Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Farmacognozie Generala PDF
Farmacognozie Generala PDF
1, Modul VII
FARMACOGNOZIE GENERALA
Cele mai multe tipuri de produse vegetale provin de la diferite organe care se
denumesc in Lb. Latina.
Organe subterane-radacinile
Rizomii-rizoma
Tuberculii-tubera
Bulbii-bulbus
2. Scoartele-cortex
3. Partile aeriene-herba
4. Frunzele-foliun
5. Florile-florest
6. Fructele-fructus
7. Semintele-semeni
8. Mugurii-gemnae
9. Lemnul-lignum
10. Fragmentele de tulpini-stripites-pendiculul floriper.
Ex: Produse vegetale:gume, rezime, uleiurile volatile, subst. grase.
Denumirea produselor vegetale se face prin 2 termeni din nomenclatura
1. Primul arata genul sau specia
2. Organul
Lini semen (seminte in)
Belladone follium(frunze matraguna)
Alteori denumirea este pe intreg produsul.
Digitalis,purpureia,follium sau digoxinium.
Produsele vegetale nu au nici o legatura cu specia.
Principiul activ este considerat o substanta chimica uneori mai multi indivizi chimici cu
aceeasi structura de baza chimica.
Grupe de principii active care contin oze:(reprez.heterozote)
1. HETEROZOTELE: fenolice
chinolone
antrochinozite
cardiotonice
saponozite
heterozite
cianogentice
heterozite
glucosinate
2. HETEROZITE LIPIDE
3. ULEIURI VOLATILE
4. REZINE
5. PRINCIPII AMARE
6. VITAMINE
7. ALCALOIZI
OZELE SE CLASIFICA IN FUNCTIE DE:
In primul rand in ordine alfabetica, apoi
Morfologice
Tacxonomic
Chimic
Biosinteza
Farmacologie
Criteriul farmacol se foloseste pentru obtinerea unor produse farmaceutice
DEF: OZELOR –sant substante terapeutice naturale de obicei termale cum este
(C,H.O2)rezultate din metabolismul primar al plantelor cu clorofila alaturi de proteine si
lipide.
HETEROZITE- compusi naturali de origine vegetala care contin o parte neglucida care se
numeste aglicon sau genina si o parte glucido-glucon.
RECOLTAREA PLANTELOR –se face pet imp uscat in perioada de maturitate, nu se
recolteaza plante care au fost tratate cu substante chimice si nici din zone poluate sau
insolubre putind fi infectate cu germeni sau oua de paraziti intestinali.
UTILIZAREA PLANTELOR – se face in scop industrial pentru extragerea unor substante
active.
USCAREA- se face in strat foarte subtire in locuri bine aerisite pe hartie cerata sau palse
de sarma individual.La soare se usuca florile albe de soc si salcam,radacinile taiate in felii
sau cozile fructelor.
FLORILE COLORATE ,frunzele,mugurii si alte parti aeriene se usuca la umbra.
PENTRU MACESE –avem nevoie de o temperature ridicata altfel se produc reactii
euzinatice care reduc continutul de vitamina C.
PASTRAREA PLANTELOR MEDICINALE –se face in pungi de hartie inscriptionata,termen
valabilitate 2 ani.
FORMELE FARMACEUTICE –substantele care se pot administra plantele sant de uz
intern,solutii extractive,apoase sau alcoolice.
SOLUTIILE EXTRACTIVE APOASE –cele mai folosite ca solvent (apa)
MACERAREA –produsele vegetale maruntite corespunzator se spala sub jet de apa se
adauga masa de apa prevazuta si se tine la temp. camerei 30 min. agitand de 5-6 ori (se
foloseste apa distilata).Lichidul obtinut se decanteaza si se filtreaza prin vata. Filtratul se
completeaza la masa prevazuta(120-150-50) prin spalrea rezidului cu apa fara a presa.
INFUZAREA (infuzia)-se foloseste pentru extractia principiilor active din produsele
vegetale care contin tesuturi fiabile(florile,ierburile,frunzele).Peste aceste produse
vegetale maruntite corespunzator se adduce solventul necesar pentru umectare si dupa
5 min. se adauga masa de apa prevazuta,incalzita la fierbere si se lasa in contact 30 min.
apoi se filtreaza prin vata si solutia obtinuta se completeaza la masa prevazuta prin
spalare cu apa sau prin presarea rezidului.
DECOCTII –se folosesc pentru extractia principiilor active din produsele vegetale care
contin tesuturi lemnoase(radacini,rizomii,scoarte).Produsele vegetale se maruntesc
conform monografiei respective si pentru fiecare gram din acesta se folosesc 3 ml.apa si
se lasa in repaus 5 min.Apoi se adauga masa de apa prevazuta incalzita la fierbere si se
lasa la baia de apa timp de 30 min. Solutia obtinuta se filtreza fierbinte prin vata si se
completeaza la masa prevazuta prin spalare cu apa firbinte sau prin presarea rezidului.