Istoria medicinei universale

Index » Boli si tratamente » Istoria medicinei universale

» Medicina egiptului antic

Medicina egiptului antic

Unul dintre cei mai autorizati cunoscatori antici ai Egiptului, celebrul istoric
HERODOT (484 -425 i.c.n.), in istoria sa mentiona cu caldura: \"Voi povesti
mai pe larg despre Tara Egiptului, pentru ca are cele mai multe minunatii de
admirat decat orice alta tara si care ne infatiseaza lucruri mai presus de
puterea cuvantului, fata de orice parte a lumii.7\'
Revenind la contemporaneitatea noastra, remarcam faptul ca atunci cand se
vorbeste de Egipt, rememoram cu un sentiment de grandoare: existenta
Piramidelor, a Nilului, a dunelor de nisip, a obeliscurilor, a Sfinxului, a
CREDINTEI AZN NEMURIRE, a imenselor coloane din marmura, a sarcofagelor
si a fastuoaselor temple.
Pe locul urmator al ansamblului de observatii din amintirile noastre se
situeaza chipul lui Ramscs. imaginea Cicopatrei. statuile \"colosilor\",
realizate din diodorit, cuart rosu, profir, alabastru, onix, lapis-lazuli, turcoaze
sau chiar calcar si serpentina. Tot in acest grup intra obiectele de cult si
palatele acoperite cu placi de aur (simbolizand carnea zeilor) sau de argint
(numite oasele zeilor); nu uitam sa ne aducem aminte de lemnul pictat, de
basoreliefurile expresive, de mumii, de masti, de chipurile zeilor-soim, a
zeitelor-vultur, a zeilor-sacali, tauri sau crocodili etc. Se impune, de
asemenea, bogatia de faianta inventata in aceasta tara acum 4000 de ani; de
asemenea, descoperirea geometriei in mileniul 2 i.e.n. (geos = pamant,
metros = masuratoare), ca si elucidarea unor importante repere de
astronomie. La randul ei, inventia PAPIRUSULUI de catre egipteni care a
revolutionat in mod deosebit scrisul si, in acelasi timp, raspandirea culturii.
Toate aceste realizari au fost obtinute pe o suprafata de pamant locuibil (fara
desert) nu mai mare decat intinderea Belgiei.
Pe acest teritoriu s-a impus o cultura omogena, uniforma, imuabila, foarte
atasata la traditiile locale, orgolioasa si mandra de superioritatea ei morala
fata de popoarele din jur. Aceste trasaturi s-au reflectat si in evolutia
medicala din aceasta tara.
TREPTELE PRIN CARE A TRECUT MEDICINA din Egipt
au fost, pe rand, influentate de conceptiile religioase, toate avand proprietati
ndecative.
1) ANIMISMUL apela la VINDECAREA prin actiunea unor forte oculte induse de
te, ape, duhuri, spirite etc.
2) TOTEMISMUL - credinta in simbolurile comune unei ginti sau fratii; de
exemplu, animale (lup, caine, sacal, soim, vultur), cu efecte, de asemenea,
ndecative.
3) FETISISMUL - venerarea unor obiecte, carora li se atribuiau rtuti magice,
ndecatoare.
4) TABUISMUL - se baza pe anumite interdictii cu caracter sacru care, daca
erau incalcate, atrageau AZMBOLNA,VIRI.
5) MAGIA (invocarea demoniior in procesul de VINDECARE).
6) ZOOLATRIA se baza pe solicitarea ajutorului VINDECA,TOR din partea unor
animale dinizate, ca de exemplu: pisici, pesti, crocodili, serpi, tauri, vaci,
berbeci, lei, hipopotami, soimi, sacali, ereti, pasarea Ibis etc. Pana acoio se
ajunsese, incat unui oras din Egipt i s-a acordat numele de Crocodilopoiis, iar
taurului Apis i s-a construit la Memfis un grajd sacru intr-un templu, fiind un
obiect de adoratie perpetua.
Credinta in ndecarea zoolatrica a avut un asemenea aplomb, incat s-au
inventat imagini compozite (semi-umane de zei, animale), de exemplu: om cu
cap de crocodil, femeie cu cap de vaca, barbat cu cap de sacal, de soim, de
vultur, de caine etc.
Cea mai inalta SCOALA, DE MEDICINA, din intreaga antichitate a fost deschisa
la MEMFIS. Ea a pornit de la principiile ca omul este compus din trei parti
constitutive:
1) Corpul material (anatomic);

2) Sufletul imaterial (inzibil);

3) Elementul \"dublu\" sau \"principiul tal\" din om (avand forma exacta a
corpului material)-
Corpul u se ingrijeste medical, pentru ca sufletul sa nu-l paraseasca. Corpul
defunct, de asemenea, trebuie ingrijit, pentru ca sufletul sa aiba loc sa se
reintoarca si sa reintre in acest corp.
SCOALA DIN MEMFIS avea cea mai celebra biblioteca din lumea antica, si
anume cea din TEMPLUL LUI IMHOTEP. Aceasta scoala de medicina se bucura
de o atare recunoastere in lumea Mediteraneana, incat la aceasta scoala s-au
format mari somitati ale medicinei din acele timpuri, ca HIPOCRATES, GALEN,
DIOSCORIDES etc. De altfel, o buna parte a cuceririlor medicinei egiptene au
ramas in uz si astazi. Se presupune ca la aceasta scoala s-a format si
pRCFNEU.
De retinut ca numerosi medici arabi, recunoscuti in istorie, au fost egipteni la
origine.
Patronul Scolii de Medicina din Merjifis, ca de altfel a intregii medicini din
Egipt, a fost zeul SERAFIS, pe care autorii greci, si apoi cei romani, l-au
identificat cu ASCLEPIOS, deci AESCULAP. Acest zeu egiptean a fost
recunoscut AZN AZNTREAGA LUME MEDITERANEANA,. NuIntamplator, de
altfel, numele lui se intalneste si in DACIA, inscriptionat pe monede din sec. 1,
sculpturi si stele funerare. Apelarea grecilor la invatatura egipteana din
scolile de pe valea Nilului era recunoscuta de catre istoricul grec HERODOT
ca strict necesara, deoarece egiptenii contemporani erau socotiti de el ca
fiind \"cei mai intelepti\" si \"cei mai invatati\" - \"mult mai isteti la minte
decat elenii\" (Istorii, 2).
Scoala medicala din Memfis sustinea unicitatea actului de creatie, unitatea
lumii si determinismul ei spre ordine si organizare, natura fiind ordonata si
organizata de zeul MAAT, care a dat ca sens omului sa-si perfectioneze
singurele valori umane: onestitatea tii generozitatea.
Datele de baza ale medicinei egiptene au fost cuprinse in peste 10 papirusuri,
dintre care mentionam urmatoarele:
1) PAPIRUSUL ED WIN SMITH a fost scris la inceputul mileniului 3. in el sunt
cuprinse 48 de observatii prind OPERATIILE CHIRURGICALE, referindu-se la
fracturi, entorse, raniri, corpi straini, infectii.
2) PAPIRUSUL EBERS din mileniul 2 cuprinde 875 de retete medicale si vraji.
Din acestea, peste 100 sunt retete pentru bolile de ochi, foarte frecvente in
acea perioada in Africa de Nord si Orientul Apropiat. Acest papirus se refera si
la autopsiile facute pe cadavre si pe mumii.
3) PAPIRUSUL BRUGSCH (1250 i.c.n.) contine 170 de prescriptii pentru diferite
afectiuni.
4) PAPIRUSUL HEARST (1250 i.e.n.) ne prezinta 260 de retete pentru
tratamentul muscaturilor, a durerilor de dinti si a caderii parului.
5) PAPIRUSUL CHESTER BEATTYLE trece in resta arsurile si marea varietate a
afectiunilor oculare, indicand totodata tratamentul corespunzator.
6) PAPIRUSUL RHIND, pe langa multiplele clemente de organizare, se refera si
la tratamentul unor afectiuni patologice umane.
O multime de medicamente au fost enuntate in aceste papirusuri,
administrate sub forma de extracte, pulbere sau tincturi, ca de exemplu:
1) SCILA MARITIMA cu efect tonic cardiac si diuretic.

2) RICINUL cu actiune laxativa.

3) MACUL cu efect opiaceu.

4) LEMNUL DE CEDRU - mineralizam.

5) SMIRNA - dezinfectant.

6) RODIA - dezinfectant.
7) MA,TRA,GUNA care, prin continutul ei in atropina si scopolamina,
indeplineste un rol antispastic si cardioaccclerator.

