Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Renasterea
Renasterea
2007
MEDICINA RENASTERII
1
disectia e publica- e facuta de un pastor la 1/2 sec XII cand disectia era
interzisa; cei care asista= publicul larg
-desi interzisa de religie, disectia apare ca un lucru necesar in practica med
Imp Frederic al II- lea 1230- emite o ordonanta prin care interzicea
practicarea med tuturor celor care nu disecasera in prealabil timp de 1an
cadavre umane.Biserica interzice disectia prin papa Bonifacio VIII (7sept
1299, aplicat in 1300)
1309-medicina care era practicata pana atunci in cea mai mare parte de
preoti se caracterizeaza printr-un aflux al laicilor pt ca papa Clement V
permite casatoria profesorilor si studentilor de la Fac. de Med. de la
Montpellier.Anatomia continua sa fie inv prin simple lecturi din tratate, in sp
Galenus=> med cont sa fie pracricata fara a avea o baza anatomica
Disectia e permisa prin bula papala a lui Sixtus al IV-lea, care e reluata de
Clement al VII-lea => de atunci disectia e permisa in scop didactic si in
acelasi timp sunt consemnate disectii si autopsii publice:Bologna 1281,
Cremona 1286, 1300- disectie dem in scop didactic, 1302- Bartholomeu de
Varignana, la Bologna- prima autopsie medico-legala(Moldova- 10 aprilie
1685- domnitorul Gh. Duca).In Anglia se aproba tarziu disectia- 1540-dar cu
drepturi depline in 1565 -regina Elisabeta
Leonardo da Vinci(1452-1519):
-prof de anato- Marc Antonio della Tore- diseca alaturi de acesta, apoi
singur(> 30 cadavre)
-diseca la spital:Santa Maria Nuerva- Florenta, Majore-Milano, Sf. Spirit-
Roma, dar si acasa
face inj cu ceara si studiaza vasele
descr: V lat=sediul perceptiei, V3 = sediul sufletului, V4 = sediul memoriei
bronhiile nu sunt legate de inima
valvulele de la orig vaselor mari impiedica reintoarcerea sg la inima
pt I data- sectiuni anato prin membr si viscere- a vrut sa faca un tratat de
anato-120 capitole, 750 desene in 26 de caiete; schitele sunt preluate de un
student Metzius.Azi se pastreaza 228 planse(inventatorul planselor)- 215 in
biblioteca castelului regal Windsor
studiaza fatul in uter la o femeie care murise
transmite pt ceilalti pictori formele si proportiile corpului omenesc si ii
convinge pe artisti ca atunci cand redai forma corpulu tb sa cun si actiunea
partilor corpului => fondatorul anato artistice, a proportiilor, contururilor
Albrecht Durer(1471-1528):
-pictor, gravor, a realiz basoreliefuri
2
-cele mai bune proportii in opera "Adam si Eva"
-tratat despre simetria partilor corpului uman
Michelangelo Buonaroti(1475-1564)
-profesori: Mar Antonio della Tore, Realdus Columbus
-Florenta-statuia lui David
Anatomisti:
Benvenuto Cellini:
-prof:Berengario da Carpi, Vidius( descr nv. vidian, orif si canalul vidian)
-prof de anato la Padova, Bologna
>100 de cadavre disecate
-descr: cecul, sinus sfeno, timpanul, gl pineala, apendice, cartilaje aritenoide,
V lat, axis, anastomozele porto-cave
Jacque Dubois(Sylvius)-1478-1555
-Montpellier, Paris-cardinal al Frantei- cere condamnarea la moarte a lui
Vesalius
-galenist
-prof la "Colege de France"
-descr a. cerebrala mij = a. sylviana, desr. corecta a vaselor prin inj de ceara,
nu descr corect circulatia
Guido Guidi(Vidius Florentinul)-1500-1567:
-medicul lui Francisc I
-carte despre boli si tratam "Ars medicinalis"
-descr tuberculii de pe valvele sigmoide si pulm - atrib azi lui Arantzius si
Morgagni
Carolis Stephanus:
-3 carti despre "Disectia corpului omenesc"
-descr vasele nutritive ale osului, canalul MS, v. porta
1564 Geneva-"Dictionar de madicina"
Bartholomeus Eustachios:
-descr tuba auditiva, gl SR, orig nv optici
3
-Fr- Toulouse- stud drept, teologie, filosofia; ajunge secretar de
episcopie;admirator al lui Luther dar nu renunta la catolicism
-scrie pamflete sub pseudonimul Villanovano
prieten medic - Sympohorien Champier-ataca doctrinele lui Leonard
Fuchs(german)
-tratat asupra siropurilor
-leaga anumite activitati ale corpului uman de poz astrilor
1553-e dus la Geneva, judecat si condamnat la moarte prin ardere pe rug pt
ca publica "Restitutis christianisimi"-descr corect circ sg - in sg se afla
sufletul omului
Gabriel Fallopius:
-elev al lui Vesalius, antigalenist
-multi anatomisti il consdira > ca Vesalius
1561"Observationes anatomicae"- sinus sfeno, canale semicirculare ale UI,
nv coarda timpanuli, canalul facialului in stanca temporalului(apeductul lui
Fallopiu), descr org genitale est si int- penis, clitoris, himen, tr uterine
Leonardo Botallo:
4
-elevul lui Falopius, prof la Pisa, medicul reginei Elisabeta de Austria,
