Belea Oana Andreea

Asistență socială
Anul II

Șomajul și șomajul cauzat în România de analfabetismul funcțional

Șomajul este termenul folosit în cazul lipsei ocupației plătite (locurilor de muncă) pentru forțele
apte și calificate corespunzător pentru muncă. New Palgrave Dictionary Of Economics definește șomajul a fi
"procentul de indivizi din forța de muncă (care este suma celor care muncesc sau caută de muncă) care nu au
un loc de muncă (dar caută unul)." Nici definițiile șomajului în Britannica sau Americana nu amintesc despre
necesitatea indivizilor de a avea “o calificare corespunzătoare pentru muncă” pentru a fi socotiți șomeri.
Șomajul raportat diferă de la o națiune la alta, sau de la un bloc economic la altul, și pentru că definițiile
șomajului sunt diferite; întrucât "căutarea locului de muncă" este diferit definită, de exemplu, în SUA și
Uniunea Europeană, rata raportată a șomajului diferă în mod necesar și ea chiar în condiții identice ale pieței
muncii; în SUA a citi anunțurile de oferte de locuri de muncă, nu este considerată, așa cum se întâmplă în
Europa și Canada, o căutare a unui loc de muncă, în măsura în care n-ai răspuns unei astfel de oferte
publicată; în măsura în care nu răspunzi deci la oferte de locuri de muncă pentru că acestea pur și simplu nu
furnizează locurile de muncă pentru care ești calificat, în SUA Biroul de statistică a muncii pur și simplu nu te
consideră șomer și în consecință nu te include în calculele ratei raportate a șomajului.
O parte din șomaj se datorează caracteristicilor structurale atât ale pieței muncii cât și ale pieței
bunurilor și serviciilor. Caracteristicile structurale care generează acest "șomaj natural" sunt imperfecțiuni ale
pieței, variații aleatorii în cerere și ofertă, costurile legate de obținerea informațiilor despre locurile de muncă
disponibile la un moment dat, etc.
Acest fenomen este caracterizat prin faptul că o parte din populație este în căutarea unui loc de muncă.
Când această situație ia proporții apar probleme economice serioase în cadrul regiunii sau statului respectiv,
prin creșterea cheltuielilor sociale de întreținere a șomerilor, prin creșterea sărăciei și a criminalității.
Datele raportate de organismele de statistică presei, sunt rareori capabile să informeze publicul despre
întreaga dimensiune a fenomenului.
Metodele de definire a șomajului raportat, diferă considerabil de la o națiune la alta, și de la un bloc
politic și economic la altul. Astfel, atunci când, de exemplu, în februarie 2010, instituțiile de statistică ale
statului raportau că în Statele Unite ale Americii era un șomaj de 10%, cifra reală a subutilizării forței de
muncă era mai degrabă de 17% procente; în termeni reali, asta înseamnă că unul din 6 indivizi doritori de a
munci, sunt totuși “irosiți” ca resursă umană, de către sistem.
Există mai multe tipuri de șomaj:
 Șomajul determinat de conjunctura economică în perioadele de recesiune (depresiune economică) care
durează de obicei 2 - 3 ani urmat de o perioadă de avânt economic cu reducerea șomajului.
 Șomajul sezonier de obicei care crește în lunile când munca sezonieră nu e solicitată (de exemplu în
gastronomie, sau personalul de deservire a turiștilor).
 Șomajul cronic este o formă gravă a șomajului când nici în perioadele de avânt economic relativ nu se
reduce marcant numărul șomerilor. Aceasta poate să fie structurată pe cauze și anume: datorită unei
calificări necorespuzătoare cerințelor, vârstei, sănătății sau lipsa dorinței de a lucra cauzată de aplasarea în
alte regiuni a locurilor de muncă, sau o retribuție (salariu) mică. O altă cauză a șomajului cronic este
schimbarea structurii economiei prin apariția unor tehnologii noi, prin care reduce necesarul forței de
muncă sau cea existentă nefiind calificată corespunzător. Aici se poate aminti automatizarea, în istorie
sunt cunoscute acțiunile țesătorilor care distrugeau mașinile din manufacturi, deși pe termen lung ,
automatizarea are drept consecință creșterea puterii de cumpărare a populației, reflectându-se în creșterea
cantității și a diversitații bunurilor și serviciilor cumparate, ceea ce înseamnă creșterea cererii pe piața
muncii (mai multe locuri de muncă).
Literatura economică prezintă două categorii de șomaj:
Șomajul voluntar este acel tip de șomaj care descrie situația în care oameni apți de muncă nu doresc
să lucreze, in majoritatea covârșitoare a situațiilor, deoarece dețin suficiente resurse materiale;
Șomajul involuntar (forțat) descrie situația în care oameni apți de muncă doresc să se angajeze, dar
nu gasesc locuri de muncă disponibile. Aceast tip de șomaj este cel care ridică probleme sociale, fiind singura
formă acceptată pentru plata indemnizației de șomaj în conformitate cu Legea 76/2002 privind sistemul
asigurărilor pentru șomaj și stimularea ocupării forței de muncă. Șomajul involuntar reprezintă un efect
secundar negativ al legislației muncii, care creează bariere la intrarea pe piața muncii a cererii de forță de
muncă (a locurilor de muncă), ce are drept consecință apariția unui excedent artificial de oferta de forță de
muncă (șomajul involuntar).
Bariere care împiedică întâlnirea dintre cererea și oferta de pe piata muncii:
 Salariul minim impus reprezintă o limită inferioară a salariului impusă prin legislație. Împiedică
intrarea pe piață a locurilor de muncă pentru oamenii care sunt dispuși să lucreze sub aceasta limită,
obligându-i să rămână șomeri. Creșterea salariului real minim impus peste cel mai mic preț al ofertei, are
ca efect creșterea șomajului:
 Limitarea numărului de angajatori. Cu câteva excepții, legislația muncii nu permite persoanelor fizice
să devină angajatori, fiind o barieră pe piața muncii prin faptul că sunt blocate o multitudine de locuri de
muncă, ce ar fi intrat în competiție directă cu cele oferite de societățile comerciale, cu efecte pozitive
asupra șomerilor și salariaților.
 Obligativitatea contribuțiilor la asigurările sociale. Accesul pe piața muncii (dreptul la muncă) al
oricărui cetățean este condiționat de cumpărarea asigurarilor sociale prin intermediul contribuțiilor
obligatorii plătite din salariu. Refuzul unui salariat de a cumpara asigurarile sociale este sancționat cu
eliminarea sa de pe piața muncii.
 Certificarea profesională. Condiția deținerii unei diplome corespunzatoare meseriei în care urmează să
acționeze un cetățean, impusă prin intermediul legislației muncii, este o barieră la intrarea pe piața muncii
pentru persoanele autodidacte care dețin cunoștințele, deprinderile și aptitudinile necesare pentru a se
angaja în acea ramură economică.

