Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Cerințe:
Realizați un poster de prezentare al gladiatorilor cu arme și echipament.
Fișa de lucru nr.2
Cine era Spartacus?
În anul 73 î.Hr., întreaga Peninsulă Italică a fost zguduită de o teribilă răscoală: Spatacus, un sclav gladiator, reuşise
să-i învingă pe romani.
Spartacus era „Un trac din neamul maizilor”, ne spune autorul antic Plutarh.
Se pare că Spartacus a refuzat să servească în armata romană şi a fost vândut şcolii de gladiatori a lui Batiatus din
Capua. Stăpânul lor se purta atât de rău cu ei, încât 200 s-au hotărât să fugă, însă doar 78 au reușit, în frunte
cu Spartacus.
Ei s-au refugiat pe muntele Vezuviu, unde au ajuns în curând 10.000 de sclavi. Sclavii conduși de Spartacus au reușit să
învingă armetele romane conduse de Clodius.
După victorie au venit alături de Spartacus şi mai mulţi oameni, armata învingându-l şi pe Publius Varinus, căruia i-
au luat până şi calul. 120.000 de oameni erau acum răzvrătiţi, dar au început şi certurile între ei; unii voiau să atace
Roma, deşi Spartacus, prudent, voia să se îndrepte către Alpi.
La Roma era panică; de aceea, Senatul l-a trimis pe un general vestit şi dornic de glorie, Marcus Licinius Crassus, dar
şi acesta a fost învins de câteva ori. Se părea că Spartacus era de neînvins.
După o serie de alte lupte, în anul 71 î. Hr. Crassus l-a biruit pe Spartacus, care s-a dovedit de o vitejie de neuitat.
Autorul spune că Spartacus „năpustindu-se asupra lui Crassus, rănit şi înfruntând o ploaie de săgeţi, nu izbuteşte să-l
ajungă, dar omoară doi centurioni care-l atacaseră. În cele din urmă, fiindcă toţi oamenii săi o luaseră la fugă, el
rămâne singur în mijlocul duşmanilor şi ţine piept multora, până când e doborât”.
Descrierea fizicăa Colosseum-ului: Împăratul Vespasian, fondatorul dinastiei Flaviane, a început construcția
Colosseum-ului în anul 72 d.Hr.. Aceasta a fost încheiată în anul 80 d.Hr., la un an după moartea lui Vespasian, în timpul
lui Titus.
Exterior: Spre deosebire de amfiteatrele construite anterior între două dealuri, Colosseumul este o structură
autonomă, în întregime construită. Planul său este eliptic (oval), având 189 m lungime și 156 m lățime, aria sa fiind de 6
ha. Înălțimea zidului exterior este de 48 m. Perimetrul originar măsoară 545 m. Arena centrală este ovală, având 86 m
lungime și 156 m lățime, înconjurată de un zid de 4,5 m înălțime, care se ridică până la nivelul primelor rânduri pentru
spectatori. Se estimează că zidul exterior era construit din 100.000 m³ de travertin, nu zidit cu mortar, ci fixat cu scoabe de
fier. Avea și un acoperiș mare, retractabil, cunoscut sub numele de velarium, care ferea spectatorii de arșița soarelui sau de
ploaie. Era o pânză foarte mare, susținută de o plasă din frânghii, cu o gaură în mijloc. Acoperea două treimi din arenă, în
pantă către centru, pentru a capta vântul și a-l dirija către spectatori.
Capacitatea enormă a Colosseumului (peste 50.000 spectatori) necesita un sistem de acces și de evacuare eficient,
pentru care arhitecții au conceput soluții similare celor care există la stadioanele moderne. La parter existau 80 de intrări,
dintre care 76 erau destinate spectatorilor de rând. Fiecare intrare era numerotată, precum și fiecare scară. Nordul intrării
principale era rezervat împăratului și apropiaților săi, pe când celelalte trei intrări axiale erau destinate elitei. Cele patru
intrări axiale erau bogat decorate cu picturi și reliefuri din stuc, dintre care s-au păstrat unele fragmente. Spectatorii
primeau bilete sub formă de bucăți de ceramică, pe care erau indicate prin numere secțiunea și rândul. La sfârșitul
jocurilor, sau în caz de urgență, evacuarea se putea face pe acolo în câteva minute.