Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Cuvintele vrăjite
Culegere de exerciţii
de limba şi literatura română
Clasa a IV-a
sem. I
0
Gabriela Iosif
EXERCIŢII DE LIMBA
ŞI LITERATURA ROMÂNĂ
Clasa a IV-a
1
2
Cuvânt înainte
Am realizat această culegere mai ales cu gândul la elevii mei de azi. Nu i-am uitat nici pe cei
de ieri care mi-au dirijat percepţia modului în care vârsta poate accepta sau nu un anume mod de
lucru. Am avut şi eu de învăţat de la ei nu numai ei de la mine. Sper ca în continuare lucrurile să se
petreacă la fel, să reuşim să lucrăm împreună şi să putem spune că timpul a trecut peste sufletele şi
minţile noastre cu folos.
Exerciţiile propuse în culegere urmăresc desfăşurarea lecţiilor din manualul de limba română,
clasa a IV-a, autori Tudora Piţilă şi Cleopatra Mihăilescu, Editura Aramis, 2006. Culegerile de ieri
şi de azi folosite pentru limba română mi-au fost de ajutor.
Dacă învăţătura se aşterne în minţile noastre precum cărămizile la o zidire, doresc să cred că
această carte va fi o bucăţică din zidul care va fi cândva mintea unor oameni învăţaţi şi inteligenţi.
3
4
Deşteaptă-te, române!
de Andrei Mureşanu
1. Răspunde la întrebări:
●Ce fel de soartă doresc românii să-şi croiască?
●Care sunt eroii pe care românii îi cinstesc şi-i respectă
pentru faptele lor de vitejie?
●Cine sunt strănepoţii acestor eroi?
●Cum trebuie să ne apărăm ţara?
acum nicicând
niciodată despoţi
tirani imediat
fală victorios
măreţe mândrie
triumfător impunătoare
acum prieteni
cruzi moarte
duşmani ruşine
fală niciodată
viaţă şopteşte
strigă blânzi
4. Alcătuiţi un text scurt folosind expresiile: „somnul cel de moarte”, „croieşte-ţi altă soartă”,
„triumfător în lupte”, ...măreţe umbre: Mihai, Ştefan, Corvine”, „cu braţele armate” „Viaţă-n
libertate, ori moarte...” .
5
Unitatea 1 SUNĂ CLOPOŢELUL
Nenea directorul
după George Şovu
3. Exprimaţi-vă părerea:
Reţineţi!
Textul „Nenea directorul” de George Şovu este un text narativ.
Naraţiunea (povestirea) prezintă întâmplările într-o anumită ordine.
Naratorul (povestitorul) prezintă cum „nenea directorul” află că băieţelului nu-i place la şcoală şi,
înţelegând că el se comportă astfel pentru că nu ştia pe nimeni şi nici nu ştia ce este o şcoală, îi
prezintă câteva din lucrurile deosebite pe care i le poate oferi aceasta. Când constată cât de
frumoasă era învăţătoarea lui este fericit că poate ocupa locul gol păstrat pentru el.
6
Cartea. Rolul ilustraţiilor
1. Justificaţi rolul pe care îl au fiecare din părţile componente ale unei cărţi: copertele
(materialul din care este realizat, titlul, autorul, editura, imaginile care însoţesc titlul) , sumarul,
interiorul (paginile, filele, mărimea literelor pentru titlu şi pentru texte, aşezarea în pagină a textelor
etc).
7
Cuvântul. Cuvinte cu aceeaşi formă, dar cu sens diferit (omonime)
Reţineţi! : În limba română unele cuvinte au aceeaşi formă dar sens diferit. Aceste cuvinte se
mai numesc omonime.
1. Se dau cuvintele: broască, toc, mare, cot, leu, sare. Alcătuieşte câte două enunţuri cu
sensurile diferite ale cuvintelor.
5. Dictare:
La nea Ion în curte e un strat subţire de nea. Fata lui sare coarda, nevasta pune sare în mâncare.
Pe bluza roşie are desenată o roşie. Vor face casa lună până la răsărit de lună.
Subliniaţi omonimele. Precizaţi prin ce părţi de vorbire sunt exprimate.
8
Cuvintele vrăjite
după Pierre Gamarra
Acţiunea se petrece:
○ dimineaţa ○ în recreaţie ○ seara ○ după plecarea copiilor
Reţineţi:
Procedeul artistic prin care se atribuie lucrurilor, unor fiinţe ş.a. (altele decât oameni) însuşiri
omeneşti se numeşte personificare.
Lectura „Cuvintele vrăjite” foloseşte acest procedeu atribuind peniţei, călimării, literelor,
posibilitatea de a gândi, vorbi, de a-şi spune părerea, de a alege, specifice doar comportamentului
omenesc.
duşumea neliniştite
cuvinte omenire
iubire podea
bunătate generozitate
agitate vorbe
lume dragoste
bunătate dezbinare
prietenie război
unire răutate
pace duşmănie
9
6. Subliniaţi forma corectă:
7. Familia cuvintelor:
prietenie: ...........................................................................................................................................
muncă: ..............................................................................................................................................
frate: .................................................................................................................................................
