Sunteți pe pagina 1din 24

Studiu de caz

II. 1. Analiza evolutiei impozitelor in veniturile bugetului de stat si locul


impozitelor indirecte
In cadrul resurselor publice, ponderea cea mai mare o inregistreaza veniturile cu caracter fiscal,
mobilizate in special sub forma impozitelor directe si indirecte.
Proportia de participare a celor doua categorii de impozite la formarea veniturilor fiscale a fost
diferita in perioada cuprinsa in studiu, asa cum rezulta din Tabelul nr. 1 si din Tabelul nr. 2pe anii
2000 2006.

Evolutia nivelului veniturilor fiscale in perioada 2000 2006


Tabelul nr. 1
ANUL
2000
2001
2002
2003
2004
2005
2006

Venituri Fiscale
107.663.000
144.668.943
168.008.125
223.569.335
269.306.813
336.119.600
467.804.424

Sursa: www.mfinante.ro/buget (2000-2006)


Comparand informatiile cuprinse in tabele, rezulta o evolutie aproximativ aceeasi ca in cazul
veniturilor fiscale ca la veniturile totale, putem spune o crestere constanta pana in 2002, pentru ca din
2003, evolutia veniturilor fiscale sa fie ceva mai ridicata, crestere ce se datoreaza faptului modificarii
legislatiei de la an la an, datorita modificarii cotelor, etc.

Evolutia impozitelor directe


Tabelul nr. 2

Rolul Impozitelor Indirecte In Formarea Resurselor Bugetare Ale Romaniei

ANUL
2000
2001
2002
2003
2004
2005
2006

Impozite directe
19.271.000
44.294.000
45.685.022
50.489.245
58.416.966
75.238.100
139.256.324

Sursa: www.mfinante.ro/buget (2000-2006)


Dupa cum rezulta si din Tabelul nr. 3 de mai sus, daca in perioada 2000 2002 impozitele
indirecte aveau un aport mai mare la formarea veniturilor bugetului general consolidat, comparative cu
impozitele directe, incepand cu anul 2003, raportul dintre cele doua categorii de impozite se
inverseaza, accentul fiind pus pe cresterea incasarilor din impozite indirecte la formarea resurselor
publice. Astfel, fata de ponderea cea mai ridicata in totalul veniturilor bugetare inregistrata in anul
2001 ( 31% ), impozitele directe isi diminueaza contributia la constituirea fondului bugetar in anul
cu puncte procentuale, iar in anul cu puncte procentuale.
Aceasta reducere vizeaza atat diminuarea ponderii impozitului pe profit, cat si a impozitului pe
salarii, ceea ce impune gasirea unor surse alternative de venituri bugetare.

Evolutia nivelului impozitelor indirecte


Tabelul nr. 3
ANUL
2000
2001
2002
2003

Impozite indirecte
88.392.000
100.374.943
122.323.103
173.080.090
2

Rolul Impozitelor Indirecte In Formarea Resurselor Bugetare Ale Romaniei

2004
2005
2006

210.889.847
260.881.545
328.548.100

Sursa: www.mfinante.ro/buget (2000-2006)


Evolutia nivelului impozitelor indirecte urmeaza aceeasi coordinitate ca si in cazul celorlalti
indicatori analizati anterior.
Spre deosebire de impozitele directe, impozitele indirecte au avut pana in anul 2002 inclusiv,
un nivel mai scazut decat primele, pentru ca dupa 2002, nivelul impozitelor indirecte sa le depaseasca
valoric ajungand in anul 2004 sa aiba o pondere de doua ori mai mare in totalul veniturilor fiscale.
In concluzie, afirmam faptul ca impozitele indirecte in anul 2000 au reprezentat 82% din
totalul veniturilor fiscale (cel mai ridicat nivel din perioada analizata), diminuandu-se usor pana la
nivelul de 70,23% in anul 2006, dar precizam deasemenea faptul ca aceasta diminuare este usoara in
raport de la an la an deoarece datorita acelorlasi cauze premergatoare schimbarii legislatiei de la un an
la altul.
Ceea ce este semnificativ pentru perioada analizata este aceasta mutatie in structura resurselor
fiscale, constand in tendinta de devansare a impozitelor directe de catre cele indirecte.

Grafic evolutia nivelului impozitelor directe si indirecte in perioada 2000 2006 se prezinta in
Figura: 2.1.
Figura 2.1.:

Rolul Impozitelor Indirecte In Formarea Resurselor Bugetare Ale Romaniei

Pentru a putea determina care sunt impozitele care au cunoscut de-a lungul perioadei analizate
o tendinta de crestere mai pronuntata, vom proceda la intocmirea unui grafic in care vom compara
evolutia impozitelor directe cu evolutia impozitelor indirecte, aceasta evolutie este prezentata in figura
nr. 2.2.
Figura 2.2.