8) GRA,UNTE DE IN si altele
9) La aceste produse vegetale se adauga mineralele cu efect medicamentos,
ca: SA,RURILE de plumb, oxidul de fier, antimoniul, sarurile de mercur,
sulfatul de magneziu, sarurile de calciu. Toate avand o posologie si indicatii
foarte bine silite.
10) Pentru actiunile lor afrodisiace si tonice generale, au fost intrebuintate
diferite GHEARE, COPITE si COARNE de animale.
11) Se faceau ANESTEZII locale preoperatorii cu acid carbonic (zapada
carbonica), rezultat dintr-un amestec de PIATRA, MEMFICA, (calcaroasa)
tratata extemporaneu cu otet.

12) Se SUTURAU marginile ranilor.

13) Intre interventiile chirurgicale, erau cunoscute EXTIRPAREA tumorilor,
aplicarea de ATELE pentru fracturi, luxatii si entorse, interventia pentru
prolaps uterin, VENESECTH, operatii de CATARACTA, si tratamentul retentiei
de urina.
14) In diferite situatii exista conngerea ca MUZICA avea un excelent efect
curativ, observatie impartasita, de altfel, si de alte popoare din antichitate, in
toata istoria medicala egipteana nu s-a renuntat la farmece, exorcisme si
rugaciuni pentru alungarea demonilor. Etiologia a fost in permanenta banluita
de duhuri rele, de demoni patrunsi in organism, de blesteme si de ideea
pedepsei dine, dar totodata nu au fost neglijate si alte cauze, ca de exemplu:
ranirile, frigul, caldura, parazitii si defectiunile alimentare. Nu o data, pe
langa droguri, medicii imparteau si amulete (talismane), facand chiar
descantece.In papirusuri este expusa o intreaga Metodologic a ACTULUI
MEDICAL, care cuprinde; diagnosticul, simptomatologia, tratamentul,
prognosticul si cateva comentarii. Pe drept cuvant, aceste observatii din
papirusuri au folosit ca model pentru actualele foi de observatie.
Pe langa bolile chirurgicale pe care le-am enumerat, papirusurile contin
referiri la: boli abdominale diverse, la bronsite, laringite, plcurezii, pneumonii,
dentopatii, afectiuni ginecologice, ale pleoapelor, a conjunctitelor catarale si
granuloase, a febrei tifoide, a parazitozelor intestinale, a malariei, a
epilepsiei, erizipelului, a metritelor, a contuziilor, constipatiilor, bilhariozei
(schistosomiazei), cu localizari arterio-venoase, intestinale, insotite de
anemie, ciroza hepatica si Hematuria de Egipt.
In afara scolii de medicina de la Memfis, existau si scoii medicale pe langa
temple. Medicii absolventi ai acestor scoli medicale erau impartiti in:
1) specialisti in bolile capului;

2) specialisti in boli ale coloanei vertebrale;

3) specialisti in boli abdominale;

4) internisti; 5)oculisti;
6) dentisti
7) Chirurgi.In general, medicina si magia, cu toate interferentele lor, erau
socotite ca doua profesiuni total distincte. La fel si obstetrica, nasterile, fiind
conduse, in mod obisnuit, de moase si nu de medici.
Ca si la vechii greci, intelegerea FIZIOLOGICA, cuprindea doua conceptii: 1)
Conceptia umorala si 2) Conceptia pneumatica. Astfel, se sustinea ca ia
fiecare inspiratie omul aspira \"un principiu u\", luat din aer, pe care inima il
pulseaza in sange care, la randul sau, il transporta in toate umorile din corp.
Medicii aveau, in general, notiuni elementare fiziologice despre
functionalitatea corpului (rolul secretiilor, procesul de digestie, excretiile,
actiunea respiratorie). Ei nu se raportau la organe in parte, ci la organism luat
in totalitatea lui. Cu toate ca nu se efectuau disectii, medicii cunosteau,
probabil prin colaborare cu imbalsamatorii, oasele, organele interne (ficat,
plamani, splina etc), muschiul cardiac, vasele.
Regimul alimentar in perioada de evolutie a bolii indica: pepeni, dovlcci,
laptuca, smochine, curmale, rodii, fructe sicomar, te medicinale. In perioada
de convalescenta, regimul se putea completa cu: bob, linte, fasole, mazare,
ceapa, usturoi, nuca de cocos, ta de e, masline, telina, rizomi comestibili,
rizomi fainosi ai lotusului alb si albastru, partea de jos a papirusului, graunte
de in, peste uscat, paine fara sare, tulpina de bambus, radacina si floare de
lotus, ulei de susan, prepelite, pasari mari (rata, gasca), nde curmale, bere de
orez.
Pentru apararea SA,NA,TA,TII SOCIALE, legile egiptene s-au inspirat dupa
legile sumeriene si codul lui Hamurabi. Violul era aspru pedepsit, la fel si
adulterul feminin; ca rezultat, natalitatea a fost mult mai crescuta decat in
tarile vecine. Herodot a ramas surprins de numarul foarte mare de copii.
Existau, in intelesul cuvantului, reale eforturi pentru cresterea natalitatii.
Medicii, care efectuau circumciziile, destul de frecvente si obligatorii la preoti,
sustineau ca ele asigura fertilitatea. Fetitele se puteau casatori la 12 ani, iar
baietii la 15 ani. Femeia, deci mama, era stapana casei, ea era foarte bine
tratata. Casatoria se facea la libera alegere. Exista o reala egalitate a sexelor,
femeile ajungand deseori regine. Alaptatul copiilor se facea pana ia varsta de
3 ani. Deosebita grijapentru mama copiilor a dus la dedicarea celor mai
frumoase poezii inchinate femeilor, la grija de a le impodobi cu diademe,
cercei, peruci de toate formele, bratari la maini si la glezne, mese si bucle
false, parfumuri, pomezi, lotiuni fixative. in apararea feminitatii procreatoare.
invatatul PTAH-HOTEF, in poemele sale, proclama apreciativele pe care ie
merita mama copiilor nostri: \"Q vorba inteleapta este mai ascunsa decat
piatra verde de smarald, dar ea roate fi gasita la orice femeie, chiar si la
sclava la.\"
Medicii si preotii insuflau ideea luptei pentru ata, dar si intelegerea senina a
mortii, in sensul continuarii etii si dupa moarte. Atat ata, cat si moartea erau
prite cu distinctie si demnitate: toate actiunile, arta, religia si filozofia
glorificand eternitatea. Cultul soarelui Ra, dand sperante conngatoare, a avut
un loc de cinste in intreaga actitate medicala. inngerea mortii era supremul
ideal medical!
Din papirusurile pomenite reiese ca medicii egipteni cunosteau 320 de boli si
peste 180 de medicatii.