...........................................................................................................................................................
...........................................................................................................................................................
b) Scrieţi deasupra literelor v (vocală) şi c (consoană).
Mie îmi plac cele de aventuri Ce mult îmi doresc ultima carte cu Harry Potter
Mulţumesc
10. Redactaţi un text scurt în care să introduceţi formule de prezentare, de salut, de permisiune
sau de solicitare.
Text model:
La teatru
_Bună ziua!
_Bună ziua !
_Îmi permiteţi să trec? Am bilet pentru locul 54, lângă dumneavoastră.
_Cu plăcere.
_Mulţumesc!
11. Completaţi în paranteze cu (ks) sau cu (gz) în funcţie de cum se pronunţă sunetul „x” în
cuvintele următoare:
10
Factori care pot îngreuna comunicarea
2. Să ne amintim!
2. Cum comunicăm?
O folosind cuvintele (comunicare verbală)
O folosind mimica şi gesturile, simbolurile şi tonalitatea vocii (comunicare nonverbală)
Fiecare grupă va alege o propoziţie care să poată fi descifrată prin gesturi şi mimică. Un
reprezentant din grupa cealaltă va trebui să o interpreteze. A treia grupă va ghici mesajul. Jocul se
va repeta în aşa fel încât fiecare grupă să treacă prin toate etapele (mesaj, emiţător, receptor).
Reţineţi!
Pentru ca mesajul să fie recepţionat corect, trebuie să fie rostit clar, corect, cu intonaţia
corespunzătoare mesajului transmis. Tonul coborât al vocii, pronunţia incorectă, neatenţia etc. sunt
factori care îngreunează comunicarea.
Elevii clasei se vor aşeza în şir. Primul elev spune un cuvânt, o expresie, o propoziţie la urechea
colegului de alături care o va transmite următorului. La final, ultimul elev spune cu voce tare ce a
înţeles şi se va discuta modificarea mesajului iniţial.
11
Planul iniţial al compunerii
1. Să ne amintim:
Compunerea este ...........................................................................................................................
...............................................................................................................................................................
...............................................................................................................................................................
Părţile unei compuneri sunt: .....................................................................................................
Introducerea prezintă: ...................................................................................................................
...............................................................................................................................................................
În cuprins se scriu .......................................................................................................................
...............................................................................................................................................................
...............................................................................................................................................................
...............................................................................................................................................................
Încheierea poate să conţină: .........................................................................................................
..............................................................................................................................................................
2. Aşezaţi în ordine etapele de realizare ale unei compuneri:
3. Citiţi compunerea alăturată şi stabiliţi părţile compunerii folosind modelul din manual.
.....................................
......................................
......................................
12
Mi s-a terminat caietul
după Mircea Sântimbreanu
4. Spuneţi-vă părerea:
Trebuie condamnat băiatul pentru pasiunea lui pentru desen? Ce sfat i-aţi da? Ce trebuie el să facă?
5. Băiatul este numit „stăpân” de către autor. De ce credeţi că a folosit această ironie?
7. Găsiţi un alt final pentru această povestire în care băiatul să înţeleagă cu ce a greşit ( de ex.
faţă de caietele sale, de părinţii săi, de cei care au făcut caietele dar şi faţă de pomii tăiaţi pentru
fabricarea hârtiei).
13
8. Aşezaţi ideile principale în ordinea corectă:
10. Povestiţi oral şi scris lectura „Mi s-a terminat caietul” de Mircea Sântimbreanu.
11. Imaginaţi un dialog scurt între elev şi învăţător. Folosiţi semnele de punctuaţie învăţate.
12. Redactaţi un bilet unui elev care rupe foile din caiet. Daţi-i sfaturi acestui elev.
Citiţi biletele în faţa colegilor şi discutaţi-le.
Să exersăm:
„Noi ne-am desprins singure. Aşa se întâmplă într-un caiet cu file rupte. Folosiţi-ne dumneavoastră.
Scrieţi despre năravul acestui şcolar. Caietul acesta s-a terminat tot. Măcar să se termine cu folos”
(Mircea Sântimbreanu- „Mi s-a terminat caietul”)
14
RECAPITULARE
1. Realizaţi corespondenţa între mesajul textelor şi imagini:
2. Formulează câte două enunţuri în care cuvintele păr, sare, mititei, tobă, roşie să aibă
înţelesuri diferite.
a) _ Alo! Alo! Vă rog să sunaţi un pic mai târziu că acum exersează frate-meu la tobă!
b) _ Ce mai e nou la voi pe deal?
_ Ce spui?
_ La voi pe deal....
_ Degeaba strigi. E prea departe. Mai bine sună-mă la telefon.
c) Eu sunt român iar Giovani italian. Greu ne-am înţeles şi doar din semne.
4. Completaţi □ cu semnele de punctuaţie potrivite:
□Bună ziua□
□Bine aţi venit□
□Aveţi cartea □Amintiri din copilărie□ de Ion Creangă□
□Costă 12 lei□
□Poftiţi banii□
□Mulţumesc□ Lectură plăcută□
□Mulţumesc şi eu □ Bună ziua□
5. Indicaţi din ce parte a compunerii se potrivesc enunţurile:
Era o zi frumoasă de toamnă. Soarele strălucea printre frunzele ruginii. Ionel porni spre şcoală.