Măsuri de combatere
Șomajul determinat de conjunctură economică, când cererea se reduce pe piața economică, se poate
printr-o politică fiscală flexibilă de a echilibra pierderile provocate prin reducea vânzărilor.
In SUA această politică este mai flexibilă în comparație cu Europa, dacă această politică este aplicată
rațional va exclude posibilitatea repetării zilei de vinerea neagră pe Wall StreetSUA la data de 25
octombrie 1929, când a izbucnit o criză economică mondială ce a dus la falimentarea băncilor, devalorizarea
valutei.
Acest fenomen bineînțeles nu așa de intens a fost observat începând din anul 1970 și în Germania când
impozitele mari, șomajul care crește și salariile mari, ce determină ca prețurile ridicate a produselor germane
nu puteau concura cu cele produse mai ieftin în alte țări
O măsură pentru combaterea șomajul structural, este stabilirea unor tarife flexibile de salarizare, prin
colaborare mai bună dintre sindicate și conducerea firmelor, ca tarifele să fie reglate în funcție de gradul ratei
de inflație.
Metoda prelungirii școlarizării elevilor și pensionarea timpurie a angajaților s-a dovedit pe o perioadă mai
lungă de timp ca o măsură costisitoare și neeficace. O altă măsură de reducere a șomajului a fost crearea
serviciilor mai scurte de 8 ore cu scopul ca un post să fie ocupat de doi angajați.

1. Măsuri politice active pentru reducerea șomajului sunt:

 la noii angajați este un timp de probă, timp în care primesc o retribuție mai mică, flexibilitate a
timpului de lucru, ușurarea desfacerii contractului de muncă și tarife de salarizare flexibile după
conjunctura economică

 instruirea și trenarea șomerilor în felul în care trebuie să-și caute un loc de muncă

 integrarea în acest proces a celor care trăiesc în țară și au o cetățenie străină

 ridicarea nivelului de calificare și pregătire a școlilor

În multe situații, măsurile active au ca efect sporirea numarului și a intensității barierelor de pe piața
muncii, accentuând șomajul.
Eliminarea tuturor barierelor de pe piața muncii (normele specifice legislației muncii), ar avea drept
consecință eliminarea oricarei forme de șomaj involuntar, sporirea competiției dintre salariați pentru cele mai
bune locuri de muncă (salarii și condiții de muncă superioare), sporirea competiției dintre angajatori pentru cei
mai buni salariați, efectele fiind creșterea productivității muncii, reducerea birocrației, creșterea generalizată a
veniturilor reale ale populației și va fi stimulată dorința oamenilor de a se instrui.

