de pronuntie care apare consecutive cu fenomenul de rinofonie ce se
produce prin amplificarea /diminuarea rezonantei sunetului fie prin obstructive nazala,fie prin
comunicare buco-nazala defectuoasa
Rinofonie = perturbarea timbrului vocii prin alterarea rezonantei nazale
Rinoalie deschisa = suflul aerului necesar pronuntarii sunetului se scurge pe cale nazala
Rinoalie inchisa = unda de aer necesar pronuntarii consoanelor se scurge pe traiectul bucal
Rinoalie mixta = in vorbirea unei pers se gasesc manifestarile rinoaliei inchise si deschise
Logonevroza ( balbaiala) = este o tulburare de limbaj care se manifesta prin contractii ,perturbari
spasticede diferite forme ale ritmului de vorbire
Bradialie = ritm lent de articulare a cuvintelor care se intalneste in unele boli nervoase
Tahialie=tulburare de limbaj caracterizata printr-un vorbit rapid si precipitat ,cu debit mare de cuvinte
Oftongia = este o afectiune asemanatoare bradialiei ca manifestare dar se produce datorita unor
spasmede lunga durata inregistrate la nivelul muschiului limbii
Glabela= este suprafața netedă a osului frontal localizat între arcadele sprâncenoase; porțiunea osului
frontal situată imediat superior de rădăcina nasului.
Otalgie= durere resimtita la nivelul urechii
Otoragie=hemoragie auriculara
Otoree= surgere de lichid provenind din ureche
Epistaxis / rinoragie = sangerare nazala
Rinoree = secretie nazala
Cofoza = Termen ce desemneaza o surditate completa, adica abolirea oricarei perceptii senzoriale
auditive. Sin.: anacuzie.
Adenoidita =inflamatie provocata de o infectie a tesutului glandelor din regiunea nazo-faringiana
Adenoidita acuta = inflamatia ,uneori supuratia a amaigdalei faringiene Lushka ce poate aparea izolat
sau asociat unei rinite si/sau angine
Adenoidita cronica = reprezinta o subclasa de adenoidite in care vegetatiile adenoide (polipii nazali)
vegetatii adenoide este o hipertrofie cronica,favorizata de constitutia limfatica
Flexie = miscari de apropiere a doua segmente alaturate.se fac in jurul unui ax transversal
Extensie =miscari de indepartare a doua segmente alaturate. se fac in jurul unui ax transversal
Abductie = miscare de indepartare a unei extremitati sau a unui segment anatomic si fata de axul
median al corpului.se fac in jurul unui ax transversal
Adductie = miscare de apropiere a unei extremitati sau a unui segment anatomic si fata de axul
median al corpului.se fac in jurul unui ax transversal
Rotatie = miscare realizata in jurul axului care trece prin lungul segmentului ce se deplaseaza ; poate fi
externa sau interna ,si dupa cum se roteste spre corp sau spre exteriorul corpului
Circumductie = este miscarea complexa care totalizeaza flexia,extensia,adductia,abductia si le asociaza
cu rotatia
Pronatie = Mişcare de rotaţie pe care mâna şi antebraţul le execută din afară către interior ,rasucirea
maninii spre interior
Supinatie = miscare de rotatie externa a antebratului, care aduce palma dinspre spate spre fata (atunci
cand bratul se afla in pozitie verticala) sau din jos in sus (cand bratul sta orizontal), spre
deosebire de miscarea de pronatie care actioneaza invers.
