MINISTERUL EDUCAȚIEI ȘI CERCETĂRII ȘTIINȚIFICE

UNIVERSITATEA LUCIAN BLAGA SIBIU

FACULTATEA DE DREPT – SPECIALIZARE DREPT ID
ANUL III, GRUPA 2

PATRIMONIUL DE AFECTAȚIUNE ȘI FONDUL DE COMERȚ

PROFESOR UNIVERSITAR:
Conf. univ. dr. HAGEANU Codruța

STUDENT
VĂDUVA Constantin-Alexandru

SIBIU
2023

1
 Comentariu Decizia nr.241/R din 25 ianuarie 2008, Secția civilă,
Curtea de Apel Cluj

1. Descrierea stării de fapt

Asupra minorului M.V.T., au fost exercitate mai multe acte de violență din partea
tatălui.. Ambii părinți au recunoscut că tatăl a mai recurs la acte de agresivitate fizică în
trecut, acestea culminând în data de 06.07.09.2007 când, minorul la fost legat la ambele
picioare cu lanțuri și două lacăte, fiind totodată bătut de tatăl său.
În urma acestui incident extrem, s-a dispus măsura plasamentului în regim de urgență la
Centrul județean de intervenție pentru copilul abuzat, începând cu data de 07.09.2007.
Prin dispoziția nr. 567/07.09.2007 a directorului DGASPC Cluj, s-a stabilit măsura de
plasament în regim de urgență la Centul județean de intervenție pentru Copilul Abuzat,
începând cu data de 07.09.2007 pentru copilul M.V.T. născut la data de 02.06.1992 fiul lui
M.V. si al lui M.C.M.

2. Formularea problemelor de drept ale speței

Instanța judecătorească va analiza motivele care au stat la baza măsurii adoptate de

către direcția generală de asistență socială și protecția copilului, care se va pronunța, după
caz, cu privire la menținerea plasamentului în regim de urgență sau la înlocuirea acesteia cu
măsura plasamentului, instituirea tutelei ori cu privire la reintegrarea copilului în familia sa.

3. Prezentarea soluției instanței judecătorești

Prin sentința civilă nr. 619 din 25 septembrie 2007 a Tribunalului Cluj, s-a admis
cererea formulată de petenta Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului
Cluj, având ca obiect înlocuirea măsurii plasamentului în regim de urgență cu măsura
plasamentului la bunica paternă pentru minorul M.V.T. născut la data de 02.06.1992 în
municipiul Cluj-Napoca, fiul intimaților M.V. si M.C.M., privind și intimata M.A.,
autoritatea tutelară Primăria municipiului Cluj-Napoca și Parchetul de pe lângă Tribunalul
Cluj și în consecință:
S-a dispus înlocuirea măsurii plasamentului în regim de urgență a minorului M.V.T.,
cu măsura plasamentului la bunica paternă, M.A.. S-a dispus plata alocației de plasament

2
prevăzută de art. 119 alin. 2 din Legea nr. 272/2004 către M.A., începând cu data de 25
septembrie 2007.
Împotriva acestei sentințe pârâții M.C.M. si M.V. au declarat recurs în termen legal
solicitând instanței admiterea acestuia, modificarea hotărârii atacate în sensul reintegrării
copilului in familia sa naturala.
În motivarea recursului pârâții au arătat că în situația plasamentului în regim de
urgență dispus de către DGASPC Cluj aceasta era obligată să sesizeze instanța judecătorească
în termen de 48 ore de la data când a dispus această măsură. Însă această sesizare a avut loc la
14 zile și nu în termenul legal prevăzut de Legea nr.272/2004.
Părinții au dovedit că au resursele morale și financiare pentru creșterea și educarea
copilului, asigurând acestuia o dezvoltare armonioasă.
În drept se invocă dispozițiile Legii nr. 272/2004.
Intimata DGASPC Cluj prin întâmpinare a solicitat admiterea recursului, modificarea
sentinței atacate în sensul reintegrării copilului în familie.
În susținerea poziției procesuale intimata a arătat că măsura plasamentului în regim de
urgență a fost dispusă pe fondul unor neînțelegeri apărute în cadrul familiei între copil și tatăl
său, pe fondul unor abateri disciplinare ale copilului care întârzia acasă și nu își informa
părinții cu privire la activitățile pe care acesta le desfășura în timpul liber. Cazul a fost
monitorizat de către asistentul social responsabil de caz, care prin raportul cu privire la
ancheta psiho-socială nr.870/22.01.2008 a propus reintegrarea minorului în familia sa
naturală.
Intimata M.A., prezenta personal în ședința publică din 25.01.2008 a arătat că este de
acord cu admiterea recursului.
În recurs, intimata DGASPC Cluj a depus un nou raport cu privire la ancheta psiho-
socială nr.870/22.01.2008, prin care se propune revocarea măsurii de plasament la bunica
paternă M.A. și reintegrarea copilului M.V.T. în familia naturală.
Copilul M.V.T. și-a exprimat dorința de a se reîntoarce la domiciliul părinților săi,
dorind să își îmbunătățească relația cu tatăl cu condiția ca și acesta să înțeleagă aspectele
unice legate de personalitatea și caracterul său.
Curtea, în temeiul art. 312 alin. 1 coroborat cu art. 304 si art. 304 pct.9 C.pr.civ., va
admite recursul declarat de pârâții M.C.M. si M.V., va modifica sentința civilă
nr.619/25.09.2007 a Tribunalului Cluj, în sensul că, în conformitate cu prevederile art.66
alin.2 si art.2 alin.3 din Legea nr.272/2006, va respinge cererea formulată de reclamanta