Medicina antica chineza,

intreaga evolutie spirituala si materiala din tara brazdata de Fluviul Galben,

Fluviul Yangtze si \"Fluviul Perlelor\" (Z Huziang)-s-a dezvoltat intr-un climat
marcat de un puternic melanj de MORALA,, FILOZOFIE si CREDINTE
RELIGIOASE. Aparitia acestui amestec a avut ca punct de plecare cultul
stramosilor, solidaritatea familiala, traditiile, obiceiurile si formele vechi de
cultura, la care s-au adaugat ca rezervor spiritual activ.
Filozofia lui CONFUCIUS (Kong-zi), a lui LAO-ZI si a lui MENCIUS (Meng-zi) a
propovaduit cultul zeitatilor TIAN (cerul), HU TU (zeita pamantului) si al zeului
KUNG-KUNG (sarpele cu chip de om).
Medicina, ca orice activitate umana, a fost si ea, la randul ei, influentata de
acest climat. Nu mai departe decat in domeniul bolilor, de la inceput s-a
admis ca fiecare BOALA, ARE ZEII EI PROTECTORI, ca de exemplu: CIUMA,
VA,RSATUL, ASTMUL, POJARUL etc, zei recunoscuti si de cele trei religii de
baza ale Chinei, ce s-au cristalizat sub numele de CONFUCIANISM, DAOISM si
ulterior BUDHISM, fondate inainte vreme de Kong-zi, Lao-zi si Budha.
Pictogramele, ca si scrijeliturile pe \"oase de ghicit\" (scapule, sternuri sau
centuri pelviene) vorbesc de faptul ca inca din perioada imparatului SHEN-
NONG (unul dintre primii dinasti) s-au descoperit proprietatile CURATIVE AT.F
UNOR TE, De altfel, pe aproximati200.000 de \"OASE DE GHICIT\" - de bovine,
de caprine, de ovine sau carapace de broasca testoasa - au fost
mentionate \"leacuri\" contra unor boli.
Scrierea pe os, sugerand \"imaginea\" obiectului sau a actiunii, din perioada
dinastici SHANG (1766 - 1122 i.e n.) continea intrebari ca: bolnavul este
vindecabil sau nu, peste cat timp etc. Cu aceste mentiuni, placile osoase erau
supuse arderii, in urma careia se interpretau crapaturile aparute pe suprafata
scrisa. Aceste semne reprezentau veriile oracole vizuale (pozitive sau
negative).
I. In ceea ce priceste Etiopatogenia. atat medicii, cat si filozofii sau preotii,
admiteau in mod unanim ca BOLILE apar cand ARMONIA DINTRE OM SI
UNIVERS se rupe prin interventia agentilor externi (anotimp, vant, caldura,
frig sau umezeala) ori a agentilor interni (emotii, frica, durere, ura, placere,
bucurii), cat si a unor mancaruri, bauturi ori insecte veninoase.
Stransa legatura dintre om si univers a reprezentat un punct de reper
permanent, avandu-se in vedere succesiunea anotimpurilor, cele 5 planete, 5
viscere, 5 clime, 5 planete, 5 puncte cardinale (4 + 1 centrul), 5 clemente
primordiale ale naturii, rotatia astrelor, luna, soarele etc. Chinezii, fiind
profund traditionalisti, au silit liante ale omului cu macrocosmosul, cat si cu
microcosmosul, care s-au transmis generatie de generatie, pornind de la |
experienta primilor autohtoni, populatia MIAO. transmiterea s-a facut prin
scris si era laconica, deoarece continea un fond sarac de cuvinte scrise pe o
lama osoasa (intre 10 si 65 de expresii).
Cu toate ca scrierea a evoluat calitativ, fondul de cuvinte a ramas in
continuare sarac, indiferent de faptul ca aceste cuvinte au fost sapate
in \"stele de piatra\" in jurul anului 175 i.e.n. sau elaborate cu cerneala si
penel in anul 115 i.e.n., ca in 105 e.n. sa apara inscriptii chiar pe hartia abia
descoperita.
Chinezii in general si medicii in special considerau ORGANISMUL CA UN
MICROCOSMOS ASEMENEA MACROCOSMOSULUL total supus legilor acestuia,
in care dominau cele 5 ELEMENTE: APA. FOCUL. PA,MA,NTUL. LEMNUL si
METALTJL. Totul era interpretat, in medicina, prin prisma acestor puncte de
vedere, indiferent de faptul ca medicina era EMPIRICA, sau se folosea de
MAGIE, VRA,JITORIE sau ASTROLOGIE. De altfel, la curtile imperiale ale
chinezilor se bucurau de o deosebita influenta prezicatorii si vrajitorii de toate
felurile. Cauzele bolilor erau zeificate, deci trebuiau imblanzite.
VA,NTURILE din deserturile Mongoliei, ce se abateau asupra locuitorilor de pe
Fluviul Galben, erau cauza a nenumarate imbolnaviri sezoniere. Dar aceste
vanturi aveau ca stapan pe zeul FENG PO, deci el irebuia INVOCAT DE CA,TRE
MEDICI in procesul de vindecare al bolilor. La fel, era invocat stapanul ploii,
YU SHI, sau stapanul tunetelor, LE GONG.
Prin intreaga organizare a vietii din China, FAMILIA STA,TEA IN EPICENTRUL
acestei organizari.
II. Traditia medicala chineza veche inca din primele 3 milenii punea in centrul
obiectivelor sale Medicina sociala, deoarece in conceptia lor ordinea
universala spre care tind toti oamenii si care este proprie intregii naturi
trebuie sa cuprinda viata sociala, sanatatea, sentimentele si gandirea omului.
Viata familiala reprezenta epicentrul medicinei sociale, care acorda o nespus
de mare grija mamei si copilului. CONFUCIUS silise ca norma obligatorie
maxima: \"Femeia este principala legatura in relatiile familiale\", pe care
medicii o propovaduiau si o incurajau cu asiduitate. La fel, si principiile
filozofului MO-ZI (479 - 381 i.e.n.) privind \"austeritatea\" erau pazite de catre
intreaga societate. Cuvantul chinez de \"SOTIE\" se scria cu aceleasi
ideograme ca si cuvantul \"EGAL\"- intrajutorarea intre sot si sotie era
perfecta, fiind unanim evidentiat principiul \"AZNTRE SOT SI SOTIE TREBUIE
SA, EXISTE AZNDATORIRI RECIPROCE\", pentru prevenirea oricaror vicisitudini
cauzate de munca excesiva sau de boli. inaltul grad de apreciere al femeii, ca
principal factor in etnogeneza, 1-a facut pe vcnetianul MARCO POLO sa
constate: \"NU EXISTA, GELOZIE SAU SUSPICIUNI FATA, DE FEMEIA CHINEZA,.
Aceasta este tratata cu deosebit respect, fara cuvinte necuviincioase\". Modul
acesta de apreciere deosebita a femeilor a facut posibil faptul ca inca din
secolul 3 i.e.n. unele dintre ele sa ocupe functii de PREOTESE DE RANG
AZNALT si chiar de PREOTESE VINDECA,TOARE
Pentru prevenirea degenerarilor genetice, nu se admitea casatoria intre doi
parteneri daca aveau ACELASI NUME. Solidaritatea familiei era fundamentala
si ea era silita prin copii, de preferat in NUMA,R MARE. \"Nu exista pacat mai
groaznic decat lipsa de pietate fata de familie\", spunea filozoful CONFUCIUS.
Si asa cum reiese din toate datele istorice pe care le aveau, chinezii se
supuneau cu mult sarg acestui principiu. Despartirea era posibila, dar numai
prin consimtamantul mutual in cazuri extreme, ca STERILITATE, EPILEPSIE
sau ADULTER. Daca nu intervenea despartirea, femeia, mai ales in cazuri de
sterilitate, admitea concubinajul sotului si-l trata cu respect si pe el, si pe
partenera sa, dar ramanea in continuare stapana casei, avand grija deoasebit
de umana fata de copin naturalizati. Din cele mai vechi timpuri, s-a incurajat
natalitatea, ca scop principal al vietii.
Ansamblul normelor etice de convietuire dirija si activitatea preotilor, ca si a
medicilor. Cele trei religii existente (confucianis, daoism si budhism)
admiteau invocarea de catre medici a zeilor protectori impotriva fiecarei boli
in parte (CIUMA,, VA,RSAT, ASTM, POJAR etc). Conceptia cosmogonica punea
aparitia tuturor fenomenelor, ca si a bolilor, pe seama celor doua principii
