Taxele vamale

Concept, trasaturi si functii

Taxele vamale sunt un impozit indirect care apar ca urmare a interventiei statului in comertul
international. Aceasta interventie a statului in economie se realizeaza pe doua cai: direct si indirect.
Pe cale directa statul poate interveni, fie prin masuri cantitative asupra importurilor sau
exporturilor (este vorba de contingentari, prohibitii etc), fie prin reglementarea schimburilor.
Interventia directa ridica probleme destul de delicate, deoarece poate conturba relatiile dintre state si
poate avea efecte paguboase asupra raporturilor economice in perioadele urmatoare.
Interventia indirecta se realizeaza prin taxele vamale, adica prin impozitarea schimburilor
internationale. Ceea ce se impune este valoarea in vama a produselor care fac obiectul tranzactiei
externe. Cota de impunere, adica nivelul taxei vamale, este prevazuta prin lege.
Deoarece taxele vamale sunt multiple ca numar, ca mod de asezare si fiecare avand efecte
diferite, pentru a elabora o politica vamala corespunzatoare intereselor generale ale statului se impune
o clasificare a lor. Multimea taxelor vamale poate fi ordonata dupa cel putin patru criterii:
a) In functie de sensul fluxurilor comerciale regasim:
- taxe vamale de import;
- taxe vamale de export;
- taxe vamale de tranzit.
Taxele vamale cu ponderea cea mai mare sunt cele de import si acestea se platesc de catre
importatori o data cu depunerea documentelor ce atesta efectuarea tranzactiei. Aceasta taxa vamala se
adauga la pretul de cumparare, sporind astfel pretul la care se vor vinde aceste produse in interiorul
tarii importatoare. In final taxa va fi suportata de consumatorul individual, ca de altfel, in cazul tuturor
impozitelor indirecte.
Taxele de export se intalnesc rar, deoarece statele sunt interesate in general in incurajarea
exporturilor. Ratiunea lor este una fiscala si se intalneste in tarile care au nevoie stringenta de venituri
si le pot obtine in principal doar prin taxarea exporturilor (spre exemplu in tarile care exporta masiv
bogatii naturale: minereuri, cafea, cacao etc). Un alt scop al acestor taxe vamale ar fi acela al
descurajarii exporturilor de materii prime neprelucrate.
Taxele vamale de tranzit sunt introduse doar cu scop fiscal, deoarece nu afecteaza nici
productia, nici consumul, dar fiind utilizat teritoriul national, statul impune taxa. Sunt practicate in
cazuri foarte rare deoarece statele sunt interesate in general in tranzitarea teritoriului lor, obtinand
diverse beneficii de pe urma acestui lucru.
b) Dupa modul de fixare taxele vamale pot fi:
- taxe vamale autonome;
- taxe vamale conventionale;
 - taxe vamale autonom-conventionale;
- taxe vamale asimilate.
Taxele vamale autonome se aplica la importurile din tarile cu care nu exista acorduri privind
"clauza natiunii celei mai favorizate".
Taxele vamale conventionale au un nivel mai redus decat cele autonome si se aplica asupra
relatiilor comerciale intre tarile care fac parte din anumite uniuni vamale. Se mai numesc si taxe
vamale preferentiale.
Taxele vamale asimilate sunt temporare, ele fiind introduse cu ocazia preluarii sistemului
vamal al unei alte tari.
c) Dupa modul de percepere al taxei intalnim:
- taxe vamale ad valorem;
- taxe vamale specifice;
- taxe vamale mixte.
Taxele vamale ad-valorem presupun utilizare unei cote procentuale definite care se aplica
asupra bazei de impozitare (valoarea in vama). Acest tip de taxe vamale sunt cel mai intalnite.
Utilizarea lor are avantajul simplitatii, dar prezinta neajunsul fiscal al variatiei randamentului, ca
urmare a modificarilor frecvente a preturilor pietele mondiale.
Taxele vamale specifice sunt stabilite ca suma fixa pe unitatea de masura a utilitatii importate.
Subiecti si bunuri impozabile
Plătitori ai taxelor vamale sunt persoane juridice în al căror obiect de activitate sunt prevăzute şi
operaţiuni de import, cât şi persoane fizice autorizate să efectueze astfel de operaţiuni.
De asemenea , pot deveni subiecţi ai impunerii şi persoane fizice neautorizate atât în cazul introducerii
bunurilor în ţară noastră, cât şi în cazul scoaterii din România , dar dacă depăşesc o anumită valoare
sau plafonul valoric de scutire în vigoare la data trecerii frontierei. Direcţia Generala a Vămilor a emis
o listă de valori unice în vamă pe produse şi grupe de produse.
Aceştia au obligaţia să depună la organele vamale o declaraţie vamală la care să anexeze documentele
necesare vămuirii : autorizaţia de import, documentul de transport al mărfurilor, facturi originale sau
copia lor care cuprind denumirea şi cantitatea produselor , certificat de origine, certificat sanitar-
veterinar pentru produsele de origine vegetală sau animală etc.
Taxele vamale sunt prevăzute în Tariful Vamal de Import al României, fiind exprimat în
procente şi se aplică la valoarea în vamă a mărfurilor importate, exprimată în lei şi se percep de
organele vamale , pentru ca în final să fie vărsate la bugetul de stat.
Taxele vamale sunt prevăzute în Tariful Vamal de Import al României, fiind exprimat în procente şi se
aplică la valoarea în vamă a mărfurilor importate, exprimată în lei şi se percep de organele vamale ,
pentru ca în final să fie vărsate la bugetul de stat.
 Tariful Vamal prevede scutirea de taxe vamale pentru importul următoarelor categorii de bunuri :
 a) ajutoare şi donaţii cu caracter social, umanitar, cultural , sportiv, didactic.
 b) Bunuri străine care devin, potrivit legii, proprietatea statului.
 c) Mostrele fără valoare comercială, materiale publicitare , de reclamă şi documentare
 d) Alte bunuri prevăzute de legi şi H.G.-uri.
 e) bunurile de origine română;
 f) bunurile reparate în străinătate sau cele care le înlocuiesc pe cele necorespunzătoare calitativ
, returnate partenerilor străini în perioada de garanţie;
 g) bunurile care se înapoiază în ţară ca urmare a unei expedieri eronate.