16
Evaluare
1. Alegeţi răspunsul corect:
3. Formulează câte două enunţuri în care cuvintele broască, somn, şiret să aibă înţelesuri
diferite:
....................................................................................................................................
broască
....................................................................................................................................
....................................................................................................................................
somn
...................................................................................................................................
....................................................................................................................................
şiret
...................................................................................................................................
4. Explică prin enunţuri care pot fi cauzele neînţelegerii mesajului transmis de persoanele care
dialoghează:
5. Precizaţi care este partea compunerii reprezentată prin enunţul: „Şi au trăit fericiţi până la
adânci bătrâneţi.”
.......................................................................................................................................................
17
Unitatea 2 A RUGINIT FRUNZA DIN VII...
La Medeleni
după Ionel Teodoreanu
2. Spuneţi-vă părerea!
3. Completaţi spaţiile punctate cu cuvintele cu acelaşi înţeles (sinonime) din textul „La
Medeleni” de Ionel Teodoreanu:
6. Citiţi şi alegeţi titlurile operelor literare legate de toamnă cunoscute de voi (nu uitaţi de
ghilimele!):
..............................................................................................................................................................
..............................................................................................................................................................
18
7. Alcătuiţi ideile sub formă de propoziţii.
8. Povestiţi oral, apoi în scris fiecare idee principală. Nu uitaţi să folosiţi alineatul când treceţi
la povestirea unei idei noi!
Reţineţi!
Punctele de suspensie (......) marchează pauzele lungi în timpul vorbirii sau lipsa unui
fragment dintr-un text.
Reţineţi!
Ghilimelele sau semnele citării sunt semne grafice pe care le întrebuinţăm atunci când
reproducem întocmai titluri, cuvinte, enunţuri sau texte scrise, spuse sau gândite de cineva. Când
în cadrul unui citat intervine un alt citat se folosesc ghilimelele scrise astfel: „... <<...>> ...”.
c) Reţineţi versurile:
Ţin minte-un timp ce nu l-a şters uitarea,
Când lângă chipul mamei, mult iubit,
Îmi apărea alăturea alt chip,
Un chip frumos şi blând: învăţătoarea.
14. Dictare:
(alineatele 3, 7-două enunţuri, 8 şi 9) din lectura „La Medeleni” de Ionel Teodoreanu.
19
Propoziţia enunţiativă afirmativă
Propoziţia enunţiativă negativă
1. Citiţi întâi propoziţia simplă, apoi pe cea dezvoltată. Analizaţi fiecare propoziţie în parte şi
întocmiţi-i schema.
Eu am
Eu am mâncat
mâncat! caşcaval
buuun!
+ + + +
Să ne amintim!
Propoziţia simplă este alcătuită din subiect şi predicat.
Propoziţia dezvoltată are, pe lângă subiect şi predicat şi alte părţi secundare de propoziţie.
Reţineţi!
●Propoziţia enunţiativă afirmativă exprimă o constatare, prezentând o acţiune sau o stare ca
fiind reală. (exemplu: Elevul citeşte.)
●Propoziţia enunţiativă negativă prezintă o acţiune sau stare ca nefiind reală. (exemplu: Elevul
nu citeşte.)
5. Alcătuiţi o compunere scurtă cu titlul „Un elev harnic”. Încercaţi să modificaţi acest text
transformând unele propoziţii afirmative în propoziţii negative pentru a alcătui un al doilea text cu
titlul „Un elev leneş”.
20
Compunerea după un suport vizual
8. Respectă alineatele!
O compunere trebuie să aibă cel puţin trei alineate (pentru cele trei părţi ale
compunerii). Cuprinsul, în funcţie de ideile care apar, poate avea la rândul său mai
multe alineate.
21
Culesul porumbului
după Ion Agârbiceanu
îngânduraţi luminoasă
destulă reci
senină ridicau
răcoroase îngrijoraţi
înălţau suficientă
boare gălăgie
larma adiere
târziu scund
lungă devreme
înalt scurtă
s-a încălzit a ieşit
râdea s-a răcit
a intrat plângea
„Ce porumb s-a făcut! Pădure! bucuria sătenilor datorată recoltei bogate
22
5. Alegeţi cu şi alte titluri potrivite lecturii „Culesul porumbului” după Ion Agârbiceanu:
6. Selectaţi din text câte două exemple pentru fiecare tip de imagine:
Imagini vizuale Imagini auditive Imagini olfactive Imagini tactile Imagini dinamice
(miros) (senzaţii de frig, cald) (de mişcare)
7. Despărţiţi în silabe cuvintele: groase, neîntreruptă, vremea, încât, toamnă, noiembrie, plouat,
mireasmă, fierbere, porneau, ştiuleţii, auzea, fiert, copiii, inimoase, persoane, boare.
O doare inima. E un car tras de boi. Primăvara semăna porumb. Are o fire veselă!
Primăria e în Car un sac în spate. Semăna bine cu mama ei. Bunica toarce fire de in.
inima satului.
