Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
389
BIOCHIMIE VETERINARĂ
390
BIOCHIMIE VETERINARĂ
391
BIOCHIMIE VETERINARĂ
Tabelul 7.4.
Acizi graşi cu cicluri în catenă
Denumire Structură Răspândire
HC CH ulei de Chaulmoogra
Acid chaulmoogric CH (CH2)12 COOH folosiţi pentru
H2C CH2 tratamentul leprei
HC CH ulei de Chaulmoogra
Acid hidnocarpic CH (CH2)10 COOH folosiţi pentru
H2C CH2 tratamentul leprei
392
BIOCHIMIE VETERINARĂ
2. Izomerie de poziţie;
Exemplu:
acidul linoleic (18:3 ∆ 9, 12, 15
), este izomer de poziţie cu acidul
oleostearic (18: 3 ∆ 9, 11, 13).
15 12 9
CH3 CH2 CH CH CH2 CH CH CH2 CH CH (CH2)7 COOH
acid linoleic
13 11 9
CH3 (CH2)7 CH CH CH CH CH CH (CH2)7 COOH
acid oleostearic
3. izomerie optică
Acizii graşi care au în structură atomi de carbon asimetrici prezintă
izomerie optică , exemplu: acidul chaulmogric.
HC CH
*CH (CH2)12 COOH
H2C CH2
R COOH R COO- + H+
Acizii graşi fiind acizi slabi echilibrul este deplasat spre stânga,.
Gruparea carboxil este hidrofilă în timp ce catena de hidrocarbură din
acid este hidrofobă.
393
BIOCHIMIE VETERINARĂ
O
COO )2Ca2 + H2O
- +
2 R C + Ca O (R
OH
Săpunurile de Na şi K sunt solubile în apă
• săpunurile de Ca, Mg, Pb, Ba etc., sunt insolubile.
O O
R C + R1 OH R C + H2O
OH O R1
H2O O2
R CH2 CH2 COOH R C CH2 COOH R C CH3
CO2
O O
acid β cetonic metil cetonă
394
BIOCHIMIE VETERINARĂ
H
R CH2 CH2 COOH + O2 R C CH CH COOH
O OH
hidroxiperoxid
H
R C CH CH COOH + R CH2 CH2 COOH
O OH
OH O
hidroxiacid epoxid
395
BIOCHIMIE VETERINARĂ
O
CH3 (CH2)7 C + HOOC (CH2)7 COOH
H
O
CH3 (CH2)7 COOH + C (CH2)7 COOH
H
4. Reacţii de adiţie - au loc la nivelul dublelor legături.
a. Adiţia de hidrogen conduce la transformarea acizilor graşi
nesaturaţi în acizi saturaţi.
(CH2) (CH2) Ni
CH3 7 CH CH 7 COOH + H2 CH3 (CH2) COOH
16
acid oleic acid stearic
• Adiţia de halogeni (Cl, Br, I) – conduce la formarea de
derivaţi halogenaţi
CH3 (CH2)5 CH CH (CH2)7 COOH + Br2
acid palmitoleic
CH3 (CH2)5 CH CH (CH2)7 COOH
Br Br
acid dibrom palmitic
Adiţia halogenului are loc în primul rând la dubla legătură cea mai
îndepărtată de gruparea carboxil, apoi la dubla legătură vecină acesteia ,
până la saturarea completă.
Cu ajutorul acestei reacţii se poate stabili numărul de duble legături
din moleculă (a gradului de nesaturare a acidului gras).
396
BIOCHIMIE VETERINARĂ
397
BIOCHIMIE VETERINARĂ
O
O CH2 O C
O CH2 O C R
CH2 OC R
R O
O CH O C
CH OH CH O C R1
R1
CH2 OH O
CH2 OH CH2 O C
R2
a monoacilglicerol a, β diacilglicerol triacilglicerol
α monoαcilglicerol β monoαcilglicerol
398
BIOCHIMIE VETERINARĂ
O
O CH2 O C O
O CH2 O C R O CH2 O C
R R1
R1 C O CH CH OH R C O CH
CH2 OH O CH2 OH
CH2 O C
R1
O
CH2 O C
(CH2)14 CH
3
O
CH O C
(CH2)7 CH CH (CH2)7 CH3
O
CH2 O C
(CH2)7 CH CH (CH2)7 CH3
palmitodioleina
a palmitoil β, a' dioleilglicerol
400
BIOCHIMIE VETERINARĂ
CH2 OH CH2 OH
H2O
O
CH O C CH OH
R1
R1 COOH
CH2 OH CH2 OH
monoacilglicerol glicerol
2. Reacţia de saponificare a gliceridelor reprezintă hidroliza
alcalină la cald a gliceridelor rezultând glicerol şi săpunuri.