Caterinei de Medici
-comunic interatriala in viata fetala
Fabritzius Aquapendente:
-prof la Padova, elev al lui Fallopius
-discipolul sau = Harvey
-fondatorul amfiteatrului de anato din Padova
-initiatorul studiului embriol
-descr valvulele vv. superf, traheotomia
Constantino Varolio:
-prof la Bologna, medic personal al papei
-stud anato creierului- descr puntea
Julio Cezare Arantzio(Arantius):
-prof la Bologna
1564"De humano fetus"- descr dez fetala
-descr tuberculii valvulelor inimii
-ductul vv al lui Arantius, VC si vv. ombilicale
Casparus Bauhinus:
-prof la Basel
1605-"Teatrum anatomicum"
-valvula ileo-cecala
Jean Riolani:
-medicul lui Ludovic XIII
-galenist convins
-descr m. retrostilieni= buchetul lui Riolani si si vasc paraintest = arcadele
lui Riolani
Francisc Glisson:
-elevul lui Harvey
-descr capsula hep
J. Wirsung-descr canalul pancreatic principal
Nicholas Stenon-descr canalul parotidei
Th. Wharton-descr canalul gl submandib
Thomas Willis:
-1664- "De anatomiae crebrii"- teoria moderna a control cerebral asupra
tuturor fct; descr poligon aa de la baza creierului
Raymond Vieussens:
-prof la Montpellier
-descr gl parotida
Marcelo Malpighi:
5
-prof la bologna, med papei
-preocupat de org parenchimatoase: rinichi, ficat, plamani
-fondatorul anato comparate
Antonius Maria Valsalva:
-elev al lui Malpighi la Bologna
-descr manevra Valsalva + sinus Ao, antrum mastodian
Giovani Morgagni:
-elev al lui Valsalva la Bologna
-descr bulbul olfactiv, cornetele nazale, sinusurile ano-rectale = coloanele lui
Morgagni
-fondatorul anatopat
Jean Pecquet:
-primele preocupari de studiu ale sist limfatic
-descr canalul toracic si cisterna lui Pecquet
William Harvey:
-prof la Cambridge, medic a 2 regi ai Angliei
-e creditat ca fiind primul care descr sist cardio-vasc
1628-publica prima lucrare de studiu exclusiv a sist cardio- vasc "Ecercitatio
anatomica de motu cordis et sangvis in animalibus"
-descr corect inima cu camerele, valvele, sist vasc:aa, vv, limf;Nu descr
capilarele- sg trece direct din aa in vv
-exp Harvey- curgerea in flux continuu
Alexandru Mavrocordat:
1664-stud perfuzia sg la niv pulm
FIZIOLOGIA RENASCENTISTA
Santorio Santorio:
6
-sec XVI-XVII, fiziolog italian
1614-"Tratat de medicina statica", supranum biblia med experimentale
-iatromecanicist convins, inventatorul pulsilogiului(sfigmometrul de azi)
-propune o varianta de termometru, inventatorul cazilor de hidroterapie,
introd in med conceptul de bilant
-elev al lui Galileo Galilei
-i se publica dupa moarte 1685"De matre animalum"- prima lucrare de
biomecanica- descr mec artic, insertiile musc, tipurile de mobilitate, de
parghii intre segmene
-pp existenta mediatorior ch
PATOLOGIA RENASCENTISTA
CHIRURGIA RENASTERII
7
= "marea eroare a med renascentiste"- chir nu e recun ca specialitate
medicala => tot ceea ce insemna manevra sangeranda trece in seama
barbierilor chirurgi- dez exploziva- 1500- breasla barbierilor chirurgi-
erau bine orgz, castigau mai bine, aveau un reprez al breslei = primul
barbier al breslei/ regal- tb sa fie suprav de un medic cu diploma; primii
care schteaza cabinetele private
-isi creaza o vestimentatie proprie- supranumiti chirurgii cu toga scurta
-anatomisti cu preocupari chirurgicale: Vesalisu, Fallopius
-chirurgi propriu-zisi:
Hieronimus Brounschwich-1497- carte de chir- introd metoda setonului
in tratam plagilor- daca vrei sa eviti inf nu tb sa cosi
Jacob Nufer- cezariana reusita
Ambroise Parre:
1510-1590-fiu de tamplar, unchi, frate- barbieri chirurgi
-nu studiaza gr, latina- exmatriculat de la "College de France" din Paris
-peste ~ 20 de ani e invitat sa dev titularul catedrei de chir din Paris
-chirurg de razboi, 4 regi ai Frantei
-cel mai faimos chirurg al ist
-interzice hemostaza prin cauterizare, propune ligatura si tratam cu
astringente
-primul care recomanda pansamentele curate
-inventeaza proteze pt membr lipsa, dentare(portelanul)
Paracelsus(1493-1541)
-cea mai mare figura a med renascentiste, fiu de medic, stud la Venetia si
Florenta, prof la Basel
-medic fb, caracter urat- egoist, plin de sine, cea mai mare obsesie = de a
ii ridiculiza pe inaintasi => numele
-credincios lui ii ramane Erasmus de Roterdam
-primul care impune predarea med in limba nationala, renuntarea la
tinutele pompoase
-promotorul "curentului spagiric"(latina:separ= a separa, ageiro= a uni)
-primatul experim in med
-adversitatea umoralismului
-studiul anato- esential
-termenul de etiol plurifactoriala
-introd chimia in med
-teoria semnaturilor- in tot ceea ce inseamna act medical exista semnatura
lui Dumnezeu