13. Dictare: „Din când în când.... porumbului.”(din lect. „Culesul porumbului” după I.Agârbiceanu)
23
Rapsodii de toamnă
-fragment-
de George Topîrceanu
1. Alegeţi răspunsurile corecte:
Primul semn de venire a toamnei: O Crivăţul
O o boare
O un vânticel rece
rapsodie freamăt
boare distins
elită vânticel
vibraţie cântec
a pustii frică
spaimă a goli
5. Folosiţi cuvintele: cine, ce, unde, cum, când, de ce, din ce cauză ş.a. pentru a formula
întrebări fiecărei strofe a poeziei.
24
Verbul
1. Completaţi spaţiile punctate cu cuvintele potrivite:
5. Completaţi tabelul următor cu verbele: a ridica, a vedea, a aduna, a scrie, a cânta, a cumpăra.
singular plural
pers. I pers a II-a pers a III-a pers I pers a II-a pers a III-a
eu tu el,ea noi voi ei,ele
25
6. Selectaţi verbele din enunţurile următoare şi completaţi tabelul.
26
7. Alegeţi explicaţiile corecte:
„iarna-i aproape” deoarece:
O căzuse bruma pe acoperişuri
O îngheţase apa găinilor
O în pâcla albăstruie din pădure iarna pregăteşte sania
Dacă va/ v-a începe să plouă va/ v-a trebui să aveţi umbrelă la voi. Bunica nu poate veni să vă
ia. Va/V-a spus de ieri că a fost programată la doctor şi nu ştie când va/ v-a termina. Va/V-a adus
umbrela aceasta, pentru orice eventualitate.
10. Selectaţi verbele din enunţuri şi analizaţi-le (precizând persoana, numărul, timpul lor):
29
Sfârşit de toamnă
-fragment-
de Vasile Alecsandri
1. Indicaţi răspunsurile potrivite:
„au fugit de zile rele” sugerează că păsările : O au plecat pentru că vor veni zile friguroase
O fug de perioada în care nu pot găsi hrană
O fug de cineva care le vrea răul
„urmărite de al nostru jalnic dor” înseamnă că: O le vom duce dorul cu jale
O plângem pentru că nu le putem opri plecarea
O dorim să plece cât mai repede
„Lunca bătută de brumă acum pare ruginită” arată că: O pădurea roşiatică străluceşte acoperită de
brumă
O lunca e distrusă, ca bătută, arsă de brumă
O bruma străluceşte sub razele soarelui
„boii rag, caii rănchează, câinii latră la un loc”spune că: O animalele simt cu teamă apropierea iernii
O animalele se ceartă
O animalele sunt înfiorate de zgomote
3. Realizaţi corespondenţa între cuvintele date şi cuvintele cu sens opus (antonimele) din textul
„Sfârşit de toamnă”:
a reveni scurt vesel a se lipi a creşte a se depărta
30
Planul dezvoltat de idei
Reţineţi!
Planul simplu de idei este alcătuit din ideile principale ale unui text.
Planul dezvoltat înseamnă îmbogăţirea ideilor principale cu informaţii semnificative despre
locul, timpul, personajele şi acţiunile acestora.
1. Realizaţi planul dezvoltat de idei pentru lectura „Culesul porumbului” după Ion Agârbiceanu
pornind de la modelul prezentat în manual pentru lectura „La Medeleni” de Ionel Teodoreanu.
Culesul porumbului Culesul porumbului
după Ion Agârbiceanu după Ion Agârbiceanu
Utilizaţi-le pe cele din textul lecturii sau pe cele descoperite de voi în lecturile cu conţinut
asemănător. Iată câteva exemple:
„Soarele era palid.”, „Toamna împrăştia arome dulci şi amărui.”, „crenguţele ca cerceii cu grele
nestemate”, „le râdea oamenilor inima”, „larma vorbelor ca o neîntreruptă fierbere”, „alai de frunze
moarte”, „scânteiase în grădină şi pe acoperişuri o brumă groasă”.
4. Analizaţi-vă propriile compuneri dar şi pe cele ale colegilor după următoarele criterii:
31
Unitatea 3 POVESTIRI CU TÂLC
Pălăria Omului-de-zăpadă
după Iuliu Raţiu
Învăţătura pe care o desprindem din acest text este: O să reciclăm materialele refolosibile
O să respectăm natura
O să ne respectăm unii pe alţii
2. Găsiţi cuvinte cu sens asemănător (sinonimele) celor date mai jos cu cele aflate în textul
lecţiei „Pălăria Omului-de-Zăpadă” după Iuliu Raţiu.
îl urmărea ........................... normal .................................
nu arunca ........................... voce ..................................
nasturii ................................. eu stimez .............................
îngrijorat ............................ impresionat ...........................
33
6. Transformaţi ideile-titlu în idei sub forma unor propoziţii, apoi întocmiţi planul dezvoltat de
idei.
7. Folosiţi-vă de planul dezvoltat de idei pentru a realiza povestirea textului.
8. Omul de zăpadă a primit, prin folosirea personificării, câteva trăsături omeneşti. Enumeraţi
câteva din ele.