contrarii YANG si YIN. ECHILIBRUL dintre ele se sustinea ca da \"Ordinea
Universala\", STAREA DE SA,NA,TATE. Dezechilibrul intre aceste doua principii
ducea la DEZORDINE, LA STAREA DE BOALA,. Aceste doua principii
convietuiesc in fiecare fiinta in raporturi diferite, date de veriile combinatii ce
ajung pana la 11.520 de variante, fapt ce se exprima tot prin atatea
fenomene patologice.
YANG este un principiu masculin, iar YIN are o origine feminina. Principiul
masculin inseamna: lumina, primavara, vara, aerul, soarele, culoarea rosie,
caldul, uscatul, numerele impare fi. 3. 5. 7. 9). in timp ce principiul YIN
simbolizeaza intunericul, iarna, toamna, pamantul, luna, negrul, umedul.
recele si numerele pare (2. 4. 6. 8. 10). VIATA ESTE O CONTINUA,
ALTERNANTA,: lumina-intuneric, vara-iarna, zi-noapte, par-impar, frumos-
urat, rau-bun, gratios-dizgratios, SA,NA,TOS-BOLNAV. Aceste elemente
contradictorii salasluiesc in acelasi fenomen, obiect sau actiune, deci si in om.
in cele 6 carti ale lui Confucius sunt urmarite atent aceste contradictii si intr-
un mod mai special in \"Analele primaverii si ale toamnei\" in care autorul
mentioneaza: \"sa cauti in tine cauza nereusitei tale\", deci in contradictiile
tale interne, concluzionand ca \"in toate treburile trebuie sa te arati foarte
atent\", fiindca orice lucru este compus din 2 principii diferite ce se gasesc in
proportii inegale, cu dominanta fie in al factorului Yang, fie al celui Yin.
Dn punct de vedere emhriologic. aceste principii puteau fi legate de existenta
ductusurilor genetice ale lui Wolff si Muler (de tip Mesenephricus sau
paramesencphricus).
Din punct de vedere fiziologic, predominanta principiului Yang in organism
accentueaza functiile, in timp ce principiul Yin duce la scaderea functiilor, de
aceea medicii vorbeau de boli de tip Yang, de exemplu in insolatii. febre
eruptive, dizenterii intestinale, hepatite, colite, epistaxjsuri. hemoragii. si de
boli Yjq in bronsite, laringite. pneumonii, rinite. amigdalite, lombargii etc.
Medicii chinezi acordau o deosebita importanta pulsului, descoperind peste
200 de pulsuri tahicardice sau bradicardice, din care 26 prevesteau moartea.
III. Conceptia anatomica era foarte deficitara, in intelesul cuvantului, vaga,
admitandu-sc ca \"inima produce sangele\", ca \"plamanul este unul singur\"
si ca \"suflul vital\" inspirat de el trimite sangele din inima in corp, ca \"ficatul
este centrul inteligentei, el trimitand sangele primit din inima in toate
celelalte viscere\", ca splina arc o functie de nutritie\". Ciudata era si ideea
privind rolul in procesul de reproducere a rinichiului drept, iar a rinichiului
stang in \"evacuarea toxinelor\".
Pupa medieji chinezi, viscerele se imparteau in VISCERE GOALE (Yin), ca de
exemplu stomacul, ca urinara, cula biliara, intestinul subtire, intestinul gros,
si VISCERE PLINE: rinichiul, inima, ficatul, splina, testicoli etc.
Nu sunt amintite in scrierile lor: ovarele, pancreasul, maduva spinarii,
sistemul nervos central, sistemul nervos periferic. Creierului nu i se dadea
nici o importanta, gandirea fiind un atribut al ficatului.
Boala nu era localizata in diferite organe. Pentru medicii chinezi ORGANISMUL
ERA UN TOT UNITAR, abordarea diferitelor viscere fiind imposibila, deoarece
preotii interziceau orice fel de disectie.
IV. Din aceste motive, si tratamentele au vizat, in special, raspunsul intregului
organism pe linie nervoasa, mecanismul terapeutic avand evidente rezultate
prin REFLEXOTERAPIA indusa de ACUPUNCTURA si TGNIPUNCTURA,.In
tratamentul prin acupunctura se foloseau ace fine, lungi de 10-20 cm,
confectionate din argint, otel sau aur, care se introduceau transcutan pana in
tesutul celular subcutanat al tegumentelor sistematizate pe diferite
meridiane.
Actiunea reflexa se efectua prin 360 de puncte de excitatie. Dupa modul de
introducere (intepare directa sau insurubare), se obtineau fie efecte
excitante, fie inhibante asupra unor receptori nervosi din diferite organe.In
acest mod se tratau: CONTRACTURI, SPASME, ALGII, NEVRALGII, MIGRENE,
CEFALEI, LUMBALGII, SCIATICE si unele forme de SURDITATE. inteparea timp
de 30-60 de secunde era considerata ca arc un efect CALMANT, in timp ce
aceeasi manopera efectuata 5-6 minute avea rezultate stimulante.
Ignipunctura consta din mici cauterizari ce duceau la stimularea generala a
organismului sau la distrugerea unor tesuturi (vegetatii). Ignipunctura
stimulativa se efectua prin aprinderea pe piele a unor mici gheme de bumbac
care au fost, in prealabil, imbibate cu uleiuri de plante medicinale, aromatice,
excitante etc.
Atat acupunctura, cat si ignipunctura nu se administrau in boli cu leziuni
organice, ci numai cu disfunctii.
Din punct de vedere medicamentos, retinem faptul ca medicul IUN-TZEN (212
i.e.n.) a scris o sectiune de farmacologie in care erau expuse 113 RETETE,
cuprinzand 170 de feluri de MEDICAMENTE. Erau frecvent intrebuintate
sarurile de oxid de mercur, de SULFAT DE SODIU, de FIER, de ARSEN, cat si o
multime de vegetale cu efect terapeutic (substante amare si extracte de
SECARA CORMUTATA,), cat si diferite decocturi din familia ARTE-MISIA. Chiar
si in uleiul preparat pentru ignipunctura erau incluse diferite PUDRE DE TE.
Religia daoista, fondata de LAI-ZI in secolul 4 i.e.n., a introdus nenumarate
practici dietetice, NORME PRIVIND VIATA SEXUALA,, reactualizarea magiei,
IGIENA RESPIRATIEI si o seama de masuri psihoterapeutice de reprimare a
instinctelor. Tot daoismului ii revine ii revine si introducerea ANALGEZICELOR
AZN CHIRURGIE, a HELIOTERAPIEI si a KINETOTERAPIEI (kineziterapia).
Budhismul, la randui lui, a incurajat dietetica si multitudinea tehnicilor
respiratorii care se efectueaza si azi la toate varstele.In aparitia bolilor, cat si
in evolutia lor, chinezii nu s-au ferit sa acorde un rol bizar dragoniior, cat si
unor divinitati protectoare a usilor, a patului, a casei.
V. incurajarea de catre medici si de catre religie a dieteticii a pus la dispozitia
bolnavilor peste 200 de FELURI DE MA,NCARE: 40 pe baza de fructe, 17
racoritoare, 19 pateuri, iar in perioada de convalescenta lista se completa cu
29 de feluri de peste uscat, 57 de prajituri si chiar 54 de feluri de bautura. Era
preferat meiul (mamaliga), orezul, graul, orzul, ficatul, rinichii, 18 varietati de
taslole, 9 de orez, 8 de pere, 11 de caise. Nu se consumau produse din lapte.
in plina sanatate erau admise si bauturile fermentate din
mei, orez (asemanatoare berii), dar condimentate cu diverse mirodenii. Avea
o mare trecere atat la bolnavi, cat si la sanatosi, CEAIUL EUFORIZANT, cu atat
mai mult cu cat apa sterilizata prin fierbere proteja organismul de diferite
epidemii destul de frecvente.In momentul decesului se presupunea ca
sufletul vegetati(PO) ramane legat de corpul omului pe care 1-a slujit si dupa
moarte. Spre deosebire de acesta, sufletul aerian (HUN) se intoarce la
Stapanul Suprem, cum era numit de Confucius (555 - 479 i.e.n.).
Medicina veche aZn japonia