Efecte generale ale aplicării taxelor vamale

Taxele vamale percepute asupra importului de mărfuri produc efecte complexe care se înscriu
în sfera pur financiară, dar şi efecte economice şi comerciale. Astfel, taxele vamale au următoarele
efecte:
 efect asupra veniturilor bugetului statului, determinând creşterea nivelului acestuia şi astfel
conduce la creşterea posibilităţii statului de a-şi realiza programele economice şi sociale
 efect de protejare a economiei naţionale sau a producţiei interne
 efect asupra consumului intern
 efect asupra raportului de schimb al ţării
 efecte de competitivitate
 efecte asupra veniturilor diferitelor categorii sociale
 efecte asupra balanţei de plăţi
 efecte asupra costurilor

Plata taxelor vamale, contestaţii şi contravenţii

Plata taxelor vamale se face de importator sau de comisionarul în vamă în contul unităţii care a
efectuat vămuirea , prin folosirea formelor şi instrumentelor de decontare care asigură cu anticipare
sumele necesare efectuării plăţii. Numai după prezentarea documentelor legale care atestă efectuarea
plăţii taxelor, mărfurile se consideră legal introduse în ţară.
Taxele vamale fac obiectul controlului ulterior efectuat de organele specializate din
administraţia vamală. Dreptul de verificare ulterioară poate fi exercitat în decursul unei perioade de 5
ani de la data intrării bunurilor sau mărfurilor în ţară.Neplata la termen a taxelor vamale şi a altor
drepturi cuvenite bugetului de stat atrage majorarea sumei de plată cu 0,12% pe fiecare zi de
întârziere.
Nerespectarea normelor cu privire la regimul vamal de către persoane fizice sau juridice atrage
după caz răspunderea disciplinară, contravenţională sau penală, materială sau civilă.
 Regimul vamal aplicabil persoanelor fizice
Acest regim stabileşte condiţiile şi limitele în cadrul cărora se pot scoate sau pot fi introduse
bunuri în ţară fără plata taxelor vamale precum şi tariful vamal pentru celelalte bunuri.
Pentru bunuri de natura mobilierului de orice fel, aparatelor de filmat, antenelor şi
amplificatoarelor, instrumentelor muzicale, covoarelor, armelor, etc. , taxa vamală este de 20%
aplicată la valoarea în vamă.
Există situaţii în care , în funcţie de valoarea bunurilor introduse sau scoase din ţară şi de felul
acestor bunuri , nu se percep taxe vamale (călătorii cu domiciliul în străinătate pentru bunurile
introduse temporar în ţară , călătorii români sau străini în cadrul micului trafic de frontieră cu
îmbrăcăminte şi încălţăminte, persoanele cu domiciliul în România , persoanele cu domiciliul în
străinătate în interese de serviciu în România ca bagaj însoţit sau neînsoţit pe baza unui inventar vizat
de organele vamale, etc.).
Baza de calcul a taxelor vamale datorate de persoanele fizice o reprezintă valoarea în vamă exprimată
în lei, stabilită prin "Lista de valori în vamă" , unică pe produse sau grupe de produse, întocmită de
Ministerul Finanţelor. Pentru bunurile a căror valoare în vamă nu este stabilită în lista de valori ,
organele vamale determină valoarea în vamă luând în considerare bunuri cu caracteristici
asemănătoare.
Aplicarea taxelor vamale se face numai la diferenţa de valoare cu care este depăşit plafonul de
scutire. Determinarea în lei a valorii în vamă stabilită pe baza plăţilor externe se face potrivit cursurilor
comunicate de BNR aflate în vigoare în momentul efectuării operaţiunilor de taxare.
Momentul datorării taxelor vamale este cel al vămuirii mărfurilor.
Una din facilităţile acordate se referă la bunurile de origine română introduse în ţară de persoane fizice
care sunt scutite de plata taxelor vamale.