Tendon = corzi care au rolul de a lega muschii de oase
Ligament = corzi de collagen care au rolul de a lega oasele intre ele
Rigiditate prin decerbrare = intepenire ,stare caracterizata prin aparitia unei contracture in extensie si
pronatie fortata
Genu varum = deviatie a gambei spre interiorul axei membrului inferior cu proeminenta genunchiului in
afara ( picioare in paranteza)
Genu valgum = deviatie a gambei spre exteriorul axei membrului inferior (genunchi in X)
Rahitismul - la copii = afectiune osoasa caracterizata prin demineralizarea corticalei osoase mature
Osteomalacie -la adult si/sau a tesutului oso spongios ,oasele devenind flexibile si se deformeaza
Osteoporoza = boala sistemica caracterizata prin deteriorarea arhitecturii tesutului osos ,avand drept
consecinte cresterea fragilitatii osoase si cresterea riscului de fractura
Bursa seroasa = punga limitata printr-o membrane de aceeasi natura cu o membrane sinoviala
,articulara destinata facilitaii alunecarii pielii ,unui muschi ,sau unui tendon pe os
Artroza = reuneste mai multe suferinte ale articulatiilor de cauza degenerative avand ca trasatura
comuna distrugerea cartilajului articular,urmata de modificari ale tuturor structurilor din
component articulatiei,asociata sau nu cu modificari ale oaselor ligamentelor si a membrane ce
o invelste in interior articulatia(membrane sinoviala)
Anchiloza = limitarea partial sau totala a mobilitatii unei articulatii prin organizarea exudatelor din
cavitatea articulara inflamata prin atrofie capsulara sau sudarea suprafetelor articulate
avivate chirurgical
Spondilita anchilozanta = forma de rheumatism inflamator cronic ,ce afecteaza articulatiile sacro-iliace
si ale coloanei vertebrale
Osteofite= “ciocuri de papagal” sunt excerescente osoase care apar pe capetele (epifizele) oaselor mari
se localizeaza frecvent pe suprafetele de legatura dintre 2 oase (articulatii) ,dare se intalnesc si
pe zonele in care ligamentele si tendoanele se unesc cu oasele
Lumbago=durere lombara acuta cu debut brusc ,spasm muscular paravertebral cu imobilizarea coloanei
si durere intense accentuata de mers
Oncologie= este un domeniu al stiintei medicale care se ocupa cu studierea etiologiei ,diagnosticului,
tratamentului ,abilitarii si prolifararii cancerului
Neoplasm sau tumoare = proliferare (inmultire) de cellule anormale care seamana mai mult sau mai
putin cu tesutul care se dezvolta si sfarsesc prin a dobandi o autonomie biologica (crestere
anormala a unui tesut
Neoplazie (tumora) = prosces pathologic de formare a unui tesut nou tumoral,prin inmultirea celulara
exagerata care altereaza structura normal a tesutului originar (crestererea anormala a unui
tesut)
Benign (necanceros)= lipsit de gravitate,usor,fara consecinte grave,inofensiv,intensitate redusa ,fara
stari grave ,fara complicatii
Malign = incurabil ,sever,de natura foarte grava,consecinte letale
Metastaza = 1.aparitie in cursul unei boli a unui focar pathologic,secundar intr-o regiune a corpului
situata in alta parte fata de focarul primitive 2. deplasare a unei boli dintr-o parte a
organismului in alta parte
termenul de neoplasm (tumora) nu este sinonim cu cancerul!un neoplasm poate fi benign sau malign
pe cand cancerul este prin definitie malign!
Adenom= tumoare glandulara benigna ,constituita din cellule epiteliale ; tumoare benigna a tesutului
glandural sau a unei glande (apare unde este tesut epithelial)
Carcinom (epiteliom) = 1.tumoare maligna constituita din cellule epiteliale 2. tumoare maligna a
tesutului epithelial 3. tumoare maligna a tesutului glandural sau a celulelor glandulare
Adenocarcinom= 1.tumora(neoplasm) malign epithelial dezvoltata din stricturile glandulare ce intra in
constitutia celor mai multe organe ale corpului 2. tumora(neoplasm) malign cu punct de plecare
dintr-o glanda sau epiteliul glandular (ficat,glanda mamara,stomac etc)3. majoritatea tipurilor
de cancer mamar ,pancreatic ,de colon,si de prostate sunt adenocarcinomatoase
Sarcom = Tumoare maligna a tesutului conjunctiv
Mielom= boala maligna avand originea in maduva osoasa,caracterizata prin aparitia unor tumori
(neoplasme) pe oasele late 2.neoplasm (malign) al maduvei oaselor
Liposarcom = tumora (neoplasm) malign a tesutului adipos,situate in general in profunzime ,in abdomen
coapsa,umar etc,pot atinge si cateva kg in greutate ,poate invada progresiv tesuturile din
vecinatate ,pot antrena metastaze
Osteosarcom = tumora (neoplasm) malign a oaselor,apre din cellule formatoare de os primitive ,iar
marca sa histopatologica este producerea de osteoid malign ,nu sunt formate din metastazele
pornite de al cancer,in majoritatea cazurilor survine la copil si adolescent .
