Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
FACULTATEA DE POLIŢIE
MASTERAT: MANAGEMENTUL INVESTIGĂRII FRAUDELOR
Rezumat
Corupţia este un fenomen complex, care îşi are rădăcinile în istoria socioculturală a unei
ţări, în dezvoltarea sa politică şi economică şi în politicile şi tradiţţile sale birocratice. Corupţia
afectează dezvoltarea economică şi socială deoarece generează opţiuni greşite şi încurajează
concurenţa în domeniul luării de mită şi nu în ceea ce priveşte calitatea serviciilor.În plus
experienţa dovedeşte că, dacă fenomenul corupţiei nu este controlat, el se va intensifica. Odată
ce s-a instaurat un sistem eficient de luare şi dare a mitei, oficialii corupţi au un motiv întemeiat
pentru a solicita sume şi mai mari, creând o cultură a mitei, ce are drept consecinţă ineficienţa
organizaţiei.
Cauzele corupţiei .
Factori care generează corupţia
Concluzii
Corupţia are un impact puternic asupra securităţii economice şi umane. Consecinţele ei
sunt multiple. Adesea este dificil de a delimita clar corupţia de guvernarea proastă, deşi este
evident că multe fenomene nu ar putea să ating o asemenea amplitudine, dacă nu ar fi implicate
interesele de grup.
Consecinţe sociale. Corupţia creează o povară fiscală excesiv asupra populaţiei. Ea are un
impact negativ puternic asupra păturilor vulnerabile ale societăţii, care nu au putere politică
pentru a se proteja. Exist o corelaţie directă între sărăcie şi corupţie. Ultima absoarbe sursele
financiare care ar putea fi alocate în sistemul de ocrotire a sănătăţii, educaţie, asigurare socilaă şi
alte necesităţi.
Consecinţe asupra securităţii politice a statului. Formarea unei oligarhii politice şi
economice, care impune societăţii preferinţele sale, ignorând necesităţile societăţii, contribuie la
creşterea rapidă a datoriilor statului, la declinul vebiturilor în buget.
Consecinţe asupra mediului ambiant. Mediul ambiant se degradează în urma utilizării
excesive a resurselor disponibile, de către unele grupuri economice pentru a obţine profituri
imediate fără a lua în considerare efectele de perspectivă.
Consecinţe economice. Corupţia facilitează creşterea economiei subterane şi ridică
costurile de tranzacţie; ea reduce competitivitatea, descurajează investiţiile şi ideile inovatoare,
reduce eficienţa economică, face ţara mai vulnerabilă la crize economice.
Economia subterană. Într-o prezentare schematică, elementele economiei subterane sunt
următoarele: frauda fiscală, munca „la negru”, activităţile criminale, activităţile casnice
generatoare de venituri necuvenite etc. Dezvoltarea economiei subterane este favorizată în
principal de crizele economice, gradul de fiscalitate, dimensiunea emigraţiei şi imigraţiei
clandestine, moralitatea unor indivizi etc.
Din efectele negative ale economiei subterane amintim: contrabanda, achiziţiile publice,
manipularea de preţuri, comercializarea de bunuri confiscate, privatizarea ilegală,
suprabirocratizarea procedurilor controlului de stat, distribuţia inechitabilă a veniturilor si
beneficiilor sociale.
Toate cele menţionate mai sus, dovedesc faptul că, încet, corupţia atinge proporţii mai
ridicate şi prezintă pericol pentru viabilitatea statului şi pentru dezvoltarea economică, socială şi
democratică a unei ţări. O poziţie activă a societăţii civice şi a sectorului privat în acest domeniu
prezintă o premisă pentru ameliorarea situaţiei în orice ţară.
BIBLIOGRAFIE
1. Guvernul României. Program naţional de prevenirea anticorupţiei 2006 –
www.gov.ro/panticorupţie/pnaţional-corupţie.
2. www.transparency.org.ro
3. Banciu Dan, Rădulescu Sorin, Percepţia publică a fenomenului de corupţie din
România în perioada de tranzacţie, - Institutul Naţional de Criminologie, Bucureşti, 2004.
4.Transparecncy Internaţional Romania. Ghid Anticorupţie în justiţie pentru
oameni de afaceri.2006.
5. Ministerul Administraţiei şi Internelor Ghid Anticorupţie
6.Guvernul României. Program naţional de prevenire a corup iei 2006
www.gov.ro/obiective/pganticoruptie/ pg-national-coruptie
7.Ioan Dorinica, Banciu Dan, Rădulescu Sorin, Corupţia în România – realitate şi
percepţie socială. Ed. Lumina Lex, Bucureşti, 2005.
8.www.scribd.com