LINIA AXIALĂ

OBIECTIVELE UNITĂȚII DE ÎNVĂȚARE NR 11

1. Noțiuni generale despre axele port elică,intermediare și de împingere;cuzineți

și sisteme de etanșare.
2. Cunoașterea operațiunilor de inspecții pentru elementele componente ale
liniilor axiale.
3.Cunoașterea procedurilor de reparații pentru sistemele de etanșare ale liniilor
axiale.

11.1.NOTIUNI INTRODUCTIVE

Ansamblul liniei de arbori incluzând propulsorul, constă în totalitatea

echipamentului necesar pentru transformarea mișcării de rotație produsă de
mașina de propulsie în putere de împingere și transmiterea acesteia corpului
navei în scopul deplasării.

Sistemul trebuie să asigure:

 Transmiterea puterii de la mașina de propulsie la elică;
 Susținerea propulsorului;
 Transmiterea împingerii realizată de propulsor corpului navei;
 Rezistența necesară la încărcarea tranzitorie dată de funcționarea la
regimuri diferite ale motorului principal;
 În timpul funcționării să nu producă vibrații periculoase;
 Funcționare de lunga durată în condiții de siguranță.

La instalația de propulsie cu transmitere directă (elici cu pas fix) linia de

arbori se compune din:
1. Arbore de împingere;
2. Arbore intermediar;
3. Arbore port elică;
4. Lagăr de împingere;
5. Lagăr de sprijin;
6. Tubul etambou.
 Uzual, arborii sunt confecționați din otel OLC 37,42,50 și în unele cazuri din
oțel aliat. În funcție de dimensiunile arborilor, se admite o săgeată maximă de
0,3mm. Asupra arborilor acționează următoarele forțe:
 Forțe de împingere;
 Forțe de greutate;
 Forțe de răsucire.
În funcție de aceste forțe se face dimensionarea diametrelor arborilor.
Arborele port elică se supradimensionează pentru a rezista la eforturile
suplimentare produse în cazul atingerii fundului navei,lovirea de către elice a
unor corpuri straine, a navigației prin ghețuri.

11.2 ARBORELE PORT ELICE

ROL: Susține elicea și transmite acesteia mișcarea de rotatie a motorului

principal.

Figura 1. Schema unui arbore port elice cu flanșă de cuplare

1 2 3 4

1. Conul de montare al axului cu elicea;

2. Fusurile arborelui;
3. Zona protejată;
4. Flanșa de cuplare cu arborele intermediar.

Arborele port elice este fabricat din oțeluri ale căror limită de rezistență este de
44-52 kgf/cm²; diametrul arborelui se calculează cu formula

D=1,12dm+k x de(mm) unde:

 dm : diametrul arborelui intermediar (mm);

 de : diametrul elicei;
 k : coeficient pentru arborii cu sau fără bucșă de protecție continuă;
k= 7 când ungerea tubului etambou se face cu ulei;
k= 10 pentru arbori fără bucșa de protecție.
 Diametrul arborelui variază pe secțiuni.Porțiunea arborelui dintre bucșa de
protectie Pv și flanșa este: d arbore=1,05 dm(mm);
Conicitatea conului de cuplare al arborelui cu elica este de max 11/12;
În această secțiune pentru unii arbori se practică un canal de pană sub forma
de lingură.

Pentru diametre de arbori mai mari de 100mm, canalul de pană se situează la o

distanță
de 0,2D arbore față de capătul conului axului.
Grosimea flanșei de cuplare pe linia circumferinței buloanelor este
determinată cu relația: G=0,25 dm (arbore intermediar);
Lagărul de sprijin al arborelui port elică cel mai apropiat de propulsor are
o lungime L=4D arbore.

Din punct de vedere al sistemelor de protecție la coroziune împotriva apei de

mare, axele port elică se clasifică astfel:

11.2.1 Axe lubrifiate cu apă de mare

Pentru mult timp,bucsile axelor port elice au fost căptușite cu lemn de

gaiac (Lignum vitae) care putea asigura lubrifierea axelor datorită procesului
de saponificare al apei de mare.Datorită prețului din ce în ce mai mare al
lemnului de gaiac, s-a trecut la înlocuirea acestuia cu materiale sintetice
(TEFNOL,CELORON,MINTEX) capabile să suporte presiuni mari de
contact cu diferența ca fiind mai slab conducătoare de căldură solicită o
cantitate mai mare de apă de mare de răcire decât bucșile căptușite cu gaiac.

Tipuri de axe port elică lubrifiate cu apă de mare

Axe din oțel fara lainere : deși sunt acceptate de societățile de clasificare,
nu se folosesc la nave care naviga în apă de mare datorită complicațiilor ce
pot apărea în timpul operării : coroziunea axului,uzura bucșilor tubului
etambou); Se recomandă schimbarea sistemului la intervale mici.

Axe din oțel cu bucși discontinue din bronz sau oțel inoxidabil: zona dintre
lainere care este supusă la o coroziune mai accentuată se protejează prin
aplicarea unui material anticoroziv.Această zonă în timpul inspecției se
curăță prin periere mecanică și se acoperă cu un strat de material protector
În situația în care coroziunea este accentuată ,zona se poate zinca.
Axe din otel cu bucsa discontinua si zona dintre lainere acoperita cu
 materiale anticorozive sau cu un material cauciucat : datorită uzurii în timp,
materialul cauciucat se exfoliază.La fiecare inspecție se controlează starea
exterioară a materialului și dacă există urme de fisuri sau exfolieri atunci se
procedează la înlăturarea materialului pentru a verifica zona axului.

Axe din oțel cu bucșe continue din Bz sau oțel inoxidabil: sunt axe
protejate împotriva coroziunii pentru care perioadele de inspecție sunt foarte
bine determinate de clasă.Pentru diametre mari, lainerele din bronz sunt din
mai multe secțiuni.Etanșarea este greu de obținut.Inelele montate pentru
etanșare se pot slăbi datorită vibrațiilor.Sudarea segmentelor este uzuală dar
cu măsuri speciale de protecție a axului, datorită încălzirii locale în urma
sudurii sau fisurarea acestora în urma contracțiilor provocate de procesul de
sudură. Ca o alternativă, secțiunile lainerului pot fi ansamblate folosind un
ciment special cu o bună aderență la bronz.

Axe din Bz sau otel inoxidabil : se folosesc la nave mici (ambarcațiuni) fără
condiții speciale.

11.2.2 Axe lubrifiate cu ulei sub presiune

Tuburile etambou sunt prevăzute cu bucși din metal alb, căptușite cu lagăre
de alunecare din bronz sau fontă grafitată de structură sferoidală.Datorită
coeficientului mare de dilatare termică a lagărelor de alunecare din bronz în
timpul funcționării se pot produce supraîncălziri ale lagărelor, ceea ce pot
conduce la blocarea axului port elice.În consecință,se preferă folosirea bucșilor
din fontă grafitată.