\"DAI NIPPON\" este numele Japoniei, care in traducere libera

inseamna \"Locul de origine al soarelui\". Potrivit legendelor, Japonia a luat
fiinta proclamata de zeii IZAMAGI si IZAN AMI odata cu facerea lumii si a
ZEITEI SOARELUI. Populatia autohtona, numita AIMU, care s-a pastrat pana
azi doar in nordul arhipelagului, a fost de origine paleosiberiana, peste ea
asczandu-se alte populatii de origine chineza, coreana si din insulele
Pacificului. Primele urme de civilizatie s-au afirmat abia in secolul Vli.e.n.. in
urma unei epoci neolitice deosebit de prelungite. Tara in specia! saraca,
imprastiata in peste 500 DE INSULE, cu 3-4 cutremure pe zi, cu aproximativ
50 de vulcani activi, cu furtuni, musoni, cicloni si peste 10 taifunuri pe an,
localizata intr-o clima glaciala iama si tropicala vara, a impus omuiui un spirit
exceptional de ACTIV. De altfel, japonezul in genere se caracterizeaza printr-o
deosebita dorinta de cunoastere, o vie perspicacitate, dublata de o
evidenta acuitate spirituala, de un marcat spirit pragmatic, toate puse in
slujba unei corecte organizari a muncii, bazata pe un atasament total fata de
locul de munca, de Patrie si de tot ce face.
Datele pe care le am in legatura cu MEDICINA JAPONEZA, subliniaza faptul ca
in perioada dominanta a credintei SHINTOISTE, a acestei religii animist-
naturaliste, Japonia era impanzita de DOFTORI AMBULANTI, de VINDECA,TORI
si de VA,NZA,TORI DE DIFERITE IERBURI cu efect vindecator. Abia ulterior,
prin fuziunea shintoismului cu budhismul, spiritul japonez, pozitiv, pragmatic,
neatras de speculatia filozofica, a reusit sa infiinteze in anul 701 e.n. PRIMA
UNIVERSITATE dotata si cu o FACULTATE DE MEDICINA,, prin care s-au facut
cunoscute un numar record de 1025 de PRODUSE FARMACEUTICE. Cu toate
acestea, unirsitatea independenta putea convietui cu frecntele CORPORATII
DE GHICITORI care aau cuvant si in domeniul afectiunilor morbide, a evolutiei
lor, a medicatiei si, in special, a prognosticului. Nu putem preciza ce
cunostinte anatomice sau fiziopatologice aau medicii japonezi, dar e sigur ca
medicina propriu-zisa era cu certitudine practicata in manastiri de catre
BONZII BUDHISTI inca din primele decenii ale secolului V sub influenta
maestrilor medici niti din CHINA si COREEA. De altfel, un medic corean este
cel ce a infiintat in acel timp PRIMA SCOALA, MEDICALA, LA OSAKA, care a
avut un numar important de studenti ce au denit, ulterior, tot atatia
practicanti. Secolul VI deschide larg drumul TERAPEUTICII prin faptul ca un
medic chinez aduce in Japonia un numar de 160 DE VOLUME DE
FARMACOLOGIE. De altfel, acest inceput duce la crearea in \"Tara Soarelui\" a
unui oficiu al MEDICAMENTELOR inzestrat cu personal specializat in
extragerea din te a unor riile produse medicamentoase de tip pulberi, infuzii,
decocturi, ceaiuri sau tincturi. Publicatiile medicale in domeniul farmacologiei,
in care japonezii s-au dodit adevarati maestri, nu au contenit. Astfel, in anul
900 e.n. a aparut un tratat in care erau analizate nu mai putin decat 1025 de
PRODUSE FARMACEUTICE. Acest tratat a fost urmat de mai multe volume de
dictionare alfabetice ale medicamentelor, ca si de o adevarata
ENCICLOPEDIE, ce-i drept, aparuta tardiv in anul 1707, care trata originea,
forma si intrebuintarea unui mare numar de produse naturale, incluse in 1000
de volume editoriale. Cu toate acestea, influenta credintei shintoiste nu putea
fi evitata nici in actele malefice si nici in cele benefice, deci si a
imbolnavirilor. Rolul unor \"KAMI\", ce intruchipau spiritele, focul, lumina,
vantul, sufletul stramosilor, al fluviilor, al muntilor, apelor, izvoarelor, lacurilor
si chiar al orezului sau al falusului (ca simbol ai proercatiei) erau frecnt
invocate de catre VINDECA,TORI, DOFTORI sau chiar MEDICI.In invocatiile ce
se faceau in scopuride ajutorare, deci si a vindecarilor, era des solicitata
divinitatea solara suprema ATAMARU, fiindca, in calitatea ei de surana a
cerului, aa puteri si asupra luminii datatoare de sanatate si a FERTILITA,TII
naturii si a FAMILIILOR. Prin aceasta suprema divinitate putea fi influentata
atat luna, cat si stelele, si de asemenea pamantul si apele. Prin aceste
invocari se AZMBINA CULTUL NATURII CU CEL AL SPIRITELOR.
Tot in scop vindecator se apela in fiecare locuinta la ajutorul STRA,MOSILOR
ale caror spirite erau adapostite inrr-o \"casa a spiritelor\", simbolizata de o
ladita ce adapostea inscrise pe o placa de gresie numele stramosilor. Pentru
imblanzirea acestor spirite, se aduceau zi de zi diferite ofrande.
Din secolul VII, sub influenta medicinei din China, a inceput si in Japonia
aplicarea tratamentului prin ACUPUNCTURA si IGNIPUNCTURA,. Acupunctura
respecta MERIDIANELE CLASICE silite de chinezi, iar ignipunctura folosea o
intreaga varietate de IERBURI TA,MA,DUITOARE care, in prealabil, erau
uscate, apoi aprinse pe suprafata tegumentelor in puncte cu ro! reflex in
protectia cutanata a unor organopatii, operatie numita de catre medicii
japonezi MOXA. Ierburile tamaduitoare nu erau simplamente recoltate din
flora salbatica. Pentru achizitionarea lor s-au organizat chiar cultivari in
laboratoare anume create. Astfel, din datele pe care le am, in unele gradinarii
se cultivau peste 3000 DE PLANTE MEDICINALE pe care medicii bonzi le
distribuiau chiar GRATUIT SA,RACILOR, medicii de profesie, mai bine pregatiti
fiind foarte putini in Japonia.
Productia de medicamente a reprezentat o preocupare permanenta a
medicinei japoneze. Astfel, in cele 48 de volume scrise de medicul ONO
RAZAN sunt enumerate 1882 DE MEDICAMENTE, insistandu-se atat asupra
proprietatilor acestora, a indicatiilor in diferite boli, cat si a modului de
intrebuintare si chiar asupra posibilitatilor de falsificare.
Din cele enumerate in acest modul, reiese deosebita apreciere pe care
japonezii o acordau MEDICINEI NATURISTE. Printre indicatiile medicale ce ne-
au parnit retinem aplicarea FRUNZELOR DE VOLBURA pe suprafata
tegumentelor agresate prin intepaturi de insecte, CEAIUL DIN FRUNZE DE
BAMBUS contra durerilor de stomac, CEAIUL DIN RA,DA,CINA, DE BUJOR in
tratamentul diareelor, alimentatia cu ALGE MARINE si diferite specii de cton in
tratamentul diabetului- De retinut faptul ca foarte multe din aceste preparate
medicamentoase erau folosite si in medicina terinara in tratamentul
animalelor bolna.
S-au folosit, de asemenea, si tratamente biologice, ca de exemplu
PROTEINELE DIN ALBUSUL DE OU in vindecarea arsurilor de diferite
grade.
In general, medicii japonezi, ca si preotii lor, au fost spirite poziti. incarcate cu
o mare doza de pragmatism, nefiind atrasi de speculatii filozofice. De aceea,
in operele lor predomina TRATAMENTUL si mai putin CONTEMPLATIA, Cel
putin in inceputurile ei, medicina japoneza nu s-a distins prin incercari etio-
patologice, insasi MOARTEA fiind privita nu ca un RA,U AZN SINE, ci ca o
REINTEGRARE FIREASCA, A DEFUNCTULUI AZN NATURA,, o BINEFACERE.
Deosebita stima si atractie pentru natura, atat in viata, cat si dupa moarte,
explica cultul rarisim acordat FLORILOR, ARBORILOR PITICI (bonzai),
IZVOARELOR, MICILOR LACURI, PIETRELOR NATURALE, NISIPULUI, cat si
IERBURILOR TA,MA,DUITOARE. De aceea, sa nu ne mire faptul ca inca din
anul 1542 in Japonia se fac cu mare frecnta expozitii de flori ikebana. si nu
numai in \"Palatul de Argint\" al monarhului, ci chiar si in piete publice.