Datele interpretate au fost cule din tabelele anterioare: Tabelul nr. 1, Tabelul nr. 2, Tabelul nr.3
In concluzie, analizand informatiile si reprezentarea grafica putem afirma ca daca in perioada
2000-2002 nivelul impozitelor directe a crecut, astfel ca din anul 2002 pana in anul 2004 sa-si pastreze

Rolul Impozitelor Indirecte In Formarea Resurselor Bugetare Ale Romaniei


o crestere aproape constanta, urmand ca din 2004 sa aiba o tendinta ascendenta in formarea
veniturilor fiscale.
Pe langa acestea, impozitele indirecte au avut o tendinta de crestere de la an la an ajungand ca
in anul 2006 sa detina aproape din totalul veniturilor fiscale ale bugetului de stat pe anul respectiv.
Resursele financiare reprezinta totalitatea mijloacelor banesti necesare realizarii obiectivelor
economice si sociale intr-un interval de timp determinat.
In cadrul resurselor financiare publice, ponderea cea mai mare o detin veniturile cu caracter
fiscal nprovenind din impozitul pe venitul persoanelor fizice si juridice, din impozitul asupra
proprietatii ( impozite directe); din impozitele indirecte de tipul taxelor de consumatie, taxelor vamale,
taxelor de timbru si de inregistrare.
In cele ce urmeaza vom incerca sa determinam ponderea impozitelor directe si a celor indirecte
in totalul veniturilor fiscale pe anii analizati, pentru a scoate in evidenta principalele tendinte.

I. 2. Ponderea impozitelor indirecte in veniturile fiscale pe anii

Rolul Impozitelor Indirecte In Formarea Resurselor Bugetare Ale Romaniei

2000 2006
1. Structura pe anul 2000
Indicator
Impozite directe
Impozite Indirecte
TVA
Accize
Taxe Vamale
Venituri fiscale

Anul 2000
19.271.000
88.392.000
43.985.000
32.018.000
10.125.000
107.663.000

Ponderea(%)
18
82
42
30
10
100

Anul 2001
44.294.000

Ponderea(%)
33

2. Structura pe anul 2001


Indicator
Impozite directe

Rolul Impozitelor Indirecte In Formarea Resurselor Bugetare Ale Romaniei


Impozite Indirecte
TVA
Accize
Taxe Vamale
Venituri fiscale

100.374.943
49.856.243
31.562.000
10.409.000
144.668.943

77
36
23
8
100

Fata de anul precedent, putem preciza ca ponderea impozitelor directe in veniturile fiscale a
crescut cu 3%, in timp ce ponderea impozitelor indirecte a cunoscut o oarecare scadere de 13%,
tendinte ce se explica prin politica de protectie a consumului populatiei.

3. Structura pe anul 2002


Indicator
Impozite directe

Anul 2002
45.685.022
7

Ponderea(%)
29

Rolul Impozitelor Indirecte In Formarea Resurselor Bugetare Ale Romaniei


Impozite Indirecte
TVA
Accize
Taxe Vamale
Venituri fiscale

122.323.103
62.163.303
38.252.000
9.506.000
168.008.125

71
40
25
6
100

In acest an impozitele directe au scazut cu 4 procente datorita modificarii legislatiei si scaderii


inflatiei pe de o parte , iar pe de alta parte impozitele indirecte au scazut cu 6 procente ceea ce
reprezinta o mai mare importanta adusa celor directe decat acestora din urma.

4. Structura pe anul 2003


Indicator
Impozite directe
Impozite Indirecte
TVA
Accize
Taxe Vamale

Anul 2003
50.489.245
173.080.090
90.221.090
45.880.000
8.163.000

Ponderea(%)
26
74
46
24
4

Rolul Impozitelor Indirecte In Formarea Resurselor Bugetare Ale Romaniei


Venituri fiscale

223.569.335

100

Pentru prima data de-a lungul perioadei analizate, se observa ca structura veniturilor fiscale
este aproape echilibrata, in sensul ca se observa o crestere extrem de substantiala a impozitelor
indirecte, cauza fiind aceea ca perceperea taxei pe valoarea adaugata in acest an a fost mult mai
ridicata in raport cu ceilalti ani datorita legislatiei aferenta anului analizat.

5. Structura pe anul 2004


Indicator
Impozite directe
Impozite Indirecte
TVA
Accize
Taxe Vamale
Venituri fiscale

Anul 2004
58.416.966
210.889.847
110.150.847
68.915.000
13.824.000
269.306.813

Ponderea(%)
23
77
44
27
6
100

Rolul Impozitelor Indirecte In Formarea Resurselor Bugetare Ale Romaniei

Din nou

se revine la situatia intalnita in perioada 2002-2003, unde impozitele au o pondere mai

redusa in veniturile fiscale, pondere ce semnifica o restrangere a numarului de scutiri de la plata taxei
pe valoarea adaugata.

6. Structura pe anul 2005


Indicator
Impozite directe
Impozite Indirecte
TVA
Accize
Taxe Vamale
Venituri fiscale

Anul 2005
75.238.100
260.881.545
126.692.545
97.733.000
16.752.000
336.119.600

10

Ponderea(%)
24
76
40
31
5
100

Rolul Impozitelor Indirecte In Formarea Resurselor Bugetare Ale Romaniei

Se mentine aceeasi situatie ca si in anul precedent, fapt datorat nemodificarii niciunui


eveniment major in cadrul legislatiei privind calculul si perceperea impozitelor.

7. Structura pe anul 2006


Indicator
Impozite directe
Impozite Indirecte
TVA
Accize
Taxe Vamale
Venituri fiscale

Anul 2006
139.256.324
328.548.100
155.256.200
123.200.000
50.091.900
467.804.500

11

Ponderea(%)
30
70
33
26
11
100

Rolul Impozitelor Indirecte In Formarea Resurselor Bugetare Ale Romaniei

In acest an se inregistreaza cea mai drastica scadere din ultimii 3 ani a impozitelor directe,
ajungandu-se in situatia in care impozitele directe sa inregistreze doar 30% din veniturile fiscale, ca
urmare a continuarii politicii Guvernului prin care se pune accent pe cresterea contributiei impozitelor
indirecte in formarea veniturilor bugetului de stat.