TABEL CU JOCURILE DINTRE ARBORELE PORT ELICĂ ȘI BUCȘILE

 TUBULUI ETAMBOU

Jocuri,toleranțe
Diametrul
La montaj (mm) Maxim în exploatare (mm)
butonului
Comp Cauciuc Comp Cauciuc
(mm)
Gaiac Metal Bz Gaiac Metal Bz
alb 1* 2* alb 3* 4*
0-100 0,6-0,7 0,5-0,6 0,6 0.6-0,9 0,4-0.7 4,0 3.6 1,5 2,5 3,5
101-150 0,7-0,8 0,6-0,7 0,6-0,65 0,9-1,2 0,7-0,95 4,4 3.9 2,1 3,0 4,5
151-200 0,8-0,9 0.6-0,7 0,65-0,7 0,9-1,5 0,9-1,05 5,1 4,2 2,2 3,3 5.0
201-250 0.9-1.1 0.7-0.8 0,7-0,75 1,4-1,6 1,0-1,15 5,5 4,5 2,3 4,0 6.0
251-300 1.1-1,2 0,7-0,8 0.75-0,8 1,6-1.9 1,15-1,3 5,9 4,8 2,6 4,5 6,6
2,6
301-350 1,2-1,4 0,8-0,9 0,8-0.85 1,9-2,1 1,35-1,5 6.5 5,2 5,0 7,2
5
351-400 1,4-1,5 0.8-1.0 0,85-0,9 2,1-2,2 1,55-1,7 6.7 5,5 2,7 5,5 7,8
2,7
401-450 1,5-1,7 0.9-1,1 0,9-0,95 2,2-2,3 1,55-1,7 7,3 5,8 6.0 8,0
5
451-500 1,7-1,9 0,9-1,1 0,95-1,1 2,3-2,5 1,75-1.9 7,5 6 2,8 6,0 8,5

1*=Pentru navele cu suporți cavaleți și cu lungimile axelor peste 7m;

2*=Navele fără suporți cavaleți;
3*=Pentru navele cu suporți cavaleți cu lungimile axelor peste 9m;
4*=Navele fără suporți cavalet;

Pentru arborii port elice cu diametre în zona cuzinetului mai mari decât cele
din tabele, jocurile de montaj se determină cu relația:
J= 0,003 Dax port elică+1,0(mm) – pentru gaiac;
J= 0,001 Dax port elică+0,5(mm) – pentru compoziție.

11.3 CUZINEȚII ARBORELUI PORT ELICĂ LUBRIFIAT CU APĂ DE MARE

Tubul etambou este dotat în zona Prova cu un sistem de etanșare tip

presetupă montat pe peretele etanș dintre tubul etambou și compartimentul mașini
și în zona Pupa cu un cuzinet care poate fi constituit din:
- doage de gaiac dispuse pe circumferința tubului etambou;
- bucșă din material sintetic (inert din punct de vedere termic și tolerant la
presiuni scăzute de ungere);
- bucșă din material cauciucat (cuzineți gudrici).
Pentru cuzineții lubrifiați cu apă de mare lungimea L a cuzinetului în raport cu
diametrul D axului port elica L/D=max4;
Pentru cuzinetii cu diametrul D >380mm se folosește un circuit de răcire forțată
cu apa de mare prevăzut cu un indicator de debit pe circuit (flow meter).

11.3.1 BUCSILE DIN GAIAC (LIGNUM VITAE)

Figura 2.Etanșarea cu gaiac din pupa

Cast iron tube : tub etambou construit din oțel turnat.Diametrul Pupa este mai
mare decât diametrul Prova pentru extracția mai ușoară atunci când este
cazul;
Bronze bush : bucșa din bronz montată ca interfață dintre tubul etambou și
doagele de gaiac;
Lignum vitae : doagele din lemn de gaiac montate pe circumferință cu spații de
răcire între ele (water channel);
Bronz liner : liner din bronz montat în pupa axului pentru fixarea și rigidizarea
sistemului;
Raportul dintre lungimea bucșii și diametrul axului port elica L/D=4.

Operatiuni de reparații/ confecționare și montaj ale bucșilor de gaiac

Se execută măsurători la butonii Pp și Pv ai arborelui port elică. În funcție de

ovalitatea și conicitatea acestora, se decide egalizarea lor pe strung.
Dimensiunea finală, după egalizare se ia in calculul dimensiunilor bucșii de
gaiac.
Se masoară diametrul interior al bucșei port gaiac (Pp-Pv);
Se face calculul dimensiunilor bucșii de gaiac:
Dext : diametrul exterior al bucsii de gaiac;se montează cu strângere în tubul
etambou
Dint : diametrul interior al bucșii de gaiac
Dint=Dax+j;
Unde Dax : diametrul axului port elice;
J : jocul prescris în normele de registru în funcție de diametrul butonului;
Lungimea măsurată a bucșii de gaiac este: Lb=l/n unde:
l= lungimea unei doage;
n = nr întreg (dacă nu se poate realiza ,ultimul rând de doage va avea o
lungime corespunzatoare astfel încât să acopere Leb);

Confectionarea unui dispozitiv de prelucrare a doagelor de gaiac format

din 2 inele de susținere cu tiranți;

Dispozitiv de prelucrare doage prins în strung

Deb: diametrul exterior la eboș

Di Deb Di : diametrul interior la ebos
Toleranța de prelucrare : 0.1mm

Doage prinse pe circumferința dispozitivului cu tiranți

Instrucțiuni tehnologice:
 Doagele de gaiac se vor păstra în apă înainte și după prelucrare;
 Doagele care se vor monta pentru semibucșa inferioara se vor prelucra
cu fibra lemnului perpendiculara pe ax (IN ȘTORȚ);
 Confectionarea unui calibru pentru verificarea bucșii port gaiac pe
lungimea tubului etambou cu următoarele dimensiuni:

Diametru calibru: Dc=(Dax+j)-0,5mm;

Lungime calibru Lc =400-600mm (distanța dintre flanșele calibrului);
Grosimea flanșei calibrului Gc=8mm.
MONTAJUL BUCȘII DE GAIAC

Se verifică suprafața diametrului interior a bucșii port gaiac cu un calibru;

eventual se polizeaza interior pentru realizarea trecerii ușoare fără puncte de
rezistență ale calibrului;
Se montează doagele pe circumferința bucșii port gaiac (atenție la semibucșa
inferioară sau baia unde trebuie montate doagele prelucrate în ștorț;
Se montează lainerul de bronz;
Se montează axul port elică.

