Aplicarea Masurilor de Igiena Si Protectia Mediului in Industria Alimentara

MINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII ȘI INOVĂRII
Proiectul Phare TVET RO 2006/018-147.04.01.02.01.03.01
MECI–CNDIPT / UIP
AUXILIAR CURRICULAR
CLASA a XII -a
MODULUL:
Aplicarea măsurilor de igienă şi protecţia mediului în industria
alimentară
DOMENIU: Industrie alimentară

NIVELUL: 3
CALIFICAREA: Tehnician în industria alimentară
Martie 2009
Acest material a fost elaborat prin finanţare PHARE în proiectul de 1
Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic
AUTOR: PROF. GHEORGHIU MIHAELA, gradul didactic I
-Colegiul de Industrie Alimentară „Elena Doamna”

CUPRINS
I. Competenţe specifice 4
II. Obiective 5
III. Informaţii pentru agentul economic 6
IV. Modalitatea de organizare a practicii 7
V. Recomandări privind respectarea normelor de sănătate şi 12
securitate a muncii
VI. Instrumente de lucru 13
VII. Modalitatea de evaluare 31
VIII. Anexe 34
IX. Bibliografie 44

Modulul: Aplicarea măsurilor de igienă şi protecţia mediului în
industria alimentară
Unitatea de competenţă tehnică generală:
12. Aplicarea măsurilor de igienă şi protecţia mediului în industria

alimentară
Competenţe specifice
12.1. Foloseşte tehnici de lucru şi coduri de bune practici (GMP) pentru producerea
alimentelor cu inocuitate
 Factori care afectează inocuitatea alimentelor
 Măsuri de protecţie a alimentelor
 Modalităţi de determinare a gradului de contaminare a alimentelor
12.2. Stabileşte măsuri pentru reducerea riscului îmbolnăvirilor datorate consumului

alimentelor contaminate
 Boli datorate consumului alimentelor contaminate.
 Cauzele îmbolnăvirilor datorate consumului alimentelor contaminate
 Măsuri de prevenire a îmbolnăvirilor
12.3. Analizează punctele critice de control la obţinerea produselor alimentare

 Etapele studiului HACCP;
 Punctele critice de control la obţinerea produselor alimentare
 Măsuri de control specifice pentru evitarea riscurilor:
12.4. Supraveghează activităţile de igienizare în industria alimentară

 Planul de igienizare

 Materiale necesare pentru realizarea igienizării
 Modalităţi de raportare a factorilor de risc
 Metode de apreciere a eficacităţii operaţiilor de spălare şi dezinfecţie
12.5. Supraveghează aplicarea măsurilor care asigură protecţia mediului
 Condiţii de potabilitate a apei

 Modalităţi de urmărire a aplicării măsurilor de protecţie sanitară a surselor de apă
 Aprecierea calităţii apei folosite în industria alimentară:
II. OBIECTIVE
După parcurgerea acestor unităţi de competenţă, elevii vor fi capabili să:
 identifice factorii care afectează inocuitatea alimentelor;

 enumere măsurile de protecţie a alimentelor;
 precizeze modalităţile de determinare a gradului de contaminare a alimentelor;
 precizeze bolile datorate consumului alimentelor contaminate;
 identifice cauzele îmbolnăvirilor datorate consumului alimentelor contaminate;
 enumere măsurile de prevenire a îmbolnăvirilor;
 enumere etapele studiului HACCP;
 identifice punctele critice de control la obţinerea produselor alimentare;
 precizeze măsurile de control specifice pentru evitarea riscurilor;
 prezinte planul de igienizare;
 enumere materiale necesare pentru realizarea igienizării;
 prezinte modalităţile de raportare a factorilor de risc ;
 identifice metodele de apreciere a eficacităţii operaţiilor de spălare şi dezinfecţie;
 precizeze condiţiile de potabilitate a apei;
 identifice modalităţile de urmărire a aplicării măsurilor de protecţie sanitară a surselor
de apă;
 aprecieze calitatea apei folosite în industria alimentară:
III. INFORMATII PENTRU AGENTUL ECONOMIC
Industria Alimentară reprezintă un domeniu prioritar în cadrul economiei

naţionale, produsele alimentare fiind de importanţă strategică. Producerea alimentelor
se realizează în conformitate cu nomele de igienă interne şi internaţionale şi în
concordanţă cu cerinţele consumatorilor.
Asigurarea creşterii calitative şi cantitative a producţiei alimentare, prin
valorificarea potenţialului productiv şi a principiilor care promovează inocuitatea
alimentelor şi standardele de calitate, se realizează prin pregătirea forţei de muncă la
nivelul standardelor europene.
Necesitatea elaborării de programe educaţionale şi de formare pentru calificarea

Tehnician în industria alimentară a fost stabilită în urma cercetărilor efectuate în
rândul angajatorilor din sectoarele economice corespunzătoare pentru a exista siguranţa
că programele elaborate răspund nevoilor acestui sector.
Parcurgerea modulelor pentru calificarea Tehnician în industria alimentară,

nivelul III presupune achiziţii anterioare de calificare la nivelurile I şi II, suplinite prin
dobândirea unor abilităţi cheie şi a unor unităţi de competenţă tehnice generale şi
specializate, precum şi înţelegerea lor, care vor permite elevilor să continue pregătirea
la nivelul trei avansat şi/sau patru, unii dintre aceştia putând să se angajeze sau să-şi
deschidă propria afacere.
Absolvenţii vor putea desfăşura sarcini complexe, care implică planificarea,
organizarea, monitorizarea, controlul şi înregistrarea datelor în cadrul proceselor
tehnologice din industria alimentară, care implică colaborarea în echipă.
Se intenţionează, de asemenea, ca elevii care doresc să parcurgă unităţi de

competenţă separate în efortul de a-şi perfecţiona abilităţile pe care le deţin sau pentru
a veni în întâmpinarea cerinţelor specifice carierei, să aibă acces la aceste calificări.

Un elev care parcurge cu succes o calificare de nivel trei nu va dobândi doar o
serie de abilităţi, competenţe şi cunoştinţe profesionale, ci şi încredere în sine, o mai
bună înţelegere a pieţei muncii şi o atitudine pozitivă în ceea ce priveşte profesia.
ATENŢIE ! ! !
Ghidul de practică nu acoperă toate cerinţele din Standardul de
Pregătire Profesională. Pentru obţinerea Certificatului Profesional este
necesară validarea integrală a competenţelor din S.P.P.
Practica la locul de muncă implică elevii şcolilor din învăţământul tehnic şi profesional
în lucrul pe termen scurt în sectorul economic, fapt ce le măreşte experienţa şi gradul de
înţelegere a relaţiilor de muncă, mărindu-le în acelaşi timp şansele de angajare. Elevii
observă diversele aspecte ale muncii în sectorul economic şi pot efectua diverse sarcini
atribuite de către supraveghetor. Programele de practică la locul de muncă permit elevilor
să dobândească competenţe şi cunoştinţe într-un anume sector economic, ca parte a
programului de formare tehnică şi profesională. Cei care participă la calificările profesionale
naţionale îşi pot dovedi o parte din competenţe, ceea ce poate fi folosit la acreditarea parţială
a calificării lor.
IV. MODALITĂŢI DE ORGANIZARE A PRACTICII
Perioada de practică la locul de muncă poate diferi în funcţie de practicile şcolii şi