II. 3. Actiuni in vederea armonizarii fiscale a impozitelor indirecte


din Romania cu cele din Uniunea Europeana si efectele lor
Politica fiscala reprezinta un atribut al suveranitatii nationale si o componenta a politicii
economice a fiecarei tari, contribuind la finantarea cheltuielilor publice si la redistribuirea veniturilor ;
Inca de la constituire Comunitatea Economica Europeana si-a propus sa promoveze o
dezvoltare armonioasa a activitatii economice a statelor membre, cu scopul dezvoltarii continue si
echitabile, oferind o crestere rapida a nivelului de trai, o stabilitate sporita si imbunatatirea relatiilor
dintre statele membre.
In cadrul U.E., responsabilitatea politicii fiscale revine in principal statelor membre. Rolul U.E.
este de a compatibiliza sistemele fiscale nationale, nu numia intre ele dar si in raport cu obiectivele
urmarite prin Tratatele fundamentale.

12

Rolul Impozitelor Indirecte In Formarea Resurselor Bugetare Ale Romaniei


Masurile fiscale decise de statele membre care au in vedere existenta pietei commune nu
trebuie sa impiedice libera circulatie a bunurilor, serviciilor, capitalului sausa distorsioneze concurenta.
Statele membre ale U.E. urmaresc evitarea concurentei neloiale intre ele, prin eliminarea
taxelor vamale si a restrictiilor cantitative la intrarea si iesirea marfurilor, precum sia altor masuri cu
effect echivalent, stabilirea unui tariff vamal comun si a unor politici comerciale commune fata de
statele terte, libera circulatie a persoanelor in cadrul U.E., armonizarea legislatiei statelor membre,
masuri ce au in vedere functionarea pietei commune.
Tratatul privind U.E. cuprinde prevederi referitoare la regimul de impozitare a marfurilor
tinand seama de reglementarile GATT.
In acest sens nici un stat membru nu are dreptul sa stabileasca in mod direct sau indirect pentru
produsele unui alt sta membru impuneri interne de orice natura superioare celor care se aplica, direct
sau indirect, pentru produsele nationale similare. Totodata, produsele exportate in alte state membre nu
pot beneficia dde nici o restituire de impozite interne superioara impozitelor la care acestea sunt
supuse in mod direct sau indirect.
In anul 1995, Consiliul European reunite la Copenhaga, a stability ca tarile associate din
Europa Centrala si de Est care doresc sa adere la U.E., trebuie sa indeplineasca anumite conditii
economice si politice, iar in momentul aderarii tara asociata in cauza trebuie sa fie capabila sa-si
assume obligatiile ce rezulta din actul aderarii.
In anul 1995, Romania si-a manifestat dorinta de a adera la Uniunea Europeana, prezentand
strategia nationala de aderare a Romanieila U.E., in 1999, Consiliul European, intrunit la Helsinki a
aprobat inceperea negocierilor cu autoritatile de la Bucuresti in anul 2000. In acel moment prioritatile
Romaniei au devenit incheierea tranzactiei la economia de piata si elaborarea unei strategii de
dezvoltare economica pe termen lung.
Armonizarea legislatiei fiscale a Romaniei cu cea din U.E., prin luarea unor masuri referitoare
la regimul impozitelor, pentru ca in momentul aderarii Romaniei ca membru cu drepturi depline sa nu
existe diferente intre impozitele indirecte percepute in Romania si cele din U.E.
Conform Strategiei nationale de dezvoltare economica a Romaniei pe termen mediu din
martie 2000 :impozitele indirecte taxa pe valoarea adaugata si accizele se vor alinia la exigentele
participarii la Piata unica
Conform Raportului periodic al Comisiei Europene privind progresele inregistrate de romania
s-au inregistart urmatoarele evolutii :

13

Rolul Impozitelor Indirecte In Formarea Resurselor Bugetare Ale Romaniei


- Anumite progrese in domeniul impozitarii indirecte, prin realizarea de amendamente la Legea
privind TVA(scutiri de TVA pentru arendarea si inchirierea unor proprietati imobiliare si pentru
furnizarea de marfuri si servicii pentru fortele armate NATO, alinierea la acquis a definitiilor privind
locul impozitarii pentru telecomunicatii, radiodifuziune, televiziune, servicii furnizate pe cale
electronica, controale ex-post in managementul rambursarilor de TVA) ;
- Aliniere incompleta in domenii cum sunt scutirile, persoanele impozabile, exigibilitatea TVA,
locul impozitarii, importurile, plata TVA, scheme speciale de TVA prevazute de acquis ;
- A continuat alinierea graduala a accizelor pentru toate categoriile armonizate ;
- Cota accizelor aplicate curent este mult sub nivelul minim stipulat in acquis-ul relevant ;
- Efort suplimentar-in special privind alinierea scutirilor, a cotelor accizate, perderilor
produselor accizate ;
- Se mentin compatibilitatile cu acquis-ul privind exigibilitatea accizelor, pierderilor si
neregularitatilor;
Romania va trebui sa continuie alinierea legislatiei privind impozitarea indirecta.
Sistemul de colectare a veniturilor si de rambursare a tva necesita imbunatatiri majore.
Potrivit Raportului FMI, in 2005 a fost prevazuta reducerea impozitelor pe profit, pe venit si de
asigurare sociala in paralel cu cresterea substantiala a accizelor in conformitate cu cerintele U.E.
In U.E. impozitele generale asupra consumului, vizeaza toate bunurile si serviciile fara nici o
exceptie, impozitele speciale precum si taxele pentru executarea unor activitati. Aceasta categorie de
impozite este supusa unor reglementari comunitare complexe, deoarece are o legatura directa cu
crearea si functionarea pietei comune, facand obiectul mai multor directive ale Consiliului Uniunii.
Impozitele cu caracter general asupra consumului sunt reglementate, in toate tarile comunitare,
sub forma taxei pe valoarea adaugata, prin directive ale Consiliului U.E.. Este vorba de Directiva a
VI-a a Consiliului Comunitatilor Europene din 17 mai 1977, cu numeroase modificari si completari
ulterioare, care se refera la armonizarea legislatiilor statelor membre relativ la taxele pe cifra de afaceri
si sistem comun de taxe pe valoarea adaugata. Directiva a VI-a se refera la toate elementele impunerii
in ceea ce priveste TVA. Astfel , sunt cuprinse reglementari relativ la sfera de aplicare a TVA,
teritorialitate, persoanele impozabile, operatiunile supuse TVA, faptul generator si exigibilitatea, locul
impunerii , baza impozabila, cotele de impunere, operatiuni scutite de taxa si cele la care se pot aplica
cote reduse, regimul deducerilor, obligatiile contribuabililor,reglementari speciale de impozitare a