DESCRIEREA ANSAMBLULUI LINIEI AXIALE CU BUCȘE DE GAIAC

1. Lock nut : piulița de strângere a butucului elicei pe ax;

2. Prop boss :butucul elicei;
3. O-ring seal :O-ring de etanșare între axul port elice și butucul elicii;
4. Rope guard : semicoafa de protecție a axului port elice împotriva
înfășurării accidentale a parâmelor pe ax în timpul rotirii;
5. Shaft : axul port elice;
6. Check ring : inelul din bronz de fixare al bucșii de gaiac în tubul etambou;
7. Stern frame : element de osatură al etamboului;
8. Lignum vitae : doagele de gaiac;
9. Cast iron tube : tubul etembou din fontă turnată;
10. Bronze bush : bucșa de bronz dintre tubul etambou și bucșa de gaiac;
11. Water or grease feed: orificiu de lubrifiere cu apă sau vaselină;
12. Bulkhead : peretele etanș dintre etambou și afterpeak;
13. Brass bushes : garnituri de etansare cu șnur de salamastră;
14. Cast iron gland halves :presetupă formată din două semibucși de oțel.
 SISTEMUL DE ETANȘARE din prova axului port elice este format din:
 Garnituri inelare de tip salamastră (șnur de cânepă impregnate cu seu).
 Presetupă construită din două semiflanșe montate pe tiranți dispusi pe
peretele etanș dintre tubul etambou și compartimentul masini,care asigură
fixarea și strângerea garniturilor.
Strângerea presetupei trebuie să asigure etanșarea Prova a axului port elice cu
următoarea observație: strângerea nu trebuie făcută ,,LA USCAT’ ci să permită o
scurgere a apei de mare prin sistemul de etanșare în santină cu o rată de 4-6
picaturi/min pentru lubrifierea salamastrei.
Lubrifierea sistemului se face prin Prova axului port elică spre Pupa cu o
Presiune > presiunea hidrostatică corespunzatoare nivelului de imersie a axului
port elică.

10.3.2 BUCȘI DIN MATERIALE SINTETICE (THORDON)

Bucșile sunt construite dintr-un material sintetic compozit pe bază de polimeri cu

următoarele caracteristici:
- Durata lungă de exploatare ; această durată este condiționată de temperaturile
locale care iau naștere din contactul dintre axul port elică și bucșa cuzinet; aceste
temperaturi sunt influențate de 5 factori: T=f (P,V,Cf,t) unde:
T : temperatura locală sau gradientul de temperatură;
P : presiunea de contact dintre suprafețe;
V: viteza periferică a axului port elică;
Cf : coeficientul de frecare;
t : timpul orar de functionare al liniei axiale în care se ține cont și de
manevrele de START și STOP);
- Nu necesită lubrifiere cu ulei;
- Rezistente la medii corozive și abrazive;
- Suportă sarcini mari ale axului port elică pe secțiuni reduse.

Raportul istoric de L/D=4:1 a fost folosit pentru menținerea unei presiuni în

cuzineți cât mai mici (34,38lb/inch²).Datorită distribuției neuniforme a presiunii
axului port elică (maximă în zona pupa axului port elică și aproape 0 în
zona prova, raportul L/D=4:1 a putut fi redus la 2:1 pentru reducerea
uzurilor forțelor de frecare pe lungimea bucșii,realizarea aliniamentului
fiind mai usor de realizat pentru bucși scurte.

Este de preferat folosirea unor bucși cu raportul L/D mai mare din
două motive:
1. Distribuția presiunii dintre ax și bucșa este uniform distribuită pe
 suprafețele de contact.
2. Centrarea bucșilor este mai ușor de realizat pentru cele cu un raport L/D mai
mare.

OBSERVATII:

- Grosimea peretelui bucșii Thordon poate fi micșorată cu adăugarea unui lainer

între tubul etambou și axul port elică ;
- Gradul de rugozitate optim al suprafeței axului port elice în contact cu o
bucșă Thordon trebuie să fie de 0,4-0,8 microni; cel satisfăcător este de max 1.6
microni;
- Pentru obținerea unei uzuri normale trebuie respectat raportul dintre duritățile
axului și bucșii de fricțiune (ax cu duritate mare/bucși cu duritate mică conform
recomandarilor societatii de clasificare.Orice modificări în acest raport poate
duce la uzuri excesive ale suprafețelor în contact.
- Canalele de răcire practicate pe circumferința bucșii Thordon, vor fi frezate la o
dimensiune de 3mm/latură.

TOLERANȚELE DE RECTIFICARE ȘI STRÂNGERE ALE

BUCȘILOR THORDON

Diametrul exterior Toleranța (mm)

(mm)
380 Dext=+0,13mm -0,0mm
Dint=+0,13mm -0,0mm
380-600 Dext=+0,13mm -0,0mm
>600 Dext=+0,25mm -0,0mm

MONTAJUL BUCȘILOR THORDON

În funcție de dimensiunile bucșilor Thordon se alege varianta de montaj și

anume:
Bucșile scurte cu un raport de max 2:1 se pot monta prin presare.
Presarea se face fără pregătirea preliminară a suprafețelor(ungere cu ulei,vaselină
sau încălzirea locală pentru dilatare cu flacăra oxigaz a tubului etambou în zona
de contact a suprafețelor).
În calculul dimensiunilor de montaj se iau în considerație toleranțele diametrului
exterior și exterior al bucșii, jocul dintre axul port elice și bucsă, toleranța de
strângere la montaj și contracția produsă de contactul cu apa de mare.În practică
se preferă strunjirea bucșii la exterior urmată de montajul prin presare; urmează
strunjirea interioară pe poziție la cotele de exploatare. În situația în care nu se
poate executa strunjirea pe pozitie, se execută o operațiune de premontaj pe un ax
fals sau un calibru de diametru exterior egal cu diametrul exterior al axului port
elice urmat de montajul propriu-zis.

Bucșile lungi cu un raport L/D>2:1 se montează după un tratament preliminar de

contracție într-o baie de azot lichid sau gheață. Datorită contracției termice,
dimensiunile nominale ale bucșii se reduc, astfel încât introducerea în tubul
etambou se poate face liber,fără presă.

11.3 ARBORELE INTERMEDIAR

Rolul arborelui intermediar în ansamblul liniei axiale:

 Face legătura dintre arborele port elice și arborele de împingere.
 Este construit prin forjare din oțel carbon și mai rar din oțel aliat.

Figura 2. Schița unui arbore intermediar

3 1 2 3

1. Corpul arborelui;
2. Fusul de sprijin;
3. Flanșe de legatură.

CUPLAREA ARBORELUI INTERMEDIAR CU ARBORELE PORT ELICE

Cuplarea arborilor se face prin 2 metode:

Cuplarea cu flanșă și buloane : este cea mai rezistentă,sigură și ieftină.Buloanele

de îmbinare pot fi cilindrice sau conice (conicitate11/10).Buloanele conice
asigură o centrare mai bună și o demontare mai simplă.
Buloanele cilindrice au diametre calibrate unde d=0,535× dm / nxr unde:
n : nr de buloane;
r : raza centrului buloanelor;
Pentru acest tip de cuplare, la demontarea axul intermediar se suspendă iar axul
port elică se introduce în compartimentul mașină.