O
COO Na+
O OH -
CH2 C CH2 R
R
O + 3 NaOH
COO Na+
-
CH O C CH OH + R1
R1
O
CH2 O C CH2 OH R2 COO-Na+
R2
triacilglicerol glicerol săpun
Mărimile ce caracterizează grăsimile:
401
BIOCHIMIE VETERINARĂ
403
BIOCHIMIE VETERINARĂ
O O
R CH CH (CH2)n COOH + O2 R C C (CH2)n COOH
H H
peroxid
sau
O OH H
R C C (CH2)n COOH
H H
hidroxiperoxid
Mecanismul de reacţie:
.
R CH CH
.
C H2 C H CH (C H 2 ) n COOH + X
izo me rizare
HX + R
R CH
C H=CH-CH- C H
CH CH CH
.CH (C H 2 ) n
C H (C H 2 ) n
COOH
COOH + O2
O O
R CH CH CH CH CH (C H 2 ) n COOH
404
BIOCHIMIE VETERINARĂ
7.1.5.2. Steride
R-CO-O
Saponificarea steridelor decurge mult mai greu decât gliceridele.
405
BIOCHIMIE VETERINARĂ
7.1.5.2.1. Sterolii
1 9 C D 15
2 10 14
8
3
A B 7
5
4 6
steran
Sterolii au următoarele caracteristici:
a) Gruparea hidroxil se găseşte în poziţia C3 (sunt alcooli
secundari)
b) În C17, au o catenă laterală formată din 8-10 atomi de carbon.
Catena se termină printr-un radical de izoalcan.
c) Pot fi saturaţi sau nesaturaţi. Cei nesaturaţi prezintă 1-3 duble
legături în cicluri şi în catena laterală
d) La C10 şi C13 se găsesc grefaţi radicali metil (aceştia se notează
cu C18 şi C19).
Izomeria sterolilor
406
BIOCHIMIE VETERINARĂ
Tabelul 7.5.
Structurile de bază ale steroizilor naturali
Compuşii
Nr.crt. Nr. Structura de bază naturali cu
atomi structura
de C similară
CH3
1. C18
Hormoni
estrogeni
estran
CH3
2. C19 CH3
Hormoni
androgeni
androstan
407
BIOCHIMIE VETERINARĂ
CH3
3. C21 CH3
CH3
Hormoni
corticosteroizi
şi gestageni
pregnan
CH3
4. C24 CH3
CH3
colan
CH3
5. C 27 CH3
Zoosteroli
CH3
CH3 CH3
colestan
Proprietăţi fizice:
• Sterolii sunt substanţe cristalizate,
• Au puncte de topire cuprinse între 120 - 170°C.
• Sunt solubili în solvenţi organici, foarte puţin solubili în apă.
• Sterolii naturali sunt izomeri trans în majoritate, optic activi,
levogiri.
Proprietăţi chimice:
1. Reacţii de esterificare: cu acizii graşi formând steride.
2. Reacţii de adiţie cu hidrogenul şi halogenii a sterolilor
nesaturaţi.
Reprezentanţi.
După originea lor, sterolii au fost clasificaţi în:
• zoosteroli
• fitosteroli
• microsteroli.
Aceştia sunt răspândiţi atât în plante cât şi în animale fără a fi strict
specifici plantelor sau animalelor.
408
BIOCHIMIE VETERINARĂ
20
22 23 24 25 CH3
CH CH2 CH2 CH2 CH
12 19 17 CH3
27
11 13 16
1 18
15
2 9 14
10 8
HO
3
7
HO 4
5
6
colesterol
HO HO
H H
colestanol coprostanol
(5 a sau trans) (5 β sau cis)
CH3
HO HO
H3C CH3
1. Colesterolul.
Răspândire:
În natură se găseşte atât liber cât şi esterificat cu acizi graşi
superiori saturaţi şi nesaturaţi, în toate celulele şi lichidele organismului
animal în cantităţi variabile de la organ la organ.
