Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Francis Bacon Noua Atlantida PDF
Francis Bacon Noua Atlantida PDF
Francis Bacon Noua Atlantida PDF
Bacon
Noua Atlantidă
Editura NEMIRA
2007
Francis Bacon
Noua Atlantida
Francis Bacon
SYLVA SYLVARUM: OR A NATURAL HISTORIE. IN TEN
CENTURIES…
PUBLISHED AFTER THE AUTHORS DEATH BY WILLIAM
RAWLEY.
(NEW ATLANTIS. A WORKE UNFINISHED.), London 1627
3. COMUNITATEA INTELECTUALĂ,
COMUNICAREA CUNOAŞTERII ŞI ULTIMA
FRONTIERĂ A PROIECTULUI INSTAURATIO
MAGNA
1. ÎNTÂLNIREA STRĂINILOR
5. FRĂŢIA
Dana
JALOBEANU
W. Rawley
131 Rawley enunţă aici moştenirea programului baconian, aşa
cum trebuia el lăsat posterităţii: ca o întreprindere al cărui prim
pas este colectarea Istoriei naturale – date, fapte, observaţii,
experimente care să constituie baza de date a ştiinţelor
(cunoaşterii) viitoare. Nu întâmplător New Atlantis este publicat la
sfârşitul scrierii prezentate (în mod oarecum exagerat) drept
istoria naturală. De fapt, Sylva sylvarum este cea mai stranie
dintre scrierile baconiene – un fel de mare depozit de idei,
observaţii şi experimente al căror principiu de clasificare este
misterios. Pe de altă parte, Bacon scrie mai multe istorii naturale,
pe diferite subiecte (vânturi, viaţa şi moartea, densul şi rarul etc.).
Cât despre faptul că lucrarea ar fi neterminată, acest lucru e
discutabil. Discursul final pare să fie complet, iar ideea că Bacon
ar fi fost deturnat de la lucrul la Noua Atlantidă de travaliul său
strict ştiinţific probabil nu e exactă.
132 Sylva Sylvarum: or A Natural History in Ten Centuries.
NOUA ATLANTIDĂ
Am ridicat ancora din Peru şi, preţ de un an
întreg, navigarăm spre China şi Japonia, prin Mările
Sudului133, având cu noi provizii pentru douăsprezece
luni. Avurăm vânturi bune, dinspre Est, chiar dacă blânde
şi uşoare, pentru primele cinci luni, sau chiar mai mult134.
Apoi, însă, vânturi puternice începură să bată, dinspre Vest
de data aceasta, pentru multe zile, astfel încât înaintarăm
puţin, sau aproape deloc, ba chiar am fost uneori pe
punctul de a ne întoarce. Chiar atunci, însă, începură mari
şi puternice vânturi dinspre Sud, un punct spre Est135, care
ne-au purtat în sus, spre Nord136. Nu ne rămăsese altceva
de făcut decât să ne lăsăm duşi de ele, însă deja o parte
dintre provizii ni se terminaseră, deşi le-am întrebuinţat cu
mare chibzuinţă. Astfel încât, aflându-ne noi în mijlocul
celei mai mari pustietăţi de apă din lume, fără provizii, ne
crezurăm pierduţi şi ne pregătirăm de moarte. Înainte de
asta, însă, ne-am deschis inimile şi ne-am ridicat vocile
către Dumnezeu din Ceruri, cel care şi-a arătat minunile în
adâncuri137 şi a adus la lumină pământ tare, rugându-L să
ne descopere şi nouă uscatul şi să ne salveze de la pieire.
Şi iată că în următoarea zi, cam pe la căderea nopţii, am
văzut, la orizont138, spre Nord, un fel de nori învolburaţi
care ne-au făcut să sperăm că vom da peste un pământ –
ştiind noi că acea parte a Mării Sudului era complet
necunoscută şi că putea foarte bine să aibă insule sau
continente încă nedescoperite. Astfel că ne-am abătut de la
cursul nostru spre acea nălucire şi am ţinut-o aşa toată
noaptea. În zorii zilei următoare am putut vedea clar că era
un pământ, neted şi plin de lăstăriş, ceea ce-l făcea să pară
întunecat. După încă o oră şi jumătate am intrat într-un
golf adăpostit, unde era un port al unui oraş frumos, nu
prea mare, însă bine construit şi cu o frumoasă vedere
dinspre ocean. Cum fiecare minut de întârziere pe mare ni
se părea o corvoadă, ne-am apropiat de ţărm, pregătindu-
ne să debarcăm. Atunci însă, am văzut pe mal tot felul de
oameni cu bastoane în mâini, părând să ne interzică
acostarea; însă fără mânie sau strigăte, ci doar arătându-ne
prin semne să nu ne mai apropiem. Foarte dezamăgiţi,
începurăm să ne sfătuim între noi ce e de făcut. În acest
timp, o barcă mică fu trimisă spre noi, cu vreo opt oameni
într-însa. Unul dintre aceştia, ţinând în mână un sceptru
din trestie galbenă139 colorată în albastru la ambele
capete, veni la bord fără să arate vreun semn de
neîncredere. Şi când văzu că unul dintre noi stă oarecum în
faţa celorlalţi, scoase un sul de pergament (ceva mai
galben decât pergamentul nostru şi strălucitor ca tăbliţele
de scris, însă mai moale şi flexibil)140 şi îl înmână celui
din fruntea noastră. Pe acest pergament erau scrise, în
vechea ebraică, în greaca veche, într-o corectă latină
scolastică şi în spaniolă, următoarele cuvinte141:
Am răspuns:
EDIŢII
Ediţii moderne
BIBLIOGRAFIE PRIMARĂ
BIBLIOGRAFIE SECUNDARĂ
Biografii
Există foarte multe biografii ale lui Francis
Bacon, de la The life of the Right Honourable Francis
Bacon, publicată de Rawley în 1657 şi până în prezent.
Printre cele mai recente şi construite pe documente dintre
care multe inedite Lisa Jardine, Alan Stewart, Hostage to
Fortune. The Troubled Life of Francis Bacon, New York,
1998. Deşi nu este o biografie, relativ recenta monografie
a lui Perez Zagorin reuşeşte să îmbine avantajele unei
biografii cu cele ale unei monografii care încearcă să
integreze diferitele aspecte ale personalităţii şi operei lui
Bacon într-un tot unitar. Zagorin P., Francis Bacon,
(Princeton, 1998).
Monografii
STUDII
Proiectul Marii Instaurări şi structura
sistemului baconian
Teoria cunoaşterii
Imaginaţie şi limbaj
Noua Atlantidă