Cuplarea fără flansă care se realizează cu ajutorul:

 Semicuplei cilindrice;
 Semicuplei conice cu flanșă;
 Semicuplei cu flanșă presată hidraulic;
Pentru acest tip de cuplare, axul port elică se extrage în exteriorul navei și se
așează pe un postament făcut de obicei din blocuri de chilă.

Avantajele folosirii cuplajelor elastice:

 Atenuează efectul creșterilor bruște de sarcină;
 Reduce vibrațiile de răsucire;
 Preia deplasările ce pot apărea în direcție axiala și radială în timpul
funcționării ca urmare a unei rigidități prea mari a postamentului.

VALORI ADMISIBILE ALE DEPLASĂRILOR (mm) FRÂNGERILOR (mm/m) PENTRU

CUPLAJELE ELASTICE

Jocuri montaj Jocuri în exploatare Toleranțe

Tipul (mm) (mm) (mm)
cuplajului deplasare frângere deplasare frângere deplasare frângere
Cuplaj rigid 0,05 0,10 0,10 0,20 0,20 0,30
Cuplaj cu 0,10 0,15 0,15 0.20 0,25 0,30
came
Cuplaj cu 0,10 0,15 0,50 0,30 0,80 0,50
fricțiune
Cuplaj flexibil 0,15 0,20 0,50 0,50 1,00 0,80

11.4 .ARBORELE DE ÎMPINGERE

Rolul arborelui de împingere în ansamblul liniei axiale : transmite corpului navei

împingerea produsă de propulsor;
 Este fabricat din oțel cu o rezistență la rupere de 44-70kf/mm 2 ;
 Diametrul arborelui de împingere are valoarea : 1,1diametrul ax port elică;
 Arborele se sprijină pe unul sau mai multe gulere de fricțiune (pietre)
montate în cuzinetul lagărului său;
  Lagărele de împingere pot fi: cu alunecare sau cu rostogolire.

Figura 4. Schița unui arbore de împingere

5 3 2 1 2 3 4 5

1. Cuzinet de împingere;
2. Fusuri de împingere;
3. Labirinți de etanșare;
4. Arbore de împingere;
5. Flanșe de legătură.

11.5 OPERAȚIUNI DE MONTAJ ALE ARBORILOR PORT ELICĂ ȘI INTERMEDIARI

La această operațiune cel mai important moment este cel al centrajului.

Centrarea constă în deplasarea arborelui intermediar în așa fel încât axa lui
să fie pe aceeași direcție cu axa arborelui port elică.
Comparativ cu arborele de bază de la care se pleacă cu centrajul, arborele centrat
poate să ocupe următoarele poziții:
 Axa sa este paralelă cu axa arborelui de bază dar nu coincide cu ea, deci
există o abatere radială față de arborele de bază numită deplasare;
 Axa arborelui centrat se află în continuarea axei arborelui de bază
formând cu ea un unghi, abaterea fiind numită frângere;
 Axa arborelui poate fi atât în poziție de dezaxare cât și în cea de frângere.

METODE DE CENTRAJ LINIEI AXIALE

CENTRAREA DEPLASĂRII CU RIGLA ȘI SONDA

- Arborele de centrat se apropie de arborele de bază în așa fel încât între flanșele
lor să rămână o distanță de 0,5-1,0mm;
- Se așează rigla metalică pe flanșa arborelui mai ridicat în poziția sus, in direcție
axială ca in figură ,și se masoară spațiul dintre riglă și flanșa mai coborâtă cu
ajutorul sondei. Distanța măsurată se noteaza cu Zs;
- Se așează rigla în poziția de jos pe flanșa arborelui mai coborât și se măsoară cu
sonda jocul Zj;
- Se așează rigla în poziția Tb pe flanșa arborelui mai deplasat, și se măsoară
jocul Zt;
- Se așează rigla în poziția Bb pe flanșa arborelui mai deplasat în această direcție
și se măsoară jocul Zb;
- Măsurătorile se trec în următorul tabel:

Locul jocuri suma deplasarea

măsurătorii măsurate jocurilor (mm)
SUS Zs Zs+Zj (Zs+Zj)/2
JOS Zj
Tb Zt Zt+Zb (Zt+Zb)/2
Bb Zb

Rigla

Zs loc de măsurare cu sonda

re de deplasare

Zj

CENTRAREA DEPLASĂRII CU STRELE

- Operațiunea de centrare începe cu montarea pe flanșa arborelui de bază sub un

unghi de 180 grade a două platbande de metal cu grosimea de 8-10mm ale căror
capete numite săgeți exterioare sunt îndoite la 900̊ ;
 - Pe flanșa arborelui care se centrează să se fixează tot sub un unghi de 1800̊ alte
două platbande cu capete drepte numite săgeți interioare.
- Între flanșele celor 2 arbori trebuie să fie un joc satisfacator pentru a nu permite
atingerea lor în timpul rotirii.Buloanele de reglaj trebuie să aibe capetele bine
rotunjite și șlefuite și sunt prevăzute cu contrapiulițe.Suruburile sunt introduse în
orificiile filetate de pe strele și după reglaj sunt fixate în contrapiulițe.
- După montare, strelele se împerechează și se notează săgeata1șisăgeata
2.Această împerechere va fi păstrată pe toata durata măsurătorilor.Arborii se
virează în așa fel încât cele 2 perechi de strele să ajungă în poziția verticală după
care cu ajutorul unei sonde de mâna se va stabili jocul minim între capetele
șuruburilor de reglaj și strele, astfel încât pe timpul virării arborilor săgețile să nu
se atingă.
- Pe timpul virării arborilor se vor lua măsuri de prevenire a deplasarii
axiale.Rotirea arborilor se face cu 3600̊ iar măsurătorile după direcția Z si Yse fac
la fiecare 900̊ .

- Valorile măsurătorilor se înscriu în tabelele de mai jos:

Locul Jocul Z Suma Diferența Rezultat pe Concluzii

măsurătorii (mm) jocurilor sumelor ¼ din rotire
Săgeata1 (mm)
Săgeata 2
Sus(S) Zs1 Zs2 Zs=Zs1+Zs2 Arborele care se
Jos(J) Zj1 Zj2 Zj=Zj1+Zj2 Zf=Zs-Zj Zv=Zfx1/4 centreaza se ridică
sau coboară cu...
Tb Zt1 Zt2 Zt=Zt2+Zt2 Arborele care se
Zf=Zt-Zb Zo=Zfx1/4 centrează se
Bb Zb1 Zb2 Zb=Zb1+Zb2 deplasează spre Tb
sau Bb cu...
- Măsurătorile înscrise între săgeți sunt făcute pentru o rotire a arborelui cu 180 0 .