Bunicul nu va / v-a spus atunci tot adevărul. Acum vă va / v-a putea spune de ce. Va / V-a
povesti o întâmplare cu tâlc.
13. Realizaţi un text scurt în care să folosiţi formule de prezentare, solicitare, de permisiune, de
salut.
34
Substantivul
Să ne reamintin!
•Partea de vorbire care denumeşte fiinţe, lucruri, fenomene ale naturii se numeşte substantiv.
Substantivele sunt de două feluri: substantive comune şi substantive proprii.
Substantivele comune sunt cele care denumesc fiinţe, lucruri, fenomene ale naturii de acelaşi fel.
Substantivele proprii sunt cele care denumesc anumite fiinţe, anumite lucruri, anumite fenomene
ale naturii pentru a le deosebi de celelalte de acelaşi fel.
Substantivele au două numere: numărul singular (pentru o fiinţă, un lucru, un fenomen al
naturii) sau numărul plural (pentru mai multe fiinţe, mai multe lucruri, mai multe fenomene ale
naturii).
semănatul, căţel, călător, bucurie, prăşitul, creion, ger, scriere, bucurie, răbdare, răsărire, manual,
furie, prăjitură, înfăşurare.
acţiuni:............................................................................................................................................
stări sufleteşti: ...............................................................................................................................
„Ursul nostru se nărăvise să fure, şi nu fura altceva decât bomboane, ciocolată, dulceaţă, fructe
şi rahat.”
(„Hoţul”- Tudor Arghezi)
„Păsările de la Giurgiu aşteptară păsările din Argeş, de la Bacău şi Severin, şi, după ce se
adunaseră toate, au trecut în nori de stoluri către miazăzi, peste Dunăre...”.
(„Piatra piţigoiului”- Tudor Arghezi)
35
Genul substantivelor
Reţineţi!
Substantivele care se numără la singular cu un şi la plural cu doi sunt la genul masculin.
Substantivele care se numără la singular cu o şi la plural cu două sunt la genul feminin.
Substantivele care se numără la singular cu un şi la plural cu două sunt la genul neutru.
1. Identifică substantivele comune din fragmentul următor şi grupează-le după gen în tabel:
„Nu ştiu alţii cum sunt, dar eu, când mă gândesc la locul naşterii mele, la casa părintească din
Humuleşti, la stâlpul hornului unde lega mama o şfară cu motocei la capăt, de crăpau mâţele
jucându-se cu ei, la prichiciul vetrei cel humuit, de care mă ţineam când începusem a merge
copăcel, la cuptiorul pe care mă ascundeam, când ne jucam noi băieţii de-a mijoarca şi alte jocuri şi
jucării pline de hazul şi farmecul copilăriei, parcă-mi saltă şi acum inima de bucurie.”
(„Amintiri din copilărie”- Ion Creangă)
„Un popor de păpuşi cu braţele întinse, cu obrajii umflaţi şi rumeni, par a privi mirate la noi, cu
ochii de mărgele.”
( „În Ajunul Crăciunului”- Alexandru Vlahuţă)
3. Realizaţi un text cu titlul „La magazin” unde să folosiţi cât mai multe substantive.
Subliniaţi-le!
37
7. Realizaţi planul dezvoltat de idei pentru lectura „Povestea crocodilului care plângea” după
Vladimir Colin pornind de la planul simplu de idei:
8. Povestiţi oral fiecare idee apoi, cu atenţie la exprimare, corectitudine şi aspect, în scris.
9.Citiţi-vă în gând de câteva ori povestirea, apoi în faţa colegilor cu voce tare. Apreciaţi care
este cea mai frumoasă povestire din cele citite. Justificaţi alegerea făcută.
10. Continuaţi povestirea imaginându-vă cum au pedepsit animalele din pădure fapta
crocodilului.
„Un papagal, care văzuse din vârful unui copac tot ce se întâmplase străgă:
_ Să afle toată pădurea ce păţeşte cine crede în lacrimile unui crocodil!...”
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
...............................................................................................................................................................
..............................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
...............................................................................................................................................................
..............................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
...............................................................................................................................................................
..............................................................................................................................................................
39
5. Care din proverbe nu se potriveşte cu mesajul poeziei?
Reţineţi!
Cuvintele „n-ai” se scriu cu liniuţă de unire (cratimă) şi se rostesc într-o singură silabă.
Liniuţa de unire înlocuieşte vocala u din cuvântul nu folosit în propoziţiile negative. Cuvântul ai
ajută la formarea timpului trecut al verbelor.
Cuvântul nai este un substantiv comun, care denumeşte un instrument muzical de suflat.
Dacă n-ai un n-ai, n-ai cum să cânţi. N-ai primit premiul întâi la concursul de n-ai.
nai nai nai Nai nai
41
Transformarea textului dialogat în povestire
Reţineţi!
Atunci când un text dialogat se transformă în povestire se reiau toate informaţiile transmise de
personaje.
În povestire nu se mai foloseşte linia de dialog, iar verbele sunt la persoana a III-a.
Trecerea de la dialog la povestire se face cu ajutorul cuvintelor de legătură: că, apoi, dacă, deci,
ca să, pentru că, căci, şi etc.