14

Rolul Impozitelor Indirecte In Formarea Resurselor Bugetare Ale Romaniei


intreprinderilor mici, producatorilor agricoli, agentiilor de turism, bunurilor de ocazie, obiectelor de
arta, de colectie si antichitatilor.
In Romania, taxa pe valoarea adaugata a fost reglementata initial prin Ordonanta Guvernului
nr.3/1992, intrata in vigoare la 1 iulie 1993, care a suferit numeroase modificari si completari. In
prezent, este in vigoare Legea nr345/2002 privind TVA si Normele de aplicare a Legii nr345/2002,
aprobate prin Hotararea Guvernului nr.598/2002. Aceasta noua reglementare se afla intr-o avansata
faza a armonizarii cu acquis-ul comunitar, care este prevazut in Directiva a VI-a U.E..
Noua reglementare realizeaza chiar in avans unele angajamente asumate prin documentul de
pozitie. Este vorba, spre exemplu, de : revizuirea capitolului de scutiri ; introducerea taxei de drum in
baza de impozitare ; eliminarea de numeroase scutiri si introducerea unor scutiri prevazute in
Directiva. Unele masuri cuprinse in Directiva a VI-a nu sunt inca armonizate, cum este, spre exemplu,
introducerea cotei reduse, alaturi de cota standard de 19 % dar sunt in curs de analiza. In acelasi timp
se examineaza in continuare si se negociaza stadiul solicitarilor referitoare la perioadele de tranzitie
necesare in vederea armonizarii cu Directiva, astfel cum sunt expuse in Capitolul X impozitarea, din
Documentul de Pozitie al Romaniei. Trebuie remarcat efortul depus de Ministerul Finantelor Publice si
Guvern pentru implementarea acquis-ului comunitar in ceea ce priveste taxa pe valoarea adaugata.
Misiunea Fondului Monetar International de la Bucuresti din 26 ianuarie 2005, a propus
guvernului majorarea taxei pe valoarea adaugata si accelerarea programului de aliniere a accizelor la
nivelurile din U.E., ca unica solutie de compensare a pierderilor de venituri determinate de
introducerea cotei unice si de prevenire a rabufnirii presiunilor inflationiste.
Presiunile inflationiste se dovedesc persistente si ar putea rabufni in urma majorarilor salariale
si a reducerilor de impozite care vor alimenta o cerere de consum si asa foarete puternica. Guvernul un
are ca alternativa decat majorarea impozitelor indirecte, care vizeaza consumul, pentru a acoperi
pierderile de venituri la bugetul de stat, a declarat pentru ZF Graeme Justice, reprezentantul rezident
al FMI in Romania.
El afirma ca parghia fiscala este importante pentru mentinerea inflatiei sub control, in conditiile
in care banca centrala este fortata sa continue reducerea dobanzilor pentru a descuraja posibilele intrari
de Capitaluri speculative dupa apropiata liberalizare a contului de capital.
Deja asistam la o deteriorare periculoasa a deficitului de cont curent, care probabil se va radica
la circa 6% din PIB pe 2004, ca urmare a cresterii puternice a importurilor, aratand ca mentinerea

15

Rolul Impozitelor Indirecte In Formarea Resurselor Bugetare Ale Romaniei


stabilitatii macroeconomice este cruciala pentru ca intrarile de capital in Romania sa fie stabile, fara
riscul unor retrageri bruste.
In acest context, FMI ar vedea necesara o ajustare a deficitului bugetar chiar sub nivelul de
1,5% din PIB prevazut in programul de venituri si cheltuieli construit de fostul guvern.
Iar solutiile certe de acoperire a golului de intrari la buget provocat cel putin in prima jumatate
a anului de reducerea impozitului pe profit si pe venit, le reprezinta majorarea TVA, cu cel putin un
punct procentual, pana la 20%, si devansarea calendarului de majorare a accizelor.
Dupa estimarile Fondului, inflatia calculata in decembrie 2004 la decembrie 2003 a fost de 9,39,4%. In privinta introducerii cotei unice de impozit pe venit, oficialul Fondului afirma ca aceasta
trebuie realizate intr.-o maniera cat mai curata: reducand la minimum deducerile si exceptarile de la
plata impozitului, respectiv atragand cat mai multe venituri care sa fie taxate.
Deocamdata, Guvernul a ales ca solutii de atenuare a pierderilor de venituri la buget majorarea
impozitului pe venitul microintreprinderilor de la 1,5% la 3%, cresterea impozitului pe venitul din
dividende

de la 5% la 10% pentru persoanele fizice si renuntarea la proiectata reducere a

contributiilor de asigurari sociale de la 49,5% la 47,5%.