FRÂNGEREA LINIEI DE ARBORI

Frângerea se raporteazaă în( mm/ 1m liniar) din lungimea arborelui.După

stabilirea valorilor frângerilor pentru a determina cu cât trebuie ridicat sau
coborât,deplasat spre stânga sau spre dreapta capătul opus al axului,se va măsura
lungimea arborelui de la locul măsurătorii până la punctul de sprijin, și o
înmulțim cu frângerea pe 1m din lungime.

CENTRAREA FRÂNGERII

La determinarea frângerii arborilor în plan vertical și orizontal, se măsoară

cu ajutorul sondei jocurile Ys și Yj dintre capetele frontale ale flanșelor în
poziția SUS –JOS și jocurile Yt și Yb între marginile flanșelor în Tb și Bb.
Centrarea se face prin introducerea sau scoaterea unor laine metalice distanțiere
între postament și lagărul cuzinetului.
Nu se introduc niciodată laine între cuzinet și lagăr.
Valorile măsurate se compară cu cele precedente.În cazul în care valorile nu
corespund, se reia recentrarea arborilor prin deplasarea lui corespunzator cu
frângerile și deplasările până se obțin valorile admisibile.
Măsurătorile înscrise între săgeți sunt făcute pentru o rotire a arborelui cu 180 0 .
Tabel cu înregistrarea măsurătorilor frângerii

Jocuri Diferența Diametrul Frângerea

măsurate jocurilor flanșelor (mm/m)
mm mm mm
Ys Ys-Yj D (Ys-Yj)/D
Yj
Yt Yt-Yb D (Yt-Yb)/D
 Yb
Tabel cu înregistrarea valorilor măsurate ale frângerilor

Locul Jocul Suma Diferența Distanta Mărimea

măsurătorii Y(mm) jocurilor sumelor L frângerilor
Săgeata1
Săgeata 2
SUS Ys1 Ys2 Ys=Ys1+Ys2 Yf=Ys-Yj L Yv=Yf/2L
JOS Yj1 Yj2 Yj=Yj1+Yj2
Tb Yt1 Yt2 Yt=Yt1+Yt2 Yf=Yt-Yb L Yo=Yf/2L
Bb Yb1 Yb2 Yb=Yb1+Yb2

Exemplu: Dacă avem o frîngere de 0,30mm,iar lungimea arborelui de la locul de

măsurare până la punctul de sprijin este de 3m,arborele care se centrează se va
deplasa în locul de sprijin cu 0,9mm. Deplasarea se va face întotdeauna în
directia sumei cu valoarea cea mai mare.

Important: La centrare se elimină în primul rând frângerea și apoi deplasarea.

Măsurătorile înscrise între săgeți sunt făcute pentru o rotire a arborelui cu 180 0 .

Tabel cu valori admisibile ale frângerilor și deplasării

Deplasarea limită
Frângerea admisibilă
admisibilă (mm)
Tipul navei (mm/m)
La reparații exploatare
La reparații Exploatare
Nave cu linii
± 0,08 ± 0,02 ± 0.08 ± 0,02
axiale scurte
Restul navelor ± 0,10 ± 0,20 ± 0,10 ± 0,20
La prima cuplare
a arborelui
intermediar cu ± 0,06 ± 0,15 ± 0,06 ± 0,15
arborele de
împingere
Tabel cu valorile admisibile ale frângerilor si deplasărilor în funcție de sistemele
de cuplare ale arborilor

Tipul cuplării Valori admisibile

la montaj în exploatare
Deplasare Frângere Deplasare Frângere
(mm) (mm/m) (mm) (mm/m)
Rigidă 0,02 0,05 0,3 0,3
Elastică cu bolț 0,01 0,05 0,15 0.20
Mobilă cu bolț 0,03 0,10 0,10 0,20

Observatii:
 Valorile din tabelul de mai sus sunt valabile pentru cuplările rigide
centrate și cu găurile raibuite pe strung, sau cu dispozitiv de raibuire la
navă.
 În cazul în care cuplările rigide dintre axul port elică și intermediar sunt
executate după înlocuirea gaiacului sau a cauciucului, și nu necesită
raibuirea găurilor de cuplare,abaterile pot fi admise ca la montaj.
 Exemplu de centraj:pentru deplasare de 0,4mm si frangere de 0.5mm/m,
frângerea se poate reduce prin anularea deplasării.
 Devierile admise în exploatare dintre axul port elică și intermediar vor fi
pentru deplasare de 0,7mm iar pentru frângere de 0.10mm/m cu condiția
ca prin cuplare să se micșoreze frângerea,iar uzura să nu avanseze .

REPARAȚII GENERALE ALE LINIEI DE ARBORI; DETALII TEHNOLOGICE

Arborele de împingere: fiind cuplat direct cu motorul principal se verifică

strângerile buloanelor de cuplare ,iar fusurile se șlefuiesc și se rectifică dacă este
cazul.
Exemple de lagăre ale cuzinetului de împingere
Jocurile axiale în gulerul de împingere trebuie să fie de max 0,02mm
pentru Diametre ale axului dax=max 300mm și de 0,03mm pentru Diametre
mai mari de 300mm;
Jocurile de montaj și de ungere ale cuzinetulului de împingere se verifică și se
aduc în limitele înscrise în specificația tehnică.Aceste jocuri sunt aceleasi ca și
cele pentru arborii cotiți;
Dacă uzura compoziției pietrelor de fricțiune depășește procentul de 60% din
grosimea inițială,aceasta se retoarnă și se ajusteaza cu o precizie de 3 pete de
contact/inch 2 .
Refacerea jocurilor specificate se realizează prin rectificare.
Fețele frontale ale flanșelor de cuplare ale fusurilor arborilor se rectifică iar
toleranțele se iau după clasa a doua de precizie.
Se verifică ovalitatea și conicitatea fusurilor care trebuie sa fie max 0,3 mm
valoare radială;
Arborele intermediar : uzurile maxim admisibile ale fusului sunt prezentate în
tabelul urmator:

Diametrul Ovalitate Conicitate Diametrul Ovalitate Conicitate

fusului (mm) (mm) fusului
(mm) (mm)
75-100 0,15 0,20 301-350 0,30 0.35
101-150 0,15 0,20 351-400 0,35 0,40
151-200 0,20 0,30 401-450 0,35 0,45
201-300 0,25 0,35 451-500 0,35 0,50

Dacă uzurile depășesc valorile admisibile, fusurile se rectifică pe strung iar

toleranțele de prelucrare se iau după clasa a doua de precizie-ajustaj
alunecator.