3
DGASPC Cluj și va dispune reintegrarea copilului M.V.T., în familia sa, părinții acestuia
urmând să își exercite drepturile părintești.

4. Analiza problemelor de drept ale speței

Potrivit dispozițiilor art. 44 din Legea nr. 272/2004 privind protecția și promovarea
drepturilor copilului: „Orice copil care este, temporar sau definitiv, lipsit de ocrotirea
părinților săi sau care, în vederea protejării intereselor sale, nu poate fi lăsat în grija acestora
are dreptul la protecție alternativă”.1
De asemenea, potrivit cu prevederile art. 54 din actul normativ de referință: „Protecția
specială a copilului reprezintă ansamblul măsurilor, prestațiilor și serviciilor destinate
îngrijirii și dezvoltării copilului lipsit, temporar sau definitiv, de ocrotirea părinților săi sau a
celui care, în vederea protejării intereselor sale, nu poate fi lăsat în grija acestora”. 2
Art. 60 din Legea nr. 272/2004 dispune în privința persoanelor, respectiv copiilor, în
favoarea cărora legiuitorul a înțeles să instituie aceste măsuri de protecție specială, statuând
că: „De măsurile de protecție specială, instituite de prezenta lege, beneficiază:
a) copilul ai cărui părinți sunt decedați, necunoscuți, decăzuți din exercițiul
drepturilor părintești sau cărora li s-a aplicat pedeapsa interzicerii drepturilor
părintești, puși sub interdicție, declarați judecătorește morți sau dispăruți, când nu a
putut fi instituita tutela;
b) copilul care, în vederea protejării intereselor sale, nu poate fi lăsat în grija
părinților din motive neimputabile acestora;
c) copilul abuzat sau neglijat;
d) copilul găsit sau copilul abandonat de către mamă în unități sanitare;
e) copilul care a săvârșit o faptă prevăzută de legea penală și care nu răspunde
penal”.3
Prin raportare la aceste dispoziții legale, Curtea apreciază că măsura specială de
protecție a plasamentului este o măsură cu caracter temporar, care poate fi dispusă în situații
de excepție, expres și limitativ stabilite de lege.
Într-adevăr, măsura plasamentului are ca efect separarea copilului de familia sa. Or,
aceste măsuri trebuie înțelese ca măsuri temporare, cu caracter excepțional, impuse de
circumstanțele speciale ale cauzei, de natură să justifice o situație de real pericol pentru
1
Legea nr. 272/2004 Rep.
2
Ibidem
3
Ibidem

4
creșterea și dezvoltarea corespunzătoare a copilului, urmărindu-se întotdeauna reunificarea
familiei.
În corelare cu dispozițiile legale sus-menționate, Curtea are în vedere prevederile art.
5 alin. 2 si 3 din Legea nr. 272/2004, potrivit cu care răspunderea pentru creșterea și
asigurarea dezvoltării copilului revine în primul rând părinților, aceștia având obligația de a-
și exercita drepturile si de a-și îndeplinii obligațiile față de copil, ținând seama cu prioritate
de interesul superior al acestuia și în subsidiar, responsabilitatea revine colectivității locale
din care fac parte copilul și familia sa.
Chiar dacă măsura plasamentului în regim de urgență a fost dispusă ca urmare a
abuzării minorului de către unul dintre părinți, este preferabilă reintegrarea acestuia în familie
atunci părinții copilului, care de altfel oferă minorului condiții materiale mai bune decât
bunica paternă, mențin legătura cu minorul și manifestă un interes susținut pentru
îmbunătățirea relației cu acesta, familia participând la ședințe de consiliere psihologică, iar
copilul și-a exprimat la rândul său dorința de a se reîntoarce la domiciliul părinților săi,
dorind să își îmbunătățească relația cu tatăl.
În situațiile cu minori, părinții copilului de asemenea trebuie să manifeste interes în
participarea la ședințe de consiliere psihologică și să manifeste disponibilitatea de a colabora
cu reprezentanții centrului, pentru depășirea situației apărute și învățarea unor deprinderi de
relaționare cu copilul.
Instanța este obligată să se pronunțe și cu privire la exercitarea drepturilor părintești.
Conform art. 66 alin. 1 si 2 din Legea nr.272/2004, în situația plasamentului în regim
de urgență dispus de către direcția generală de asistență socială și protecția copilului, aceasta
în termen de 48 ore de la data la care a dispus această măsură.4
Autoritățile administrației publice locale au obligația de a sprijini părinții sau, după
caz, alt reprezentant legal al copilului în realizarea obligațiilor ce le revin cu privire la copil,
dezvoltând și asigurând în acest scop servicii diversificate, accesibile și de calitate,
corespunzătoare nevoilor copilului.
Cu incidența în această materie, instanța de contencios european a stabilit că ruperea
totală a oricărei legături între copii și părinți nu poate fi justificată decât în circumstanțe
excepționale sau din motive care țin exclusiv de interesul superior al copilului. 5