Model:
Textul dialogat Povestirea
„În seara următoare, prepeliţa îşi întrebă Următoarea seară prepeliţa i-a întrebat pe pui
puişorii: ce au mai auzit.
_Ei, ce-aţi mai auzit astăzi?
_A venit iar stăpânul cu feciorul său. Au tot Ei i-au spus mamei că n-a venit nimeni să-l
aşteptat rudele dar n-au venit. ajute pe stăpân.
Stăpânul i-a spus feciorului: <<Se vede că Pentru că ovăzul era copt şi nu se mai putea
degeaba aşteptăm, fiule, că ajutor nu vom primi aştepta, a hotărât ca, împreună cu fiul său, să
de nicăieri. Ovăzul e în pârg. O să pun în pregătească cele necesare şi să vină la muncă a
rânduială cele de trebuinţă, că mâine, cum s-o doua zi, foarte devreme.
crăpa de ziuă, venim şi ne apucăm singuri de
coasă.>>
_Ei, puişorii mei, de vreme ce omul a hotărât Auzind prepeliţa că omul n-a mai aşteptat
să pună singur mâna, fără să aştepte ajutorul ajutor de la nimeni şi că a hotărât ca el şi cu fiul
altora, treaba se va face. Se cade să ne mutăm său să lucreze singuri, a înţeles că treaba se va
de aici.” face. I-a luat pe puişori şi s-a mutat.
„Prepeliţa şi puii ei ”după L.N.Tolstoi
„Bunicul”- B.Şt.Delavrancea
43
După asemănarea lor
după Emil Gârleanu
leul invidia
raţa mărinimia
elefantul ură
broasca îngâmfarea
rândunica răutatea
3. Spuneţi-vă părerea!
6. Realizaţi planul dezvoltat al povestirii, apoi povestirea acesteia. Pentru alcătuirea unui text
corect şi frumos recitiţi indicaţiile de la pagina 21.
7. Analizaţi-vă propriile compuneri dar şi pe cele ale colegilor după criteriile de la exerciţiul
numărul 4, pagina 31.
44
Povestirea după un plan de idei a unor texte de mică întindere
Realizaţi povestirile textelor date parcurgând următorii paşi:
•citiţi fiecare text cu atenţie;
•întocmiţi planul simplu de idei;
•adăugaţi planului amănunte alcătuind astfel planul dezvoltat de idei;
•realizaţi povestirea cu grijă la exprimare şi aspect (indicaţiile de la pag. 21);
•analizaţi textul obţinut (ex.4 pag. 31), îmbunătăţiţi-l, eventual, rescrieţi-l pentru a obţine un text de
calitate.
a) Ce ruşine!
Ce ruşine a păţit
Alexandru, c-a minţit,
Nu e greu de-nchipuit…
(“Bucuria de a scrie compuneri”- Marcela Peneş)
b)
“Rândunica a plecat Trist se tânguie motanul:
După hrană pentru pui, _Miau şi vai de capul meu!
Cuibu-i singurel sub streşini Petrişor îl ia în braţe
Şi prin curte nimeni nu-i. _Iartă-mă, te rog, căci eu
45
Cumătra vulpe
de Otilia Cazimir
3. Transformaţi cuvintele date în cele care arată obiecte mai mici, ca în model:
casă căsuţă gâscă .................................. soră .............................
vulpe ......................... câine .................................. coadă ............................
dumbravă ........................... oaie ........................... raţă .............................
Dacă n-ai/nai carte n-ai/nai parte. Când ai un n-ai/nai cânţi, când n-ai/nai un n-ai/nai nu cânţi.
Am citit toată cartea într-o/întro zi. Se mişca când într-o/întro parte când într-alta/întralta.
Vreau să i-au/iau o floare mamei. Lui Ionel nu i-au/iau plăcut fotografiile.
Vineri v-a/va pleca în vizită la bunici. V-a/Va fost cald sau frig?
49
Recapitulare
1. Citiţi textul următor respectând intonaţia impusă de mesaj şi semnele de punctuaţie:
5. Redactează planul simplu de idei pentru fragmentul de la ex. 1. Dezvoltă aceste idei şi
povesteşte-l întâi oral apoi în scris.
6. Alcătuieşte câte trei enunţuri cu ajutorul fiecăruia dintre cuvintele i-a şi ia.
a) P + S b) P + S c) S + P
v s v p nr v+adj
50
Unitatea 4 BABA IARNA INTRĂ-N SAT
Iarna
de Vasile Alecsandri
Tabloul realizat de scriitor surprinde : O iarna Culoarea care domină poezia este: O albastrul
O primăvara O albul
O toamna O verdele
Iarna este înfăţişată ca: O o zână
O o bătrână nemiloasă care cerne norii de zăpadă
O o crăiasă a zăpezii
Omul îşi face simţită prezenţa prin: O satele pierdute sub clăbucii albi de fum
O plopii albi fantomatici
O apariţia saniei dintre văi
52
3. Realizaţi corespondenţa între cuvintele cu acelaşi sens (sinonime):
Adjectivul
5. Scrieţi adjective pentru substantivele:
8. Subliniaţi adjectivele din prima strofă a poeziei „Iarna” de Vasile Alecsandri precizând
genul şi numărul acestora.