Cuzineții arborilor intermediari

Jocurile de montaj si limitele admisibile ale tolerantelor pentru cuzinetii

arborilor intermediari in mm:

Diametrul Jocul (mm) Diametrul Jocul (mm)

axului(mm) Limita max la montaj fusului Limita max la montaj
Până în 100 0.15-0.18 0,35 301-325 0,32-0,40 0,80
101-125 0,18-0,20 0,40 326-350 0,35-0,40 0.80
126-150 0.20-0,23 0,40 351-375 0,35-0,45 0.90
151-175 0,23-0,25 0,50 376-400 0,40-0,50 0,90
176-200 0.25-0,28 0,50 401-425 0.43-0.53 1,00
201-225 0,25-0.30 0,60 426-450 0.45-0.55 1,00
226-250 0,25-0,33 0,60 451-475 0,48-0,58 1,10
251-275 0,27-035 0,70 476-500 0.50-0,63 1,10
276-300 0,30-0,38 0,70 501-525 0,52-0.65 1,15

Valoarea jocului se calculează cu formula j=0,001D+0,1(mm)

În situația în care la măsurare se constată că jocurile reale depășesc pe cele
recomandate,se procedează la returnarea compoziției cuzineților și prelucrarea
lor prin rectificare.
Observatie: Nu se pemite introducerea lainelor între cuzinet și lagăr pentru
reducerea jocurilor.

Arborele port elică

Instrucțiuni pentru inspecții și reparații ale butonilor și bucșilor arborelui port
elică
Se inspectează starea butonilor, bucșilor de bronz,și se execută șlefuirea și
strunjirea lor.
Uzura maximă bucșei de bronz pentru protecție nu trebuie să depașească valoarea
de 0,5/grosimea inițială;
Ovalitatea admisibilă a bucșei este: 1% D arbore pentru D=max100mm;
0.5%D arbore pentru D=101-300mm;
0,5% D arbore pentru D>300 mm;
Dacă uzurile bucșilor necesită schimbarea lor, atunci demontarea se face prin
încălzirea cu o rezistență electrică montată pe circumferință la o temperatură
care să permită introducerea bucșii pe ax fără presă hidraulică și depresarea lor.

Conul arborelui port elică/Instrucțiuni de reparații

Coroziunile se elimină prin sudură electrică și rectificare cu respectarea
conicitătii;
Dacă elica se cuplează pe pană ,atunci se inspectează forma și dimensiunile
canalului de pană. Dacă deformațiile canalului sunt mari,de regulă se practică un
alt canal de pană în poziție diametral opusă canalului initial;
Pasuirea conului axului port elică în butucul elicii se face prin tușare cu
pastă de tușat.Operațiunea se execută în atelier cu elica montată orizontal și
cu arborele port elică suspendat. Prin introducerea succesivă a axului în
butucul elicei, starea pasuirii dintre con și butuc se evidențiază prin petele de
contact dintre suprafețe.Zonele cu neuniformități se polizează cu un polizor cu
piatra unghiulară până când se obține un procent de 3-5 pete de contact/inch².

11.4 SISTEME DE ETANȘARE ALE LINIILOR AXIALE LUBRIFIATE CU APĂ DE

MARE

Pentru axe cu diametre de max 200 mm

Etanșarea dintre butucul elicei și lainerul Pupa este esențială pentru
prevenirea coroziunii conului axului port elice și a lainerului Pupa.Lainerul și
axul port elice în zona conului, sunt supuse la forțe de încovoiere și torsiune și
sunt predispuse la fisuri care se pot transmite (propaga) în masa acestora ducând
chiar la rupere.
Descrierea sistemului
Sistemul de etanșare este format din:
 Extremitatea pupa a lainerului;
 Canalul de garnitură din butucul elicii;
 Garnitura de cauciuc;
 O-ringul de etanșare este dintr-o bucată fără capete cuplate prin lipire.În
urma strângerii sistemului,O-ringul de etanșare nu trebuie să afecteze
strângerea elicii pe con.

Instrucțiuni de Reparatii
 Înainte de demontare, se marchează poziția butucului elicii pe con;
 După demontare, se curăță canalul de garnitură din butucul elicii, și se
schimbă O-ringul;
 Presarea elicii pe con se face cu un avans de max 0.02 mm față de poziția
marcată înainte de depresare.

Pentru axe cu diametre mai mari de 200 mm

Se impune folosirea unui sistem dublu de protecție format dintr-o casetă de
etanșare cu O-ringuri din cauciuc (turnate dintr-o singură bucată) fixate și
rigidizate de butucul elicii cu o presetupă.
Exemplu de sistem de etansare pentru ax lubrifiat cu apa de mare:
V1,V2 : manșete de etanșare din cauciuc;
Standstill Seal : pernă de aer de sigilare a sistemului de etanșare față de apa de
mare.

11.4
SISTEME
DE
ETANȘARE
ALE AXELOR LUBRIFIATE CU ULEI

14.1.1 SISTEMUL DE ETANȘARE SIMPLEX:

Este format din doua carcase demontabile situate în Pupa și Prova tubului
etambou la extremitățile axului port elică care asigură etanșarea de tip radial a
axului port elice.
Descrierea unui sistem de etansare SIMPLEX pupa:
Pe lainerul pupa fixat rigid pe butucul elicii sunt montate 4 manșete de etanșare:
- 3 manșete de etanșare față de apa de mare,orientate către pupa axului port elice;
- o manșetă de etanșare față de uleiul din tubul etambou,orientată către prova
axului port elice.
- între manșetele de apă 2 si 3 există o pernă de aer comprimat de sigilare la o
presiune de 1-1.5 bar; eventualele pierderi de ulei se elimina din aceasta zonă
printr-o tubulatura de drenaj;
- spațiul dintre manșetele 3 si 4 este tot un spatiu de sigilare cu o pernă de ulei
asigurată hidrostatic dintr-un tanc de ulei situat în afterpeak.

Figura 1. Sistemul de etanșare Simplex Pupa

Descrierea sistemului de etanșare Pupa

Ansamblul etanșării pupa este alcătuit dintr-o carcasă demontabilă în care

sunt montate trei manșete de rotație din care două manșete sunt orientate spre apa
de mare și o manșetă este orientată spre prova tubului etambou.
Spațiul dintre manșete este umplut la montaj cu ulei.
La ambele etanșări, manșetele calcă pe cămăși ale arborelui (lainere), prelucrate
și durificate corespunzător.
La etanșarea pupa, cămașa arborelui (lainerul) se fixează rigid pe butucul elicei
iar spațiul dintre lainer și arbore se etanșează cu un inel O-ring.

Figura 3. Exemple de etanșări pupa

1 2 3 4 5 6 7 8
 Descriere:
1. Butucul elicii:
2. O-ring de etanșare între lainer și butucul elicii;
3. Lainer;
4. Manșete de etanșare pentru apa de mare;
5. Manșetă de etanșare pentru ulei;
6. Circuit de ulei de ungere lainer;
7. Perete etanș între tubul etambou și compartimentul mașini;
8. Arborele port elică.