Șomajul cauzat în România de analfabetismul funcțional

În România, peste trei sferturi dintre șomerii din mediul rural sunt aproape analfabeți: peste 15% dintre
ei sunt analfabeți, 20% dintre ei au clasele primare și 40% au reușit să facă școala generală. Șomerii de la sate
reprezintă 60% din totalul celor aflați în evidențe, iar nivelul lor de pregătire scăzut face dificilă recalificarea
în meserii cerute pe piața muncii.
Analfabetism funcțional este o noțiune care se referă la persoanele care știu să citească, dar nu înțeleg
ceea ce au citit. Mai precis, o persoană poate să reproducă verbal sau în scris un text, dar nu îl înțelege
suficient pentru a-l folosi ca resursă în reușita unei acțiuni sau în performanță. Semnele grafice sunt
recunoscute, dar conținutul de idei nu este înțeles decât, eventual, la un nivel foarte superficial.
Prin contrast, există și noțiunea de analfabetism absolut. Conform definiției date de UNESCO în
1958, analfabetă este considerată o persoană care nu a învățat niciodată să scrie și să citească.
Persoanele cu probleme de analfabetism funcțional sunt persoane care au urmat școala și care fie au
obținut o diplomă corespunzătoare unui nivel de educație, fie au părăsit școala înainte de a obține o diplomă
(abandon școlar), dar care, în ambele situații, nu dețin suficiente competențe de bază
Cauze generale ale alfabetismului functional

Savantul rus de origine basarabeană, academicianul Serghei Petrovici Kapița, remarca faptul că
punctul de vârf al exploziei demografice pe Terra a fost în anii 1950-2000. Din 2001 a început o perioadă de
stabilizare, pentru ca din 2020 numărul populației Terrei să fie într-un regres continuu, din cauza reducerii
considerabile a natalității. Deși poate părea paradoxal, factorul principal care determină această tendință, în
plină revoluție informațională, este tocmai criza informațională, deoarece omul a ajuns la limita posibilităților
sale de receptare a informației. În mod obișnuit, formarea profesională durează deja până la vârsta de 30 de
ani.
Limitele receptării au condus la un fenomen nou în țările postindustriale: aproape la 30% din populație
se manifestă analfabetismul funcțional. Savantul dă ca exemplu războiul din Irak, în care s-a constatat că o
mare parte din ostașii americani nu posedă pe deplin armele intelectualizate

Situatia in Romania

Tendința din România este exact inversă. De exemplu, în 2010 doar 58,92% dintre cei aproape 22.000
de absolvenți de clasa a XII-a din București au promovat examenul de bacalaureat, ceea ce reprezenta cea mai
mică promovabilitate de după 1990. Situația s-a agravat în 2011, când după prima sesiune a bacalaureatului la
nivel național au promovat examenul sub 45% dintre candidați[, iar 20 de licee din țară nu au avut nici un elev
care să promoveze examenul de bacalaureat, pentru ca bacalaureatul din iunie 2012 să reprezinte un dezastru
total pentru 54 de licee din România, unde niciun elev nu a reușit să promoveze examenul maturității. În 2013,
rata medie de promovabilitate la examenul de bacalaureat, înainte de rezolvarea contestațiilor, a fost de
55,4%, cu diferențe mari în funcție de filieră: 76,81% a fost rata de promovabilitate la filiera Teoretică,
66,44% la cea Vocațională și 34,3% la cea Tehnologică.