Cantitatea cea mai mare se găseşte în encefal (11.6% din substanţa
uscată), ficat, splină, pulmon, rinichi (1.2 – 2.4 % din substanţa uscată),
păr, muşchi, cord (0.15 – 0.6% din substanţa uscată), sânge (0.2% din
total).
În sânge aproape 1/3 din colesterolul total se găseşte liber iar restul
este esterificat (în concentraţii mai mari se găseşte în β lipoproteine).
409
BIOCHIMIE VETERINARĂ
C2H5 C2H5
HO HO
sitosterol stigmasterol
411
BIOCHIMIE VETERINARĂ
Structura:
CH3
CH3
CH3 CH3
CH3CH3
HO
ergosterol
• Prezintă 3 duble legături: două în ciclul B (între C5- C6 şi
între C7- C8 ) şi una în catena laterală între C22 - C23.
• La C24 are grefat un radical metil.
În drojdii se află şi alt micosterol: zimosterolul, iar în cornul secarei
fungisterolul.
7.1.5.3. Acizi biliari
412
BIOCHIMIE VETERINARĂ
CH3
20
12 19 17
11
13 16 CH2
9
18 14 15
2
10 8
3 CH2
7
5
HO 4 6
COOH
acid colanic
Se cunosc patru acizi biliari: acidul colic, acidul chenodeoxicolic,
acidul deoxicolic şi acidul litocolic. Ei sunt prezenţi în bila vertebratelor
Acizii biliari au configuraţia ciclurilor A şi B în poziţie cis iar
grupările hidroxil se găsesc în poziţie β sau trans.
Ei diferă prin numărul şi poziţia grupărilor hidroxil.
• acidul colic şi acidul chenodeoxicolic se sintetizează în ficat
din colesterol şi sunt denumiţi acizi biliari primari
• acizii deoxicolic şi litocolic sunt sintetizaţi în lumenul
intestinal din acizii biliari primari sub acţiunea bacteriilor
intestinale şi sunt denumiţi acizi biliari secundari
OH
12
COOH COOH
3 7 3 7
HO OH HO OH
acid colic acid chenodeoxicolic
ac.3,7,12 trihidroxicolanic ac.3,7 dihidroxicolanic
OH
12
COOH COOH
3 3
HO HO
413
BIOCHIMIE VETERINARĂ
414
BIOCHIMIE VETERINARĂ
7.1.5.4. Ceride
415
BIOCHIMIE VETERINARĂ
7.1.5.5. Etiolide
Etiolidele sunt esteri ai unor hidroxiacizi superiori, esterificaţi între
ei.
O
R CH (CH2)n COOH R CH (CH2)n C
OH
O O
OH 2 H2O
O
HOOC (CH2)n CH R C (CH2)n CH R
hidroxiacid etiolidă
Etiolidele sunt lipide puţin răspândite în natură. Se găsesc în răşinile
coniferelor. În cazuri patologice au fost găsite în urina animalelor.
Dintre oxiacizii întâlniţi în etiolide sunt acizii sabinic şi iuniperic.
Prin condensarea mai multor molecule de hidroxiacizi se pot obţine
etiolide cu greutate moleculară de peste 2000 daltoni.
Răspândire:
Lipidele complexe sunt lipide de constituţie care se găsesc în toate
celulele vegetale şi animale în cantităţi mici.
Predomină în regnul animal găsindu-se:
- în organe (în creier 30%, în inimă 7%, în ficat 1%)
- în ţesuturi cu activitate fiziologică intensă (în
sistemul nervos)
- în gălbenuşul de ou 20% (din substanţa uscată).
În plante se află în seminţe şi fructe
416
BIOCHIMIE VETERINARĂ
Structură:
Lipidele complexe sunt substanţe în structura cărora se găsesc pe
lângă alcoolul de bază şi acizii graşi, acid fosforic, aminoalcooli sau
aminoacizi, inozitol, diferite glucide sau derivaţi cu azot ai acestora.
Cele mai multe lipide complexe conţin acid fosforic, de aceea se
mai numesc fosfolipide sau fosfatide. Fac excepţie sfingolipidele
Proprietăţi fizice:
Lipidele complexe
• sunt solubile în solvenţi organici şi insolubile în apă
• cu apa formează emulsii
• în acetonă sunt practic insolubile
• acidul fosforic le imprimă un caracter acid şi o comportare
hidrofilă
În organism, lipidele complexe se găsesc în stare liberă sau legate
cu proteinele, formând lipoproteide cu rol fiziologic deosebit de
important.