Osteoid = reprezinta o matrice proteica a scheletului care fixeaza calciul in vederea formarii osului
normal ,reprezinta osul tanar ,inainte de calcificarea permanenta
Condrosardcom = tumora(neoplasm) malign de origine cartilaginoasa in care formarea de matrice
tumorala este de natura condroida ,cu alte cuvinte este caracterizata prin capacitatea de a
produce cartilaj tumoral
Condroid =substanta complexa ,compusa din protein in amestec cu polizaharide care intra in structura
cartilajelor
FIbrosarcom = tumora (neoplasm ) malign constituit exclusive din proliferarea maligna a celulelor si
fibrelor derivate din fibrocit
Fibrocit = celula fundamental a tesutului conjuntiv ,derivate din fibroblast
Dermato – fibrosarcomul = tumora(neoplasm) malign , cutanat,care se dezvolta la nivelul dermului si
invadeaza tesutul subcutanat (grasime ,fascie,muschi,os etc)
Neurosarcom= = tumora(neoplasm) malign a unui nerv
Neuro – fibrosarcom = = tumora(neoplasm) malign a SN
Angiosarcom = = tumora(neoplasm) malign ce rezulta din proliferarea celulelor reticulare si endoteliale
ale vaselor sanguine ,se localizeaza frecvent la nivelul ficatului ,splinei si membrelor
Limfangiosarcom = = tumora(neoplasm) malign dezvoltata in endoteliul vaselor limfatice
Leiomiosarcom =tumora maligna care se dezvolta pornind de la muschii netezi,(apre frecvent pe tub dig)
Leiomiom uterin - tumora benigna dezvoltata plecand de la muschiul uterin
Rabdomiosarcom = = tumora(neoplasm) malign a muschiilor striati
Papilom = tumora(neoplasm) benign a epitelilului pavimentos , a uroteliilor metaplaziate pavimentoase
Leucemie = cancer a sangelui sau al maduvei osoase caracterizata printr-o crestere anormala a celulelor
tinere immature albe din sange
Angiom = tumoare vasculara circumscrisa ,congenitala sau dobandita ,cu originea in capilarele sanguine
sau limfatice dezvoltata din cellule endoteliale sau din pericite
Mielom multiplu = proliferare / inmultire maligna,a plasmocitelor (tip de leucocite) din maduva osoasa,
se dezvolta in general la persoanele trecute de 60 ani
Fibroadenom = tumoare(neoplasm) glandulara beningna ,formata din cellule si fibre conjunctive,
localizata de obicei la san sau uter
Carcinomatos = de natura maligna,canceroasa,referitor la carcinon
Carcinomatoza =1. conditie data de imprastierea ,raspandirea intr- o anumita zona sau tot organsimul
de metastazele unui carcinoma (de ex carcinomatoza pulmonara,unde plamanii sunt improscati
cu metastaze carcinomatoase) 2. process de extindere a carcinoamelor la mai multe organe
Hemangiomul = tumora(neoplasm) benign de natura vasculara ,stricture formate din proliferarea
celulelor endoteliale ,care se organizeaza sub forma unor vase ce se umplu apoi cu sange
Fibrom= tumora(neoplasm) benign formata mai ales in tesutul conjunctiv fibros si localiazata frecvent
sau de obicei la san ,uter si intestine
Melanom = tumora(neoplasm) malign format din cellule care produc melanina,localizata mai ales pe
piele si la ochi si in mod exceptional in centrii nervosi si meninge
Meningiom = tumora(neoplasm) benign care se dezvolta pe seama arahnoidei ,foita medie a
meningelor
Carcinoid = tumora(neoplasm) benign sau malign,putin voluminoasa care se dezvolta mai ales pe
mucoasele digestive ,uneori mucoasa bronsica,pe seama celulelor endocrine zise argentafine
Celula argentafina = este celula ce se gaseste la nivelul glandelor pilorice, localizata in criptele
glandulare ale intestinul subtire si apendicelui. Celula argentafina este formata din granulatii
argirofile cu continut de serotonina, avand ca si proprietati reducerea ionilor de argint prin
colorarea lor in brun sau negru.