de ceea ce poate oferi angajatorul. De obicei, practica are loc o dată sau de două ori pe
săptămână, însă aceasta poate fi organizată comasat, pe parcursul a mai multor
săptămâni. Unii elevi vor fi alocaţi unei game de angajatori diferiţi pentru practica la locul
de muncă, în vreme ce alţii vor fi alocaţi unui singur angajator.
Personalul şcolii va vizita periodic locurile unde se desfăşoară practica, pentru a
se asigura că totul este în ordine şi pentru a monitoriza evoluţia elevilor.
Se recomandă ca activitatea de instruire practică comasată să se desfăşoare pe
grupe ce nu depăşesc 15 elevi.
Elevii pot lucra individual sau împărţiţi în grupe de 2-3 elevi.
Pentru modulul Aplicarea măsurilor de igienă şi protecţia mediului în industria
alimentară - practică comasată sunt alocate un număr de 78 ore care se realizează în
şedinţe de câte 6 ore: 30 ore instruire practică şi 48 ore laborator tehnologic realizat de
către profesorul de specialitate tehnică ( inginer industrie alimentară).
O listă practică pentru elevi

Practica la locul de muncă va fi ceva nou, deseori interesant, şi vă poate
face să fiţi emoţionaţi înainte de a o începe şi în timpul primelor zile. Este uşor să
uităm unele lucruri evidente. Iată o listă cu câteva lucruri pe care nu trebuie să le
uitaţi!
1. Asiguraţi-vă că ştiţi drumul la locul de muncă şi durata acestuia. Nu trebuie să
întârziaţi în prima zi.
2. Să aveţi o vestimentaţie potrivită. Nu trebuie să arătaţi ciudat, sau să vă fie prea
cald sau prea frig. Iar încălţămintea nepotrivită poate face lucrurile foarte
neconfortabile. (Angajatorii trebuie să vă ofere vestimentaţia suplimentară necesară
pentru sănătate şi siguranţă – dacă acest lucru se întâmplă, purtaţi hainele).
3. Acordaţi atenţie specială în prima zi. Încercaţi să vă amintiţi numele
persoanelor (scrieţi-le, va fi uşor să le uitaţi), şi ascultaţi cu atenţie
instrucţiunile privind sănătatea şi siguranţa.
4. Asiguraţi-vă că ştiţi care sunt standardele de pregătire pe care trebuie să
le învăţaţi sau să le aplicaţi.
5. Dacă profesorul v-a dat un registru sau un alt document pentru
înregistrarea lucrurilor efectuate, luaţi-l cu voi şi actualizaţi-l.
6. Puteţi scrie o scrisoare de mulţumire la sfârşit. Aceasta nu va dăuna, va
lăsa o impresie bună şi va uşura situaţia elevilor ce urmează să meargă la
angajatorul respectiv.
La unele locuri de muncă se pune problema confidenţialităţii – de exemplu, este
posibil să aveţi acces la date ale clienţilor cu care intră în contact, şi pe care concurenţa
ar dori să le ştie. Aveţi datoria de a respecta toate aspectele confidenţiale; angajatorul
vă va spune dacă este cazul.

Amintiţi-vă – un comportament corect şi respectarea practicilor la locul de muncă vă
va ajuta nu doar să beneficiaţi cât mai mult de practica la locul de muncă. Acest lucru vă
va ajuta şi să câştigaţi respectul angajatorilor şi al colegilor. Mai mult, dacă faceţi
probleme unui angajator, aceasta poate avea drept rezultat refuzul respectivei
întreprinderi de a mai oferi ocazia practicii la locul de muncă, şi astfel veţi refuza
oportunităţile viitoare ale altor elevi.
Regula de aur
Dacă aveţi îndoieli – întrebaţi!
Locurile de muncă sunt locuri complicate. Mai ales dacă o persoană
este nouă la locul de muncă, sunt multe lucruri pe care aceasta nu le
cunoaşte. Angajatorii şi colegii cunosc acest lucru, şi se aşteaptă ca
elevii să adreseze întrebări şi să solicite îndrumare. Nimeni nu se va
supăra dacă aveţi întrebări. Se vor supăra cu siguranţă dacă nu o veţi
face, şi dacă astfel veţi face greşeli ce ar fi putut fi evitate.
Însă, dincolo de sarcinile şi de standardele specifice în direcţia cărora veţi lucra,

există suficiente alte oportunităţi pe parcursul practicii la locul de muncă. Iată câteva
lucruri asupra cărora să reflectaţi:
 Oferiţi-vă să faceţi lucruri noi, pe care nu le-aţi încercat până acum. Locurile de
muncă sunt deseori foarte ocupate iar cei energici şi cu spirit de iniţiativă sunt
bineveniţi. Însă să nu fiţi dezamăgiţi dacă uneori răspunsul va fi unul negativ.
Poate nu aveţi experienţa necesară sau poate nu este posibil să vi se
desemneze alte sarcini.
 Învăţaţi ce înseamnă lucrul în cadrul unei echipe. Vedeţi cum cooperează

oamenii şi cum îşi împart responsabilităţile între ei. Este acceptat ca unii să preia
conducerea, în timp ce alţii îi sprijină. Observaţi felul cum oamenii adoptă diverse
roluri – unii vin cu idei noi, alţii sunt mai preocupaţi să planifice şi să organizeze,
alţii monitorizează progresul, iar alţii sunt încântaţi să execute sarcini pentru
satisfacţia clientului. Care rol vi se potriveşte cel mai bine?

Avantajele efectuării practicii la locul de muncă
Practica la locul de muncă dă elevilor ocazia să:

 să participe la procese de muncă reale
 înceapă să înţeleagă natura şi condiţiile muncii plătite
 afle mai multe despre problematica muncii, cum ar fi impactul schimbărilor tehnologice
asupra procesului de muncă, relaţiile de la locul de muncă, drepturile şi responsabilităţile
angajatorilor şi angajaţilor
 studieze şi evalueze opţiunile iniţiale în carieră şi oportunităţile de carieră
 fie asistaţi în ceea ce priveşte căile de urmat şi în procesul de decizie privind cariera
 îşi dezvolte o conştiinţă corespunzătoare privind atitudinea şi comportamentul în cadrul
muncii plătite
 îşi îmbunătăţească abilităţile cheie, cum ar fi: abilităţile de comunicare; lucrul cu oamenii;
rezolvarea problemelor; lucrul în echipă etc.
 îşi dezvolte calităţi personale cum ar fi: respectul de sine; iniţiativa; încrederea; simţul
responsabilităţii
 îşi stabilească legături cu potenţiali angajatori
 înceapă să înţeleagă schimbările în cadrul pieţelor şi tehnologiei
Activităţile efectuate în cadrul practicii la locul de muncă trebuie să dea elevului

prilejul să:
 pună în practică şi să observe cât mai multe aspecte legate de locul de muncă
 capete informaţii relevante necesare pentru a îndeplini sarcinile şi cerinţele de lucru
stabilite de către şcoală.
Prezentăm în continuare modul de parcurgere a conţinutului propus:

Tema Nr ore alocate
Instruire Laborator
practică tehnologic
 Factori care afectează inocuitatea alimentelor - 6
 Măsuri de protecţie a alimentelor - 6
 Determinarea gradului de contaminare a alimentelor - 6
 Boli datorate consumului alimentelor contaminate - 6
 Riscuri legate de sănătatea şi securitatea la locul de 6 -
muncă
 Factori de risc şi măsuri de control specifice pentru 6
evitarea riscurilor la obţinerea produselor alimentare 6
 Studiul HACCP 6
 Igienizarea în industria alimentară 6 -
 Metode de apreciere a eficacităţii operaţiilor de - 6
spălare şi dezinfecţie
 Igiena apei folosite în industria alimentară 6 -
- Condiţii de potabilitate a apei
- Măsuri de protecţie sanitară a surselor de apă
 Aprecierea calităţii apei folosită în industria - 12
alimentară:
Total ore 30 48
Numărul de ore alocat pe teme este orientativ, rămânând la latitudinea

profesorului să facă distribuţia în funcţie de specificul zonei, resursele materiale ale
şcolii şi ale agentului economic.
V. RECOMANDĂRI PRIVIND RESPECTAREA

NORMELOR DE SĂNĂTATE ŞI SECURITATE A MUNCII

Cerinţele şi standardele legale privind sănătatea şi protecţia muncii trebuie
respectate în raport cu elevul, ca şi cum elevul ar fi un angajat. Angajatorii sunt obligaţi
să asigure elevului un instructaj si o instruire adecvate referitor la sănătatea şi protecţia
muncii.
Această instruire trebuie să se refere la sarcinile pe care urmează să le
întreprindă fiecare elev pe întreaga durată a practicii la locul de muncă. Acesta va diferi
în funcţie de locul de muncă şi poate să cuprindă începând de la instrucţiuni simple, de
exemplu utilizarea corectă a echipamentului de protecţie, la instrucţiuni foarte detaliate.
Aceste instrucţiuni depind de sarcinile pe care elevul urmează să le efectueze.
Instruirea, privind respectarea normelor de sănătate şi securitate a muncii de
către elevi, constă în prezentarea Regulamentului de Ordine Interioară. a agentului
economic, instrucţiunilor specifice locurilor de muncă în vederea respectării lor pe
întreaga durată a desfăşurării activităţii practice.
În situaţia în care un elev ce face practică la locul de muncă este rănit, angajatorul
trebuie să ia cât de repede posibil legătura cu părintele / tutorele elevului cât şi cu
profesorul responsabil cu practica la locul de muncă. De asemenea, angajatorul trebuie să
îşi respecte obligaţiile referitoare la sănătate şi protecţia muncii cerute de normele şi
standardele legale în vigoare.
În cazul în care un elev absentează fără a anunţa, angajatorul trebuie să ia imediat
legătura cu profesorul responsabil cu practica la locul de muncă. În cazul în care elevul
urmează să absenteze sau să întârzie, acesta trebuie să îl informeze pe angajator.
VI. INSTRUMENTE DE LUCRU

FIŞĂ DE LUCRU (FL 1)
Factorii de risc proprii mediului de munca

Având la dispoziţie tabelul de mai jos :
1. Clasificaţi factorii de risc proprii mediului de munca ;
2. Indicaţi pe cei specifici locului de desfăşurare a practicii.
Nr. Clasificarea factorilor de risc Factori de risc Factori de risc de la

crt locul tău de practică
1. Factori de risc fizic
2. Factori de risc chimic
3. Factori de risc biologici
4. Caracterul special al mediului
Observaţii ale maistrului sau tutorelui de practică:..............................................................

...........................................................................................................................................
Riscuri legate de sănătatea şi securitatea la locul de muncă
1. Având la dispoziţie normele de sănătate şi securitate a muncii, completaţi
tabelele de mai jos indicând bolile profesionale, bolile legate de profesie şi
cauzele care duc la declanşarea lor.
2. Comparaţi cu fişele de lucru ale colegilor şi completaţi sau corectaţi dacă este
cazul.
Nr.
Crt. Boli profesionale Cauze
1
2
3

Nr
Boli legate de profesiune Cauze
crt.

...........................................................................................................................................
Clasificarea toxiinfecţiilor alimentare pe baza mecanismelor
patogenice
1. Stabiliţi mecanismul patogenic a tipurilor de toxiinfecţiilor alimentare.
2. Localizaţi zona anatomică afectată.
3. Precizaţi aspectul clinic dominant.
4. Prezentaţi exemple de microorganisme responsabile de apariţia procesului patogen.
Elev: .............................................. Data: .................

Aspectul
Mecanismul
Tipul Localizarea clinic domi- Exemple
patogenic
nant
INFECŢIOS
TOXIC

.........................................................................................................................................

Utilizare Efecte nedorite Măsuri de limitarea
riscurilor:
ANTIBIOTICELE
PESTICIDELE
Competenţa 12.3. Analizează punctele critice de control la obţinerea

produselor alimentare
Puncte critice de control
1. Consultaţi manualele, colecţiile de standarde profesionale sau alte surse de
informare pentru a rezolva următoarea sarcina de lucru. Lucraţi în perechi, timp de 30
minute!
2. Identificaţi scopurile în care sunt folosite antibioticele şi pesticidelor, efectele
nedorite, dar şi măsurile de limitare a riscurilor.
3. Folosiţi cele aflate pentru a completa următorul tabel:
Elev: .............................................. Data: .................

...........................................................................................................................................

Puncte critice de control în prelucrarea termică
1. Consultaţi manualele, colecţiile de standarde profesionale sau alte surse de

informare pentru a rezolva următoarea sarcina de lucru. Lucraţi în perechi, timp de 30
minute!
2. Identificaţi scopul tratamentelor termice, cele mai importante puncte critice de
control în prelucrarea termică a produselor alimentare şi măsuri de limitarea riscurilor;
3. Folosiţi cele aflate pentru a completa următorul tabel:
Elev: .............................................. Data: .................
Scopul tratamentelor Identificarea Măsuri de Amplasarea

termice tratamentelor limitarea riscurilor aparatele de
termice măsură
   



...........................................................................................................................................
FIŞĂ DE OBSERVARE (FO 1)

Fabricarea conservelor de lapte
1. Observaţi cu atenţie procesul tehnologic de obţinere a conservelor de lapte.
2. După încheierea activităţii de observare, completaţi fişa următoare
Elev: .............................................. Data: .................
Măsuri de Riscul Măsuri de Grad Evaluator Data Măsuri de

control control control control

...........................................................................................................................................

Sterilizarea conservelor de lapte
Elev: .............................................. Data: .................
Etape de lucru Evaluator Data
1 Verificarea momentului de începere a evacuării

aerului din autoclav şi momentul încheierii
operaţiei;
2 Verificarea momentelor de începere şi
finalizare a sterilizării;
3 Verificarea temperaturii de sterilizare;
4 Verificarea presiunii şi temperaturii aburului;
5 Verificarea durate alimentării cu abur;
6 Verificarea timpului în care autoclavul este

deschis;
7 Verificarea stării recipientelor sterilizate;
8 Verificarea numelui operatorului de la

sterilizare;
9 Verificarea seriei şi numărului termogramei.