4
Andreea Florina Mateescu, Ioana Cristina Gheorghe Badescu, Protectia copilului si adoptia, Ed.
Hamangiu, București,2008, p. 219
5
Ibidem, p. 247

5
 În spețele privind instituirea autorității tutelare, trebuie luate în considerare opinia
copilului precum și necesitatea trecerii unui interval de timp în care, cu ajutorul unui
psiholog, membrii familiei implicate vor încerca să își consolideze relațiile dintre ei.
Începând cu data instituționalizării măsurii de protecție a minorului, părinții copilului
trebuie să mențină legătura cu fiul lor prin vizitare, conștientizând faptul că problemele
apărute pot fi rezolvate printr-o atitudine corespunzătoare a ambelor părți.
Comisia pentru protecţia copilului sau, după caz, instanţa care a dispus plasamentul
copilului va stabili, dacă este cazul, și cuantumul contribuției lunare a părinților
la întreținerea acestuia, în condițiile stabilite de Codul familiei. 6 Sumele astfel încasate se
constituie venit la bugetul județului, respectiv la cel al sectorului municipiului București de
unde provine copilul.
Copilul beneficiază de protecția specială prevăzută mai sus până la dobândirea
capacității depline de exercițiu.
Față de situația de fapt reținută, prin raportare la dispozițiile legale cuprinse în Legea
nr. 272/2004, la dispozițiile comunitare cuprinse în art. 8 din Convenția Europeana a
Drepturilor Omului și la jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, instanța de
recurs trebuie să aibă în vedere, în urma evaluării actelor si lucrărilor dosarului, că în cauza
de față s-au constatat elemente de natură să conducă la existența unui abuz fizic asupra
minorului de către tatăl său.
Violența domestică este un adevărat flagel în societatea noastră, iar efectele sale sunt
destructive, pentru toți cei implicați: abuzat, abuzator și, în special, copii care trăiesc într-o
familie în care abuzul este un lucru obișnuit.7

5. Concluzii

Examinând motivele care au stat la baza măsurii adoptate de intimata DGASPC Cluj
și înscrisul nou depus în recurs, precum și interesul superior al copilului, consider că soluția
instanței este una legală și fundamentată conform prevederilor C. Proc. Civ, și a Legii
272/2004. Hotărârea instanței de recurs nu încalcă drepturile fundamentale, iar instanța de
recurs a adus argumente destul de motivate pentru justificarea deciziei.

6
Violeta Enea, Abordarea psihologica a adoptiei si asistentei maternale, Ed. Polirom, București, 2021,
p. 164
7
https://www.copilul.ro/legislatie-familie/violenta-in-familie/violenta-domestica-are-efecte-
devastatoare-asupra-copiilor-a26983.html

6
 În pronunțarea unei hotărâri, trebuie valorificată jurisprudența Curții Europene a
Drepturilor Omului, consacrată în aplicarea art. 8 din Convenție in ceea ce privește dreptul la
viața de familie.
CEDO a decis ca din momentul și datorită însăși împrejurării nașterii sale, între copil
și părinții săi există o legătură constitutivă de viată de familie, pe care evenimentele ulterioare
nu o pot distruge decât în circumstanțe excepționale.8

Bibliografie

1. Andreea Florina Mateescu, Ioana Cristina Gheorghe Badescu, Protectia copilului

si adoptia, Ed. Hamangiu, București;
2. Violeta Enea Abordarea psihologica a adoptiei si asistentei maternale, Ed.
Polirom, București, 2021;
3. Legea 272/2004 Rep.
4. Convenția Europeana a Drepturilor Omului;
5. https://consultantavocat.ro/incetare-masura-de-plasament-in-regim-de-urgenta-
reintegrarea-minorei-in-familia-naturala/
6. https://www.copilul.ro/legislatie-familie/violenta-in-familie/violenta-domestica-
are-efecte-devastatoare-asupra-copiilor-a26983.html

8
https://consultantavocat.ro/incetare-masura-de-plasament-in-regim-de-urgenta-reintegrarea-minorei-
in-familia-naturala/