Clasificare:
Lipidele complexe se clasifică în funcţie de natura alcoolului din
structura lor în:
1. glicerofosfolipide (toate conţin P)
• fără N – acizi fosfatidici
- cardiolipide
-inozitolfosfolipide
• cu N – lecitine (colinfosfolipide)
- cefaline (etanolaminfosfolipide)
- serincefaline (serinfosfolipide)
- plasmalogene (acetalfosfolipide)
2. sfingolipide (toate conţin N)
cu P – sfingomieline
fără P – ceramide
- cerebrozide
- sulfatide
- gangliozide
417
BIOCHIMIE VETERINARĂ
7.1.7.2. Cardiolipide
Răspândire:
Cardiolipidele se găsesc în muşchii scheletici, în ficat şi în creierul
mamiferelor. Au fost izolate din miocardul de bovină.
Se găsesc în frunzele verzi din plante şi în unele microorganisme.
Structura:
O cardiolipidă este formată din două molecule de acid fosfatidic
legate de o moleculă de glicerol prin legături de tip esteric.
418
BIOCHIMIE VETERINARĂ
O
R1 C
O CH2
O
O
R2 C O
O CH CH2 P O CH2
O O
CHOH OH CH O C
O R2
CH2 O P O CH2 O
CH2 O C
OH O R1
cardiolipidă
Sunt sensibile la acţiunea acizilor şi se utilizează în unele reacţii
serologice.
7.1.7.3. Lecitine (Colinfosfolipide)
Răspândire:
Colinfosfolipidele au mai fost denumite şi lecitinele. Acestea se
găsesc în toate celulele: icre 35-60 %, gălbenuş 8-10%, creier 5-6%,
măduvă 4-5%, ficat 1.5-3.5%, soia 2-3%, fasole 1.3%.
Structură:
Colinfosfolipidele derivă de la acizii α sau β fosfatidici, prin
esterificarea restului de acid ortofosforic cu o moleculă de colină.
Colina este sarea cuaternară de amoniu a aminoalcoolului numit
colamină; este solubilă în apă, alcool şi insolubilă în eter. Are un caracter
puternic bazic.
CH3
HO CH2 CH2 N+ CH3
CH3
colina
CH2 O CO R1 O CH2 O CO R1
R2 CO O CH O X O P O CH
CH2 O P O X OH CH2 O CO R2
OH
+
X= -CH2-CH2-N (CH3)3
α lecitina β lecitina
α şi β colinfosfolipidele sunt izomeri de poziţie.
În natură se întâlnesc numai α colinfosfolipide.
În structura lecitinelor intră acizii graşi:
• saturaţi: palmitic, stearic
419
BIOCHIMIE VETERINARĂ
O
CH2 O C
R1
O
R2 C
O CH
O
CH3
CH2 O P O CH2 CH2 N+ CH3
CH3
O-
420
BIOCHIMIE VETERINARĂ
B
O
CH 2 O C
R1
O
R2 C
O CH
O
A
CH 3
CH 2 O P O CH 2 CH 2 N+ CH 3
CH 3
C OH D
α lecitinα
Fosfolipaza A (fosfatidilacil hidrolaza) catalizează scindarea
hidrolitică a acidului gras care esterifică alcoolul secundar (C2), deci din
poziţia β, unde de obicei se găseşte legat un acid gras nesaturat. Produsul
obţinut poartă numele de lizolecitină sau lizocolinfosfolipidă.
O
CH2 O C
R1 H2O
O
R2 C
O CH
O lecitinaza A
CH2 O P O CH2 CH COO- R2 COOH
-
O NH3+
a lecitină
O
CH2 O C
R1
CH OH
O
421
BIOCHIMIE VETERINARĂ
O
CH2 O C
R1 O
O
CH O C + HO P O CH2 CH2 N+ (CH3)3
R1
-
O
CH2 OH fosforilcolina
Fosfolipaza D scindează legătura esterică dintre acidul fosforic şi
colină, rezultând acid fosfatidic şi colină.
Fosfolipazele de tip A şi B se găsesc în pancreas iar cele de tip C şi
D se găsesc în ţesutul nervos, creier şi ficat.
Rolul important al lecitinelor constă în transportul altor lipide,
favorizând dispersia acestora în lichidele biologice.