În urma unor teste de specialitate, s-au decelat 5 niveluri de pregătire a elevilor români la terminarea
studiilor medii:
 10% din elevi nu au capacitatea de a lectura un text.
 35% dintre elevi nu au capacitatea de a înțelege textul citit.
 25% dintre elevi nu au capacitatea de a face conexiuni între informația nouă, adusă de text, și
informațiile dobândite anterior.
 10% dintre elevi nu au capacitatea de a formula un punct de vedere, preferând să preia un punct de
vedere enunțat de o autoritate, un profesor sau un critic.
 10% dintre elevi, care au un punct de vedere propriu, nu au capacitatea de a-l exprima oral sau în scris.
Concluzia testelor a fost că numai 10% din elevi trec testul, fiind pregătiți pentru o viață profesională
normală
 Cauzele analfabetismului functional
Opinia specialiștilor este că România are această situație dezastruoasă deoarece principala metodă de
învățare a elevilor români este memorarea cerută elevilor de un sistem educațional axat predominant pe
memorare în defavoarea înțelegerii conceptelor prezentate de programele didactice. Ca urmare, elevii nu au
capacitatea de a face corelații între secvențele de informație cuprinse într-un text.
Mai există și explicația următoare: dezvoltarea vocabularului, a comunicării verbale și nonverbale, a
gândirii logice, se petrec la vârste foarte mici, începând de la câteva luni. În acestă etapă de dezvoltare a
copilului, considerată ca fiind cea mai importantă, în sistemul de educație finlandez, copilul este asistat de
educatori cu înaltă calificare, atent selecționați dintre absolvenții de studii superioare, cu 4-5 ani de pregătire
psiho-pedagogică riguroasă. În schimb, în România analfabetismul funcțional este prezent prin existența unor
absolvenți cu diplomă, dar slab pregătiți din lipsa cadrelor didactice calificate.
Cercetări efectuate în România în cadrul comunității rome, finalizate în 2002, constatau că aproape
12% dintre copiii romi în vârstă de 7 - 16 ani au întrerupt școala înainte de finalizarea învățământului
obligatoriu, iar 18% sunt neșcolarizați. În total, peste 80% dintre copiii neșcolarizați sunt romi și 38,6% dintre
romi sunt analfabeți funcțional. Aceste rezultate erau mult mai optimiste decât cele ale studiului Comisiei
Europene.
Situația își are originea și în criteriile de admitere la liceu. În 2012, peste 58.000 de elevi au intrat la
liceu cu medii sub 5. Ei reprezintă 34% dintre elevii intrați la liceu, mulți dintre cei admiși în clasa a IX-a
având media 2. Dublu față de 2011. Practic, toți aceștia au devenit liceeni fără carte, cu șanse mici de a trece
bacalaureatul peste 4 ani.
În acest sens, un inspector școlar, purtător de cuvânt al Inspectoratului Școlar București, declara:
La Colegiul Letea (Bacău) s-a intrat în liceu cu 3,58, la Grupul Școlar din Fieni (Dâmbovița) cu 3,32, iar
la Mărăcineni (Argeș) s-a intrat într-a noua cu 3,52. De aici, elevul merge târâș-grăpiș până într-a XII-a,
unde termină cu un 5. La Bac se copiază și apoi facultățile particulare îi primesc cu brațele deschise. Termină
facultatea la fel, plătind doar taxele și apoi absolvenții nu sunt buni de nimic. De ce trebuie să alimentăm
sistemul universitar cu semianalfabeți?.
Conform studiului PISA 2012, publicat la 1 decembrie 2013, aproape 40% dintre elevii români au
dificultăți să citească și să înțeleagă un text și pot rezolva doar exerciții elementare la matematică. Studiul,
care a fost realizat pe 510 000 elevi în vârstă de 15 ani din 65 de țări, mai arată că elevii români sunt cel mai
puțin motivați dintre copiii care au luat parte la cercetare, la mare distanță de toți ceilalți. Cu cei 40% de elevi
aflați în situația de analfabetism funcțional, România este aproape ultima din UE, fiind urmată doar de
Bulgaria.
Prof. univ. dr. Nicolae Zamfir, președintele Societății Române de Fizică și membru corespondent al
Academiei Române, afirmă că:
Marea problemă a învățământului românesc constă în faptul că elevul nu înțelege utilitatea materiei
pe care trebuie să o învețe. Astfel că „analfabeții funcțional” sunt rezultatul unui sistem de învățământ în care
teoria nu a fost niciodată legată cu practica.
Ca efecte ale lipsei de studiu sistematic, în tratarea subiectelor la bacalaureatul din 2015 s-au sesizat
următoarele aspecte: lipsa de logică în tratarea unor subiecte de examen, stăpânirea în insuficientă măsură a
tuturor tipurilor de limbaje, un orizont limitat de cultură, absența motivației și deprinderii de a se informa.

Bibliografie
 Dr. Florentina Anghel: Strategii și modele în alfabetizarea funcțională, Editura Universității din
Pitești, 2005.
 Marian Staș: Educație și securitate națională. Vulnerabilități, amenințări, soluții. Argument pentru
schimbarea paradigmei Educației. Jurnal de blog 2013-2014, 234 pagini, Editura BMI Publishing, 2014
 Dobrotă N., Economie politică, Ed. Economică, Bucureşti, 1997
 Ploae V., Economie politică – macroeconomie, Ed. ExPonto, Constanţa, 1999