Medicina antica, indiana,

La venirea indo-europenilor (arienilor) in subcontinentu! indian. in mileniul 2

i.e.n.. acestia au fost uimiti de existenta unei civilizatii DRAVID1ENE
exprimata prin peste 100 de asezari proto-urbane, cu strazi principale
paralele, drepte si largi de 10 metri, canalizate prin conducte de teracota, si
case cu 1 -2 etaje prezute cu camere de baie. Ba, mai mult decat atat, au fost
de-a dreptul stupefiati de \"temperamentul blajin\" al localnicilor ce au
intampinat pacific miile de \"care de lupta\" venite sa-i supuna. Bastinasii
stapaneau o grafie antica proprie si total deosebita de scrierile sumeriene,
egiptene sau chiar chineze si aveau un aderat cult al \"Zeitei-Mame\".
reprezentata prin nenumarate statuete de fildes, aur, argint si jad inchinate
fecunditatii.
Fuziunea indo-europeana yu cea dravidiana a dus la un dualism religios-
filosofic ce s-a perpetuat prin BRAHMANISM, apoi prin HINDUISM si BUDISM
(in secolul IV i.e.n.).
Toate aceste curente filosofico-religioase propoduiau idei ca: \"Fiecare individ
este arhitectul propriilor sale necazuri\" (fizice sau psihice); \"Nenorocirile
sunt fructul propriilor comportari\" (deci si bolile); \"Este necesara
cunoasterea EU-lui propriu pentru salrea individuala\"
(autocunoasterea); \"Toata materia palpita de viata\"; \"Materie fara viata nu
exista\"; \"Viata fiecaruia se confunda cu viata (sufletul) lumii.\"
Aceste idei au fost completate de principiul \"facerii de bine\" pentru a ajunge
la perfectiune (NIRVANA) si de angajamentul \"nimeni nu are dreptul de a
face rau\". Sub aceste auspicii s-a dezvoltat MEDICINA INDIANA,, care avea
un puternic impact PREVENTIV cand sustinea ca \"ne construim propriile
necazuri\" (prin alimentatie nerationala, oboseala, suparari, rautate, conflicte,
expuneri la inteniperii etc.).
\"Sa ne cunoastem intai pe noi\", spuneau sacerdotii-filosofl-medici indieni,
apreciind totodata ca \"toate principiile din natura exista si in noi\" (apa,
focul, caldura, miscarea, lumina, intunericul, mineralele, aerul, celulele si
fibrele), principii ce, in diferite proportii ori amestecuri sau stari fizice (inghet,
frig, pioaie, furtuna etc), pot dauna starii de sanatate. Cunoscand toate
acestea, rolul omului si, implicit, al MEpiCULUI, era firesc sa se dedice \"facerii
de bine\" si totalei abtineri fata de \"rau\", fiindca \"NIMENI NU ARE DREPTUL
DE A FACE RA,U.\"
Se excludea da capo \"EUTANASIA\", \"intreruperea
sarcinii\", \"avortul\", \"divortul\", \"parasirea copiilor\", \"marginalizarea
batranilor\", duvelor, inlizilor sau a orfanilor\" printr-o \"totala abtinere de a
face rau\" nu numai oamenilor, dar si animatelor si chiar lumii vegetale
dinjur. Totul a fost acceptat cu multa intelepciune si seninatate de
poporul \"pacifist indian\". Medicina indiana propoduia cu un mileniu, mai
devreme principiile morale ale crestinismului.
VIATA STI1NT1FTCA, MEDICALA, propriu-zisa a inceput in India cam in mijlocul
MILENIULUI 2 i.e.n., fiind conditionata de diversele contacte cu
MESOPOTAMIA, cat si cu unele traditii medicale CHINEZE, care erau
dominante in Extremul Orient, ca de exemplu STRA,NSA LEGA,TURA,
AZNTRE \"OM\" SI UNIVERS.
Primele SCOLI MEDICALE au luat fiinta abia in secolul 5 i.e.n.; parintele intaiei
scoli a fost ATREYA, considerat drept cel mai mare medic indian autentic.
intaturile acestei scoli, la inceput orale, au fost detaliate in scris abia in primul
mileniu al erei noastre, si anume in secolul 2 e.n., fiind consemnate in limba
sanscrita de catre CARAKA si SUSRUTA. Aceste prime debuturi medicale s-au
imbinat strans cu intamantul de gramatica, literatura, matematica si logica
din secolul 4 i.e.n.
UNIVERSITA,TILE din BENARIS, TAX1LA, KANCI, AJANTA si NALANDA, care au
ajuns pana ta un efectiv de 80.000 de STUDENTI, cu peste 100 de SA,LI DE
CURS si nenumarate \"MARI BIBLIOTECI\",

au format mii de medici.

Studiile universitare, chiar daca aveau profile MEDICALE, nu excludeau dintre
obiective filozofia, logica si cosmogonia etc.In toate BIBLIOTECILE la care ne-
am referit abundau cele mai vechi scrieri sacre indiene intocmite in mileniul 3
si 2 i.e.n., precum Rig-Veda. Samo-Veda. Yudiur-Veda si Atharua-Veda.
LITERATURA MEDICALA, VEDICA,, aparuta in aceste scoli si universitati, a
adus o bogata nomenclatura de ANATOMIE EXTERNA, si INTERNA, si un
important registru TERAPEUTIC de PLANTE MEDICINALE si MINERALE de uz
intern si extern. Dar merita mentionat faptul ca intamantul medical, in afara
de universitati, se mai efectua si in MA,NA,STIRI si SCOLI PARTICULARE
pentru tinerii cuprinsi intre rsta de 12 si 18 ani.
REFERINDU-NE LA BOLI, retinem ca CARAKA si SUSRUTA le impart in tratatele
lor in doua grupe:
1. Boli date de cauze exogene, ca: accidente, lovituri, julituri, presiuni,
arsuri, intepaturi etc.
2. Boli date de elemente si substante ce constituie UNIVERSUL AZN CARE
TRA,IM (pamantul, apa, focul, miscarea, ntul, eterul, spatiul si timpul).In spirit
medical, s~a conchis ca din COMBINAREA ACESTOR ULTIME ELEMENTE deri:
SA,NGELE, CARNEA, GRA,SIMEA, MA,DUVA, LAPTELE, LIMFA (OCHIUL), VASELE
si SPERMA.
SA,NGELE si LAPTELE au, de exemplu, ca elemente constitutive: apa,
miscarea si focul.
CARNEA are in prim pamantul si focul.
GRA,SIMEA este dominata de elemente din pamant si apa, ca si madu spinarii
si a oaselor in general.
LIMFA este rezultata din combinarea pamantului cu miscarea, ca si sperma,
de altfel.
Iar VASELE reprezinta o combinare a principiilor dominante din came si
sange.
Toate aceste elemente se gasesc si in GA,NDIRE SI INTELECT.
Gandirea si intelectul au in plus ca elemente constitutive spatiul si timpul.
Acelasi lucru se intampla si cu sentimentele si actele de constiinta.
Elementele despre care am vorbit realizeaza in fiinta umana un tot unitar cu
legaturi permanente intre corp, perceptii, instincte, sentimente si constiinta.
Parc destul de complicat, de fantezist, dar daca analizam biochimic,
cosmogenic si in mod logic, conceptia vedica nu este departe de ader.In
CONCEPTIA BUDHISTA,, de asemenea, fiinta umana era constituita din 5
clemente legate strans intre ele: CORP, SENTIMENTE, PERCEPTII, INSTINCTE si
CONSTIINTA,. Constiinta, ca element superior, silea \"da capo\" ca pentru
FIECARE OM ABSOLUTUL ESTE UN ADEVA,R CONSUBSTANTIAL, DE CARE NU
NE PUTEM DESPA,RTI NICI CA ORIGINE, NICI CA PREZENT SAU VIITOR.
Vorbind de PERCEPTII, medicii indieni au acceptat punctul de vedere al
JAINISMULUI din secolul 3 i.e.n., dupa care perceptiile prin simturi nu sunt
egal impartite pe toate treptele existentelor vitale.
Astfel, VEGETALELE nu realizeaza lumea exterioara decat pe linie TACTILA,;
VIERMII prin tact si GUST;

FURNICILE prin tact, gust si MIROS;

ALBINELE prin tact, gust, miros si VA,Z;

MAMIFERELE prin tact, miros, z si AUZ;