Cariocarcinom = tumora(neoplasm) malign tromboblastica ce poate aparea dupa o sarcina normal,
tumora secreta gonadotropine corionice
Nefroblastomul (tumora wilnus) = tumora(neoplasm) malign embrionar,apre de regula la copii cu varsta
1-5 ani
Neoplasme (tumori) gliale (astrocitoame) = sunt provenite din astrocyte ,oligodentrite sau ependim
Blastom= = tumora(neoplasm) malign a carei dezvoltare pleaca /porneste de la elementele
nediferentiate de tip embrionar
Tumori(neoplasme) disembrioplazice = (ale vestigiilor embrionare) sunt tumori (neoplasme) complexe
ce contin tesut nediferentiat embrionar(hamartomul,coriostomul ,teratomul)
Hamartomul = reprezinta o proliferare excesiva a unui tesut si cellule normale mature intr-un organ
care contine in component sa elemente celulare identice
Coriostomul = reprezinta proliferarea sau dezvoltarea unor cellule sau tesuturi microscopic normale
prezente in locuri anormale,in general reprezinta o masa coeziva de tesut aberent sau
heterotopic (de ex resturi sau cellule sau tesut pancreatic in peretele stomacului)
Teratomul = tumora(neoplasm) ce are originea in celulele pluripotente ,este constituit din variate
tesuturi ( derivate de din 1,2,3, foite embrionare-mezoderm,endoderm,neuro ectoderm),care
in mod normal nu se gasesc in organul respective
Schir = = tumora(neoplasm) malign caracterizata macroscopic prin consistenta ferma si cu retractii
evidente avand un tablou histopatologic distinct prin existent unor insule de cellule neoplazice
intr-o masa de tesut conjunctiv hiperlaziat al stromei
STAREA DE NUTRITIE
APETITUL SI MODIFICARILE SALE
Foamea = nevoie imediata de a manca sau de a se alimenta fara a diferentia in mod special tipul sau
calitatea alimentului
Apetitul=dorinta de a consuma in mod special un anume aliment ,indifferent daca exista sau nu o nevoie
aparuta in ruma ingestiei de alimente
Satietatea precoce = reprezinta aparitia senzatiei de satietate la un nivel de alimentatie mic ,la o
persoana cu apetit normal ,ea caracterizeaza o cavitate gastrica mica ,in conditii de stomac
rezecat si in unele tumori gastrice
Anorexia sau inapetenta = diminuare a apetitului
Hiperorexia = reprezinta cresterea apetitului cu aspect fiziologic care se intalneste la convalescent ,dupa
boli grave ,parazitoze etc
Polifagia = cresterea ingestiei de alimente
Akoria / Acorie =dispritia satietatii
Bulimia = alimentatie excesiva nestapanita
Parorexie = apetit cu obiect anormal
Malacia = reprezinta apetit crescut pentru alimente acide
Pica= reprezinta apetit crescut pentru alimente neobisnuite (nisip ,pamant,creta etc)
Alotriofagia = apetit pentru substente dezgustatoare (excremente)
Obezitate = crestere a greutatii corporale prin acumulare de tesut gras ,care duce la un indice de masa
corporala egal sau mai mare decat 30 kg pe metru patrat
Hiperponderal = indice de masa corporala intre 25-29.9 kg metru patrat
Slabirea= scadere ponderala de pana la 20% din greutatea ideala
Emancierea = scadere ponderala care duce la o greutate mai mica decat cea ideala de 20-30%
Casexia = scadere extrema in greutate cu peste 30% fata de greutatea ideala
Marasmul = stare de nutritie mai severa decat casexia
Obezitatea androida (Vague)= sau abdominala sau in mar,se caracterizeaza prin depunerea excesiva de