...........................................................................................................................................

Competenţa 12.4. Supraveghează activităţile de igienizare în industria
alimentară
FIŞĂ TEHNOLOGICĂ (FT 1)

Curăţirea şi dezinfecţia în mediul umed
1. Completaţi fişa tehnologică pentru curăţirea şi dezinfecţia în mediul umed, urmărind
tabelul de mai jos.
2. Comparaţi observaţiile făcute în fişa voastră cu cele ale colegilor care au realizat
aceeaşi fişă tehnologică şi găsiţi diferenţele.
Corespunzător naturii localurilor şi materialului de protejat, în practică se folosesc
următoarele variante de curăţire:
 curăţirea în 3 etape
 regula celor 4D
Elev: .............................................. Data: .................
operaţia curăţirea în 3 curăţirea în 5 curăţirea în 7 regula celor

nr.crt. etape etape etape 4D
1.
2.
3.
4.
5.
6.

...........................................................................................................................................

Igienizarea spaţiilor de producţie
1. Precizaţi rolul operaţiei de spălare;

2. Definiţi operaţia de dezinfecţie;
3. Indicaţi etapele de lucru pentru realizarea operaţiilor de igienizare.
Elev: .............................................. Data: .................

1 - Spălarea prealabilă pentru îndepărtarea
depozitelor de murdărie, pentru îndepărtarea
substanţelor aderente pe suprafeţe;
2 - Aplicarea soluţiilor dezinfectante cu

ajutorul unei stropitori, cu aparate de
pulverizare sau prin scufundare;
3 - Lăsare unui timp de acţiune pentru ca

substanţa dezinfectantă să distrugă
microorganismele de pe suprafeţe;
4 - Clătirea cu apă fierbinte (60-700) pentru a
favoriza uscarea rapidă a suprafeţelor.

............................................................................................................................................................

Prepararea soluţiilor de spălare
În industria alimentară se folosesc soluţii de spălare preparate dintr-o singură
substanţă, de exemplu soluţie de NaOH 1%, dar şi amestecuri de substanţe, în anumite
proporţii, pentru eficientizarea spălării.
1. Calculaţi cantităţile de substanţe necesare pentru prepararea soluţiei de
NaOH 1%, şi cantitatea apei de spălare.
2. Având la dispoziţie: echipament de protecţie, vas de inox pentru prepararea
soluţiei, agitator,apă rece, substanţe chimice de spălare, balanţă tehnică, vas
pentru măsurarea cantităţii de apă, parcurgeţi etapele de lucru pentru
realizarea soluţiilor de spălare .
1 Calcularea cantităţilor de substanţe necesare

pentru prepararea soluţiei şi cantitatea apei de
spălare
2 Cântărirea la balanţa tehnică a substanţelor
necesare, în pahare de laborator tarate în prealabil
3 Introducerea cantitativă a substanţelor în vasul de
inox
4 Adăugarea cu atenţie într-o mică cantitate de apă
rece (1-1,5 l) şi omogenizarea până la dizolvarea
completă a substanţelor de spălare
5 Adăugarea restului de apă pentru obţinerea a 10 litri
de soluţie.
6 Omogenizarea soluţiei cu agitatorul

..................................................................................................................................
.
Competenţa12.5. Supraveghează aplicarea măsurilor care asigură protecţia mediului
în întreprinderile de industrie alimentară
Condiţii de calitate pentru apa potabilă
1. Supuneţi atenţiei buletinul de analiză al apei potabile din laboratorul agentului
economic unde vă desfăşuraţi stagiul de pregătire practică. Observaţi cu atenţie valorile
rezultatelor pentru fiecare indicator de calitate.
2. Completaţi tabelul de mai jos şi comparaţi cu condiţiile de calitate pentru apa potabilă
conform STAS 1342 – 91.
Indicatori Valori determinate
1. Indicatori organoleptici
Miros, grade max.
Gust, grade max.
2. Indicatori fizici
pH
Culoare, grade max.
Turbiditate, grade max.
3. Indicatori chimici generali
amoniu
clor total
detergenţi sintetici anionici
duritate totală, grade germane
oxigen dizolvat
4. Indicatori chimici toxici
arsen
azotaţi
cianuri libere
mercur
pesticide

Etapele fluxului de epurare a apei

1. Observaţi cu atenţiei etapele fluxului de epurare a apei la agentului
economic unde vă desfăşuraţi stagiul de pregătire practică. ,
2. Completaţi tabelul de mai jos indicând operaţiile pentru fiecare etapă.
3. Formulaţi concluzii
Elev: .............................................. Data: .................
Pretratarea Indepărtarea Tratarea propriu-zisa

grasimilor

............................................................................................................................................................

Protecţia sanitară a apei
Pentru păstrarea calităţii apei şi pentru prevenirea riscului impurificărilor, sursele
de apă trebuie protejate cu amenajări denumite zone de protecţie sanitară, care, în
general, sunt formate din trei perimetre ce se stabilesc în conformitate cu normativele în
vigoare.
1. Observaţi cu atenţie modalităţile de păstrarea calităţilor apei şi prevenirea riscului
impurificărilor .
2. După încheierea activităţii de observare, completaţi fişa următoare şi formulaţi
concluzii:
Elev: .............................................. Data: .................
Nr. Perimetre Carecteristici ale zonei de Rolul Obligaţiile

crt. ale zonei protecţie sanitară perimetrelor personalului care
de deserveşte
protecţie perimetrele
sanitară
1.
2.
3.
! Pentru prevenirea contaminării şi impurificării apei potabile, întreaga reţea

de distribuţie trebuie să fie menţinută în bune condiţii de funcţionare, evitând
pierderile pe reţea, eliminând posibilitatea de impurificare prin deteriorarea
acesteia ca şi contactul cu punctele critice de insalubrizare (haznale, conducte de
canalizare, closete, gropi de gunoaie etc.).

Fântânile arteziene din curţile întreprinderilor vor fi protejate în timpul iernii contra
îngheţului.

Determinarea acidităţii apei
Elev: .............................................. Data: ......................
1. Prelevaţi o probă de apă din reţeaua de apă potabilă a agentului economic.

2. Alegeţi din trusa de laborator sticlăria, aparatura şi reactivii necesari determinării
acidităţii apei.
3. Executaţi următoarele operaţii corespunzătoare determinării acidităţii apei:
2
Se măsoară 100 Se introduce apa într-un Se titrează cu NaOH sol 0,1 N până la
ml apă pahar Erlenmeyer şi se apariţia culorii roz (pentru determinarea
adaugă 2-3 picături de acidităţii totale) sau galben-portocaliu
fenolftaleină (pentru (pentru determinarea aicdităţii reale)
determinarea acidităţii totale)
sau metiloranj (pentru
determinarea acidităţii reale)
4. Notaţi volumul de soluţie de NaOH 0,1 n folosit la titrare.

