Sunteți pe pagina 1din 4

DOSARUL NR.

HOTĂRÂRE
în numele Legii
DATA: DUDOLAND

JUDECĂTORIA:
INSTANŢA COMPUSĂ DIN:
PREŞEDINTELE ȘEDINȚEI, JUDECĂTOR : SÎRBU MARIA
GREFIER: S.S.
CU PARTICIPAREA:
reprezentantului reclamantului Oleg Osmachinescu, mun.Chișinău, str. Iazului 3, în
baza procurii nr. 111 din 01.02.2018
pîrîtei – Margareta Roșu

a judecat în ședință publică, cauza civilă la cererea de chemare în judecată a Direcției


pentru protecția drepturilor copilului către Margareta Roșu privind decăderea din drepturile
părintești, a -

CONSTATAT:

La 19 octombrie 2018, Direcției pentru protecția drepturilor copilului s-a adresat în


instanţa de judecată, cu cerere de chemare în judecată împotriva lui Margareta Roșu
solicitând decăderea din drepturile părinteşti a lui Margareta Roșu în privinţa copilului
Ioana Roșu, născută la YYY şi ZZZ şi scutirea de cheltuielile de judecată.
În motivarea cererii de chemare în judecată a indicat că Direcția pentru protecția
drepturilor copilului a fost sesizată de către colaboratorul de poliție U.Y. care, în urma unei
sesizări pe faptul violenței în familie, a depistat un copil în vîrsta de 6 ani, gen femenin, în
condiții de trai indecente pentru dezvoltarea sa.
Tot în cadrul acelei vizite la domiciliul minorei Ioana Roșu, sa relevat că mama
minorei, Margareta Roșu, are un comportament neadecvat și un comportament fizic
dezordonat, iar din cele relatate de vecini, copilul nu freceventează nici o instituție
preșcolară, este neglijată de familie, foarte des este observată murdară și flămândă, cerând
de mîncare de la vecini.
Prin decizia, autorității tutelare nr. 190 din 22.01.2018, s-a dispus internarea minorei
Ioana Roșu, în spital, iar în rezultatul investigațiilor medicale s-a stabilit diagnosticul
„pneumonie acută, insuficiență renală și pancreatită reactivă”, fiindu-i prescris și
administrat un tratament medical pentru ameliorarea stării și însănătoșirii acesteia.
În scopul promovării şi dezvoltării sociale, protecţiei sociale a copiilor în situaţie de
risc, menite să-i susţină, astfel încât să faciliteze integrarea lor în comunitate, a fost evaluată
familia aflată în situația dată de risc. Astfel s-a stability că cet. Margareta Roșu are o fiică
de 6 ani pe nume Ioana Roșu. Tatăl copilului este necunoscut. Ambele locuiesc cu mama
cet. Margaretei Roșu. Atât mama Ioanei cât și bunica acesteia consumă systematic băuturi
alcoolice. Au fost mai mult sesizări a poliției din partea vecinilor deoarece bunica cu mama
minorei Ioana Roșu, se băteau. Colaboratorii de poliție ajunși la fața locului au constatat că
mama și bunica erau în stare avansată de ebrietate alcoolică și manifestau un comportament
agresiv și un exterior dezordonat. Din aceste considerente, colaboratorii de poliție,