Figura 4 Imaginea unei carcase de etanșare pupa și schema de ansamblare a

sistemului pe axul port elică
1.2 Descrierea sistemului de etanșare Prova

Ansamblul etanșării prova este alcătuit dintr-o carcasă demontabilă în care

sunt montate două manșete de rotație din cauciuc orientate spre pupa tubului
etambou, pentru a nu permite ieșirea uleiului din tub spre compartimentul
mașini.Prima manșetă este în contact direct cu uleiul din tub,iar a doua este
lubrifiată cu un sistem independent de ungere gravitațională.

Figura 5. Exemple de sisteme de etanșare Prova

1 2 3 4 5 6 7

Descriere:
1. Arbore port elică;
2. Perete etanș dintre tubul etambou și compartimentul mașini;
3. Manșetă de etanșare prova;
4. Circuit de ungere;
5. Manșetă de etenșare prova;
6. Carcasă de montaj a sistemului de etanșare;
7. Lainer prova.

Figura 2. Imagine de ansamblu al sistemului tub etambou-ax port elice și cele

două sisteme de etanșare Prova-Pupa.
Centrarea etanșărilor

- La centrarea etanșărilor în timpul montajului, o atenție deosebită se va acorda

montării lainerului la etanșarea prova deoarece aceasta nu se ghidează într-un
canal de centrare cum este prevăzut în lainerul de la centrarea pupa (care se
ghideaza în canalul din butucul elicii).
- Pentru o centrare corectă, lainerul etanșării prova se fixează pe cele două
semiinele (o flanșă din două bucăți) care îmbracă arborele port elice, iar
șuruburile de fixare nu se strâng complet. Se rotește arborele port elice aducând
lainerul cu bătaia radial maximă în partea inferioara și cu ajutorul unui palan sau
cric prin intermediul unei pene de lemn se ridică până la eliminarea bătăii.
- După această operațiune se strâng definitiv șuruburile de fixare ale semiinelelor.
- După terminarea montajului se fac măsurătorile de centraj.

Tabel cu toleranțele maxim admise:

Cota Metoda de Obiectul Diametru ax Diametru ax

măsurată măsurare măsurătorii până 500mm >500mm
A Se măsoară în 4 Diferența max 0.3mm max 0.5mm
puncte diametral val max-val min
opuse
B Se măsoară cu Excentricitatea max 0.1mm max 0,15mm
comparatorul lainerului
rotind axul port
 elice
C Se măsoara cu Bataia frontală a max 0.1mm max 0,15
comparatorul axului
rotind axul port
elice
D Se măsoara cu Comparatie cu max ± 3mm max ± 5mm
rigla gradată cota din
spațiul pentru documentație
montaj

Valorile măsurate ( mm) se trec în următorul tabel:

Cota Etanșare pupa Etanșare prova

măsurată
A Dif.max Dif.max

B
C
D Cota Cota Diferenta Cota Cota Diferența
indicată măsurată indicată măsurată

Măsurarea căderii axului port elică

Această măsurătoare se face numai la etanșarea pupa în partea superioară și

inferioară a lainerului axului port elice. Măsurătoarea se execută la montajul
inițial în șantierul constructor și după aceea la fiecare andocare a navei.
Măsurătoarea se execută în felul următor:
Se desfac dopurile la inelul intermediar al etanșării și se dreneaza uleiul;
 Se filetează complet aparatul de măsurare în gaura filetată;
 Se împinge tija de măsurare până atinge lainerul și se blocheaza pe poziție;
 Se scoate aparatul, se citește valoarea și se înscrie în tabelul de mai jos:

Cota măsurată Data Semnătura CTC

SUS JOS

 Se montează dopul la partea inferioară și se reumple carcasa etanșării cu

ulei. Se montează dopurile de umplere și de aerisire.
Operațiuni de întreținere și reparații ale sistemelor de etanșare

- Manșetele etanșărilor de la extremitățile tubului etambou se ung din circuitul

de ungere al arborelui port elice.Cantitatea de ulei de ungere din sistem trebuie
verificată permanent prin urmărirea nivelului din tancul de compensă situat pe
peretele etanș dintre afterpeak și compartimentul mașini. Orice scădere a
nivelului de ulei după umplerea și aerisirea sistemului înseamnă pierderea
etanșeității garniturilor din diverse motive:
 uzura manșetelor de cauciuc;
 pătrunderea unor corpuri străine între casetele de etanșare;
 uzura lainerelor.
Acest eveniment trebuie raportat imediat armatorului.

- A doua manșetă a etanșării prova se unge printr-un circuit independent de

ulei.
- Primele două manșete ale etanșării pupa (partea dinspre apă) se ung cu amestec
1/3 ulei și 2/3 valvolină sau înlocuitor introdus la montaj în spațiul dintre manșete
prin dopurile de umplere.
- După montarea tubulaturilor de ungere în urma reparației și reumplerea
sistemului cu ulei, se verifică etanșeitatea circuitului fără rotirea axului port elice.
- Se verifică etanșarea manșetelor din casete;
- Numerotarea manșetelor unui set de etanșări la tubul etambou se face începând
de la pupa spre prova.
- Verificarea manșetelor nr 3 si nr 4 se face demontând dopurile de scurgere
dintre manșeta nr 2 si nr 3 la etanșarea pupa și dintre manșeta nr 4 si nr 5 la
etanșarea prova;
- Se menține static linia de arbori câteva ore (la indicația inspectorului de
registru) și se colectează scurgerile de ulei atât la prova cât și la pupa.În timpul
probei nu se permite nici o pierdere la manșeta nr 3 si o pierdere de max 20 de
picături/oră la etanșarea prova. În cazul unei pierderi peste această cantitate
trebuie investigate și remediate cauzele.
- Verificarea manșetelor nr 1si nr 2 se face după introducerea amestecului de ulei
cu valvolină în spațiile dintre manșetele nr 1 si nr 2, și dintre manșetele nr 2 si nr
3, menținând static linia de arbori câteva ore.Pe parcursul probei nu se permite
nici o scurgere la etanșarea din pupa (este cea mai importantă probă).

Observații:
 - După umplerea cu amestec ulei-valvolină a spațiilor dintre manșetele 1-2,2-3,
înainte de lansare nu este permisă rotirea liniei de arbori deoarece lipsa presiunii
apei de mare duce la pierderea lubrifiantului.
- Verificarea manșetei nr 5 se face după lansarea navei la apă introducând ulei în
circuitul mic de ungere și rotind linia de arbori.Se colectează scurgerile de ulei:
se admite o pierdere de max 20 picături/oră;
- Filtrele de ulei pe circuitul de ungere se demontează și se curăță lunar:se
urmăreste prezența urmelor de compozitie sau a apei de mare.