grasime abdominal(subcutanat,retro si preperitoneal,visceral) ,acest tip de obezitate se insoteste
de rezistenta la insulina ,care poate duce in timp la diabet zaharat
Obezitatea ginoida sau gluteofemurala = sau in para se caracterizeaza prin depunerea excesiva
adipoasa pe fese si radacina coapselor si are un coefficient de risc mul mai mic decat cea
androida
FEBRA
Termogeneza= este asigurata de activitatea metabolica a organelor,la om In repaus ,ficatul fiind
organul raspunzator de aprox jum din productia metabolica de caldura,muschii si
creierul 2/5 fiecare si respiratia 1/5 ,in conditii de effort activitatea musculara devine
sursa principala termogena
Termoliza= se face prin mecanisme variate ,cea mai mare parte prin radiatie cca 60% ,adica prin iradiere
in mediu de la suprafata pielii ,20-27%,prin vaporizatie si perspiratie si 12-15%
prin convectie (transmitere in vecinatate),si conductie adica transferul de
caldura dintre doua obiecte cu temperaturi diferite .
Febra= crestere anormala a temperaturii corpului ,datorata unei modificari in mecanismul central de
reglare,a temperaturii corpului (febra trebuie deosebita de hipertermie)
Hipertermia = reprezinta crestere a temperaturii corpului peste valoarea de reglare,printr-o perturbare
a pierderii de caldura (termolizei).
-Temperatura are o variatie normal in cursul zilei ,avand valoarea cea mai joasa dimieata si cea mai
ridicata in perioada a doua a dupa amiezii
-nivelul de mentinere a temperaturii pare a fi determinat de concentratia de protaglandine E2 eliberata
in endoteliu in special de organul vascular al lamei terminale (oragnum vasculosum terminalis)
-dependenta nivelului de termoreglare a mecanismului prostaglandinic explica actiunea antipiretica
a mendicamentelor AINS care blocheaza ciclooxigenazana si sinteza de prostaglandine
Curba termica = este formata din inregistrarea temperaturii zilnice,ea recunoaste trei perioade:
-stadium incrementi = perioada de instalare
-fastigium= perioada de stare
-stadium discriminenti = revenire la temperatura normal
Febra continua / febra in platou = variatiile zilnice nu depasesc 1 grad ,(pneumonie,erizipel etc)
Febra remitenta = oscilatii zilnice mai mari de 1 grad ,fara insa a reevenii la normal (supuratii ,bronho
pneumonii,TBC etc)
Febra intermitenta = are oscilatii mari cu remenire la valori normale ,intre episoade febrile (malrie etc),
poate fi sistematizata revenind la un nr fix de zile si nesistematizata (neoplasm ,infectii
urinare)
Febra hectica = este o varietate de febra intermitenta cu variatii zilnice,mai mari de 3 grade (septicemia
TBC cavitar etc)
Febra inversa = recunoaste valori mai mari dimineata (TBC grave etc)
Febra recurenta = numeroase episoade febrile separate prin perioade de afibrilitate
Febra ondulanta = perioade Febrile prelungite cu ascensiune si scadere progresiva,separate de perioade
de afebrilitate ,este caracterizata in boala Hodkin dar si in endocardite ,bruceloza
Febra “ in dromader “=este o febra recurenta cu 2 episoade din care primul cu valori mai mari si o
perioada de normalizare intermediara scurta de 24-48 de ore (viroze resp)
Febra neregulata = are o curba nesistematizatabila (supuratii,stari septice)
Edemul subcutanat = se manifesta prin cresterea de volum a segementului sau regiunii interesate,cu
stergerea reliefului anatomic normal.