5. Efectuaţi 2 determinări în paralel din aceeaşi probă.

6. Calculaţi aciditatea apei în funcţie de volumul de soluţie utilizat, cu ajutorul formulei:
în care ;
V – volumul de sol. NaOH 0,1 N folosit la
Aciditatea  V  F , ml NaOH titrare, în ml
F – factorul de corecţie al sol. NaOH 0,1 N.
7. Completaţi tabelul
Volumul iniţial Volumul final de Volumul de NaOH Aciditatea
Determinarea de NaOH 0,1 n NaOH 0,1 n 0,1 n folosit la titrare calculată
[ cm3] [cm3] [cm3] [grade]
1
Rezultat final
8. Interpretaţi rezultatul obţinut, prin comparare cu valorile din STAS

FIŞA DE EVALUARE
Determinarea acidităţii apei
Nr. Etapele de lucru Punctaj Norma de timp Punctaj obţinut
crt.
1 Enunţarea principiului 1 pct 2 minute
metodei
2 Alegerea materialelor 2 pct 3 minute
necesare
3 Pregătirea probei pentru 4 pct 7 minute
analiză
4 Pregătirea biuretei 3 pct 8 minute
5 Titrarea 8 pct 10 minute
6 Calculul şi formula-
rea concluziilor 9 pct 15 minute

............................................................................................................................................................

Proiect P 1
Sarcină de lucru
Realizaţi un proiect în care să prezentaţi bolile vehiculate prin alimente şi
modul de răspândire a bolilor.
Măsuri organizatorice
Elevii vor fi împărţiţi în 4 grupe. Fiecărei grupe i se vor trasa sarcini precise de lucru şi
termene stabilite pentru realizarea diferitelor etape ale proiectului, se dau referinţe
bibliografice, care să ajute elevii în elaborarea proiectului, modul cum trebuie să prezinte
materialul ( planşe, postere, power point, etc,).
Activităţi:
1.Etapa de pregătire teoretică: elevii se vor documenta cu privire la bolile transmise
prin alimente, se vor documenta în ceea ce priveşte microorganismele ce produc
bolile vehiculate, vor realiza prezentări în power point.
2.Etapa de procurare a materialelor necesare
3.Asamblarea efectivă a materiale realizate.
Evaluarea proiectului se va realiza pe baza fişelor de autoevaluare, fişelor de evaluare
a activităţii grupei, şi fişelor de observare sistematică a elevilor.
Proiect P 2
Sarcină de lucru
Realizaţi un proiect în care să prezentaţi:
1. Epurarea biologică a apelor uzate în industria alimentară
2. Compoziţia apelor reziduale: o industrie sau comparativ în două
3. Instalaţii de epurare biologică
4. Sisteme de epurare în general şi concret
5. Indici de calitate a apei epurate
Evaluarea proiectului se va realiza pe baza fişelor de autoevaluare, fişelor de evaluare
a activităţii individuale, şi fişelor de observare sistematică a elevilor.

STUDIU DE CAZ – SC1
TEMA: Tehnologia curăţirii şi dezinfecţiei
Industria alimentară are un rol primordial, acela de a produce alimente de bună

calitate, sănătoase, care să poată fi conservate o perioadă mai lungă de timp.
Pentru obţinerea acestui rezultat, curăţirea şi dezinfecţia trebuie să reprezinte o
preocupare constantă a specialiştilor din toate unităţile de producţie.
1. Identificaţi substanţele necesare operaţiei de igienizare.
2. Identificaţi metodele de curăţire şi dezinfecţie aplicate.
3. Realizaţi o verificare a eficienţei operaţiilor prin metoda tamponului şi stabiliţi
care este metoda cea mai eficientă.
STUDIU DE CAZ – SC2

TEMA :Epurarea apelor reziduale
1. Observaţi cu atenţie schema care reprezintă

procedeul de epurare a apelor reziduale
folosind alge active.
2. Enumeraţi şi alte plantele filtru folosite.
3. Identificaţi părţile componente ale instalaţiei
de epurare.
4.Prezentaţi modul de funcţionare al instalaţiei
de epurare.
5.Prezentaţi avantajele folosirii acestei metode
de epurare a apei.

Portofoliul
Creaţi un portofoliu cu privire la Stabilirea punctelor critice din procesul tehnologic
în societatea comercială de prelucrare a laptelui la care vă desfăşuraţi practica
comasată.
Portofoliul trebuie să acopere stabilirea punctelor critice din procesul tehnologic
de obţinere a produselor lactate acide. Va conţine fişe de lucru, de observaţie,
tehnologice, studii de caz, proiecte relevante.
O cameră digitală vă va ajuta să generaţi dovezile
Jurnal de practică
Se prezintă lista de activităţi pentru săptămâna de practică comasată:
Ziua 1, 2 – Pregătirea substanţelor folosite pentru curăţire şi dezinfecţie;
Ziua 3 – Stabilirea punctelor critice din procesul tehnologic;
Ziua 4, 5 - Procesul tehnologic de epurare a apelor reziduale.
Jurnalul de practică se va completa o dată pe săptămână.
JURNAL DE PRACTICĂ
Elev:
Perioada:
Locaţie (Agent economic şi departament):
Modul:
Tema:
Sarcina de lucru:
În jurnalul de practică, elevul va completa următoarele informaţii:

1. Care sunt principalele activităţi relevante pentru modulul de practică pe care le-aţi
observat sau le-aţi desfăşurat?
2. Ce lucruri noi aţi învăţat?
3. Care au fost evenimentele sau lucrurile care v-au plăcut? Motivaţi.
4. Ce lucruri/ evenimentele care nu v-au plăcut? Motivaţi.
VII. MODALITATEA DE EVALUARE

Pentru aplicarea curriculumului procesul de predare – învăţare – evaluare trebuie
să fie focalizat pe formarea abilităţilor cheie, competenţelor tehnice generale şi
competenţelor tehnice specializate, cerute de nivelul doi de formare şi de calificarea
tehnician în industria alimentară.
Există numeroase metode şi procedee didactice care pot fi folosite în scopul

formării competenţelor. În selectarea lor trebuie să se ţină seama de conţinuturi şi nu în
ultimul rând, de stilurile de învăţare ale elevilor (vizual auditiv sau practic).
Evaluarea scoate în evidenţă măsura în care se formează, abilităţile cheie,

competenţele tehnice generale şi competenţele tehnice specializate din Standardul de
Pregătire Profesională.
Evaluarea pe parcurs se realizează de către coordonatorul de paractică pe baza
fişelor de evaluare sau de către elev pe baza fişelor de autoevaluare .
Pentru evaluarea sumativă, care se realizează la sfârşitul unei unităţi de învăţare,
a modulului sau anului şcolar, se impune stabilirea locului şi a datei de desfăsurare a
examinării.
Se pot utiliza diferite metode care să confere caracterul formativ al evaluării,

folosind pe lângă metodele clasice şi metodele alternative ca: observarea sistematică a
elevilor, proiectul, studiul de caz, exerciţiul practic, portofoliul.
Proiectul
Proiectul este orice exerciţiu sau investigare în care constrângerile de timp au
fost relaxate. Proiectele sunt practice şi au un final mai deschis decât tema de lucru. Pot
fi abordate individual sau de către un grup de elevi. De obicei implică, în măsură
semnificativă, efectuarea activităţilor fără supraveghere atentă, deşi evaluatorul poate
asigura îndrumare şi sprijin. Au o durată mai extinsă, deşi sunt, totuşi, definite prin
factorul timp.
Alegerea proiectului poate fi dirijată de evaluator, de obicei oferindu-i elevului o
temă sau o scurtă informare, ca bază a investigării.