FMI apreciaza insa ca aceste surse un sunt suficiente, drept pentru care va propune autoritatilor
sa recurga la cresteri de TVA si accize, care pot aduce venituri suplimentare certe in conditiile cresterii
consumului.
In 2004, bugetul de stat a incasat din TVA 234.008 miliarde lei (circa 5,8mld.)euro, cu 27,5%
mai mult decat in 2003, iar din accize 78.065 miliarde (1,9 mld. Euro), adica in crestere cu 29,2%.
Stadiul armonizarii legislatiei referitoare la taxa pe valoarea adaugata, in anul 1997, era evaluat
de Comisia de la Bruxelles in felul urmator: Sistemul actual al TVA din Romania este bazat pe
principiile esentiale ale legislatiei comunitare privind TVA-ul. Cu toate acestea, aplicarea sa este destul
de generala si inconsecventa.
Scutirile de TVA sunt mult mai numeroase decat cele permise de Comunitate. De asemenea, in
absenta reglementarilor care sa permita rambursarea TVA-ului catre persoanelestraine neinregistrate,
aceasta taxa le creeaza costuri suplimentare.
In vederea adaptarii legislatiei noastre fiscale la acquis-ul comunitar, in perioada 1997-2000 au
fost emise mai multe normative vizand restrangerea numarului produselor si prestarilor de servicii
scutite de TVA, precum si a celor taxate cu cote reduse; de asemenea, au fost operate modificari ale
cotelor de impozitare.

16

Rolul Impozitelor Indirecte In Formarea Resurselor Bugetare Ale Romaniei


O data cu disparitia frontierelor fiscale devine inutila efectuarea de controale cu caracter fiscal
asupra bunurilor originare dintr-un stat membru la intrarea acestora pe teritoriul altui stat membru si,
respectiv, incetarea efectuarii de controale asupra bunurilor care parasesc teritoriul unui stat membru
pentru a ajunge la destinatia situata pe teritoriul altui stat membru.
Nevoia de armonizare si natura armonizarii cerute sunt determinate de scopurile Comunitatii.
Obiectivele primare exprimate in Tratatul CEE sunt cele patru libertati: libera circulatie a bunurilor;
a capitalului; a persoanelor si a serviciilor.
Este necesar, pe de o parte, sa se permita persoanelor, bunurilor, serviciilor si capitalului sa
circule liber peste frontierele politice si pe de alta parte, sa se opreasca fluxurile de comert si de capital
care exista doar datorita unor discrepante intre taxe.
Urmarind principiile comertului international, care au ca scop evitarea penalizarii exporturilor
si neacordarea de avantaje importurilor de bunuri, in rapoprt cu bunurile produse in tara de destinatie,
tara exportatoare acorda firmei angajate in export o reducere a taxelor, platite pe productia de bunuri,
inainte de trimiterea lor catre alta tara. Pe de alta parte, tara imporatoare crestea taxele pentru bunurile
importate, cerand pentru aceste cote speciale (care trebuiau platite impreuna cu taxa asupra ciferi de
afaceri), aducand astfel bunurile importate la acelasi nivel de atractivitate cu bunurile indigene, pentru
acelasi stadiu al productiei.
Cand tehnica impunerii multistadiale a valorii adaugate a fost pentru prima oara adopatat in
Franta, in 1954, taxa pe valoarea adaugata a fost privita ca o alta taxa asupra cifrei de afaceri sau
asupra consumuluisi nu a atras atentia celorlalte tari. Abia in 1962, odata cu publicarea unor rapoarte
cerute de comisie, prin care se recomanda adoptarea sa in toate Statele Membre, au fost intelese
avantajele taxei pe valoarea adaugata. Introducerea, de catre Prima si a Doua Directiva privind taxa
asupra ciferi de afaceri, a unui sistem al taxei pe valoarea adaugata, bazat pe structuri comune, a
facilitat ajustari corecte ale taxei la frontiera. Subliniem ca sistemul taxei pe valoarea adaugata, cum a
fost el aplicat in Franta si cum a fost el introdus de Prima Directiva a Consiliului, datata 11 aprilie
1967, ia in calcul sistemul deducerilor de la taxa la taxa.
In concluzie putem afirma ca taxa pe valoarea adaugata este o taxa generala asupra
consumului, indiferent de numarul de schimburi intervenite pana la cumpararea bunurilor sau
serviciilor de catre consumatorul final. Intr-adevar, taxa pe valoarea adaugata este proportionala numai
cu pretul bunurilor si serviciilor, iar colectarea ei este organizata la fiecare pas al transmiterii bunurilor
intre agentii economici si consumatorul final.