Zonele libere
Potrivit Codului Vamal al României , pe teritoriul României pot fi instituite prin lege porturi şi
zone libere în care bunurile introduse sau scoase sunt exceptate de la plata taxelor vamale . Prin
aceasta normă se reglementează excepţii de la impunerea vamală prin instituirea unor teritorii (porturi
libere şi zone libere de comerţ) care nu fac parte din teritoriul vamal al ţării.
Portul franco permite intrarea şi ieşirea mărfurilor indiferent de provenienţa lor , fără să fie
supuse plăţii taxelor vamale.
Zonele libere reprezintă părţi dintr-un port sau anumite suprafeţe din teritoriul naţional situate
pe rute comerciale importante. Prin decretul din 1978 s-a instituit portul liber Sulina. Alte zone sunt
Constanţa Sud , Agigea , Galaţi, Brăila.
Legislaţia română actuală oferă prin prevederile Legii nr. 84/1992 privind regimul zonelor
libere cadrul juridic adecvat pentru organizarea şi funcţionarea acestora. Pentru a utiliza cursul legal
pentru existenţa zonelor libere trebuie remarcate câteva aspecte:
 Zonele libere fac parte din teritoriul Statului Român şi li se aplică legislaţia naţională.
Supravegherea vamală se face numai în limitele zonelor libere.
 În zonele libere sunt admise mijloace de transport , mărfuri şi alte bunuri fără restricţii, privind
ţară de origine, de provenienţa sau de destinaţie;
 Administrarea zonelor libere se realizează de administraţiile zonelor libere care se organizează
şi funcţionează ca regii
 Activităţile care se pot efectua în zonele libere sunt: manirea, depozitarea , sortarea ,
măsurarea , ambalarea, condiţionarea, prelucrarea, asamblarea, vânzarea, cumpărarea,
fabricarea, expertizarea, dezmembrarea mărfurilor , organizarea de exporturi de bursă şi
financiar bancare, transport şi expediţii interne şi internaţionale, închirierea sau concesionarea
clădirilor şi spaţiilor de depozitare şi a spatiilor neamenajate destinate construirii de obiective
economice şi hoteluri, controlul calitativ şi cantitativ al mărfii, aprovizionarea navelor şi a
altor mijloace de transport, prestări de servicii şi a altor activităţi specifice zonelor libere.
În scopul promovării schimburilor internaţionale şi al atragerii capitalului străin, pentru
introducerea tehnicii noi şi pentru sporirea posibilităţilor de folosire a resurselor economiei
naţionale în porturile maritime şi fluviale ale României, în lungul Canalului Dunăre-Marea
Neagră, al altor canale navigabile şi în teritoriile din apropierea punctelor de trecerea frontierei
se poate institui conform Legii nr. 84/1992 regimul de zonă liberă.

Sandulache Lucian, modul A, grupa 1

Universitatea Mihail Kogalniceanu