1
constatând pericolul eminent la care este supusă minora Ioana Roșu, a transporat-o la
spitalul clinic nr.1 din str. Iazului, 32, mun. Chișinău.
Fiind audiați pe marginea cazului dat, vecinii XY au comunicat că minora Ioana
Roșu de mai mult timp cerșește mâncare de la trecători, în magazine.
Depistând familia aflată în situație cu risc de separare a copilului, victime ale
violenței în familie, familii cu copii neglijați, prin intermediul sesizării organului de
poliție, a fost efectuată evaluarea beneficiarilor elaborând actul corespunzător. În acest
sens, propun decăderea din drepturile părintești în cazul când a fost comis un abuz,
neglijare și exploatare a copilului. Totodată, se relevă că pârâta Margareta Roșu nu se
ocupă de educaţia şi întreţinerea fiicei sale şi nici nu se interesează de soarta ei şi astfel
consideră că există temei de decădere din drepturile părinteţi a lui Margareta Roșu.
În drept, reclamanta şi-a întemeiat acţiunea în baza prevederiloe art. 58,60, 67 lit. c),
e), f), 68 alin.(2) din Codul Familiei.
Pentru a propune această soluţie, reprezentantul al Direcției S.S., a întocmit un dosar
privind situația minorei în care este prezentată situația de acasă și declarațiile martorilor. În
acest sens s-a stability că acţiunile și inacţiunile sistematice ale cet. Margareta Roșu pun în
pericol sănătatea fizică şi psihică a copilului Ioana Roșu, dezvoltarea lui morală, asigurarea
condiţiilor de trai şi materiale, primejduiesc învăţătura şi instruirea copilului.
De către cet. Margareta Roșu, a fost comis un abuz de drepturi părintești manifestat
prin crearea unor obstacole în procesul de instruire a copilului Ioana Roșu, prin antrenarea
copilului în acţiuni criminale, precum cerşitul şi alte acte ilicite, iar consumul de alcool
excesiv de către cet. Margareta Roșu impune riscul antrenării și iniţierii ulerioare în
consumul de băuturi alcoolice a minorei.
În concluzie, Direcţia Asistenţă Socială şi Protecţie a familiei a menţionat că este
necesar de a decădea din drepturile părinteşti pe Margareta Roșu faţă de copilul Ioana Roșu.
Prin urmare, între mamă și copil nu există o legătură constitutivă a unei vieți familiale.
În speţă, există motiv întemeiat pentru al decădea din drepturile părinteşti pe
Margareta Roșu. Pârâta admite carențe în conduita sa de părinte, astfel se impune o
consecvență din partea sa cu privire menținerea legăturilor şi acordarea sprijinului atât
material, cât şi moral, printr-o implicare continuă în viața minorilor, concluzionează că s-a
făcut dovada unor împrejurări care să justifice că autoritatea părintească ar urma să fie
exercitată doar de către mamă.
Prin urmare, interesul copilului impune că numai anumite circumstante cu totul
exceptionale să poată duce la o ruptură a legăturii de familie dintre tatăl şi copil. În cauza
Karrer c. României din 21 februarie 2012, Curtea a statuat că problemele privind reuniunea
dintre părinţi si copii trebuie tratate cu promptitudine, deoarece, trecerea timpului poate
avea consecințe iremediabile asupra relației lor. Prin drepturile părinteşti, de care părinţii
pot fi decăzuți, se subînţeleg drepturile pe care părinţii le au asupra copilului până la
atingerea majoratului acestuia sau obținerii capacităţii depline de exerciţiu, şi sunt legate de
educația, de dezvoltarea fizică, intelectuală şi spirituală a copiilor.
Interesul superior al copiilor se determină prin examinarea tuturor criticilor de
apreciere cum sunt vârsta copilului, conduita fiecărui părinte, situaţia materială,
posibilitățile concrete de a se ocupa efectiv de copil, garanțiile morale pe care le prezintă,
aspecte care au făcut obiectul de analiză şi pentru instanţa de fond.
Colegiul menţionează că, autoritatea părintească asupra minorului nu este doar un
drept al părintelui ci şi un drept al copilului de care copilul poate fi lipsit doar în situaţii
speciale ce ţin de interesul său superior. Curtea Europeană în jurisprudenţa sa, a menționat
că pentru un părinte şi copilul său a fi împreună reprezintă un element fundamental al vieţii
familiale, chiar dacă relaţia între părinţi a fost ruptă (Elsholz v. Germania, hotărâre din 13
iulie 2000, §43).