OMUL se deosebesle de lumea vegetala, viermi, furnici, aibine sau mamifere
prin faptul ca el. ca si \"flintele divine\". \"ZEII\", detine si clementul
TNTF.LECT.
Spre deosebire de LUMEA VIE (cu suflet), exista si lumea fara suflet, dar care
intra totusi in constituirea omului si de care MEDICUL TREBUIE SA, TINA,
SEAMA. Aceasta lume fara suflet contine: materia inerta, mobilitatea, spatiul,
timpul, miscarea, clerul si, in special, impalpabilul INTELECT si SUFLETUL care
face parte din KARMAN-ATMAN = SUFLETUL UNIVERSULUI. Acest KARMAN
nepalpabil nu poate fi impartit in atomi ca aerul, apa, pamantul si focul, atomi
care, prin miscare, CREEAZA, FORMELE. De aceea, Sufletul Universului
(Dumnezeu) nu are forma.
Fara a avea atomi, KARMANUL (Sufletul Universului) este ca si materia, adica
VESNIC.
Deosebindu-se de alte popoare, MEDICII indieni sustin ca BOLILE NU APAR CA
O \"PEDEAPSA, A ZEILOR\", de vina fiind in primul rand \"COMPORTAMENTUL
BOLNAVILOR\" \"excesele de tot felul\": alimentare, eforturile fizice, psihice,
expunerea la frig, la caldura, la umiditate, soare, ploaie, nt, cat si conflictele
sociale, familiale, lipsa de igiena, de cumpatare, de prevedere, de toleranta,
de echilibru.
Vorbind despre ALIMENTATIA bolnavului si a omului sanatos, medicina
indiana a interzis mai multe alimente considerate ca nepotrivite, and un
potential patogen, numite RAJAFICE sau TAMASICE (pe primul loc fiind unele
categorii de CARNE). Spre deosebire de acestea, alte alimente au fost admise
ca nepatogene - SATTVICE. Vom insista asupra acestor ultime alimente,
trecandu-le in revista.
1. Alimentele de origine animala declarate ca sattvice (NEPATOGENE)
sunt: laptele de ca, smantana, branza, laptele batut, untul topit, carnea de
prepelita, de paun, de vrabii.
2. In grupul fructelor sunt mentionate: merele, bananele, portocalele,
strugurii, perele, piersicile, smochinele, stafidele, curmalele, arahidele,
lamaile, migdalele, agrisele, trestia de zahar, rodiile.
3. Zarzaturile de tip: rosii, castraveti, dovleac, conopida, vinete, cartofi, rza,
spanac, fasole, linte, bame, orez, orz, mazare, morcovi, uleiuri din seminte de
in, susan, mustar, chimion, piper, maghiran, cuisoara, grau, napi, zahar alb si
tot felul de boabe de legume.
Foarte multi MEDICI INDIENI au sustinut inca din antichitate ca pentru
mentinerea sanatatii CARNEA NU ESTE NECESARA,.
Chiar daca unele secte au admis totusi consumul de carne, nici una nu a fost
insa de acord cu alimentarea cu CARNE DE VACA. Mai mult decat atat, s-a
sustinut ideea ca ingerarea acestui aliment ar determina CANCERUL,
TETANIA, BOLILE RINICHIULUI, ALBUMINURIILE si LIMFOAMELE.
Recunoscandu-se din cele mai vechi timpuri ca \"Omul este identic cu
Absolutul\", s-a cautat abordarea paralela a relatiilor ce exista intre
DETERMINISMUL OMULUI SI NATURA,. S-a impus acest lucru, deoarece in
permanenta s-a recunoscut de toti MEDICII INDIENII ca exista o relatie stransa
intre starea de SA,NA,TATE A OMULUI SI FORTELE NATURII, reprezentate de
DYIANS, AGNI, VARUNO, INDRA, PARJANYA, MITHRA si VAYU.
- DYANS - PILAR, deci \"Cerul\", ar interveni in viata omului nu numai prin
horoscop, ci si prin solstitii, eclipse, ploaie de stele, meteoriti, fulgere,
trasnete etc.
- AGNI - FOCUL, sau \"Ignis\" in limba latina, intervine prin arderile interne cu
efect METABOLIC, ANTIMICROBIAN, ANTIMICOTIC, ANTIPARAZITAR, ca
regulator al TEMPERATURII corporale, ca protector fata de asperitatile din
mediu, ca stimulator al miscarii, al gandirii si in ultima instanta a
intregului \"Suflu vital\".
- VARUNO - \"Noaptea\" - are un efect echilibram al starilor de excitatie sau
de inhibitie, stimuland imaginatia creatoare, capacitatea de sinteza si analiza
a proceselor de gandire etc.
- INDRA - \"Furtuna\" - era un element de mare importanta intr-o lume
bantuita de musoni, deoarece ea poate perturba activitatea CARDIACA,,
RESPIRATORIE, TENSIUNEA ARTERIALA,, PULSUL, PRESIUNEA LICHIDULUI
CEFALO-RAHIDIAN, activitatea de echilibru a OTOLITELOR, intervenind in
bolile REUMATOIDE etc.
- PARANYA - \"Ploaia\" - pe langa accentuarea M1CROBISMULUI din FOCARELE
DE INFECTIE (ORL), PULMONARE, RENALE etc, intervine in starile
REUMATISMALE
pendente de fronturi atmosferice, ca: SPONDILOZE, SPONDILARTRITE,
ARTROZE, LUMBALGII, NEVRALGII DE TR1GEMEN etc; de asemenea, are un
rol stimulant nu numai in dezvoltarea BACTERIILOR, a VIRUSILOR, ci si in cea
a FUNGIILOR $ a