Oferă o modalitate utilă de a îmbina evaluarea unei game largi de abilităţi şi de a integra
diferite activităţi, atât în cadrul, cât şi între unităţi. Acestea sunt în mod special
adecvate pentru evaluarea rezultatelor învăţării privind abilităţile cognitive:
analiză, sinteză şi evaluare. Proiectele sunt eficace mai ales când elevii au de
rezolvat o problemă practică.
Studiile de caz
Constau în descrierea unui eveniment, de obicei sub forma unui text, a unei
imagini sau înregistrări electronice care se referă la o situaţie reală. Apoi aceasta este
urmată de o serie de instrucţiuni care determină elevul, ca observator detaşat al
evenimentelor, să analizeze situaţia, să tragă concluzii şi să ia decizii sau să sugereze
modalitatea de acţiune.
Este important să vă amintiţi că, în numeroase studii de caz, nu există răspunsuri
„corecte” sau modalităţi „corecte” pentru a ajunge la o decizie. Importante sunt procesul
de interpretare şi cel decizional, precum şi concluzia la care ajunge elevul.
Studiile de caz sunt concepute pentru a oferi posibilitatea de a exersa abilităţile de

rezolvare a problemelor şi luare a deciziilor. Acestea sunt în mod special utile
atunci când situaţia reală ar fi dificil de organizat, iar timpul dedicat învăţării este
limitat.
Exerciţiile practice
Constau în orice activitate care permite elevilor să îşi demonstreze direct
abilităţile tehnice şi/sau comportamentale. Evaluarea ar putea fi bazată pe rezultatul
final al activităţii (produsul), sau pe efectuarea activităţii (procesul), sau pe o combinaţie
a ambelor.
Permite elevului să demonstreze abilităţi, tehnici, cunoştinţe şi înţelegerea
elementelor de specialitate.
Oferă dovezi privind abilităţile practice dobândite, la locul de muncă.
Gama de exerciţii practice este largă şi include cercetarea şi investigarea unei
probleme de proiectare, efectuarea unor activităţi de laborator, realizarea şi utilizarea
unui obiect.

Jurnale
Dacă este adecvat structurat, un jurnal poate oferi o modalitate utilă de evaluare
a progresului înregistrat de elev. Pentru a fi eficace, ar trebui să aibă instrucţiuni clare
privind utilizarea şi ar trebui să li se ofere elevilor îndrumări privind modul în are trebuie
înregistrate informaţiile esenţiale. La locul de muncă, lucrătorii pot ţine un jurnal pentru a
monitoriza şi verifica operarea unui echipament specific sau pentru a ţine evidenţa
proceselor. Astfel de înregistrări pot fi, de asemenea, analizate de evaluator.
Jurnalele sunt utilizate pentru a furniza dovezi suplimentare privind abilitatea
elevului de a îndeplini o gamă de activităţi şi de sarcini. Acestea sunt ţinute de elev şi
înregistrează de câte ori au fost îndeplinite activităţile şi sarcinile specificate într-o gamă
de situaţii.
Portofoliu
O colecţie reprezentativă a muncii candidatului, de obicei realizată de-a lungul perioadei

de învăţare, pentru a demonstra sau exemplifica ori faptul că a fost îndeplinită o
serie de criterii, ori cele mai bune realizări de care este capabil candidatul.
Utilizat, de asemenea, în mare măsură pentru învăţarea reflexivă.
Este utilzat pentru:
Încurajarea învăţării autodirecţionate.
Lărgirea opiniei asupra celor învăţate.
Facilitarea învăţării despre cum înveţi.
Demonstrarea progresului către rezultate identificate.
Crearea unui punct de intersecţie pentru instruire şi evaluare.
Oferirea unei modalităţi pentru elevi de a se valoriza ca persoane care învaţă.
Oferirea oportunităţilor pentru dezvoltare cu sprijinul colegilor.

Autoevaluarea este una din metodele care capătă o extindere tot mai mare
datorită faptului că elevii îşi exprimă liber opinii proprii, îşi susţin şi îşi motivează
propunerile.

Metodele de evaluare utilizate beneficiază de o serie de instrumente care trebuie
elaborate în corelare cu criteriile de performanţă şi cu probele de evaluare introduse în
Standardul de Pregătire Profesională.
VIII. ANEXE
REZOLVARE FIŞĂ DE LUCRU (FL 1)
Nr. Clasificarea Factori de risc Factori de risc de

crt factorilor de risc la locul tău de
muncă (practică)
1. Factori de risc fizic - temperatura aerului ( ridicata ,
scazuta), umiditatea aerului
( ridicata, scazuta), curenti de aer,
presiunea aerului ( ridicata,
scazuta),ionizarea aerului, zgomot,
ultrasunete, vibratii, iluminat ( nivel
de iluminare, stralucire, palpaire),
radiatii electromagnetice ,
ionizante, potential electrostatic,
calamitati naturale ( trasnet,
inundatii, vant, grindina, alunecari,
surpari, prabusiri de teren sau
copaci, seisme, avalanse),pulberi
pne umocancerigene (praf)
2. Factori de risc - gaze, vapori, aerosoli toxici sau
chimic caustici
- pulberi in suspensie in aer,
gaze sau vapori inflamabili sau
explozibili)
3. Factori de risc - microorganisme in suspensie in
biologici aer

4. Caracterul special - subteran, acvatic, subacvatic,
al mediului mlastinos, aerian, cosmic

Nr. Boli profesionale Cauze

Crt.
mişcări numeroase şi frecvent repetate;

Nevroze de coordonare; încordarea sistematică a muşchilor şi
1
miotendosinovite şi tendinite ligamentelor respective sau presiune pe
tendoanele respective
presiune sistematică sau repetată în regiunea

Artroze cronice, periartrite, stiloidite,
articulaţiilor respective, supraîncordarea şi
2 necroze aseptice, osteocondilite,
traumatizarea lor, muncă îndelungată la
bursite, epicondilite
temperatură scăzută şi umiditate
Boala de vibraţii (sindrom osteo-

3 musculo-articular, sindrom Raynaud, vibraţii mecanice
sindrom nervos)
Nr
Boli legate de profesiune Cauze
crt.
microclimat nefavorabil, vibraţii, efort fizic

Afecţiuni musculo-scheletice
1 crescut, postură incomodă, efect traumatic
(lombalgii, cerviscapuloalgii)
mecanic

Aspectul
Mecanismul
Tipul Localizarea clinic Exemple
patogenic
dominant
V. cholerae
E. coli LT
E. coli ST
Neinflamator Salmonella
Partea su-
(enterotoxine, V. parahae-molyticus
perioară a in- Diareea
lezarea vilo- V. vulnificus
testinului apoasă.
zităţilor in- Giardia lamblia
subţire.
testinale). Cryptospori-dium
v. Norwalk
Rotavirusuri
Astrovirusuri
Shigella
E. coli enteroinva-zivă
INFECŢIOS S. enteritidis
Inflamator
V. parahae-molyticus
(invazie, ci- Colon Disenterie.
C. difficile
totoxine).
C. jejuni
E. histolitica
Cl. perfrin-gens A
Penetrarea în
mucoasa in- S. typhi
testinală şi în Y. enterocoli-tica
Partea distală a
circulaţia Febră C. fetus
intestinului
sanguină ale enterică. v. intestinalis
subţire.
ţesuturilor şi V. vulnificus
organelor
(bacteriemii).