Godeu = la presiunea cu degetul de regula pe plan oso se observa mai mult sau mai putin facila a unei
depresiuni,aceasta dispare in timp si se datoreste deplasarii lichidului din zona comprimata spre
zonele inconjuratoare
Cum organismal contine aproximativ 5 l sange ceea ce corespunde cu 2.75-3l lichid (plasma)
acumularea de lichid in expansiunea spatiului interstitial presupune retentia renala de apa si sare ca
factor secundar sau se poate datora numai acesteia
Toate cauzele mentionate de formare a edemului prin modificarea termenilor legii lui Starling
sunt urmate ,in cazul formarii unor edeme care depasesc dezvoltarea strict locala ,de activarea
sistemului de retentie a sodiului si apei,cu cresterea continutului total de sodium al organismului
Aceasta inseamna retinere renala de sare prin modificarea aportului filtrare/resorbtie tubulara
in favoarea celei din urma.Aceasta comporta atat diminuarea filtrarii prin scaderea irigarii glomerulare si
a presiunii de filtrare cat si cresterea resorbitiei tubulare de sare si apa in care un rol essential il are
mecanismul hormonal (aldesteron si ADH)
Exista si posibilitatea formarii nde edem prin dezechilibru functional glomerulotubular primar fie
prin boli renale cu diminuarea filtarii si mentinerea functiei tubulare ,fie prin activarea inadecvata a
mecanismelor de retentive
TIPURI DE EDEME
1. EDEME GENERALIZATE
Edemele generalizate se datoresc unei suferinte de organ sau system cu repercusiuni la nivelul
intregului organism.Ele pot fi mai mult sau mai putin extinse in functie de gradul retentiei hidrosodate
,dar sunt intotdeauna simetrice si presupun activarea sistemului de retentive a apei si sodiului.
Aparitia edemului clinic marcheaza cresterea spatiului interstitial cu este 3-5l ,acumularea pana
la acest nivel nefiind clinc aparenta ,dar fiind evidentiabila prin catariri repetate,la o persoana suferinda
de o boala care produce edem,cresterea brusca in greutate chiar si cu numai o jumatate de kg este semn
de retentive hidrosalina
Localizarea edemelor generalizate depinde de mecanismul de formare .
Edemele cu participare importanta a presiunii hidrostatice capilare in geneza vor fi localizate
initial sic and sunt reduse cantitativ in zonele declive,unde se adauga efectul presiunii coloanei de sange
venos.La persoanele active acesta se observa la glesne ,iar la cele care mentin clinostatismul in regiunea
sacrata
Edemele aparute prin scaderea presiunii coloidosmotice sau prein retentive exagerata de apa
si sodium vor fi localizate in zonele cu tesut conjunctiv lax(presiune tisulara mica) ,usor destensibile –
pleoape ,fata scrot
EDEMUL CARDIAC
-Scaderea capacitatii functionale a cordului( –insuficienta cardiaca)duce la aparitia edemului.
-`Aceasta este secundar atat stazei venoase cat si scaderii volemiei eficace ,de cele mai multe
ori prin scaderea debitului cardiac dar si prin acumularea de sange in sectorul venos al circulatiei
-Acumularea de sange in sectorul venos ,scaderea debitului cardiac prin insuficienta contractila si
extravazarea capilara de lichid activeaza mecanismele retentiei hidrosodate ,cu cresterea capitalului
sodic si hydric al organismului si formarea de edeme.
-Gradul in care fiecare din aceste mecanisme contribuie la formarea edemului depinde de tipul
insuficientei cardiac si determina caracterul si localizarea edemului
-Data fiind importanta elementului de presiune edemul va fi mai evident acolo unde presiunea
este mare prin adaugarea presiunii gravitationale a coloanei de sange ,respective la membrele inferioare
-Staza periferica a sangelui determina si racirea tegumentelor si aparitia cianozei periferice (de
staza)
-Edemul cardiac este deci un edem generalizat cu aparitie initiala la gambe si localizare
predominant in zonele declive ,cianotic si rece,edemul cardiac este de regula nedureros.