10. Autodictare: versurile care descriu ninsoarea din poezia „Iarna” de Vasile Alecsandri
53
Fram, ursul polar
după Cezar Petrescu
Textul lecturii este: O o descriere Locul unde se petrece acţiunea este: O Polul Sud
O o naraţiune O Polul Nord
O un text in versuri O România
Timpul acţiunii este: O primăvara Cei doi prieteni au fost salvaţi de către Fram:
O iarna O încălziţi de blana lui groasă
O vara O s-a aşezat peste ei
O le-a lins faţa
2. Spuneţi-vă părerea:
•De ce credeţi că Fram nu i-a atacat pe cei doi oameni?
•De ce i-a salvat de la îngheţ?
•De ce i-a salutat când s-au trezit?
4. Alegeţi cu ■ câteva dintre trăsăturile care dovedesc ataşamentul lui Fram faţă de oameni:
□ le-a salvat viaţa, încălzindu-i □ s-a bucurat când aceştia s-au trezit
□ când şi-a auzit numele i-a salutat □ nu înţelegea de ce nu mişcau
□ fusese crescut de oameni de mic □ vorbea cu oamenii pe care-i înţelegea
□ se simţea singur fără compania oamenilor □ cunoştea comportamentul oamenilor
□ i-a recunoscut după miros □ îşi manifesta bucuria asemeni oamenilor
7. Povestiţi textul „Fram, ursul polar” după Cezar Petrescu după ce aţi întocmit planul simplu de
idei.
54
Genul adjectivelor. Acordul adjectivului cu substantivul
2. Recunoaşteţi adjectivele din textul anterior şi analizaţi-le precizând genul şi numărul lor.
4. Menţionaţi genul şi numărul şi veţi înţelege în ce constă acordul dintre substantiv şi adjectiv.
Reţineţi!
Adjectivul poate fi la genul masculin, feminin sau neutru.
Adjectivul se acordă cu substantivul pe care îl determină.
a) P + AP + AP + AP b) S + AP + AP + P
v s adj adj s adj adj v
55
Darurile
după E.T.A. Hoffman
1. Eliminaţi răspunsurile greşite cu :
5. Sărbătorile sunt întotdeauna momente în care ne gândim şi la cei care au o soartă mai puţin
fericită. Cum aţi putea face ca şi alţi copii să descopere bucurie în aceste zile? Dar în restul anului?
6. Scrie o scrisoare lui Moş Crăciun în care să-i povesteşti care sunt sentimentele tale faţă de
sărbătorile de iarnă. Foloseşte expresii artistice din lectura „Darurile” după E.T.A. Hoffmann.
PORTOFOLIU:
•Selectează pe o fişă denumirea operelor şi a autorilor care au descris momentul sărbătorilor de
iarnă ( cel puţin 5).
•Povestiţi în scris una din lecturile alese.
56
Vorbim şi scriem corect!
...............................................................................................................................................................
...............................................................................................................................................................
...............................................................................................................................................................
..............................................................................................................................................................
..............................................................................................................................................................
57
3. Completaţi spaţiile punctate cu cuvintele potrivite selectate din textul „Colindătorii” după
Mihail Sadoveanu:
6. Împărţiţi lecţia în fragmente după ce aţi ordonat ideile din planul simplu:
□ Cei doi fraţi au fost primiţi cu steaua în gospodăria unui om din Viişoara
□ Copiii au plecat pe înserate la colindat departe de satul lor.
□ S-au temut că s-au rătăcit.
7. Povestiţi oral textul apoi realizaţi povestirea în scris.
Substantive Adjective
59
Scrierea corectă a cuvintelor „n-am” şi „n-are”
Reţineţi!
Cuvintele n-am şi n-are se scriu întotdeauna cu liniuţă de unire (cratimă). Liniuţa de unire
înlocuieşte litera u din cuvântul nu.
(Nai, N-ai) descoperit cine era făptaşul? Vrea să (ia, i-a) nişte prăjituri de la cofetărie.
Cânta la (nai, n-ai) în fiecare zi. (Ia, I-a) promis mamei că va fi cuminte.
Nu (mai, m-ai) căutat aşa cum ai promis. (La, L-a) văzut ieri în parc.
E luna florilor în (mai, m-ai). Au sosit (la, l-a) gară devreme.
(Sa, S-a) gândit la sora (sa, s-a) toată ziua. Şi-a cumpărat haine (noi, n-oi).
(Na, N-a) dat de mâncare pisicii. Doar (noi, n-oi) da de gol toată povestea!
(Na, N-a) de aici un coş cu mure! Stai (sau, s-au) pleci?
60
Personajul literar
Reţineţi!
Personajul literar este persoana care participă la acţiunea descrisă într-un text. La acţiunea unui
text pot participa şi fiinţe sau obiecte care primesc însuşiri omeneşti (personificare) şi devin
personaje literare.