422
BIOCHIMIE VETERINARĂ
CH2 O CO R1
R2 CO O CH O
CH2 O P O CH2-CH2-NH2
OH
etanolaminf osf olipida (f osf atidilcolamina)
Acizii graşi din structura colamincefalinelor sunt acizii: palmitic,
stearic, oleic, linoleic, linolenic şi arahidonic, identici cu cei din
colinfosfolipide.
Proprietăţi fizice şi chimice:
- sunt insolubile în acetonă şi greu solubile în etanol,
- au caracter bipolar, formează amfiioni.
- sunt hidrolizate enzimatic formând lizofosfatidil
etanolamina cu o acţiune hemolizantă.
CH2 O CO R1
R2 CO O CH O
CH2 O P O CH2-CH2-NH3+
O-
Cefalinele nu sunt substanţe unitare ci sunt amestecuri de
etanolaminfosfolipide, serinfosfolipide şi difosfoinozidice.
7.1.7.5. Serinfosfolipide
Răspândire:
Se găsesc în ţesuturile animale alături de lecitine, în cantitate mare
în creier unde reprezintă 50% din totalul de fosfolipide, în ficat, muşchi,
arahide, soia, etc.
Structura:
Acidul fosfatidic se esterifică cu un hidroxiaminoacid numit serină.
Structura unei serinfosfolipide se prezintă astfel:
423
BIOCHIMIE VETERINARĂ
O
CH2 O C
R1
O
R2 C
O CH
O
serinfosfolipidă
Serinfosfolipidele au în structură drept acid gras mai frecvent acidul
stearic şi oleic.
Proprietăţi fizice şi chimice:
- sunt insolubile în etanol
- au un caracter acid mai pronunţat decât a lecitinelor
datorită restului de acid fosforic şi a grupării carboxil.
- în organism se găsesc sub formă de săruri de potasiu.
Rolul serinfosfolipidelor este de donori şi acceptori de grupări
fosfat şi intervin în fenomenele de permeabilitatea celulară.
Răspândire:
Plasmalogenele se găsesc răspândite în ţesuturile animale: în
muşchi, creier, ficat
Structură:
Plasmalogenii au în moleculă glicerol, acid ortofosforic, colamină,
dar în locul unuia sau a ambilor acizi graşi care esterifică doi dintre
oxidrilii glicerinei, conţin aldehida corespunzătoare acidului gras,
respectiv aldehida corespunzătoare acidului palmitic sau a acidului
stearic. Aldehida se leagă prin legătură de tip eteric de glicerol (participă
la reacţie în formă enolică).
O
CH3 (CH2)15 CH2 C CH3 (CH2)13 CH CH OH
H
aldehidă palmitică aldehidă palimitică
(forma enolică)
Structura:
Inozitolfosfolipidele sunt lipide complexe ce conţin azot, în locul
aminoalcoolului sau aminoacidului se găseşte un alcool ciclic numit
inozitol sau mezoinozitol. Formula structurală este următoarea:
425
BIOCHIMIE VETERINARĂ
O
CH2 O C
R1
O
R2 C
O CH
O
OH OH
CH2 O P O
H H
OH H HO
OH
H
OH H
fosfatidil-mezoinozitol
7.1.8. Sfingolipide
Răspândire:
Sfingolipidele sunt componente importante ale membranelor în
celula animală şi în cea vegetală.
Cantităţi mari de sfingolipide se găsesc în creier, ficat, în ţesutul
nervos. Sunt în general lipide de constituţie; în grăsimile de rezervă se
găsesc doar în urme.
Structura:
Sfingolipidele sunt lipide complexe în structura cărora intră
aminoalcoolii: sfingozina, dihidrosfingozina şi fitosfingozina şi acizi
graşi.
Aminoalcoolii au în structură 18 atomi de C, două grupări hidroxil
la C1 şi C3 şi o grupare amino la C2.
Sfingozina prezintă şi o dublă legătură între C4 – C5 în poziţia trans.
H
(CH2)12 C C CH3 (CH2)12 CH2 CH2 OH OH
CH3
H H C OH CH3 (CH2)13 CH CH
H C OH H C NH2 H C NH2
H C NH2
CH2 OH CH2 OH
CH2 OH
D sfingozina (sfingonina) D dihidrosfingozina fitosfingozina
Acidul gras se leagă de sfingozină prin intermediul grupării amino,
formând o legătură de tip amidic şi nu prin legătură esterică ca în
celelalte lipide.