-Edemul cardiac este moale,dar persistenta in timp duce la dezvoltarea de fibroza subcutanata
si edemul devine consistent greu depresibil ,staza prelungita duce la extravazari sanguine cu depunere
de hemosiderina in piele (dermita ocre) ,tegumentele capatand o coloratie bruna
Insuficienta cardiaca stanga prin cresterea presiunii sistemului venos pulmonar duce la staza
venoaza pulmonara (manifestata prin dispnee) ,urmata de edem interstitial pulmonar si apoi de trecerea
lichidului in alveole –EPA.
EDEMUL HIPOPROTEINEMIC
Edemul hipoproteinemic = este un tip frecvent de edem ,datorat scaderii presiunii coloidosmotice
plasmatice,scaderea albuminelor serice sub 2.5 g/dl duce la o scadere suficienta a presiunii
coloidosmotice pentru a permite extravazarea excesiva a lichidului intravascular cu aparitie de
edem,edemul hipoproteinemic este un edem generalizat care apare intial in zonele subcutanate
,cu tesut conjuctiv lax (presiune tisulara scazuta) ,cum ar fi pleoapele ,fata ,scrotul.Este un edem
palid ,alb prin infiltrarea pielii cu indepartarea de suprafata a retelei vasculare subcutanate,
temperatura sa este normala ,iar consistenta moale ,lasand foarte usor godeu
EDEMUL HEPATIC
Edemul hepatic = apare in boli cornice ale ficatului (in primulrand ciroza),el recunoaste drept cauza
principal dar nu unica scaderea sintezei de protein (edem hipoproteinemic)
In insuficienta hepatica la acesta se adauga perturbari hemodinamice prin vasodilatatie
sistemica si deschidere de anastomoze arteriovenoase cu crestere moderata a presiunii venoase si
hipertensiune portala,in principal prin compresia ramurilor portei in procesul de fibroza hepatica
EDEMUL RENAL
Insuficienta renala = edemul poate fi datorat incapacitatii rinichiului de a elimina o sarcimna hidrosalina
normala sau uneori excesiva(de ex perfuzii in exces).Retinerea de apa si sodium duce la trecerea
lor in interstitiu,cu expandarea spatiului interstitial si aparitia de edem.Acest tip de edem se
aseamana cu cel hipoproteinemic fiind generalizat cu aparitie initial ape fata ,moale,palid,
paloarea este accentuata de anemia secundara insuficientei renale
Nefrite = prezenta edemului este explicate prin dezechilibru glomerulotubular in sensul predominarii
resorbtiei tubulare in conditiile unei diminuari a filtrarii ,secundara afectarii glomerulare,excesul
hidrosodat duce la expansiunea spatiului interstitial
EDEMUL PRIN INGESTIE EXCESIVA DE SARE
Ingestia unor cantitati mari de sare peste 20-30 g/zi depareste puterea de eliminare renala si
duce la crestere ponderala prin retentie hidrosodata si uneori aparitia de mici edeme
EDEMUL POSTURAL
Mentinerea indelungata a ortostatismului mai ales fara miscare,poate duce la aparitia de edeme
prin staza venoasa secundara actiunii gravitatiei si presiunii coloanei de sange ,nemiscarea favorizeaza
staza prin absenta pompei musculare ce mobilizeaza sangele din sistemul venos profund
EDEMUL DE SARCINA
In cursul sarcinii mai ales in ales in ultimul trimestru poate aparea edem,acesta poate aparea
limitat la glezne fara alte modificari in cursul evolutiei sarcinii normale sau poate complica o sarcina
patologica (preeclampsia si eclampsia).