Personajele pot face fapte bune sau fapte rele. Aşadar, personajele literare pot fi personaje
pozitive sau negative.
a) „I-a tras pe amândoi sub blana lui albă şi multă şi s-a pus cuminte pe aşteptat.”
b) „Sus, pe o columnă înaltă, stătea, privins peste cetate, statuia... Era acoperită de foiţe de aur,
ochii erau două safire luminoase, iar mânerul spadei avea un rubin...
_Pe vremea când eram în viaţă şi aveam inimă de om nu plângeam. Stăteam închis în palat şi n
nu ştiam ce este dincolo de ziduri......Într-o căsuţă văd o femeie cu un copil bolnav. Rândunelule,
du-i femeii rubinul meu!”
3. Portofoliu:
Pregătiţi fragmente din texte literare destinate copiilor pentru jocul de recunoaştere a
personajului. Pregătiţi prezentarea personajului (faptele, vorbele şi gesturile care dovedesc
trăsăturile morale ale acestui personaj şi părerea altor personaje din lectură despre el) pentru a oferi
indicii suplimentare.
Aceste materiale vor folosi ora următoare la concursul de recunoaştere a personajelor.
62
Tradiţii româneşti de Sărbători
1. Recunoaşteţi după descriere despre ce fel de obicei este vorba şi realizaţi corespondenţa:
63
CUPRINS
Deşteaptă-te, române, de Andrei Mureşanu .......................................................................................................................... 5
Unitatea 1- Sună clopoţelul
Nenea directorul după George Şovu ....................................................................................................................................... 6
Cartea.Rolul ilustraţiilor ........................................................................................................................................................... 7
Cuvântul. Cuvinte cu aceeaşi formă dar sens diferit ................................................................................................................ 8
Cuvintele vrăjite după Pierre Gamarra .................................................................................................................................... 9
Factori care pot îngreuna comunicarea .................................................................................................................................... 11
Planul iniţial al compunerii ...................................................................................................................................................... 12
Mi s-a terminat caietul după Mircea Sântimbreanu ................................................................................................................ 13
Şcoala de Tudor Arghezi ....................................................................................................................................................... 15
Recapitulare ............................................................................................................................................................................. 16
Evaluare ................................................................................................................................................................................... 17
Unitatea 2- A ruginit frunza din vii
La Medeleni după Ionel Teodoreanu ...................................................................................................................................... 18
Propoziţia enunţiativă afirmativă. Propoziţia enunţiativă negativă ......................................................................................... 20
Compunerea după un suport vizual. Sfaturi pentru realizarea unor compuneri reuşite .......................................................... 21
Culesul porumbului după Ion Agârbiceanu ............................................................................................................................. 22
Rapsodii de toamnă de George Topîrceanu ............................................................................................................................. 24
Verbul ..................................................................................................................................................................................... 25
Timpurile verbului ................................................................................................................................................................... 27
Ţara de dincolo de negură după Mihail Sadoveanu ................................................................................................................ 28
Sfârşit de toamnă de Vasile Alecsandri ................................................................................................................................. 30
Planul dezvoltat de idei ........................................................................................................................................................... 31
Recapitulare ............................................................................................................................................................................ 32
Unitatea 3- Povestiri cu tâlc
Pălăria Omului-de-zăpadă după Iuliu Raţiu ............................................................................................................................ 33
Substantivul ............................................................................................................................................................................ 35
Genul substantivelor ................................................................................................................................................................ 37
Povestea crocodilului care plângea după Vladimir Colin ....................................................................................................... 38
Sfatul degetelor de Elena Farago ............................................................................................................................................ 40
Scrierea corectă a cuvintelor „n-ai” şi nai ............................................................................................................................... 41
Prepeliţa şi puii ei după Lev N. Tolstoi ................................................................................................................................... 42
Transformarea textului dialogat în povestire .......................................................................................................................... 43
După asemănarea lor după Emil Gârleanu .............................................................................................................................. 44
Povestirea după un plan de idei a unor texte de mică întindere ............................................................................................. 45
Cumătra vulpe de Otilia Cazimir ............................................................................................................................................. 46
Prinţul fericit după Oscar Wilde .............................................................................................................................................. 48
Vorbim şi scriem corect! .......................................................................................................................................................... 49
Recapitulare ............................................................................................................................................................................. 50
Evaluare ................................................................................................................................................................................... 51
Unitatea 4- Baba Iarna intră-n sat
Iarna de Vasile Alecsandri ....................................................................................................................................................... 52
Fram, ursul polar după Cezar Petrescu ................................................................................................................................... 54
Genul adjectivelor. Acordul adjectivului cu substantivul ....................................................................................................... 55
Darurile după E.T.A Hoffman. ............................................................................................................................................... 56
Vorbim şi scriem corect! ........................................................................................................................................................ 57
Colindătorii după Mihail Sadoveanu ...................................................................................................................................... 58
Scrierea corectă a cuvintelor „n-am” şi „n-are” ..................................................................................................................... 60
Poziţia adjectivului faţă de substantiv în propoziţie. Scrierea corectă a adjectivelor terminate în „-iu” ............................... 61
Personajul literar .................................................................................................................................................................... 62
Tradiţii româneşti de sărbători ................................................................................................................................................. 63
64