microorganismelor.
- MITHRA - VISNU * \"soarele\"; intr-o zona cu temperaturi frecvent peste 40
de grade, INSOLATI1LE au fost deseori semnalate in cauzalitatea diverselor
BOLI (CUTANATE) ale aparatului RESPIRATOR, RENAL, CARDIO-VASCULAR, ale
FICATULUI, MENINGELUL OCHILOR etc. Dczoltarea CANCERULUI a fost, de
asemenea, frecvent constatata, ca si agrarea diverselor boli organice in
contextul iradierilor, cat si a feluritelor parazitoze externe sau interne.
- VANYU (SUFLUL VITAL) a fost conceput ca un nt ce insufla energie, viata
intregului organism prin zeci de CANALICULE interne, ce leaga organ de
organ si aparat de aparat.
Ideea VANYU, care are un deosebit caracter practic, sta la baza filozofici
YOGA. intatura voga face parte din cele 6 STSTEMF filozofice hinduse si a fost
initiata de MEDICI TL PATANYAN1 MAHARSKI cu 300 de ani inaintea erei
noastre, fiind conceputa ca o metoda de unire a sufletului (suflului) individual
cu Suflul Vital Suprem. Principiile MEDICULUI PANTANYANI sustin ca in
organismul uman exista sase CENTRE YOGURE, localizate in diferite zone ale
corpului nostru. Din aceste zone apar sufluri vitale care, prin canaliculclc la
care ne-am referit, comunica intre ele.
CIRCULATIA DEFECTUOASA, A ACESTOR SUFLURI AR STA LA ORIGINEA
BOLILOR. Pe de alta parte, prin aceste CANALICULE vointa individuala s-ar uni
cu vointa cosmica. Medicul la care ne referim sustinea UNITATEA
FIZIOLOGICA, A CORPULUI UMAN, legat prin nenumarate sufluri vitale, cat si
unitatea corpului uman cu cel SUPRAUMAN (UNIVERS), unitate realizata pe
baza unor EON[ de TIMP, care trec din materia MINERALA, in cea VEGETALA,,
apoi jn. cea ANIMALA,, iar prin OM in materia SUPRAUMANA,. Mai mult decat
atat, MINTEA umana este formata din particule foarte fine provenite din
hrana pe care o ingeram. Rolul ALIMENTATIEI RATIONALE fiind, in acest mod,
implicata, sustinandu-se ca \"NOI SUNTEM CEEA CE MA,NCA,M\". Deci \"OMUL
ESTE AUTORUL PROPRIULUI SA,U DESTIN, pe care ei insusi si-l creeaza.\"
\"Lupta pentru atingerea perfectiunii (a sanatatii, a fericirii) constituie natura
proprie a fiecarei fiinte omenesti\".
Toate combinatiile de principii vitale enumerate, la randul lor, pot fi
influentate de factori predispozanti, ca de exemplu EREDITATEA (pe care
indienii nu o contesta). Pe langa acesti factori predispozanti, interevin si
factori declansand, foarte frecvent de origine alimentara.
Astfel, clementul FOC, prezent in BILA,, poate fi stimulat de ALIMENTE GRASE,
CA,LDURA, EXCESIVA,, BA,UTURI FERMENTATE, PICANTERII, SOARE, FRICA,,
EMOTII, SUPA,RARE, AZNCLINARE SPRE FRICA,, SPRE TRISTETE
TEMPERAMENT COLERIC, EXTAZ, NESIGURANTA,, GRIJ PASIUNE, AMBITII,
ORGOLII, NECUMPA,TARE etc.
MEDICII INDIENI au fost, prin sistemul lor de examinare directa si complexa,
REMARCABILI OBSERVATORI. Astfel, CARAKA. in TRATATUL LUI DE MEDICINA,,
in care sunt cuprinse 62 de boli, descrie cu multa pertinenta rietatea
TUMORILOR INTERNE, apoi a CELOR CUTANATE. Aceeasi importanta o acorda
BOLILOR PSIHICE, ca si unor FEBRE, marii lor rietati, ca si cauzelor ce le
produc (BOLI INFECTIOASE, expuneri la TEMPERATURI AZNALTE, SOCURI
HEMORAGICE etc). Un modul aparte cuprinde bolile RENALE, ca si diferitele
CASECSII si diverse cauze ale mortii.
Pe aceeasi linie de cercetare a mers si MEDICUL ANTIC SUSRUTA. care
enumera cauzele diverselor ULCERE si aspectul lor clinic.
Cercetarea lui CARAKA si SUSRUTA mai cuprinde prezentarea clinica a riatelor
CONVULSII, ncomitand nici EPILEPSIA. La toate acestea se adauga bolile
CONTAGIOASE, cu mentiuni clare pentru ERIZIPEL si TETANOS. La modulul
CHIRURGIE sunt tratate in mod special cauzele FISTULELOR si tratamentul
acestora, cat si etiopatogenia HEMOROIZILOR.
Medicina indiana, cu toate inclinatiile ei filozofice, rareori a dat importanta in
studiul etiologic al bolilor factorului SUPRANATURAL, MOTIVA,ND APARITIA
DIVERSELOR MALADII PRIN ELEMENTE CONCRETE UNANIM VALABILE. Astfel,
in declansarea BOLILOR PSIHICE, pentru medicii acestui subcontinent, inca
din antichitatea vedica, aveau o deosebita influenta tipurile psihologice
cu \"inclinare spre frica, spre tristete, spre melancolie\", ca si pasiunea
(RAJAS) nestavilita, agitatia, depresia, impulsivitatea, izbucnirile de manie.
nestapanirea. nccchilibrarca. egoismul, dorintele de placeri, lentoarea si chiar
inertia.
Pentru intocmirea unui rechizitoriu anamnezic cat mai precis, medicii antici
indieni porneau de la premisa cunoasterii cat mai perfecte a EU-lui
INDIVIDUAL. Toate aceste masuri aveau in vedere \"eliberarea individului de
anumite tare interne, de anumite conflicte, concepte, pareri, stari
psihologice, ganduri aberante, obiceiuri nesanatoase, and in vedere faptul ca
in intuitia acestor medici \"TOATE NENOROCIRILE MEDICALE SUNT FRUCTUL
PROPRIEI COMPORTA,RI\".
Foarte mult au contribuit, in general, in evolutia gandirii indiene, si in
particular in cea medicala, CONCEPTIILE DESPRE LUME ale filozofiei
BRAHMANE. HINDUSE. BUDDHISTE si JAINISTE.In special BUDDHA (SIDHARTA
GAUTAMA - 566 - 486 i.e.n.) a transmis o seama de aderuri perene prin care
se poate ajunge ia insaturarca suferintei. \"A UCIDE UN EMBRION ESTE LA FEL
DE MARE PA,CAT CA A UCIDE UN OM\", spunea Buddha.In spiritul lui,
MEDICUL trebuie sa acorde cea mai inalta grija NASTERII si fenomenului
BOALA,, dedicandu-si intreaga viata dorintei \"facerii de bine\" si \"abtinerii de
a face rau\".Impletirea conceptiilor filozofico-religioase despre viata cu cele
MEDICALE a perfectat consensul urmarit de HINDUISM, si
anume \"AJUNGEREA LA IDEALUL SUPREM NUMIT AZN MOD SIMBOLIC
A«OMA»\" (se citeste asa cum se scrie si in romana si in sanskrita), nume ce
simbolizeaza CUNOASTEREA DESA,VA,RSITA, (suprema). Ce frumos subliniaza
eposul popular: \"A fi OM e lucru mare\" sau \"OM cu litere mari\".
Reiese din cele de mai sus ca numele de OM din indo-europeana comuna,
lasat mostenire tuturor popoarelor indoeuropene, reprezenta la inceput idcea
de perfectiune si dorinta de perfectare, pana [a ajungerea la idealul suprem
al ABSOLUTULUI.
Acest drum nu putea fi realizat de fiinta umana decat prin \"renuntarea la
DORINTELE VANE POTRIVNICE SA,NA,TA,TII\", prin \"cultirea stapanirii de
sine\", prin \"invingerea urii\", a nitatii, a spiritului de \'Vendeta\", prin cultirea
\"iubirii\", a \"blandetii\" si compasiunii, fiindca \"toate nenorocirile (deci
bolile) sunt fructul propriei comportari\", care ne indeparteaza de ABSOLUT.
Toata gandirea indiana preconizeaza necesitatea \"sa se tinda spre starea de
LINISTE, de REPAUS, de PACE, de ECHILIBRU, de iluminare, de topire a tuturor
asperitatilor in linistea ce caracterizeaza de mii de ani ABSOLUTUL, in
NIRVANA ce nu inseamna pasivitate, non sens, lipsa de actiune, de miscare,
deci non progres, ci LIPSA DE ATITUDINI VANE, de TENDINTE CONFLICTUALE,
de ORGOLII si SBUCIUME INUTILE\".
* * *In identificarea bolilor de catre medicii antici indieni s-a urmarit cu mare
asiduitate \"SIMPTOMATOLOGIA\" numita \"imprejurarile de aparitie a bolilor\"
(datele anamnestice).
Bolnavul era examinat in totalitate, deci complet, pe baza ANATOMIEI externe
si interne cunoscuta in acel timp (si nu numai printr-un singur aparat: EKG,
EEG, Computer tomograf etc).
Ca $i la toate popoarele din antichitate, medicina veche indiana a acordat o
deosebita importanta CHIRURGIEI.
Astfel, s-a impus din timpuri stravechi in India interventia chirurgicala in
COLECISTITE LITIAZICE (colecistectomia), ca si interventia OFTALMOLOGICA,
PE CRISTALINUL OCHIULUI in CATARACTE. Nu au fost ignorate SUTURA,RILE
perforatiilor abdominale in urma unor cauze interne sau, mai frecvent, a
injunghierilor.
Cu deosebita pricepere si ingeniozitate s-au suturat (cusut) PLA,GILE
PERFORATE, TA,IATE, MUSCATE etc, folosindu-se pentru inchiderea lor, ca
AGRAFE CHIRURGICALE, MANDIBULELE FURNICILOR MARI (ale ragacelor).In
SARCINILE compromise s-a efectuat inca de pe atunci EMBRIOTOMIA
FA,TULUI MORT Dar cu toate ca intreruperea sarcinii era bine cunoscuta de
medicii indieni, nu a fost mentionat nici im caz de incalcare a CODULUI LUI
MA,NU prin AZNTRERUPERI DE SARCINA,.
MEDICINA PREVENTIVA, a fost in tot timpul antichitatii indiene strans unita cu
principiile de igiena si, pe un mai larg, cu principiile de morala sociala si
individuala.
Astfel, SPA,LATUL plamani era o masura obligatorie atat inainte de masa, cat
si inaintea investigatiilor medicale si a actelor operatorii.In terapia
medicamentoasa, pe langa o sumedenie de CEAIURI, INFUZII, UNGUENTE si
ULEIURI, s-au intrebuintat si substante chimice ca SILICATII, CARBONATII,
SULFATII etc.
Servitul mancarii se facea pe o frunza da bananier in prealabil spalata si care
se schimba la fiecare fel de mancare.
Era obligatoriu SPA,LATUL PE DINTI cu diferite lichide ce aveau efect
deodorizant (frunze de santai, suc de stafide, de arahide, de susan, de
chimion etc.) dupa flecare masa.
 CA,SA,TORIA era obligatorie, ca si REPRODUCEREA.
Conform CODULUI LUI MA,NU, \"femeile\" au fost create pentru a aduce pe
lume copii, acesta era sensul vietii in familia indiana. Baza societatii era
familia. Dar nu orisice familie, ci \"FAMILIA AZNCHEGATA,\". Adulterul, dealfel
foarte rar, era aspru pedepsit de catre magistratii laici, care erau sever
controlati in acest sens, deoarece se spunea ca \"JUSTITIA E SINGURUL
PRIETEN CE-TI RA,MA,NE SI DUPA, MOARTE\". Cu atare legislatie, si MEDICII isi
vedeau strictamcntc de medicina aprobata prin iege (neexistand avorturi).
Deosebita grija privind REPRODUCEREA interesa atat religia, cat si justitia si
CONGREGATIA MEDICALA,. O femeie sterila putea fi repudiata de sot in al
optulea an de casatorie.
Toata arta indiana acorda o deosebita ONOARE NATALITA,TII, in special prin
SCULPTURI ce preamareau CULTUL FEMEII AZNSA,RCINATE, a mamei, a
fecunditatii, a falusului.
FIDELITATEA ERA OBLIGATORIE PA,NA, LA MOARTE, legatura intre sot si sotie
fiind inalienabila, bazata pe o sila AFECTIUNE RECIPROCA,, fara de care nu se
putea concepe REPRODUCEREA SPETEI UMANE, considerata ca prima
obligatie a familiei indiene.
Obstea medicala era unanim apreciata. Semnificati este RETRIBUTIA PE CARE
MEDICII O PRIMEAU din partea statului indian. Astfel, un medic primea un
salariu de 2000 PANA, ce era echilentul a 48 de dinari de aur, din care se
puteau cumpara 8 cai, 16 boi sau 184 kg de grau. Acest salariu era de 6 ori
mai mic decat al printilor din familia regala, dar de 2 ori mai mare decat al
profesorilor reputati (pe care, dealtfel, indienii ii tineau la marc cinste).
Aceasta apreciere deosebita a medicilor era indusa nu numai de activitatea
directa \"la patu! bolnavului\", ci si de faptul ca intreaga gandire medicala a
acestora deri direct din CONCEPTIA DESPRE LUME A INDO-ARIENILOR.
Medicina indiana a influentat puternic medicina sumeriana, babiloniana,
asiriana si pe cea din Urartu, Egipt si Asia Centrala, principiile ei fiind
transmise pana in Grecia si Roma antica.