Dimensiunile manșetelor de etanșare

Mărimea manșetelor de etanșare corespunde cu diametrele lainerelor.
Diametrele standardizate după care s-au executat manșete de etanșare de firma
WAUKESHA-LIPS BV Olanda sunt:300,330,380,450,480,530,630,710mm.
În funcție de uzură după o perioadă de exploatare, lainerele se pot rectifica până
la o cota maximă indicată de tabel:

Diametru Cota max de

exterior lainer rectificare/diam(mm)
(mm)
300 2
330 2
380 2
420 2
450 2,5
480 2,5
530 3
630 3
710 3,5
PROCEDURI DE RECONDIȚIONARE ȘI REPARAȚII ALE
SISTEMELOR DE ETANȘARE DE TIP ,,SIMPLEX”

Uzurile lainerelor sunt uzuri de contact dintre suprafața exterioară a lainerului

și manșetele de etanșare. După demontare și măsurători,în funcție de gradul uzură
al suprafeței lainerului și al manșetelor, se poate opta pentru mai multe variante
de reparații:
- Schimbarea manșetelor și păstrarea lainerului în aceeași stare de uzură cu
condiția schimbării zonei de contact dintre ele, prin montarea unui inel distanțier
între butucul elicii și lainer. În felul acesta, contactul dintre manșete și lainer se
mută din zona canalelor de uzură formate pe suprafața lainerului într-o zonă
adiacentă neuzată.
- Păstrarea manșetelor prin modificarea strângerii resoartelor pe același lainer dacă
starea de uzură a suprafeței de contact a acestuia mai permite acest lucru.Ajustarea
resoartelor se va face prin strângere (scurtare) cu câte 3,5 mm pentru fiecare mm
rectificat pe diametrul lainerului;
- Rectificarea și metalizarea lainerului la cotele nominale cu schimbarea
manșetelor.
- Schimbarea lainerului cu setul de manșete de etanșare.

Tehnologia de recondiționare a lainerelor

Procedura de reconditionare a lainerelor se aplică pe toată suprafața.Etapele

tehnologice ale recondiționării sunt urmatoarele:
- Degresarea suprafeței;
- Inspecția vizuală a suprafeței de către inspectorul de registru,reprezentantul
armatorului și al executantului lucrării, pentru a stabili starea stratului de
compoziție antifricțiune;
- Încălzirea și omogenizarea stratului vechi cu flacăra oxigaz;
- Degresarea suprafeței tratate cu o solutie de 10% H2SO4 încălzit la 80- 90⁰C prin
aplicarea soluției cu o pensulă;
- Neutralizarea suprafeței cu diluant;
- Stratul vechi de compoziție este rectificat (redus) la grosimea stratului minim de
bază. Zonele cu aderență slabă se polizează până la luciu metalic.
- Suprafața nou tratată se acoperă cu un strat subțire de diluant de aderență;
- Încălzirea suprafeței la o temperatură de 180-200⁰C pentru realizarea condițiilor
de aderență pentru primul strat de compoziție.
- Aplicarea primului strat de compoziție cu ajutorul unui arzător cu diuza nr 6
- Dacă temperatura locală crește peste 220⁰C se continuă cu o diuză nr 4 .
- După finalizarea primului strat pe toată suprafața,se continuă aplicarea în
straturi succesive a unei compoziții YSn83 cu flacără oxigaz până la
obținerea grosimii de eboș.
- Rectificarea suprafeței până la dimensiunea de montaj;
- Inspecția finală a suprafeței care trebuie să urmărească : lipsa incluziunilor sau a
defectelor locale; dimensiunea de montaj a peretelui lainerului; aderența
straturilor de compoziție prin lovituri ușoare de ciocan ale suprafeței metalizate
(la cererea clientului se pot face masuratori ultrason de un laborator autorizat).

14.4.2 SISTEMUL DE ETANȘARE CEDERVALL

Descrierea sistemului de etanșare pupa

 Etanșarea Cedervall este de tip axial, și se realizează prin contactul direct al
suprafețelor a două inele STATOR-ROTOR confecționate din fontă metalizată pe o
zonă de fricțiune acoperită cu un strat de compoziție din metal alb.
Reglarea presiunii de contact dintre rotor și stator se realizează cu un set de
arcuri dispuse pe circumferința unui inel suport din interiorul statorului.

ROTORUL (inelul de uzură) este construit din una sau două bucati, și este fixat
într-o casetă solidară cu butucul elicei prin intermediul unor șuruburi de strângere
cu garnitură de contact.Rotorul nu este montat rigid în casetă.Amortizarea
mișcării relative dintre rotor și casetă se realizează datorită unor garnituri de
cauciuc siliconate montate pe circumferința suprafeței de contact dintre cele
două elemente (două pe rotor și una pe stator în canale calibrate).

Figura 6. Caseta de etanșare pupa

Figura7. Schema desfășurată ale sistemului de etanșare pupa CEDERVALL

 Carcasa statorului este fixată rigid cu șuruburi pe extremitatea Pupa a tubului
etambou cu o garnitură de etanșare.Statorul culisează în interiorul unei bucși de
ghidare prevazută în partea inferioară cu știfturi pentru prevenirea rotirii în
interiorul carcasei.
Ca măsură de siguranță a etanșării uleiului din tubul etambou față de apa de
mare,sistemul este prevăzut cu un set suplimentar de garnituri.
Toleranța radială dintre axul port elică și sistemul Cedervall, este importantă
pentru prevenirea contactului direct dintre ele datorat schimbării poziției axului în
urma uzurii.
Resoartele de pe circumferința inelului suport al statorului, pe lângă rolul
principal de a realiza o presiune suficientă între suprafețele de etanșare,mai au
rolul și de a menține sistemul rotor-stator compact față de carcasă în situația
modificării poziției axului port elice față de tubul etambou datorate uzurii.

Descrierea sistemului de etanșare prova

 Carcasa statorului este montată pe peretele etanș dintre tubul etambou și
compartimentul mașini și este prevazută cu o garnitură suplimentară de etanșare
dintre uleiul din tub și CM.
Răcirea se realizează printr-un circuit de apa de mare. Carcasa rotorului este
fixată pe axul port elice și se rotește odată cu axul.Contactul suprafețelor de
etanșare se realizează în același mod ca la sistemul din Pupa.
Alimentarea tubului etambou cu ulei se face hidrostatic,dintr-un tanc de
compensă situat în compartimentul mașini pe peretele etanș.

Figura 8 Schema desfășurată a sistemului de etanșare prova

TEST DE AUTOEVALUARE PENTRU UNITATEA DE ÎNVĂ?ARE NR 11

1. Sistemele de etanșare pentru axele port elice lubrifiate cu apa de mare.

Descriere,operațiuni de reparații și montaj.

2. Sistemul de etanșare Simplex. Descriere, proceduri de reparații.

3. Instrucțiuni de reparații pentru conul arborelui port elice.

4. Metode de centraj ale axului port elică și intermediar.Unități de măsură ale

deplasării și frângerii.