2
Măsurile ce implică decăderea din drepturile părintești ar trebui să fie aplicate numai
în circumstanțe excepționale și pot fi justificate doar dacă sunt motivate de o cerință
imperativă care se referă la interesele copilului (M.D. și alții v. Malta, hotărâre din 17 iulie
2012, §76).
Totodată, Curtea mai conchide că măsurile ce implică decăderea din drepturile
părinteşti ar trebui să fie aplicate numai în circumstanţe excepţionale şi pot fi justificate
doar dacă sunt motivate de o cerinţă imperativă ce se referă la interesele copilului. Pentru
identificarea interesului superior al copiilor într-un caz particular, trebuie să se ţină cont de
două aspecte, în primul rând, este în interesul suprem al copilului ca legăturile sale cu
familia să fie păstrate, cu excepţia cazurilor în care familia s-a dovedit a fi extrem de
nepotrivită şi în al doilea rând este în interesul superior al copilului ca acesta să se dezvolte
într-un mediu sigur şi liniștit.
Consideră că este în interesul major şi suprem al copilului Ioana Roșu, care în prezent
are vârsta de 6 ani, dispune de o capacitate intelectuală şi de percepție dezvoltată pentru a
înțelege caracterul relației ei cu mama sa biologică. Astfel, decăderea mamei din drepturile
părinteşti poate avea un impact psihologic negativ asupra copilului, situaţie admisibilă în
condiţiile în care instanţa a constatat prezența vreunui pericol pentru copil din partea
pârâtului în exercitarea în continuare de către acesta a drepturilor părinteşti.
Verificând argumentele invocate în instanță, pe baza materialelor din dosar, consider
că cererea urmează a fi admisă din următoarele considerente.
Articolul 16 din Legea nr. 338 din 15 decembrie 1994 privind drepturile copilului
statuează că fiecare copil are dreptul să locuiască în familie, să-şi cunoască părinții, să
beneficieze de grija lor, să coabiteze cu aceștia, cu excepția cazurilor în care despărțirea de
un părinte sau de ambii părinți este necesară în interesul copilului.
În același context art. 51, 52 Codul familiei statuează dreptul copilului la abitație în
familie și de a comunica cu părinții și alte rude. Familia este o instituție protejată de art. 8
din Convenția europeană pentru protecția drepturilor omului.
În speţă, ca temei de decădere din drepturile părinteşti, Direcția pentru protecția
drepturilor copilului invocă că Margareta Roșu, face abuz de drepturile părinteşti, prin
comportare amorală, influenţează negativ asupra copilului și suferă de alcoolism cronic sau
de narcomanie.
Criteriul de bază în toate litigiile de familie în care sunt implicaţi copii minori îl
reprezintă principiul asigurării şi promovării cu prioritate a interesului superior al copilului.
Astfel, instanţele de judecată vor soluţiona cauzele civile privind decăderea din drepturile
părinteşti prin prisma principiului enunţat, avînd în vedere că soluţionarea cauzei în strictă
conformitate cu normele legale şi în termen rezonabil constituie în sine o garanţie de
protecţie a interesului superior al copilului, cît şi a familiei. Potrivit jurisprudenţei CEDO,
în cauzele de acest fel, examinarea elementelor care servesc cele mai bine interesele
copilului este întotdeauna de o importanţă fundamentală (cauza Johansen împotriva
Norvegiei, hotărîrea din 07.08.1996, Culegerea 1996-III, paragraful 64), interesul copilului
trebuie considerat ca fiind primordial şi că doar un compartiment deosebit de nedemn poate
determina ca o persoană să fie privată de drepturile sale părinteşti în interesul superior al
copilului (cauza Gnahore împotriva Franţei, nr.40.03/98, paragraful 59, CEDO 2000- IX şi
Johansen citată anterior, paragraful 78). Totodată, CEDO subliniază totuşi că acest interes
prezintă un dublu aspect (cauza Gnahore, menţionată mai sus, paragraful 59): pe de o parte,
să le garanteze copiilor o evoluţie într-un mediu sănătos; pe de altă parte, să menţină
legăturile acestora cu familia, cu excepţia cazului în care aceasta s-a arătat a fi nedemnă,
deoarece distrugerea acestei legături determină ruperea copilului de rădăcinile sale (cauza
Maumousseau şi Washington împotriva Franţei, nr.39.388/05, paragraful 67)

3
Totodată, drepturile copilului statelor părţi vor veghea ca nici un copil să nu fie
separat de părinţii săi împotriva voinţei acestora, exceptând situaţia în care autorităţile
competente decid, sub rezerva revizuirii judiciare şi cu respectarea legilor şi a procedurilor
aplicabile, că această separare este în interesul suprem al copilului. O astfel de decizie poate
deveni necesară în cazuri particulare cum ar fi, de exemplu, în cazul copiilor maltrataţi sau
neglijați de părinţi sau în cazul în care părinţii trăiesc separat şi se impune luarea unei
hotărâri cu privire la locul de reşedinţă a copilului. Statele părţi vor respecta dreptul
copilului care a fost separat de ambii părinţi sau de unul dintre ei de a întreține relaţii
personale şi contacte directe cu cei doi părinţii ai săi, în mod regulat, exceptând cazul în
care acest lucru contravine interesului suprem al copilului.
Art. 18 din Convenția pentru protecția copilului, prevede că statele părţi vor depune
eforturi pentru asigurarea recunoaşterii principiului potrivit căruia ambii părinţi au
responsabilități comune pentru creşterea şi dezvoltarea copilului. Părinţii sau, după caz,
reprezentanţii săi legali sunt principalii responsabili de creşterea şi dezvoltarea copilului.
Aceştia trebuie să acționeze, în primul rând, în interesul suprem al copilului.

HOTĂRĂȘTE:

Se admite cererea de chemare în judecată înaintată de Direcția pentru protecția


drepturilor copilului, mun.Chișinău, str. Iazului 3, către Margareta Roșu, cu privire la
decăderea părinților din drepturile părinteşti.
Se decade Margareta Roșu, c/p 298768776543, din drepturile părinteşti față de
copilul minor Ioana Roșu, a.n. 2012.
Hotărârea cu drept de atac în ordine de apel în Curtea de Apel Chişinău în termen de
30 zile, prin intermediul Judecătoriei Chişinău (sediulBuiucani), de la data pronunţării
dispozitivului hotărârii.

PREŞEDINTELE ŞEDINŢEI,
JUDECĂTORUL: Sîrbu Maria