Acizii graşi care intră în structura sfingolipidelor sunt:
426
BIOCHIMIE VETERINARĂ
427
BIOCHIMIE VETERINARĂ
Răspândire:
Sfingomielinele sunt de origine animală şi se găsesc în cantităţi
mari în substanţa albă a sistemului nervos central şi nervii periferici
intrând în structura tecii de mielină ale nervilor .
Structură:
Sfingofosfolipidele rezultă prin esterificarea hidroxilului primar din
ceramidă cu fosforil-colină sau fosforil-colamină.
H
CH3 (CH2)12 C C
H
H C OH
O
H C NH C
R
O
428
BIOCHIMIE VETERINARĂ
1. Cerebrozidele
Structură:
Sunt formate din: sfingozină, acizi graşi cu 24 atomi de carbon şi
monoglucide. Acidul gras se leagă de sfingozină prin legătura amidică, iar
monoglucida prin legătura β glicozidică la alcoolul primar al sfingozinei
Monoglucida mai des întâlnită este β D galactopiranoza şi în
proporţie mai redusă β D glucopiranoza.
H H
CH3 (CH2)12 C C CH3 (CH2)12 C C
H H
H C OH H C OH
O O
H C NH C H C NH C
CH2OH R CH2OH R
O O CH2 O O CH2
HO H
OH OH
H H HO H H
H
H OH H OH
glucocerebrozidă glucocerebrozidă
1-O-b D galactopiranozil ceramid 1-O-b D glucopiranozil ceramid
Galacto- şi glucocerebrozidele se deosebesc între ele după natura
acidului gras pe care îl conţin în moleculă; se disting patru tipuri de
cerebrozide:cerebrone, care conţin acid cerebronic, cerazine, care conţin
acid lignoceric, nervone, care conţin acid nervonic şi oxinervone, care
conţin acid α hidroxi nervonic.
Proprietăţi fizice:
Cerebrozidele
• sunt substanţe moi, având consistenţa ceridelor
429
BIOCHIMIE VETERINARĂ
H
CH3 (CH2)12 C C
H
H C OH
H C NH2
CH2OH
O O CH2
psihozină
2. Sulfatide
Răspândire:
Sulfatidele se găsesc în creier întotdeauna alături de cerebrozide..
Structura:
Derivă de la cerebrozide având gruparea hidroxil din poziţia C3 a
glucidei esterificată cu acid sulfuric. Au caracter acid. Glucida care intră
în structură este β galactoza iar acizii graşi care predomină sunt acidul
lignoceric şi nervonic.
430
BIOCHIMIE VETERINARĂ
H
CH3 (CH2)12 C C
H
H C OH
O
H C NH C
CH2OH CH (CH2)21 CH3
O O CH2
HO
OSO3H
H H
sulfatidă
H OH
3.Gangliozide
Răspândire:
Gangliozidele se găsesc în cantitate mai mare în substanţa cenuşie a
creierului, în splină şi în membrana eritrocitară.; se găsesc concentrate în
terminaţiile nervoase, având rol în transmiterea impulsului nervos (pot
restaura excitabilitatea ţesutului nervos la impulsurile electrice, inhibată
de către proteinele bazice, histonele). Prin menţinerea la rece a ţesuturilor,
histonele migrează din nuclei prin stimularea electrică blocând reintrarea
ionului de K în celule, iar acţiunea histonelor este blocată prin legarea lor
la gangliozide. Unele gangliozide şi cerebrozide sunt implicate în
specificitatea de grup sanguin , de organ sau ţesut.
Structura:
Au o structură complexă : la ceramidă se leagă prin legătură β
glicozidică o oligoglucidă ce conţine glucoză, galactoză, galactoz amină
acetilată şi acid N acetil neuraminic (acid sialic).
O gangliozidă poate conţine aproximativ 100 de monomeri
Are două părţi cu proprietăţi diferite: partea oligoglucidică este
hidrofilă iar partea ceramidică este hidrofobă.
431
BIOCHIMIE VETERINARĂ
CH2OH
H C OH
rest H C OH
de O COO-
H
acid H
sialic H H
H3C C HN
OH H
O
CH2OH CH2OH CH2OH NH CO R
CH2OH
HO O O O
HO OO CH2 CH
O
OH O O OH CH OH
OH CH
NH COCH3 OH OH ceramidă
CH
(CH2)12
componentă oligoglucidică
CH3
432