17

Rolul Impozitelor Indirecte In Formarea Resurselor Bugetare Ale Romaniei


Deci sistemul taxei pe valoarea adaugata in statele membre organizat de Prima si a Doua
Directiva a dat oportunitatea atingerii scopului ca taxa suportata de consumatorul final sa fie aceeasi
indiferent de lungimea drumului parcurs de bun sau serviciu pentru a ajunge la el. Acest rezultat este
usor de atins, deoarece agentii economici, cu dreptul deducerii taxelor pe care ei trebuie sa le
palteasaca la cumpararea bunurilor, nu includ aceste taxe in costul lor de productie.
Pentru a garanta aspectul neutru al sistemului mai este de asemenea declarat in Prima Directiva
ca sistemul comun al taxei pe valoarea adaugata va fi aplicat pana la stadiul detailistului, inclusiv
acestuia, adica toti agentii economici trebuie sa aiba calitatea de persoane platitoare. Astfel, daca
bunurile inainte de a fi vandute consumatorului final au fost vandute unei persoane care nu este
platitoare de taxa pe valoarea adaugata, in timpul procesului de distributie, taxa finala va fi mai
ridicata din cauza intreruperii lantului producator angrosist-detailist. Stabilirea unui sistem de taxa pe
valoarea adaugata destul de uniform in teritoriul unei piete economice (chiar daca fiecare tara doreste
sa controleze cotele de taxa pe valoarea adaugata si sa mentina existenta frontierelor) poate veni in
ajutorul atingerii unei neutralitati totale daca:
a)

Livrarea unui bun exportat este scutita, exportatorului fiindu-i permisa returnarea
taxei pe valoarea adaugata platita in amonte;

b)

Cand bunurile intra in tara de destinatie, taxa pe valoarea adaugata este datorata
in aceasta, indiferent de calitatea cumparatorului de bunuri si servicii. Aceasta nu
se aplica pentru bunurile aduse de transportatori, care sunt mereu scutiti;

c)

Exista o armonizare in ceea ce priveste locul unde trebuie localizate prestarile de


servicii pentru a evita dubla taxare a acestora sau netaxarea lor.

Aderarea Romaniei la Uniunea Europeana implica, din punct de vedere fiscal, armonizarea
legislatiei noastre in special in domeniul impozitelor indirecte.1 Astfel, taxa pe valoarea adaugata a
cunoscut numeroase modificari de la introducerea sa in anul 1993. codul fiscal reprezinta un pas
important in reglementarea acestui impozit.
Accizele au un aport important la formarea veniturilor fiscale la nivelul Uniunii Europene
raportate la PIB, fiind in jur de 3,5%. Deoarece sunt un impozit indirect in toate statele membre ale UE
in stransa legatura cu tranzactiile comerciale si libera circulatie a marfurilor in cadrul pietei unice,
accizele nu puteau ramane in afara procesului de armonizare fiscala.

Teodor Stolojan: Integrarea si politica fiscala Europeana, Bucuresti, 2002

18

Rolul Impozitelor Indirecte In Formarea Resurselor Bugetare Ale Romaniei


In statele membre ale UE se intalnesc diferente mari intre nivelul cotelor care stau la baza
calcularii accizelor. Aceste diferente nu sunt determinate numai de modul diferit de abordare a
politicilor de descurajare a consumului, ci de faptul ca unele produse ocupa un loc important in
agricultura tarilor care practica accize mai reduse. Indiferent de cauzele care le determina, diferentele
mentionate influenteaza negativ competitia pe piata unica, iar in cazul tigarilor si bauturilor alcoolice
ele indeamna la evaziune fiscala.
In virtutea prevederilor Tratatului Uniunii Europene (art. 93) Consiliul este competent sa dea
dispozitii obligatorii statelor membre menite sa asigure armonizarea legislatiilor referitoare la
impozitele indirecte. Astefl, regimul general, detinerea, circulatia si controlul produselor supuse
accizelor au fost reglementate prin Directiva Consiliului nr. 92/12, cu modificarile ulterioare.
Prin aceasta directiva a fost reglementat regimul accizelor numai pentru trei grupe de produse,
si anume: - uleiuri minerale;
- alcool si bauturi alcoolice
- produse din tutun.
Regimul accizelor aplicat altor produse se stabileste de catre autoritatile competente ale tarilor
comunitare, cu conditia ca impozitarea acestora sa nu necesite efectuarea unui control de frontiera.
Acciza devine exigibila la trecerea in consum a produsului supus taxarii sau atunci cand la
acesta se constata lipsuri provocate de anumite cauze.
Se considera trecere in consum a unui produs supus accizelor:
- orice iesire dintr-un regim suspensiv;
- orice fabricatie a unui asemenea produs in afara unui regim suspensiv;
- orice import atunci cand un astfel de produs se afla intr-un regim suspensiv.
In cazul in care produse supuse accizelor, trecute in consum intr-un stat membru, sunt detinute
in scopuri comerciale intr-un alt stat membru, accizele aferente se percep in acest din urma stat
membru. Accizele achitate in primul stat membru sunt supuse rambursarii.
Pentru produsele achizitioante de particulari, pentru nevoile lor proprii, si transportate de eiinsisi, accizele aferente se percep in statul membru in care respectivele produse sunt achizitionate.
Accizele in cauza devin exigibile atunci cand produsele trecute in consum intr-un stat membru sunt
detinute in scopuri comerciale intr-un alt stat membru.
Produsele supuse accizelor, cumparate de persoane care nu au calitatea de antrepozitar agreat,
operator inregistrat, sau neinregistrat si care sunt expediate sau transportate direct sau indirect de catre