In aparitia edemului de sarcina intervin factori multipli
Sarcina insasi (uterul marit) comprima venele iliace si determina staza in membrele inferioare
Circulatia uteroplacentara comporta anastomoze arteriovenoase si un debit crescut care duce la
marirea volemiei prin retentive hidrosalina cu hemodilutie si discrete scadere a presiunii coloidosmotice
In afara retentiei hidrosaline determinate hemodinamic ,echilibrul hormonal de sarcina
favorizeaza retinerea de sodium
Toate aceste elemente contribuie in proportie variabila la aparitia edemului de sarcina
2. EDEMELE LOCALIZATE
Edemele localizate = sunt edeme cu extindere limitata la un teritoriu mai mult sau mai putin extins de
regula asimetric ,ele se datoresc unor cauze circulatorii sau de permeabilitate capilara ,localizate
si antreneaza nesemnificativ mecanismul general de retentive hidrosodata
EDEMUL INFLAMATOR
Edemul inflamator = apare datorita cresterii permeabilitatii capilare determinate de citokinel
mediatoare ale inflamatiei eliberate in leziunea respective,el reprezinta elementul tumor din
tetrada clasica inflamatorie : calor , dolor,rubor,dolor,tumor
EDEMUL ALERGIC
Edemul allergic = este similar in mecanism celui inflamator fiind expresia cresterii brutale ale
permeabilitatii cellulare prin eliberare de mediatori (histamina din mastocite,dar si alte cytokine)
in urma reactiei antigen –anticorp ,reactia vasomotorie este mai putin evidenta ca la inflamatie
si astfel edemul nu este cald si rosu
Edemul allergic poate fi localizat strcit dermic,fiind la originea papulei urticariene sau poate cuprinde o
regiune mai mult sau mai putin intinsa
Edemul Quincke =este un exemplum tipic de edem allergic al fetei,limitat la o buza duce la marirea
acesteia in volum “buza de tapir” dar poate cuprinde intreaga fata si uneori gatul si laringele
situatie grava prin riscul de obstructive glotica
EDEMUL VENOS
Edemul venos = recunoaste drept cauza cresterea presiunii capilare datorita obstructiei sau dificultatii
circulatiei venoase a unui segment,deci stazei, cel mai frecvent fiind afectat membrul inferior
Inflamatia venelor superficiale = determina edem inflamator in tegumentele ce acopera traiectul venos
flebita superficiala inflamat ,acest edem este cald,rosu si dureros mecanismul sau de
producere fiind inflamatia,la palpare se simte cordonul venos inflamat,
acoperit de tegumente edematiate,acest tip de edem nu recunoaste
staza ca mecanism
Venele jumatatii inferioare a corpului sunt prevazute cu valve care fragmenteaza coloana de
sange si astfel ,reduc presiunea hidrostatica capilara.Incompetenta acestor valve duce la vasodilatatie
venoasa (varice) si staza cu cresterea presiunii capilare,staza genereaza hipoxie locala ,cu cresterea
permeabilitatii capilare ,aceste conditii duc la aparitia edemelor in teritoriul venos respectiv si
favorizeaza aparitia tulburarilor trofice –dermita ocre si ulcer varicose
Obstructia venelor profunde= duce la staza venoasa deoarece aceste vene asigura 2/3 din drenajul
flebita profunda venos al membrelor inferioare,dupa vindecarea flebitei daca nu se
stabileste un drenaj venos normal,se mentine staza venoasa,in ambele
situatii in teritoriul respective apare edem de staza
Edemul venos= este rece ,cianotic ,consistent si localizat in teritoriul venos afectat,este cea mai
frecventa cauza de edem unilateral al unui membru inferior,asocierea edem
venos,dermita ocre si ulcer trofic caracterizeaza insuficienta venoasa cronicca
EDEMUL LIMFATIC
Edemul limfatic = blocarea circulatiei limfatice duce la aparitia de edem cu lichidul interstitial mai bogat
in proteine ,edemul limfatic este ferm cu temperatura normal si se dezvolta initial catre radacina
membrului afectat ,deseori poate atinge dimensiuni remarcabile =elefantiazis ; in dreptul zonei
de blocare a circulatiei limfatice se pot observa vase limfatice superficiale dilatate-varice
limfatice
Obstructia limfatica poate avea drept cauze :