Aspectul
Mecanismul
Tipul Localizarea clinic domi- Exemple
patogenic
nant
Diferite
S. aureus (B)
segmente Vomitări
Enterotoxine E. coli ETEC
ale tubului Diaree
B. cereus
digestiv.
Vomitări, di-
Diferite re- S. aureus (B)
aree, entero-
giuni ale tu- Cl. perfrin-gens A
Citotoxine colită hemo-
bului diges- E. coli EHEC
ragică HUS,
tiv.
TOXIC TTP.
Cl. botulinum
Gambierdis-cus toxicus
Constipaţie, Gonyaulux tamarensis
Tubul di-
diaree, pa- G. catenella
Neurotoxine gestiv s.n.c.
reze, parali- Amanita
şi periferic,
zii, halucina- Inocybe spp.
musculatură.
ţii, delir. Clitocybe spp.
Psilocybe spp.
Panaeolus spp.

Utilizare Efecte nedorite Măsuri de limitarea riscurilor:
ANTIBIOTICEL -Pentru -se acumulează în -Obţinerea materiilor prime

E tratarea carnea animalelor constituie un CCP din punct de
animalelor sacrificate, iar prin vedere al contaminării cu antibiotice
-La furajarea ingerare ajung în şi este necesară aplicarea
animalelor organismul uman; următoarelor măsuri de control:
pentru -ajunse în organismul -La tratarea animalelor se vor utiliza
îmbunătăţirea uman contribuie la doar antibioticele admise de
performanţelor instalarea rezistenţei legislaţia sanitară în vigoare,în doze
de creştere la tratamentul cu corespunzătoare;
-În practice antibiotice; -Animalele vor fi sacrificate doar la
ilegale ca şi -pot produce diferite un anumit interval de timp după
conservant alergii persoanelor administrarea antibioticelor
alimentar (conform legislaţiei în vigoare
PESTICIDELE -Se utilizează -Au acţiune toxică -Se vor utiliza doar pesticidele
la cultivarea asupra dăunătorilor admise;
produselor dar şi asupra -Cantităţile de pesticide utilizate vor
vegetale; organismului uman; fi specificate de producătorul agricol
-Se pot acumula atât sau de legislaţie;
în produsele vegetale -Momentul aplicării pesticidului
care au fost tratate, trebuie ales astfel încât să nu fie
dar şi în produsele foarte aproape de momentul
de origine animală, recoltării;
provenite de la -Fabricanţii de produse alimentare
animale hrănite cu vor fi în contact permanent cu
furaje cu un conţinut furnizorii de materii prime în
ridicat de pesticide legătură cu programele de aplicare
a tratamentelor cu pesticide.

Scopul tratamentelor Identificarea Măsuri de Amplasarea

termice tratamentelor limitarea riscurilor aparatele de
termice măsură
 distrugerea  pasteurizarea  Monitorizarea  Aparatele de
microorganismel tratamentelor măsură pot fi
 sterilizarea
or, în special a termice cu ajutorul instalate fie
celor patogene. termometrelor pe flux sau
obişnuite sau vor fi utilizate
termometre cu la anumite
înregistrare a intervale de
valorii temperaturii timp,
pe termograme; prestabilite.
 Monitorizarea
presiunii aburului;
 Monitorizarea
debitului de agent
termic şi produs.

REZOLVARE FIŞĂ TEHNOLOGICĂ (FT 1)
operaţia curăţirea în 3 curăţirea în 5 curăţirea în 7 regula celor

nr.crt. etape etape etape 4D
1. prespălare prespălare, prespălare degajare
2. curăţire curăţire curăţire alcalină detergenţă
3. răzuire răzuire răzuire decapare
4. dezinfecţie curăţire acidă dezinfecţie
5. răzuirea dezinfecţie
dezinfectantului
6. răzuirea
dezinfectantului

Condiţii de calitate pentru apa potabilă (mg/dm3)
conform STAS 1342 - 91.
Indicatori Valori admise Valori admise
excepţional
1. Indicatori organoleptici
Miros, grade max. 2 2
Gust, grade max. 2 2
2. Indicatori fizici
pH 5,5-7,4 max. 8,5
Culoare, grade max. 15 30
Turbiditate, grade max. 5 10
3. Indicatori chimici generali
amoniu 0 0,5
clor total 0,55 -
detergenţi sintetici anionici 0,2 0,5
duritate totală, grade germane 20 30
oxigen dizolvat 6 6
4. . Indicatori chimici toxici
arsen 0,05 -
azotaţi 45 -
cianuri libere 0,01 -
mercur 0,001 -
pesticide 0,5 -

Pretratarea Indepărtarea Tratarea propriu-zisa

grasimilor
Sisteme aerobe Sisteme
anaerobe
– Sitarea • Cu capcane – Procesul – Lagune
gravitaţionale convenţional cu anaerobe
nămol activat
– Reglarea pH- • Prin flotaţie cu – Filtre – Reactoare
ului: aer aerobe cu agitare

• La curaţirea • Prin flotaţie cu – Contactoa – Contactoa
alcalina: pH = 10 – aer dizolvat re biologice re anaerobe
14 rotative
• La curaţirea • Hidroliza – Reactor – Filtre
acida: pH = 1,5 – 6 enzimatică a FOG cu discontinuu anaerobe
ajutorul lipazelor secvenţial
• Optimul – Lagune -Reactoare in
pentru tratarea sau iazuri de strat expandat
biologică: pH = 6,5 – aerare (necesita sau fluidizat
8,5 spaţiu mare)
• Se face cu:
H2SO4, HNO3,
NaOH, CO2, var

Nr. Perimetre Carecteristici ale zonei de Rolul Obligaţiile
crt. ale zonei protecţie sanitară perimetrelor personalului care
de deserveşte
protecţie perimetrele
sanitară
1. perimetrul în care nu este permis să au rolul de a personalul care
de regim se construiască locuinţe stabili deserveşte in-
sever şi/sau construcţii anexe şi în perimetrele în stalaţiile de
care nu au acces care se impun aprovizionare cu
persoanele fără interes de condiţii apă potabilă
serviciu. Zona se prevede speciale în trebuie să aibă
cu îndiguiri şi cu pază vederea controlul medical la
permanentă prevenirii zi în carnetul de
2. perimetrul situat în jurul zonei de regim
contaminării şi sănătate şi să
de restricţie sever, în care se păstrează
impurificării poarte, în timpul
o salubritate perfectă şi se
apei de către lucrului,
interzice utilizarea terenului
diverşi factori echipamentul
în scopuri care ar putea
cum ar fi: bălţi, sanitar de
reduce debitele (despăduriri
depozite de protecţie. Angajaţii
etc.) sau ar altera calitatea
gunoaie, reţele depistaţi cu diferite
apei (depozite de gunoi
de canalizare, afecţiuni (deci cu
etc.).
grupuri sanitare contraindicaţii
3. perimetrul cuprinde zona în care
(closete) sau medicale) la
de organele sanitare fac
orice instalaţii controlul medical
observaţie observaţii sistematice
sau depozite periodic obligatoriu
asupra stării sanitare a
insalubre vor fi scoşi pentru a
oamenilor
preveni
contaminarea apei.