19

Rolul Impozitelor Indirecte In Formarea Resurselor Bugetare Ale Romaniei


vanzator sau in contul acestuia sunt supuse accizelor in statul membru de destinatie. Daca accizele
aferente au fost varsate la buget in statul membru in care produsele supuse accizelor au fost trecute in
consum, acestea se ramburseaza pentru a fi incasate in statul membru de destinatie.
Atata vreme cat un produs supus accizelor se afla intr-un antrepozit fiscal, antrepozitarul agreat
beneficiaza de suspendarea platii accizelor aferente. Intre antrepozite fiscale, produsele supuse
accizelor circula in regim suspensiv.
Orice produs supus accizelor, care circula in regim suspensiv intre teritoriile diferitelor state
membre, trebuie sa fie insotit de un document administrativ sau de unul comercial.
Produsele supuse accizelor si trecute in consum pot sa faca obiectul unei rambursari de accize
de catre autoritatile fiscale ale statului membru in care are loc trecerea in consum, atunci cand acestea
nu sunt destinate pentru a fi consumate in acel stat membru. Produsele supuse accizelor sunt exonerate
de plata accizelor atunci cand acestea sunt destinate:
- sa fie livrate in cadrul relatiilor diplomatice sau consulare;
- organismelor internationale recunoscute ca atare de catre autoritatile publice ale statului
membru gazda, precum si membrilor respectivelor organisme, limitele si in conditiile
stabilite prin conventiile privind instituirea acelor organisme sau prin acorduri la sediu;
- fortelor oricarui stat membru al Pactului Atlanticului de Nord (NATO) altul decat statul
membru in interesul caruia acciza este exigibila, precum si fortelor armate;
- sa fie consumate in cadrul unui acord incheiat cu tari terte sau cu organisme internationale, in
masura in care acel de acord a fost admis sau autorizat sa beneficieze de scutire de taxa pe
valoarea adaugata.
In concluzie, cu privire la accize, armonizareaq legislatiei romane cu cea comunitara necesita
luarea de masuri menite sa asigure identificarea fiecarui produs supus accizelor dupa numarul de cod
al acestuia (NC), utilizarea acelorasi denumiri ale produselor, si o mai buna definire a platitorilor de
accize, unificarea criteriilor folosite la definirea produselor.
In legatura cu acest ultim aspect trebuie manifestata multa prudenta, deoarece majorarea intrun termen scurt a accizelor la alcool si la bauturile alcoolice, ar provoca pusee inflationiste si ar reduce
cererea de consum a populatiei, cu influente negative a productiei industriale din domeniu.

20

Rolul Impozitelor Indirecte In Formarea Resurselor Bugetare Ale Romaniei


In Uniunea Europeana regimul accizelor la produsele din tutun a fost reglementat prin
Directiva Consiliului Comunitatilor Europene nr. 72/464, modificata si completata prin mai multe
directive ale aceleiasi autoritati comunitare.
Tinand seama de conditiile concrete existente in Romania apropierea nivelului accizelor de la
noi de nivelul minim obligatoriu din statele membre ale Uniunii Europene trebuie facuta in mod
treptat, deoarece majorarea accizelor la produsele petroliere antreneaza cresteri ale preturilor si
tarifelor la toate produsele si prestarile de servicii consumatoare de asemenea combustibilii si
carburantii, adica produce efecte inflationiste.
Pentru armonizarea legislatiei fiscale romane cu cea comunitara, sunt necesare: structurarea
produselor supuse accizelor dupa aceleasi criterii ca si in Uniunea Europeana; mentionarea codului
tarifar la fiecare produs pentru a evita orice confuzie; apropierea treptata a nivelului accizelor de cel
minim prevazut de directive pentru statele membre; aplicarea de reduceri sau scutiri de accize acolo
unde acestea impovareaza prea mult populatia, dupa exemplul statelor membre ale Comunitatii
Europene.

II. 4. Propuneri in vederea perfectionarii sistemului fiscal din Romania

O prim propunere este legat de reducerea n continuare a gradului de fiscalitate, de


micorarea continu a presiunii fiscale exercitate asupra agenilor economici, deoarece cei defavorizai
sunt agenii economici profitabili. n aceste condiii, agenii economici au posibilitatea de a-i spori
propriile resurse pentru recapitalizare i restructurare.
Impozitele indirecte trebuie stabilite la acele nivele la care nu se realizeaz o presiune fiscal
mare, care ar putea nbui liber iniativ, ns ele trebuie s asigure un minim necesar de resurse
statului cu ajutorul crora s-i poata realiza obiectivele economice i sociale.
Majorrile la accize din ultima perioada de timp nu trebuiesc nelese greit; este normal ca
accizele la carburani s aib un asemenea nivel (a se vedea experiena rilor membre UE) dar
greeala guvernanilor este la destinaia pe care o dau acestor accize.
Sunt necesare msuri de stimulare a alocrii eficiente a resurselor pentru reluarea creterii
economice mai ales n contextul n care Romnia dorete s se integreze n Uniunea European.

21

Rolul Impozitelor Indirecte In Formarea Resurselor Bugetare Ale Romaniei


n acelai timp, legislativul i executivul din ara noastr trebuie s ina seama c acest
organism european nu dicteaz strict o anumit politic, ci las la latitudinea statelor membre anumite
liberti de opiune n funcie de specificul naional, iar n alte cazuri, propun anumite perioade de
timp, care uneori se ntind pe mai muli ani, pentru aducerea la un regim unitar a unor reglementri sau
practici naionale.Trebuie s se urmreasc sporirea simplitii i transparenei sistemului de
impozitare, precum i descurajearea tentativelor de evaziune fiscal, proces ce n Romnia a atins cote
foarte mari.
Flexibilitatea sistemului fiscal constituie un element esenial n succesul aplicrii acestuia, n
procesul de intervenie a statului n economie prin care se pot nltura unele creteri defectuoase ale
activitii economice.
Nivelul anumitor taxe i impozite la import trebuie astfel stabilite nct s se poat realiza o
protecie real a productorilor interni, ns nivelul acestora nu poate fi foarte mare pentru c ar
conduce la prohibirea importurilor.
Avnd n vedere fragilitatea actual a economiei romneti sunt necesare msuri pentru
continuarea reformei sistemului fiscal, astfel nct impozitele i taxele s asigure resurse financiare
publice ntr-un mod echilibrat, far a produce dististorsiuni n domeniul preurilor.