IX. BIBLIOGRAFIE
1. Banu C., ș.a., 1999 Manualul inginerului de industrie alimentară, vol. II, Editura
Tehnică, Bucureşti,
2. Dimitriu M. 1972 Tehnica analizelor de laborator în industria alimentară, Editura

Didactică şi Pedagogică, Bucureşti,
3. Dan, V, 2001 Microbiologia alimentelor, Editura Alma, Galaţi,
4. Dumitriu, M., 1981 Microbiologia şi chimia produselor alimentare, Editura Didactică şi

Paraschiv, E., Pedagogică, R.A. Bucureşti,
5. Hobincu, A., 1992 Studiul materialelor din industria alimentară şi tehnologie

generală, manual pentru liceu, anul I, Editura Didactică şi
ş.a.,.
Pedagogică, R.A. Bucureşti,
6. Meleghi, I., 1995 Utilajul şi tehnologia prelucrării laptelui, Editura Didactică şi

Banu, C., Pedagogică, R.A. Bucureşti,
7. Nichita, L., Ion, 2001 Pregătire de bază în industria alimentară, -instruire tehnologică şi
D., ş.a., de laborator, Editura Oscar Print, Bucureşti,.
8. Rotaru 1997 HACCP, Analiza riscurilor, Punctele critice de control,Editura

G.,Moraru C. Academica, Galaţi
9. Savu C., 2008 Igiena și controlul produselor de origine animală, Editura SemnE,
Bucureşti
10. Tofan C. 2004 Microbiologia alimentară, Editura AGIR, Bucureşti
11. **** 2005 Standard de Pregătire Profesională şi Curriculum pentru clasa a XI-
a, An de completare, calificarea Preparator produse din lapte,
domeniul Industrie Alimentară
12. **** 1971 Industria alimentară, produse finite, materii prime şi auxiliare
(Colecţie STAS), Editura Tehnică, Bucureşti,


Aplicarea Masurilor de Igiena Si Protectia Mediului in Industria Alimentara

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Aplicarea Masurilor de Igiena Si Protectia Mediului in Industria Alimentara

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

MINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII ȘI INOVĂRII

Proiectul Phare TVET RO 2006/018-147.04.01.02.01.03.01

DOMENIU: Industrie alimentară

Acest material a fost elaborat prin finanţare PHARE în proiectul de 2

Acest material a fost elaborat prin finanţare PHARE în proiectul de 3

Unitatea de competenţă tehnică generală:

12. Aplicarea măsurilor de igienă şi protecţia mediului în industria

12.2. Stabileşte măsuri pentru reducerea riscului îmbolnăvirilor datorate consumului

12.3. Analizează punctele critice de control la obţinerea produselor alimentare

12.4. Supraveghează activităţile de igienizare în industria alimentară

Acest material a fost elaborat prin finanţare PHARE în proiectul de 4

12.5. Supraveghează aplicarea măsurilor care asigură protecţia mediului

 Condiţii de potabilitate a apei

După parcurgerea acestor unităţi de competenţă, elevii vor fi capabili să:

 identifice factorii care afectează inocuitatea alimentelor;

III. INFORMATII PENTRU AGENTUL ECONOMIC

Industria Alimentară reprezintă un domeniu prioritar în cadrul economiei

Necesitatea elaborării de programe educaţionale şi de formare pentru calificarea

Parcurgerea modulelor pentru calificarea Tehnician în industria alimentară,

Se intenţionează, de asemenea, ca elevii care doresc să parcurgă unităţi de

Acest material a fost elaborat prin finanţare PHARE în proiectul de 6

IV. MODALITĂŢI DE ORGANIZARE A PRACTICII

Perioada de practică la locul de muncă poate diferi în funcţie de practicile şcolii şi

O listă practică pentru elevi

Acest material a fost elaborat prin finanţare PHARE în proiectul de 8

Însă, dincolo de sarcinile şi de standardele specifice în direcţia cărora veţi lucra,

 Învăţaţi ce înseamnă lucrul în cadrul unei echipe. Vedeţi cum cooperează

Acest material a fost elaborat prin finanţare PHARE în proiectul de 9

Practica la locul de muncă dă elevilor ocazia să:

Activităţile efectuate în cadrul practicii la locul de muncă trebuie să dea elevului

Acest material a fost elaborat prin finanţare PHARE în proiectul de 10

Numărul de ore alocat pe teme este orientativ, rămânând la latitudinea

V. RECOMANDĂRI PRIVIND RESPECTAREA

Acest material a fost elaborat prin finanţare PHARE în proiectul de 11

VI. INSTRUMENTE DE LUCRU

Factorii de risc proprii mediului de munca

Acest material a fost elaborat prin finanţare PHARE în proiectul de 12

1. Clasificaţi factorii de risc proprii mediului de munca ;

2. Indicaţi pe cei specifici locului de desfăşurare a practicii.

Nr. Clasificarea factorilor de risc Factori de risc Factori de risc de la

2. Factori de risc chimic

3. Factori de risc biologici

4. Caracterul special al mediului

Observaţii ale maistrului sau tutorelui de practică:..............................................................

Acest material a fost elaborat prin finanţare PHARE în proiectul de 13

Observaţii ale maistrului sau tutorelui de practică:..............................................................

Elev: .............................................. Data: .................

Observaţii ale maistrului sau tutorelui de practică:..............................................................

Acest material a fost elaborat prin finanţare PHARE în proiectul de 14

Competenţa 12.3. Analizează punctele critice de control la obţinerea

Observaţii ale maistrului sau tutorelui de practică:..............................................................

Acest material a fost elaborat prin finanţare PHARE în proiectul de 15

1. Consultaţi manualele, colecţiile de standarde profesionale sau alte surse de

Scopul tratamentelor Identificarea Măsuri de Amplasarea

Observaţii ale maistrului sau tutorelui de practică:..............................................................

FIŞĂ DE OBSERVARE (FO 1)

Elev: .............................................. Data: .................

Măsuri de Riscul Măsuri de Grad Evaluator Data Măsuri de

Observaţii ale maistrului sau tutorelui de practică:..............................................................

Acest material a fost elaborat prin finanţare PHARE în proiectul de 17

Etape de lucru Evaluator Data

1 Verificarea momentului de începere a evacuării

4 Verificarea presiunii şi temperaturii aburului;