CONCLUZII
Impozitele indirecte aduc o contribuie important la formarea resurselor bugetare, resurse pe
care statul le poate utiliza la realizarea programelor economice i sociale pe care i le propune.
n multe ri dezvoltate, pentru a ncuraja exportul unor produse cu un grad nalt de prelucrare,
statul acord exportatorilor diferite faciliti fiscale (scutiri,reduceri sau restituiri ale impozitelor
indirecte instituite asupra exportului).
n Belgia, Danemarca, Franta, Germania, Italia, Marea Britanie i Norvegia se acorda scutiri de
la plata taxei pe valoarea adugat pentru produsele destinate exportului (n special manufacturate).
n Romnia, n condiiile introducerii taxei pe valoarea adugat, cota de impozitare a fost
astfel stabilit nct s le egalizeze pe cele din impozitul pe circulaia mrfurilor.
Principalul avantaj al taxei pe valoarea adugat pentru economiile de tranziie este acela c
noua structur a impunerii pe vnzri ajut la sfrmarea cercului vicios al mecanismului de formare a
preului i al interveniilor de corectare a dezechilibrului microeconomic.Taxa pe valoarea adugat
22

Rolul Impozitelor Indirecte In Formarea Resurselor Bugetare Ale Romaniei


ajut economia s se ndrepte spre un sistem fiscal mai sigur pentru agenii economici,caracterizat de
transparen pentru autoriti.
Oportunitatea introducerii taxei pe valoarea adugat a fost privit att din punct de vedere
economic ct i fiscal-bugetar.
ntr-o economie normal, cnd relaiile dintre agenii economici decurg n conformitate cu
legile economiei de pia, iar plile decurg cu maxim de operativitate, taxa pe valoarea adugat poate
aciona ca o prghie de stimulare a accelerrii vitezei de rotaie a mrfurilor i capitalurilor, dar n
condiiile blocajului financiar din Romnia, taxa nu a avut efectele scontate.
Cu privire la accize, se poate spune c ele au avut o evoluie ascendent att n mrime
absolut ct i n procent.O parte a acestei creteri se datoreaz, ca i n cazul taxei pe valoarea
adugat, influenei inflaiei.
Introducerea accizelor este argumentat de nevoile tot mai mari ale bugetului de stat, precum i
de a limita sau chiar de a stopa consumul de produse duntoare sntii.
Accizele, prin aplicarea lor, protejeaz anumite ramuri ale ecomomiei, acionnd concomitent
i paralel cu taxale vamale.Se urmrete frnarea consumului de nalt tehnologie importat de diveri
ageni economici.
Taxele vamale au i ele mai multe scopuri, cel mai important dintre ele fiind acela de a proteja
industria naional i a aduce venituri bugetului statului.
Taxele vamale au un rol deosebit n promovarea exportului, Romnia aliniindu-se altor ri n
ceea ce privete utilizarea cotei zero pentru exporturile romneti.Doar unele produse, ndeosebi cele
brute neprelucrate, au restricii vamale.n ceea ce privete importurile, taxele vamale au un impact
deosebit ajungnd de la zero la 100% asupra valorii produselor n vam.De asemenea, pentru unele
bunuri de investiii, statul acord o reducere substanial sau chiar elimin taxele vamale.
Modificarea tarifului vamal periodic vdete preocuparea statului de a alinia obiectivele taxelor
vamale cu ntreaga strategie financiar a acestuia.
In vederea aderarii la U.E., Romania trebuie sa-si concentreze eforturile in vederea pregatirii
aplicarii acquis-ului privind resursele proprii si crearii unui cadru pentru asigurarea unor fluxuri
financiare transparente si eficiente de la si catre bugetul U.E.
Alinierea legislatiei cu privire la impozitarea indirecta este obligatorie in momentul aderarii la
Uniunea Europeana.

23

Rolul Impozitelor Indirecte In Formarea Resurselor Bugetare Ale Romaniei


Impozitele indirecte vor constitui principala sursa de venit la bugetul de stat. Pentru o anumita
perioada de timp vor fi mentinute actualele prevederi in domeniul TVA.
Efectele pozitive ale relaxarii fiscale asupra venitului si profitului, vor permite, in perspective,
alinierea TVA pana la nivelul de 16%, in acordul cu prevederile acquis-lui comunitar.
Romania ar trebui sa continue sa acorde atentie speciala imbunatatirii calitatii si metodologiei
calcularii PNB si a conturilor nationale, asigurand exhaustivitatea acestora. De asemenea, Romania ar
trebui sa imbunatateasca calcularea bazei TVA.
Pe termen scurt :
Crearea capacitatii efective de implementare a mecanismelor bugetare multi-anuale definite in
Legea Finantelor Publice, in special pentru asigurarea co-finantarii instrumentelor de preaderare.
Pe termen mediu : Continuarea eforturilor de aliniere a principiilor si regulilor gugetare la
standardele generale aplicabile in Comunitate.

24